Stenogramă plen

Stima˛i colegi,

Chiar dac„ mai sunt c‚teva minute, haide˛i s„ deschidem ∫edin˛a, prima ∫edin˛„ din sesiunea aceasta consacrat„ declara˛iilor politice.

Debut„m cu Grupul parlamentar al P.S.D., doamna deputat Monalisa G„l„teanu.

Doamna deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi are titlul îDebutul noului an ∫colar, sub semnul Óntreb„rii“.

Preg„tirea anului ∫colar 2006—2007 reprezint„ Ónc„ o confirmare a faptului c„ pentru actuala putere normalitatea Ónseamn„ debandad„ ∫i haos.

Œn data de 15 septembrie, Ón loc de entuziasm, bucurie ∫i emo˛ie, pe fe˛ele profesorilor ∫i ale elevilor lor se vor citi dezam„girea, triste˛ea ∫i umilin˛a, Ónso˛ite de o imens„ neÓn˛elegere Ón actualii guvernan˛i ∫i Ón promisiunile lor de îmai bine“.

Atitudinea dispre˛uitoare ∫i lipsa de decen˛„ cu care slujitorii ∫colii rom‚ne∫ti sunt trata˛i de c„tre partidele aflate acum la guvernare au drept urmare o nou„ stare de nemul˛umire ∫i proteste din partea dasc„lilor, care au motive bine Óntemeiate s„ ac˛ioneze Ón acest sens, amenin˛‚nd cu boicotarea Ónceputului acestui an ∫colar.

Promisiunile f„cute de c„tre Alian˛„ Ón programul de guvernare — alocarea pentru Ónv„˛„m‚nt a cel pu˛in 6% din P.I.B., dublarea salariilor cadrelor didactice, depolitizarea Ónv„˛„m‚ntului sau modernizarea infrastructurii — nu ∫i-au g„sit niciodat„ sus˛inere Ón fapte concrete, iar termenele stabilite clar Ón cadrul protocolului semnat cu sindicatele de Ónv„˛„m‚nt Ón 28 noiembrie anul trecut au fost Ónc„lcate. Legea privind salarizarea personalului didactic nu a fost adoptat„ din cauza actualei guvern„ri, care s-a dovedit a fi incapabil„ s„ elaboreze noul sistem de salarizare.

3. Activitatea la aceast„ min„ Ón anul 1997 a fost Óntrerupt„ pentru trei luni pentru repara˛ii capitale, iar atunci a fost f„cut„ o mare investi˛ie care trebuia s„ asigure o siguran˛„ maxim„ minei.

Oare cum au fost folosi˛i banii investi˛i atunci, dac„ pu˛ul acestei mine s-a surpat la nici 10 ani? Ce lucr„ri prevedea acel proiect, cum au fost ele executate ∫i cine le-a recep˛ionat?

Sunt Óntreb„ri pe care le voi pune factorilor de resort, cer‚nd totodat„ proiectantului de la Petro∫ani s„ depun„ la comisia de anchet„ proiectul, iar ministerului de resort s„ ne prezinte procesul-verbal de recep˛ie ∫i garantare a lucr„rilor executate.

4. Œn 2005 ∫i 2006, mina de la Baia Nou„, pre˛ioas„ pentru economia na˛ional„, av‚nd unul din cele mai bune z„c„minte de antracit din Europa, a primit de la Guvern 40 de miliarde de lei pentru extindere ∫i reabilitare. De asemenea, a investit aici ∫i statul ceh, deoarece majoritatea popula˛iei este de origine ceh„.

Din discu˛iile pe care le-am avut la min„ cu directorul general, acesta mi-a prezentat pe plan extinderea pe care o f„cuse anul acesta la S„li∫tea, al doilea punct de acces Ón aceast„ min„, acolo unde au fost sco∫i ieri minerii mor˛i. Suspect este c„ directorul a afirmat c„ inten˛iona s„ p„r„seasc„ pu˛ul de la Baia Nou„ Ón favoarea celui de la S„li∫tea la 1 octombrie 2006.

Œntrebarea se pune: de c‚t„ iresponsabilitate a putut da dovad„ un director s„ mai permit„ accesul oamenilor Óntr-un pu˛ ce urma s„ se Ónchid„ f„r„ s„ fi verificat starea lui?

5. Suspect este c„ nu s-a investit din cele 40 miliarde niciun ban Ón acest pu˛, c‚nd el era Ón func˛iune ∫i amenin˛a via˛a oamenilor. Minerii spun, de asemenea, c„ galeria extins„ de la S„li∫tea era f„cut„ din banii ob˛inu˛i din produc˛ia lor, ∫i nu din cei trimi∫i de Guvern. Atunci unde sunt banii? Ieri, 4 septembrie, am luat parte la ∫edin˛a de la punctul de exploatare minier„ Baia Nou„, pe care a ˛inut-o directorul general de la mina Anina cu minerii, unde a reie∫it c„ mai sunt 12 miliarde lei necheltui˛i.

6. Fiind acolo, am cerut s„ mi se arate proiectul care a stat la baza investi˛iilor, c„ci, Ón conformitate cu legea, banii de la buget se folosesc conform unor studii ∫i documente tehnice. Nimeni nu a putut s„-mi arate nimic.

7. Mai mult, Ón paralel cu pu˛ul pr„bu∫it, se afl„ ∫i tubul de aeraj care asigur„ tirajul de aer, obligatoriu Óntre cele dou„ capete ale minei, respectiv Baia Nou„ ∫i S„li∫tea. Dac„ acest tub se pr„bu∫ea ∫i el, toat„ mina era compromis„.

Atunci se pune din nou Óntrebarea: de ce nu s-au folosit o parte din banii primi˛i de la Guvern pentru consolidarea pu˛ului de cobor‚re de la Baia Nou„? De ce a fost l„sat inten˛ionat s„ se pr„bu∫easc„?

8. O alt„ nemul˛umire este modul haotic ∫i dezordonat Ón care a decurs ac˛iunea de salvare. Dispera˛i, la un moment dat minerii s-au blocat Ón min„ pentru a-i obliga

pe directorul general ∫i reprezentan˛ii ministerului s„ ac˛ioneze ∫i s„ scoat„ trupurile minerilor prin∫i Óntre d„r‚m„turi.

Aflat„ la fa˛a locului Ón perioada Ón care ac˛ionau echipele de salvare, am Óncercat s„ contactez vreun serviciu de permanen˛„ al ministerului sau pe ministrul Codru˛ ™ere∫. Degeaba. Œn schimb, secretarul de stat Purcaru ∫i ministrul Codru˛ ™ere∫ s-au deplasat Ón zon„, explic‚nd minerilor c„ trebuie disponibiliza˛i, pentru a beneficia de banii da˛i de Ordonan˛a nr. 8 din februarie 2006, p‚n„ la data de 31 decembrie 2006.

Oare de ce ministrul insist„ pe formula disponibiliz„rii, Ónainte de a face o anchet„, ∫i vrea s„ Ónchid„ mina pentru care abia alocase 40 miliarde?

V„ mul˛umesc, doamna deputat.

Din partea deputa˛ilor f„r„ apartenen˛„ la un grup parlamentar, doamna deputat Olgu˛a Cocrea. Ave˛i cuv‚ntul, doamna deputat.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îDosariada, ultima preocupare a cet„˛enilor Rom‚niei“.

Dup„ 16 ani de la Revolu˛ia din Decembrie 1989, timp Ón care poporul rom‚n ar fi trebuit s„ ∫tie cine sunt cei care sus˛ineau ∫i lucrau pentru aparatul opresiv comunist, am ajuns ∫i ziua c‚nd s-a hot„r‚t deconspirarea lor.

Dar ce p„cat! Sunt deconspira˛i cei care au semnat un angajament cu Securitatea f„r„ s„ ∫tim dac„ acei oameni au semnat de bun„voie sau au fost constr‚n∫i, ∫antaja˛i, f„r„ s„ ∫tim dac„ acei oameni au f„cut jocul murdar al Securit„˛ii sau au figurat doar cu un simplu angajament, f„r„ a fi f„cut r„u semenilor lor.

De ce nu-i putem vedea la televizor pe cei care-i for˛au pe a∫a-zi∫ii informatori s„ semneze acele angajamente ∫i s„ ∫tim ∫i noi cine ne urm„rea zi de zi?

Nu este u∫or s„ ∫tii c„ la orice pas e∫ti urm„rit de un securist, numai pentru faptul c„ so˛ul lucreaz„ Ón str„in„tate sau c„ cel mai bun prieten te tr„deaz„ fiind informator al Securit„˛ii.

Dup„ toat„ aceast„ mediatizare intens„, consider c„ era bine ca cei care se ∫tiau c„ Óntr-un fel sau altul au colaborat cu Securitatea, ei s„ fie cei care f„ceau un pas Ónapoi, nu s„ se ajung„ ca personalit„˛i marcante din partide s„ fie excluse. Este p„cat c„ ace∫ti oameni sunt trata˛i astfel, dar consider c„ ar fi fost foarte corect ca cei care Ónainte de 1989 au fost de partea baricadei comuniste dup„ 1989 s„ fi r„mas Ón e∫alonul doi, s„ nu fie umili˛i prin excluderi.

De asemenea, sper ca aceast„ deconspirare s„ fie f„cut„ pentru to˛i, nu selectiv. De asemenea, nutresc speran˛a ca aceast„ deconspirare s„ nu fie folosit„ pentru a se pl„ti poli˛e celor ce nu r„spund la comenzi politice.

Œn toate ziarele ∫i pe toate canelele de televiziune se dezbat teme ∫i se fac analize cu privire la dosariad„, dar ce p„cat c„ acestea ame˛esc cet„˛eanul ∫i-l fac s„ uite c„ vine toamna ∫i nu are cu ce s„-∫i umple c„mara, c„ vine iarna ∫i nu va avea cu ce s„-∫i pl„teasc„ utilit„˛ile.

Sper ca aceast„ euforie s„ treac„, iar clasa politic„ s„-∫i fac„ datoria fa˛„ de ˛ar„, s„ urgent„m adoptarea legilor pentru integrare ∫i s„ demonstr„m c„ aderarea Ón 2007 a Rom‚niei la U.E. o merit„ pe deplin poporul rom‚n.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamna deputat.

Urmeaz„ domnul deputat Vasile Mocanu, Grupul parlamentar al P.S.D.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

Mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

™i eu vreau s„ r„m‚n Ón aceea∫i not„ din respect. Felicit„ri pentru realegerea dumneavoastr„!

Ast„zi, declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îCe ascunde «Dosariada»?“.

Sunt de acord, la Ónceputul noului s„u drum european Rom‚nia are nevoie de o clas„ politic„ mai t‚n„r„ ∫i mai curat„. Din p„cate, asist„m Óns„ Ón aceste ultime s„pt„m‚ni efectiv la îcur„˛area“ clasei politice. îDosariada“ a devenit cel mai bun mijloc de Óndeplinire a planurilor politice ale ∫efului statului.

C‚nd zi de zi i se insereaz„ electoratului ideea c„ mai to˛i parlamentarii au colaborat cu fosta Securitate, este evident c„ se mizeaz„ pe o anumit„ reac˛ie din partea aleg„torilor.

Date fiind antecedentele Pre∫edintelui B„sescu, este u∫or de intuit ce anume se urm„re∫te. îPre∫edintele juc„tor“ vrea mai mult„ putere. Un parlament slab Ónseamn„ un B„sescu mai puternic. Nu este de mirare c„, exact Ón aceast„ perioad„, a revenit Ón actualitate discu˛ia despre o eventual„ modificare a formei de guvern„m‚nt a Rom‚niei: republic„ parlamentar„ sau republic„ preziden˛ial„?

Ce crede˛i c„ ar r„spunde aleg„torul, dup„ ce s„pt„m‚ni la r‚nd i s-au servit la micul dejun, pr‚nz ∫i cin„ dosarele parlamentarilor?

Nu mai conteaz„ c„ cele mai multe se refer„ chiar la politicienii puterii, c„ majoritatea sunt de urm„rire, ∫i nu de re˛ea, c„ lipse∫te, Ón continuare, o dezbatere na˛ional„ pe acest subiect. Important este faptul c„ electoratul este Ómpins, Óncetul cu Óncetul, spre o capcan„ perfid„.

Peste pu˛in timp, probabil chiar Pre∫edintele B„sescu va afirma, mai mult sau mai pu˛in direct, c„ Parlamentul Rom‚niei va trebui ajustat Ón zonele sale esen˛iale. Se vor g„si unii politicieni de m‚na a doua care-i vor sus˛ine spusele. Din fericire, sunt absolut convins c„ atunci se vor ar„ta parlamentari din toate partidele — de la putere ∫i din opozi˛ie — care vor face totul pentru a bloca acest proiect politic incon∫tient. M„car p‚n„ va ie∫i la iveal„ dosarul de colaborator al fostei Securit„˛i al actualului Pre∫edinte Traian B„sescu.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.N.L., domnul deputat Emilian Fr‚ncu.

V„ rog, domnule deputat, ave˛i cuv‚ntul.

Doamn„ pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Luarea mea de cuv‚nt de ast„zi se intituleaz„ îVictoria a∫a-zisului «contabil nepriceput de la s„n„tate» asupra detractorilor s„i politici“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/15.IX.2006 P‚n„ de cur‚nd, nu exista nici m„car o zi de la bunul Dumnezeu Ón care Eugen Nicol„escu, ministrul liberal al s„n„t„˛ii publice, s„ nu fie criticat ∫i ridiculizat pentru a∫a-zisa lui nepricepere Ón gestionarea domeniului de care r„spunde.

Œn articole de pres„ ∫i Ón emisiuni de televiziune, diver∫i comentatori, ziari∫ti ∫i politicieni ai altor partide nu conteneau s„-l acuze pe domnul Nicol„escu de lips„ de profesionalism ∫i de rea-voin˛„, prezic‚ndu-i c„ îÓn cur‚nd va duce la groap„ sistemul de s„n„tate public„ din Rom‚nia“ ∫i numindu-l Ón fel ∫i chip, cu diferite apelative jignitoare, precum îincompetent“ ∫i îcontabil nepriceput“.

Pe l‚ng„ o ampl„ list„ de neajunsuri din domeniul spitalelor, neajunsuri mo∫tenite de la guvern„rile anterioare, care numai reform„ nu au f„cut, principalul cal de b„taie al detractorilor l-au constituit cozile de Ónceput de lun„ din fa˛a farmaciilor care eliberau medicamente gratuite ∫i compensate.

Detractorii politici ai ministrului liberal nu uitau s„ arate cu degetul spre lipsa de finan˛are adecvat„ a sistemului de s„n„tate public„, acuz‚nd îguvernarea portocalie“ ∫i pe ministrul Nicol„escu de îgenocid asupra poporului rom‚n“. Aceia∫i indivizi, Óns„, treceau sub t„cere faptul c„ perpetuarea crizei financiare din s„n„tate se datora piedicilor puse Ón mod sistematic pachetului de legi privind reforma, ini˛iat de Guvern la propunerea ministrului de resort.

Ultima, dar nu cea mai pu˛in important„ dintre aceste piedici, a constituit-o atacarea pachetului legislativ la Curtea Constitu˛ional„, ceea ce a dus la t„r„g„narea exasperant„ a procesului de intrare Ón vigoare a Legilor privind reforma Ón s„n„tate. Putem spune c„ acei pensionari ∫i oameni nevoia∫i trebuie s„ îmul˛umeasc„“ Ón primul r‚nd P.S.D.-ului pentru cele ∫ase luni de stat la cozi Ón fa˛a farmaciilor din Óntreaga ˛ar„, pentru re˛etele neonorate de farmaci∫ti din cauza epuiz„rii plafonului financiar, pentru condi˛iile grele de spitalizare ∫i pentru multe altele.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Costache Mircea.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Acelea∫i felicit„ri ∫i din partea mea. îTr„iasc„ Ziua corup˛iei!“

Degringolada acestui Guvern de str‚nsur„ adunat cu furca nu mai poate fi estompat„, cu toate eforturile fabricii de diversiuni, care d„ tem„ dup„ tem„ popula˛iei buim„cite, Ón vreme ce ˛ara este condus„ fie din c„ruciorul cu rotile, ori de pe terasa c‚rciumii.

Cum diversiunile r„pi˛ilor din Serai, fugii lui Hayssam, ale luptei cu moliile din dosare Ón locul luptei cu rechinii tranzi˛iei s-au r„suflat, aviza˛ii Ón decodificarea pove∫tilor de senza˛ie care ocup„ spa˛iul public a∫teapt„ cu interes urm„toarea gogori˛„. Dac„ noi am avea, printre at‚tea oficine mafiote, ∫i institu˛ii media autentice, am vedea, probabil, ∫i imagini ale luxoaselor sedii de partid, ale parc„rilor pline ochi cu limuzine care de care mai sofisticate ∫i, mai ales, opulen˛a ∫colilor de var„ ale puilor ciocoiului nou, aspiran˛i la postura de f„c„tori de bine ai na˛iunii. Am vedea reuniunile de partid de la Sinaia, Predeal, Neptun, Snagov ∫i de prin alte locuri minunate ∫i am admira vilele, conacele ∫i palatele bog„ta∫ilor care au trudit cu un efort managerial impresionant la devalizarea economiei na˛ionale din 1990 Óncoace. Chiar m„ g‚ndesc s„ ini˛iez un proiect de lege pentru fixarea unei îZile na˛ionale a corup˛iei“ sau, mai europene∫te, îa transparen˛ei“, o zi a por˛ilor deschise, c‚nd to˛i boga˛ii ar fi obliga˛i s„-i primeasc„ pe s„raci s„ le viziteze conacele, gr„dinile, acareturile. Cu acest prilej, s„r„cimea satelor ∫i a ora∫elor ar fi osp„tat„, l„sat„ s„ se scalde Ón piscine, s„ se a∫eze la volanul limuzinelor ∫i al ambarca˛iunilor boierilor, prilej cu care s„rmanii ar Ón˛elege, probabil, cine sunt de fapt cei care au condus, au guvernat, au jefuit ∫i au devastat Rom‚nia Ón ultimii 17 ani de jaf ∫i anarhie.

Desf„∫urat„ anual, îZiua por˛ilor deschise ale conacelor ∫i vilelor“ ar putea ar„ta cre∫terea gradului de prosperitate a protipendadei de la an la an, cre∫terea num„rului de propriet„˛i, de averi, prilej de entuziasm general ∫i de Ónm‚nare a unor premii simbolice marilor Ómbog„˛i˛i, Ón func˛ie de talentul ∫i perspicacitatea dovedite Ón acumularea de averi, prin dijmuirea fondurilor publice ∫i prin spolierea popula˛iei, popula˛ie compensat„ ∫i ea cu privilegiile amintite, anual, de îZiua transparen˛ei“, conform principiului democratic al societ„˛ii cleptocrate. A∫a ar avea ∫i s„r„cimea parte de mici, bere ∫i c‚rna˛i cu fasole cel pu˛in o dat„ pe an, ∫i nu numai o dat„ la 4 ani, ca p‚n„ acum.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat Dumitriu Mihai, Grupul parlamentar al P.S.D.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc frumos, doamn„ pre∫edinte. Subscriu felicit„rilor pe care colegii mei vi le-au adresat de la aceast„ tribun„.

Declara˛ia politic„ de ast„zi se intituleaz„ îRectificarea de buget ∫i Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc“.

Ne apropiem cu pa∫i repezi de noul an ∫colar 2006–2007. Mai sunt 10 zile.

Factorii responsabili care gestioneaz„ Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc la nivel central ∫i local ar fi trebuit s„ aib„ Ón vedere asigurarea spa˛iilor ∫colare necesare, finalizarea igieniz„rii lor, ∫colarizarea tuturor copiilor cu v‚rste Óntre 3—16 ani, Óncadrarea cu personal didactic calificat, asigurarea combustibilului. Dar, din p„cate, Ón ultimii doi ani, ∫coala — institu˛ie public„ finan˛at„ din bani publici — este folosit„ de cei care Ói dirijeaz„ destinele, de guvernan˛ii P.N.L.-P.D., ca tribun„ de propagand„ politic„ a Alian˛ei portocalii D.A., ∫i chiar ca poli˛ie politic„.

Politica bugetar„ pentru Ónv„˛„m‚nt a Guvernului Coali˛iei portocalii s-a eviden˛iat Ón noiembrie 2005, c‚nd s-a votat bugetul Rom‚niei pentru 2006. De∫i actuala putere, parlamentarii liberali ∫i democra˛i, a sus˛inut Ón 2004, public ∫i Ón Parlament, ca Ónv„˛„m‚ntului s„-i fie alocat, prin lege, pentru 2006, 5% din P.I.B., Ón noiembrie 2005 au devenit uituci, opun‚ndu-se vehement sumei solicitate de Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii. Parlamentarii portocalii au refuzat s„ asigure condi˛ii decente, necesare unui proces didactic eficient.

Parlamentarii P.S.D. ∫i P.R.M., sus˛inu˛i de cadrele didactice, prin grev„, au smuls promisiunea Guvernului T„riceanu de a aloca 1,1 miliarde euro pentru infrastructura ∫colar„ preuniversitar„ ∫i universitar„, sum„ care nu a fost stipulat„ Ón Legea bugetului pe 2006, urm‚nd a fi alocat„ prin rectific„ri.

Sumele distribuite prin rectificarea bugetului Ón iunie 2006 au ajuns Ón ∫coli la sf‚r∫itul lui august, iar sumele alocate prin rectificarea de la sf‚r∫itul lunii august 2006 vor ajunge Ón unit„˛ile de Ónv„˛„m‚nt Ón octombrie– noiembrie 2006, deci va fi imposibil de realizat licita˛ii corecte, documenta˛ii ∫i Ónceperea lucr„rilor Ón timp util. Corect ∫i legal, sumele vor fi imposibil de cheltuit ∫i ar trebui returnate Ón decembrie 2006.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea deputa˛ilor f„r„ apartenen˛„ la grup parlamentar, domnul deputat Mircia Giurgiu.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

## **Domnul Mircia Giurgiu:**

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte.

V„ transmit ∫i eu felicit„ri ∫i v„ doresc succes Ón activitate!

Stima˛i colegi,

Titlul declara˛iei mele politice de ast„zi este îRom‚nia, Óntre s„r„cia extrem„ ∫i integrarea european„“.

Rom‚nia se zbate Óntr-o s„r„cie profund„, cronic„. S„r„cia extrem„ este definit„ tridimensional, Ón func˛ie de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/15.IX.2006 veniturile ∫i consumul gospod„riei, sub pragul na˛ional de s„r„cie, lipsa securit„˛ii locuirii, patrimoniul s„r„c„cios.

Rom‚nia este cu un picior Ón Uniunea European„, dar ce va duce cu ea Ón Uniunea European„? S„r„cie ∫i dezn„dejde? Doar 10% din popula˛ie, conform unui sondaj INSOMAR, consider„ c„ tr„ie∫te decent.

Solicit Guvernului s„ elaboreze de urgen˛„ o strategie pe etape pentru scoaterea Rom‚niei din s„r„cia extrem„ Ón care se afl„. Rom‚nii pot intra Ón Europa cu capul sus, nu cer∫ind condi˛ii speciale de aderare.

Un material amplu pe aceast„ tem„ o s„-l depun la secretariat.

V„ mul˛umesc.

Rom‚nia se zbate Óntr-o s„r„cie profund„, multidimensional„, cronic„, care nu îtrece de la sine“, odat„ cu cre∫terea economic„. Studiile privind înoua s„r„cie“ arat„ c„ Ón Rom‚nia, ca ∫i Ón ˛„rile dezvoltate, aceasta este asociat„ cu fragilizarea rela˛iilor de familie ∫i sl„birea coeziunii sociale, neparticipare ∫i marginalizare social„, îcultura de cartier“, tendin˛e de etnicizare ∫i de concentrare a s„racilor Ón zone segregate teritorial. Spre deosebire de s„r„cia de consum, înoua s„r„cie“ reprezint„ o stare de priv„ri multiple, de deriv„, care nu poate fi dep„∫it„ dec‚t prin interven˛ie din exterior.

S„r„cia extrem„ este definit„ tridimensional, Ón func˛ie de: veniturile ∫i consumul gospod„riei sub pragul na˛ional de s„r„cie; lipsa securit„˛ii locuirii; patrimoniu s„r„c„cios.

S„r„cia extrem„ din Rom‚nia, definit„ tridimensional, este concentrat„ la nivelul tinerilor, copiilor ∫i mediului de reziden˛„ urban ∫i este Ón str‚ns„ rela˛ie cu transform„rile sociale de dup„ 1990, cu fenomenul persoanelor f„r„ locuin˛„, cu schimb„rile de pe pia˛a muncii — ∫omaj — ∫i cu forme de dezorganizare social„. Pe de alt„ parte, Ón zonele s„race din sate, înoua s„r„cie“ este doar marginal„, problema-cheie a mediului rural fiind formele de s„r„cie de tip tradi˛ional, specifice comunit„˛ilor cu grad redus de modernizare, a c„ror via˛„ economic„ este dominat„ de agricultur„.

Conform declara˛iilor oficiale, Rom‚nia este cu un picior Ón Uniunea European„. Dar ce va duce cu ea Ón Uniune? S„r„cie ∫i dezn„dejde. Doar 10% din popula˛ie, conform INSOMAR, consider„ c„ tr„ie∫te decent. 47% din popula˛ia Rom‚niei tr„ie∫te Ón mediul rural, ceea ce diferen˛iaz„ ˛ara noastr„ de ˛„rile Uniunii Europene, Ón care popula˛ia rural„ reprezint„ sub 20%.

Pre˛urile la gaze au crescut din nou de la 1 iulie 2006. La fel ∫i cele la carburan˛i. Vor fi urmate de cre∫teri de pre˛uri la produsele alimentare. Asta, Ón condi˛iile Ón care Rom‚nia, la o popula˛ie de 21 milioane de locuitori, are doar 5.674.000 salaria˛i, av‚nd Ón schimb 5.642.600 pensionari, 481.176 ∫omeri, 717.669 persoane care primesc ajutor social, 460.698 persoane cu dizabilit„˛i.

Cu un salariu minim pe economie de 330 RON potrivit hot„r‚rii de guvern, 370 RON conform Contractului colectiv de munc„ unic la nivel na˛ional, cu o pensie care oscileaz„ Óntre 113 ∫i 302 RON, cu un ajutor de ∫omaj de 277 RON, Ón condi˛iile Ón care valoarea co∫ului minim de consum este de 500 RON, nu

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., doamna deputat Mirela Adomnic„i.

N-a venit, nu? Nu este Ón sal„. Domnul deputat Vasile Filip Soporan. Ave˛i cuv‚ntul, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte de ∫edin˛„.

A∫ dori s„ prezint Ón fa˛a colegilor declara˛ia politic„ îPortocaliul se Óng„lbene∫te f„r„ folos pentru agricultura Rom‚niei“.

Integrarea Ón structurile Uniunii Europene devine din ce Ón ce mai mult o ac˛iune concret„, care trebuie s„ se manifeste, Óntre altele, prin m„suri eficiente legate de dezvoltarea rural„ ∫i de o alt„ atitudine fa˛„ de ˛„ranul rom‚n, de integrarea acestuia ∫i a produc˛iei agricole Ón spa˛iul institu˛ional concuren˛ial european. Obiectiv, ar trebui s„ se treac„ de la etapa teoretic„ conceptual„ spre ac˛iunile care vor a∫eza Rom‚nia durabil, temeinic ∫i ireversibil Óntr-o stare reglementat„ de mecanismele economiei de pia˛„.

Din p„cate, actuala putere neglijeaz„ spa˛iul rural, Ón care tr„ie∫te aproximativ 40% din popula˛ia Rom‚niei, ∫i agricultura, o ramur„ economic„ care s-ar dori important„ ∫i eficient„.

Preocup„rile sunt de alt„ natur„ ∫i sunt cantonate mai mult Ón b„t„lia pentru reconfigurarea spa˛iului politic, Ón care democra˛ii doresc o republic„ semipreziden˛ial„, cu un pre∫edinte cu prerogative de dizolvare a Parlamentului, de numire ∫i de demitere a primului-ministru, iar Partidul Na˛ional Liberal dore∫te o republic„ parlamentar„, Ón care Pre∫edintele Rom‚niei s„ fie numit de Parlament.

îPre∫edintele ascult„tor“, Emil Boc, Ó∫i confirm„ comportamentul, acela de a sus˛ine contrariul celor sus˛inute Ón perioada 2001—2004. Dac„ Ón 2003 sus˛inea necesitatea dilu„rii responsabilit„˛ilor Pre∫edintelui ∫i p„strarea institu˛iei preziden˛iale la un nivel de reprezentare simbolic„, Ón momentul de fa˛„ sus˛ine necesitatea unui Pre∫edinte puternic, asem„n„tor modelului francez.

Œn acela∫i timp, Ón maniera specific„ cu care ne-am obi∫nuit, exist„ mesaje Ón interiorul Alian˛ei, ∫i chiar Ón interiorul partidelor politice, Ón care coexist„ valoarea de îda“ ∫i înu“ pe acelea∫i probleme.

Ce s„ Ón˛eleag„ cet„˛eanul spa˛iului rural din aceast„ abordare? Œn primul r‚nd, faptul c„ nu exist„ preocupare pentru produc„torul agricol rom‚n ∫i nici pentru o preg„tire real„ Ón vederea integr„rii Ón structurile Uniunii Europene. Satul rom‚nesc se confrunt„ cu o bulversare permanent„ a st„rii propriet„˛ii, mult mai pronun˛at„ dec‚t Ón celelalte ˛„ri membre ale fostului bloc sovietic, cu o Ómb„tr‚nire pronun˛at„ a popula˛iei, cu o f„r‚mi˛are semnificativ„ a propriet„˛ii ∫i o slab„ capacitate productiv„.

## **Doamna Daniela Popa:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Tot din partea Grupului parlamentar al P.S.D., au depus Ón scris declara˛iile politice domnii deputa˛i Ioan Mocioalc„, Viorel Pupez„, Florin Iordache ∫i Aurel Vl„doiu.

Mai sunt colegi deputa˛i care doresc s„ aib„ interven˛ie la microfon, s„ sus˛in„ declara˛ia politic„? Nu mai sunt.

Cu aceasta, Óncheiem prima ∫edin˛„ consacrat„ declara˛iilor politice din aceast„ sesiune.

- La ora 10,00 fix va Óncepe ∫edin˛a Ón plen. V„ mul˛umesc tuturor.

Declara˛ie politic„ intitulat„ î™coala ∫i politica“.

Mereu îrepetabila povar„“ a ciclicit„˛ii unor Ónt‚mpl„ri ale vie˛ii noastre face s„ se estompeze de multe ori semnifica˛ia lor. Sau, poate, r„m‚n‚nd Ón sfera banalului, pur ∫i simplu noi le acord„m o pretins„ semnifica˛ie, pentru a putea marca trecerea timpului ∫i experien˛a acumulat„.

Pentru mine, parc„ dintotdeauna ∫i pentru totdeauna Ón septembrie Óncepe ∫coala. Nu este o continu„ reamintire, nu este nici nostalgia pentru anii trecu˛i, este pur ∫i simplu sentimentul unui Ónceput ce exprim„ bucuria viitoarelor nout„˛i, acum doar b„nuite, ∫i, mai ales, dorin˛a de a le afla.

™i tot Ón septembrie, Óntr-un ciclu constitu˛ional de data aceasta, Óncepe o nou„ sesiune parlamentar„. Poate nu este Ónt‚mpl„tor ca aceste institu˛ii at‚t de diferite s„-∫i suprapun„ m„car momentul de reluare a activit„˛ii.

Ambele sunt destinate s„ formeze ∫i s„ proiecteze pentru viitor o na˛iune, prin educa˛ie sau prin lege, de ambele depinz‚nd soarta acestei na˛iuni.

™i atunci, s„ nu uit„m c„ dasc„lii no∫tri ne-au preg„tit pentru ce trebuie s„ facem acum. Datorit„ ∫colii, toate au c„p„tat Ón via˛„ un sens ∫i o perspectiv„. Am Ónv„˛at principii ∫i legi, am tocit teoreme ∫i declin„ri latine.

A venit momentul s„ Ón˛elegem de ce am Ónv„˛at toate acestea. Toate s-au ordonat ∫i mai ales s-au sintetizat Ón modul Ón care g‚ndim ∫i ac˛ion„m Ón via˛„. De aici ∫i nelini∫tea mea la acest Ónceput tumultuos de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/15.IX.2006 sesiune parlamentar„. Oare s„ fi uitat tot ce am Ónv„˛at Ón mereu reluatul septembrie al studiilor noastre? Oare nu am Ón˛eles nimic sau, dac„ am Ón˛eles, am Ón˛eles oare bine? Se poate demonstra c„ tehnic este posibil, dar tot at‚t de bine se poate demonstra c„ este lipsit de sens.

Legile menite s„ asigure dezvoltarea Ón timp a na˛iunii, prin coagularea ei ∫i perspectiva stabil„ pe care o confer„, pot deveni un teritoriu al nisipurilor mi∫c„toare pe care nimic nu este sigur. Ceea ce ast„zi este profitul numai al unor persoane, Ón niciun caz al colectivit„˛ii, m‚ine se poate Óntoarce Ómpotriva lor.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îDeconspirarea Securit„˛ii ca terapie na˛ional„“.

Actuala sesiune parlamentar„ Óncepe cu dou„ provoc„ri majore pentru clasa politic„.

Prima dintre acestea se refer„ la responsabilitatea pe care o avem Ón a Óndeplini angajamentele asumate fa˛„ de Uniunea European„ Ón contextul ader„rii la 1 ianuarie 2007.

Cea de-a doua provocare prive∫te tot o reform„, de data aceasta una moral„, de profunzime a societ„˛ii rom‚ne∫ti. Asupra acestei teme doresc s„ m„ refer Ón declara˛ia mea.

Deconspirarea Securit„˛ii ca poli˛ie politic„ a fost, Ónc„ de acum 16 ani, un deziderat profund legitim al societ„˛ii noastre. Democratizarea Rom‚niei nu poate merge Ónainte f„r„ acest exerci˛iu de sinceritate pe care trebuie s„ ∫i-l Ónsu∫easc„ Ón primul r‚nd clasa politic„.

Dac„ Ón psihologia unei na˛iuni s-ar aplica terapii similare indivizilor, explica˛ia ar fi una natural„: numai confrunt‚ndu-ne cu temerile ∫i co∫marurile noastre cele mai Ónfrico∫„toare putem s„ le Ónvingem. Numai a∫a ne putem vindeca.

Dar, pentru ca acest proces de vindecare a societ„˛ii rom‚ne∫ti s„ fie unul complet ∫i ireversibil, adev„rul trebuie spus Ón totalitate ∫i f„r„ menajamente. Este necesar ca ofi˛erii, agen˛ii ∫i informatorii fostei Securit„˛i s„ fie deconspira˛i Ón fa˛a opiniei publice. Urm‚nd modelul altor state care s-au rupt de trecutul comunist,

dosarele acestora trebuie f„cute publice, indiferent care ar fi costurile materiale ∫i eforturile umane necesare unei asemenea opera˛iuni.

Ca liberal ∫i ca parlamentar, sus˛in f„r„ rezerve acest proiect na˛ional de cur„˛ire moral„ a societ„˛ii. Poate acest lucru va pr„bu∫i cariere. Poate mul˛i oameni politici vor trebui s„ ofere explica˛ii celor care le-au dat votul, poate unii Ó∫i vor pierde mandatele. Este Óns„ un pre˛ pe care trebuie s„ Ól pl„tim ∫i pe care Ól dator„m genera˛iilor viitoare.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îEduca˛ia, la p„m‚nt“.

Ne apropiem cu pa∫i repezi de debutul unui nou an ∫colar care, pentru al doilea an consecutiv, se anun˛„ cu probleme: ∫colile nereparate ∫i murdare Ói a∫teapt„ pe cei mici Ón condi˛ii improprii — asta Ón cazul Ón care mai sunt Ón posesia comunit„˛ilor locale, ∫i nu au fost retrocedate Ón natur„, gra˛ie unei legi a Alian˛ei D.A. —, iar profesorii, umili˛i cu ni∫te salarii de mizerie ∫i s„tui de minciunile Guvernului T„riceanu, amenin˛„ c„ nu vor intra Ón s„lile de clas„.

Desigur, se pune Óntrebarea ce a determinat aceast„ situa˛ie critic„ Ón care se g„se∫te sistemul educa˛ional rom‚nesc. Cred c„ r„spunsurile rezid„ Ón mai mul˛i factori:

— inexisten˛a unei strategii a Guvernului clare, coerente ∫i realizabile pentru sistemul de Ónv„˛„m‚nt;

— abandonarea dezvolt„rii Ónv„˛„m‚ntului rural, cu efect Ón cre∫terea decalajelor;

— inexisten˛a unui proiect de construc˛ii pentru ∫coli noi;

— abandonarea promisiunilor guvernamentale de m„rire a salariilor personalului didactic, Ón contrast flagrant at‚t cu promisiunile electorale, c‚t ∫i cu negocierile cu sindicatele din Ónv„˛„m‚nt de anul trecut.

Lista neregulilor ar putea continua, desigur, cu deregl„rile grave din organizarea bacalaureatului, men˛inerea test„rii na˛ionale, contrar Legii Ónv„˛„m‚ntului — nu se justific„ testarea Ón interiorul ciclului de Ónv„˛„m‚nt obligatoriu —, c‚t ∫i cu incapacitatea Guvernului de a restructura ∫coala pe nevoile reale din pia˛a for˛ei de munc„. La toate acestea se adaug„, asemenea tichiei de m„rg„ritar, modalitatea revolt„toare a demnitarilor Alian˛ei D.A. de a repartiza fonduri pentru infrastructur„ numai pe criterii politice, ca parte integrant„ din eforturile de a racola pe band„ rulant„ primari ∫i consilieri din celelalte partide.

f n s„ men˛ionez c„, spre deosebire de actuala putere, reprezentan˛ii Partidului Social Democrat sunt preocupa˛i de starea Ónv„˛„m‚ntului rom‚nesc, consider‚nd educa˛ia un proiect de importan˛„ capital„ pentru societatea rom‚neasc„. Speciali∫tii no∫tri au pus la punct o strategie coerent„ de dezvoltare Ón domeniul educa˛iei, av‚nd ca principiu de baz„ acumularea de competen˛e Ón reg‚ndirea ∫i reformarea sistemului. P.S.D. crede c„ este necesar„ reconsiderarea salariz„rii ∫i form„rii cadrelor didactice, astfel Ónc‚t sistemul s„ devin„ atractiv ∫i performan˛a s„ fie Óncurajat„, ∫i militeaz„ pentru reformarea programelor ∫colare, pe formare de competen˛e Ón concordan˛„ cu cerin˛ele pie˛ei for˛ei de munc„.

Declara˛ie politic„ av‚nd ca tem„ reformarea clasei politice rom‚ne∫ti prin introducerea votului uninominal.

Parlamentul trebuie s„ Ó∫i asume, ca prioritate zero a acestei sesiuni, introducerea votului uninominal.

Clasa politic„ rom‚neasc„ este cuprins„ momentan de efervescen˛a deconspir„rilor. Urm„torul lucru care va ocupa agenda public„ va fi, probabil, raportul de ˛ar„ din aceast„ lun„. Pe l‚ng„ problemele inerente legate de procesul de integrare, tema declan∫„rii alegerilor anticipate va continua s„ agite din c‚nd Ón c‚nd spiritele.

Date fiind aceste circumstan˛e, consider c„ parlamentarii, indiferent c„rui partid apar˛in, trebuie s„ urm„reasc„, imperturbabil, Óndeplinirea uneia dintre promisiunile majore ale campaniei electorale: reformarea clasei politice rom‚ne∫ti prin introducerea votului uninominal.

Consider c„ actuala clas„ politic„ trebuie s„ dovedeasc„ faptul c„ are Óntr-adev„r voin˛a politic„ de a introduce votul uninominal Ón aceast„ sesiune parlamentar„, astfel Ónc‚t urm„toarele alegeri, anticipate sau nu, s„ se desf„∫oare sub auspiciile votului uninominal.

Trecerea la un sistem electoral care s„ includ„ ∫i scrutinul uninominal este un lucru absolut benefic pentru reformarea clasei politice rom‚ne∫ti, cu care, cel pu˛in la nivel declarativ, toate partidele sunt de acord. Trebuie s„ ∫i arate Óns„ c„ doresc Óntr-adev„r s„ ∫i realizeze acest deziderat.

Œn consecin˛„, propun plenului Camerei Deputa˛ilor s„ Ó∫i asume, ca prim„ prioritate legislativ„ a acestei sesiuni parlamentare, introducerea votului uninominal.

Am aflat, f„r„ nicio surprindere, c„ îst‚lpii moralit„˛ii ∫i ai principiilor elevate“, precum doamna Musc„, turnau din greu ∫i cu pasiune la Securitate.

Am mai aflat ∫i c„ autorul ∫lag„rului dezumflat numit îS„ tr„i˛i bine!“ a fost avansat de la gradul de c„pitan la cel de maior.

Tot arhivele Securit„˛ii ni-l Ónf„˛i∫eaz„ pe bravul disident ∫i rezistent Ple∫u cum povestea ofi˛erului de leg„tur„ u∫oare turn„torii despre colegii s„i ∫i ne-a apucat pl‚nsul. Mai ales c„ marele disident paharnic, cu pile la justi˛ie, c‚∫tig„ toate procesele Ón care poporul Ól apeleaz„ cu onoare îturn„tor“.

De aceea, noi, cei ale∫i de popor, am fi tare curio∫i dac„ am ∫ti c‚te ceva ∫i despre brava tagm„ a magistra˛ilor, adic„ despre judec„tori ∫i procurori. Pentru c„, din cele relatate prin pres„ ∫i confirmate de celebra judec„toare Florica Bejinariu, majoritatea tr„iau Óntr-o deplin„ armonie ∫i fr„˛ie cu Securitatea. Ba∫ca faptul c„ jum„tate din ei vin chiar din iubitele institu˛ii numite Mili˛ie ∫i Securitate.

Œn virtutea bunelor rela˛ii dintre Securitate, C.N.S.A.S. ∫i justi˛ie, pe noi nu ne mir„ faimoasele rechizitorii ale procurorilor, dar mai ales hazliile sentin˛e ale judec„torilor care joac„ dup„ cum le c‚nt„ posesorii dosarelor lor.

™i nu mai mir„ pe nimeni c„ Óncrederea Ón justi˛ie a popula˛iei se duce spre zero, invers propor˛ional cu palatele ∫i conturile unora dintre ei.

Œn opinia noastr„, a celor de la P.R.M., nu este normal ca un p‚rlit de turn„tor deputat sau senator s„ fie pedepsit, iar un procuror sau judec„tor ce bag„ Ón pu∫c„rie gravide, babe s„race lipite ∫i-l scap„ f„r„ nicio remu∫care pe Hayssam, Tender sau Patriciu s„ nu fie dat afar„ cu ∫uturi Ón dos ∫i supus oprobiului public.

De aceea, se impune publicarea total„ a dosarelor de securitate ale procurorilor ∫i judec„torilor, ca s„ vedem ∫i noi care din ei, la ordinele Securit„˛ii, b„gau oameni la pu∫c„rie chiar pentru o simpl„ Ónjur„tur„ la adresa lui Ceau∫escu.

Propunem, Ón acest sens, ca primul dosar publicat s„ fie al fostului procuror comunist Monica Macovei, actualul ministru al justi˛iei ∫i st‚lp al Partidului Democrat, denumit de cet„˛eni ∫i Partidul Mica Securitate.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îCompromisul ce duce la compromitere“.

Doresc s„ v„ prezint declara˛ia mea politic„, referitoare la subiectul care ne-a atras tuturor aten˛ia Ón aceast„ var„, ∫i anume demararea procesului de deconspirare a Securit„˛ii ∫i a celor care au contribuit la sus˛inerea terorii Ón perioada comunist„.

Ideea de compromis Ón Rom‚nia zilelor noastre este perceput„ ca o no˛iune pozitiv„, fiind atribuit„ oamenilor inteligen˛i. Este arhicunoscut„ vorba din popor conform c„reia cel mai de∫tept cedeaz„ primul. Compromisul este un rezultat al artei negocierii, iar cei care st„p‚nesc aceast„ art„ trebuie s„ dea dovad„, Ón primul r‚nd, de inteligen˛„ ∫i st„p‚nire de sine. Cel pu˛in a∫a este Ón politica zilelor noastre, de la noi sau de prin alte locuri spre care tindem.

Noi, liberalii, ne-am asumat pe scena politic„ din Rom‚nia rolul de a demara ∫i duce la cap„t o reform„ moral„ a clasei politice. ™i nu este vorba doar de un slogan electoral. Vulcanul produs prin desecretizarea dosarelor fostei Securit„˛i este reforma respectiv„, pe care o cerea Óntreaga societate rom‚neasc„, Óntr-un mod subliminal, prin neÓncrederea acordat„ clasei politice. De∫i Óncearc„ s„ se induc„ c„ nu mai este un subiect actual, cel mai bun argument c„ lumea era Ónsetat„ de un proces al comunismului este aten˛ia de care se bucur„ aceast„ dezbatere. Pare c„ lumea are r„bdare s„ stea Ón loc o vreme, s„ asculte îpove∫ti cu securi∫ti ∫i colaboratori“, p‚n„ ne cur„˛„m, p‚n„ afl„m vinova˛ii ∫i pove∫tile adev„rate ale celor care au avut de suferit din cauza lor. Pare c„ lumea s-a oprit din ritmul ei alert pentru purificare, ∫i-a plecat urechea la m„rturiile ce r„m‚n, dup„ zeci de ani, la fel de vii ∫i de dureroase. Asist„m la un exerci˛iu de sinceritate pe care nicio guvernare de dup„ 1989 nu a avut curajul s„-l provoace.

P.N.L. ∫i-a impus voin˛a politic„ pe care nu au avut-o ˛„r„ni∫tii lui Constantinescu ∫i nici pesedi∫tii lui Iliescu, de a se uita Ón oglind„ ∫i de a-∫i cur„˛a mizeria din propria ograd„. Este vorba despre un proces despre care nu este bine s„ spunem c„ Ól facem prea t‚rziu. Este

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/15.IX.2006 sintagma pe care o folosesc unele persoane care vor s„ Ól arunce Ón derizoriu, pentru c„ se simt cu musca pe c„ciul„. O spun unii care au deja o carier„ construit„ pe minciuna n„scut„ din compromis, ∫i aici m„ refer la no˛iunea de compromis, care Ónainte de 1989 avea cu totul alt Ón˛eles dec‚t cel de ast„zi: atunci îcompromisul“ deriva ca sens din verbul îa te compromite“.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îPodul Ómp„c„rii a fost uitat“.

Œn urma calamit„˛ilor naturale de la sf‚r∫itul lunii iunie, localitatea T‚rli∫ua a fost grav afectat„. Peste 40 de case distruse, altele inundate, 13 mor˛i, din care 3 nici p‚n„ ast„zi nu au fost g„si˛i. Acolo s-au prezentat Ón primele zile dup„ dezastru mul˛i oameni din aparatul administrativ, au analizat ∫i evaluat situa˛ia, ∫i-au trimis clien˛ii politici îs„ ajute“, Ón realitate îs„ pape“ bani..., ∫i at‚t.

La o s„pt„m‚n„, pe podul rupt s-au Ónt‚lnit doi certa˛i, Pre∫edintele B„sescu ∫i premierul T„riceanu. Veneau din direc˛ii opuse, cu g‚nduri opuse ∫i cu indica˛ii inverse. Unul g„sea vinova˛i pe cei ce au b„rbierit mun˛ii, cel„lalt slaba administrare ∫i organizare Ón situa˛ii de urgen˛„, chiar dac„ au fost avertiza˛i de direc˛ia de mediu. M„car au avut bunul-sim˛ s„ nu-L Ónvinov„˛easc„ pe Dumnezeu, de∫i iat„ c„ Ón ultimele zile se lucreaz„ diabolic la subminarea, acuzarea ∫i incriminarea Bisericii Ortodoxe

Rom‚ne, mama spiritual„ a neamului rom‚nesc, ∫i la lovirea direct Ón ierarhia acesteia, o lupt„ nebun„, f„r„ rost.

Podul era rupt ∫i a∫a a r„mas ∫i dup„ plecarea celor doi îportocalii“. Firmele trimise s„ m„n‚nce banii publici au fost chipurile invocate s„ r„m‚n„ Ón zon„. Gospod„riile calamitate ∫i casele distruse se cunosc, dar ce te faci, c„ de la Guvern banii sunt pu˛ini ∫i vin greu? Un primar se l„uda c‚ndva c„ face o cas„ acolo. Bun lucru. Numai c„ nu o face singur. Oameni de bine din alte comune Ól ajut„. Trecem peste asta! Ce facem cu podul? Vine toamna. Gospod„riile trebuie alimentate pentru lunga iarn„ ce se a∫terne an de an Ón mun˛ii f ble∫ului. Oamenii se pot ∫i Ómboln„vi. Au nevoie de pod. Podul este rupt. Ce vor face? Cine este de vin„ c„ Ón trei luni Ónc„ nu s-a f„cut nimic?

Fac apel la colegii parlamentari din jude˛ ∫i Ón special la cei din arcul guvernamental s„ intervin„ urgent pentru ridicarea unui pod, ∫i provizoriu m„car, p‚n„ vine iarna. Apelul este al locuitorilor îparaliza˛i“ din localit„˛ile Ón care nu se poate ajunge din cauza acestui pod. Este un apel de suflet, ∫i nu numai.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îŒn democra˛ie, ascensiunea oric„rui poten˛ial Arturo Ui poate fi oprit„“.

Paranoia postelectoral„ este un sindrom de care toate partidele care s-au perindat la putere dup„ ’89 au fost atinse.

Paranoia politic„ postelectoral„ are acelea∫i semne clinice diagnosticabile oric„rui individ: supraestimare de sine, rigiditate psihic„, erori de judecat„ cauzate de premise subiective, limbaj persuasiv, cu tendin˛e spre ipocrizie.

Œn cel mai scurt timp dup„ c‚∫tigarea alegerilor, se pot identifica cel pu˛in c‚˛iva trep„du∫i care roiesc Ón jurul conduc„torului, cu atitudine de îyesman“.

Cu timpul, num„rul îketmanilor“, pentru c„ a∫a Ói numeau per∫ii pe cei care spuneau turcilor doar ceea ce turcii doreau s„ aud„, cre∫te Óntr-un mod at‚t de alarmant, Ónc‚t aproape c„ Óntregul partid devine un fel de cor, Ón care se c‚nt„ pe o singur„ voce.

Acest moment este debutul ie∫irii Ón scen„ al viitorului Arturo Ui, conduc„torul adulat ∫i de necontrazis, atot∫tiutorul grotesc, omniprezent al b„ilor de mul˛ime.

Din fericire, societatea rom‚neasc„, sprijinit„ de mecanisme tot mai solide, pe principii occidentale, a sanc˛ionat aceste tentative de paranoia postelectoral„.

Viitorul cet„˛ii noastre pare a fi av‚nd o doz„ de speran˛„ acum, anterior ader„rii, totu∫i este extrem de benefic„ recitirea celebrei piese de teatru a lui Bertholt Brecht.

Aviz amatorilor care au r„mas cu m‚na Óntins„ ca a regelui Lear, nedumeri˛i ∫i Ón∫ela˛i de politicienii categoria îmusc„“.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îFactura la Óntre˛inere — dimensiunea dezastrului provocat de Alian˛a D.A.“.

Incapabil Ón a promova o strategie energetic„, a∫a cum s-a angajat Ón ianuarie 2006, Ón plin„ criz„ a furniz„rii de gaze naturale, Guvernul T„riceanu sf‚r∫e∫te

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/15.IX.2006 lamentabil, printr-o gaf„ de propor˛ii: majoreaz„ ajutoarele la Ónc„lzire, sub motiv c„ estimeaz„ o cre∫tere de circa 20% a pre˛ului la gazele naturale. Guvernul ofer„ astfel Ón mod direct furnizorilor dreptul la Ónc„ o majorare a pre˛ului gazelor naturale din import cu 20%, de∫i continu„m s„ pl„tim cel mai mare pre˛ al gazelor naturale din import.

De fapt, prin recentele m„suri, Guvernul recunoa∫te c„ timp de doi ani de zile a abandonat sectorul energetic. Primul-ministru ∫i-a reamintit de acest sector lipsit de importan˛„ pentru actualul Executiv doar Ón luna ianuarie a acestui an, Ón timpul crizei furniz„rii de gaze naturale. Cu aceast„ ocazie, primul-ministru a anun˛at c„ va realiza, prin departamentul coordonat de ministrul de stat Gheorghe Pogea, o nou„ strategie pentru domeniul energetic, propun‚nd aberant trecerea tuturor centralelor termice de la func˛ionarea pe gaze naturale la utilizarea c„rbunelui ca materie prim„ energetic„. Sezonul rece odat„ Óncheiat, aceast„ strategie nu a mai fost realizat„, iar autorul ei a fost Óntre timp remaniat, pentru c„ ocupa un post ce Ónc„rca organigrama Guvernului, dovedindu-se a fi fost un ∫omer de lux pe banii contribuabililor.

Œn schimb, s-au lansat tot felul de abera˛ii contradictorii ale partidelor din Alian˛a D.A., prin care termocentralele din Bucure∫ti urmau a fi preluate de Prim„ria General„, sau s-au vehiculat teorii ale unific„rii tuturor termocentralelor ∫i electrocentralelor din Rom‚nia, Ómpreun„ cu hidrocentralele ∫i chiar cu îNuclearelectrica“, Ón dou„ mari societ„˛i, practic dou„ noi CONEL-uri.

Toate aceste abera˛ii au sf‚r∫it prin a Óncununa iresponsabilitatea actualului Guvern, care a comunicat o liberalizare a pre˛ului na˛ional de referin˛„ al gigacaloriei Ónainte de a promova m„car un singur proiect de reabilitare sau modernizare a sistemului de alimentare centralizat„ cu c„ldur„.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îPrioritate la verificarea euroobservatorilor“.

Œntr-un interviu acordat presei zilele acestea, pre∫edintele Grupului ALDE din Parlamentul European, domnul Graham Watson, vede transparen˛a ca un element crucial pentru o bun„ guvernare, pentru procesul democratic ∫i pentru mersul Ónainte al societ„˛ii ∫i sprijin„ campania Partidului Na˛ional Liberal de reform„ a clasei politice rom‚ne∫ti. Pe aceasta tem„, liderul liberalilor europeni declar„ c„: îDeschiderea dosarelor de securitate din perioada comunist„ nu este o condi˛ie formal„ pentru aderarea la U.E., dar este necesar„ pentru o cur„˛enie a politicii ∫i istoriei na˛ionale. Efectele acestei ac˛iuni vor fi benefice pentru societatea rom‚neasc„, ca ∫i Ón celelalte foste ˛„ri comuniste — acum membre ale Uniunii Europene — care au trecut prin acela∫i proces“.

Plec‚nd de la aceast„ luare de pozi˛ie a Ónaltului oficial european, propun de la aceast„ tribun„ ca Parlamentul Rom‚niei s„ solicite membrilor Colegiului C.N.S.A.S. s„ efectueze o verificare cu prioritate grad zero a euroobservatorilor care reprezint„ Rom‚nia Ón Parlamentul European. Aceast„ verificare prioritar„ a euroobservatorilor este de dou„ ori util„: Ón primul r‚nd, pentru c„ aceast„ categorie de parlamentari rom‚ni se afl„ Ón acest moment Ón exerci˛iul func˛iunii ∫i nu trebuie privi˛i to˛i cu suspiciune de c„tre colegii din Parlamentul European din cauza apari˛iei dosarului de colaborator al Securit„˛ii al doamnei Mona Musc„ ∫i a dosarelor altor senatori ∫i deputa˛i. Œn al doilea r‚nd, este util„ pentru c„ va descongestiona C.N.S.A.S. Ón momentul Ón care va efectua verific„rile pentru candida˛ii rom‚ni ce vor concura la alegerile pentru Parlamentul European. Conform unor estim„ri neoficiale, 70-75% dintre actualii euroobservatori vor candida ∫i pentru mandatele din Parlamentul European.

De asemenea, propun tuturor partidelor politice, Ón situa˛ia Ón care Óncep s„ preg„teasc„ ∫i s„ desemneze candida˛i pentru Parlamentul European ∫i care nu fac parte din categoriile prev„zute de lege pentru a trece prin verific„rile C.N.S.A.S., s„ solicite verificarea acestora cu prioritate.

Vin ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a saluta un fapt de normalitate.

De 16 ani vorbim de democra˛ie, deconspirarea fostei Securit„˛i, valori europene ∫i alte astfel de no˛iuni. Niciodat„, Óns„, ∫i niciun partid nu a avut curajul de a lua m„suri concrete Ómpotriva celor care au activat Ón fostele structuri comuniste.

Partidul Na˛ional Liberal a considerat ca absolut necesar„ excluderea din r‚ndurile sale a tuturor celor care au semnat un angajament cu fosta Securitate, indiferent de numele ∫i pozi˛ia respectivei persoane. Partidul a pierdut doi parlamentari valoro∫i, dar a c‚∫tigat Ón ceea ce prive∫te consecven˛a ∫i Óncrederea rom‚nilor. Un partid urma∫ al Br„tienilor nu putea sub nicio form„ s„ permit„ existen˛a Ón r‚ndurile sale a unor persoane care, din diferite motive, au semnat angajamente cu cea mai odioas„ institu˛ie a regimului comunist.

Din p„cate, 16 ani am tot vorbit, dar nu am realizat nimic pe aceast„ tem„. Œn 1990, prezen˛a lui Ion Iliescu la conducerea ˛„rii a f„cut imposibil„ aplicarea cu stricte˛e a idealurilor revolu˛ionare ale celor ce au luptat Ón 1989. Poate c„ atunci era mai simplu, era mai pu˛in dureros ∫i am fi avut o democra˛ie curat„.

Am ajuns ast„zi, c‚nd adev„rul doare mult mai tare, dar suntem obliga˛i s„ Ól accept„m, pentru c„ suntem obliga˛i s„ ne Ómp„c„m cu trecutul nostru, pentru a putea merge Ónainte.

Œnchei prin a-mi exprima satisfac˛ia pentru faptul c„ Partidul Na˛ional Liberal este primul care nu numai c„ vorbe∫te despre reforma clasei politice, dar o ∫i face. Œn acela∫i timp, chem toate partidele, parlamentare ∫i nu numai, s„ lase de o parte interesele de moment ∫i s„ urmeze calea Ónceput„ de noi.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îEduca˛ia ∫i problemele sale“.

Guvernul T„riceanu a promis Ón angajamentul semnat Ón noiembrie 2005 c„ problemele semnalate de sindicatele din Ónv„˛„m‚nt vor fi rezolvate.

A trecut aproape un an de zile ∫i nu a fost elaborat nici m„car proiectul de Lege a salariz„rii personalului bugetar, aplicabil de la 1 ianuarie 2007.

Tot Ón noiembrie 2005, Executivul a promis 1,1 miliarde de euro pentru educa˛ie. P‚n„ acum, doar jum„tate din ace∫ti bani au ajuns la Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii. Dat fiind faptul c„ suntem Ón luna septembrie ∫i exist„ legi care prev„d organizarea licita˛iilor ∫i a achizi˛iilor publice, am convingerea c„ o parte Ónsemnat„ din aceast„ sum„ nu va putea fi cheltuit„.

Œn acela∫i timp, foarte multe din localurile gr„dini˛elor ∫i ∫colilor din mediul rural nu corespund normelor pentru a putea fi Ónceput un nou an ∫colar. Autorit„˛ile locale sunt pline de bune inten˛ii, dar nu au resursele financiare necesare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/15.IX.2006 Se dore∫te descentralizarea ∫i cre∫terea responsabilit„˛ii autorit„˛ilor locale, dar trebuie sus˛inut„ ∫i de asigurarea fondurilor necesare.

Constat„m c„ Executivul nu este preg„tit s„ asigure Ónv„˛„m‚ntului importan˛a necesar„ ∫i ne putem trezi la 15 septembrie, c‚nd ar trebui s„ Ónceap„ ∫coala, c„ sindicatele ies Ón strad„ pentru ni∫te promisiuni neonorate de un an de zile.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îMigra˛ia politic„, Ónc„ o dovad„ de ipocrizie a Alian˛ei portocalii“.

Rom‚nia nu poate intra Ón Uniunea European„ cu o clas„ de oameni politici flotan˛i, drept pentru care este de apreciat o lege care Ó∫i propune s„ stopeze Óntr-un fel sau altul traseismul politic. Nu Ómi propun s„ critic disfunc˛ionalit„˛ile pe care le promoveaz„ modific„rile aduse Statutului ale∫ilor locali prin Legea nr. 249/2006. M„ voi referi doar la ipocrizia unor lideri de partid ai Alian˛ei îDeparte de Adev„r“, care una au spus ∫i alta au f„cut. Pentru a nu l„sa s„ planeze suspiciunile la modul general, v„ voi reaminti de acel virus al administra˛ie publice locale, H5 IO de Bistri˛a-N„s„ud.

El afirma, Ón perioada sa de incuba˛ie, c„ migra˛ia politic„ deturneaz„ votul electoratului, afecteaz„ Óncrederea cet„˛eanului Ón institu˛iile locale ∫i genereaz„, totodat„, instabilitate politic„, fapt ce este de condamnat. îMai grav este faptul c„ orice program democratic de reform„ real„ este compromis, sl„bind Óncrederea diferitelor organisme interna˛ionale Ón mediul politic rom‚nesc, iar pentru acesta r„spunz„tor Ón niciun caz nu poate fi cet„˛eanul de r‚nd. Neput‚nd tolera un asemenea comportament cel pu˛in imoral, Alian˛a dintre P.D. ∫i P.N.L. va milita, Ón continuare, pentru stoparea flagelului migra˛iei politice“.

Declara˛ia a fost sus˛inut„ de colegul meu de la tribuna Parlamentului, at‚t Ón perioada de opozi˛ie, c‚t ∫i acum, la putere, cu aceea∫i Ónver∫unare, condamn‚nd din tot sufletul astfel de practici, numai c„ Ón ambele r‚nduri a min˛it f„r„ remu∫care.

Nu ne este ru∫ine s„ recunoa∫tem c„ toate forma˛iunile politice au profitat de putere pentru a determina o serie de primari s„ treac„ la acel partid, dar niciodat„ aceast„ ac˛iune nu s-a manifestat cu at‚ta Ónver∫unare. Ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón aceast„ var„ a Óntrecut orice m„sur„. Niciodat„ nu a existat un plan na˛ional, dar transpus ∫i Ón teritoriu, mai diabolic ∫i concertat de presiune, ∫antaj, intimid„ri ∫i h„r˛uire la adresa ale∫ilor locali ai Partidului Social Democrat.

Normal, jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud nu putea fi ocolit de acest virus periculos. Liderii Alian˛ei portocalii au f„cut din racolarea primarilor, viceprimarilor ∫i consilierilor locali ∫i jude˛eni un crez, Óncuraj‚nd un fenomen pe care l-au condamnat timp de patru ani. Aceasta este dovada ipocriziei lor, care va fi penalizat„ de electorat la alegerile viitoare.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îLa sec˛iunea «Diversiuni», Premiul Nobel primului-ministru T„riceanu ∫i pre∫edintelui B„sescu pentru «Dosariada»“.

1. La Baia Nou„, trupurile strivite ∫i putrezite ale minerilor sunt scoase la suprafa˛„ dup„ o lun„ ∫i date familiilor pentru a le Ónmorm‚nta cre∫tine∫te. Cei care au sc„pat Ó∫i pup„ copiii Ónainte de a coborÓ Ón abataj ∫i le spun s„ mearg„ la ∫coal„.

2. La Rast, sinistra˛ii dispera˛i Ól primesc cu huiduieli pe ministrul Berceanu, c„ruia Ói strig„ c„ ploile ∫i frigul i-au g„sit Ón corturi, ∫i nu Ón casele promise. Domnul ministru Berceanu Ón˛elege s„ le spun„ n„p„stui˛ilor c„ nu se teme de ei, a∫a cum nu i-a fost team„ nici de mineri, care erau de 20 de ori mai mul˛i ∫i de 30 de ori mai r„i.

3. Ministerul Transporturilor, adic„ statul, adic„ cet„˛enii Rom‚niei, achit„ companiei Bechtel desp„gubiri Ón valoare de peste 6 milioane euro. Contribuabilii rom‚ni sunt obliga˛i s„ suporte aceste desp„gubiri datorit„ Ónt‚rzierii lucr„rilor la Autostrada Transilvania, generate de renegocierea contractului.

4. Dasc„lii ies Ón strad„ pe 15 septembrie Ón semn de protest fa˛„ de Ónc„lcarea de c„tre Guvern a acordului Óncheiat. Ultimul referendum organizat de Federa˛ia Na˛ional„ Sindical„ arat„ c„ 82% dintre salaria˛i s-au pronun˛at pentru redeschiderea conflictului de munc„ Ón anul ∫colar 2006—2007. Dac„ va fi sau nu boicotat„ Ónceperea anului de Ónv„˛„m‚nt nu prezint„ interes pentru Guvern. Pentru ∫colile neelectrificate, ministrul H„rd„u ofer„ solu˛ia lum‚n„rii.

5. Pensionarii nu-∫i mai a∫teapt„ pensia Ón fa˛a televizorului. Cei care mai au un pic de vlag„ Ón ei ∫i au

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/15.IX.2006 demonstrat c„ nu se tem de bastoanele jandarmilor se preg„tesc din nou s„ ias„ Ón strad„. Œntre timp, nici jandarmii nu stau cu m‚inile Ón s‚n. Din ordinul Guvernului, se antreneaz„ s„ dea piept cu pensionarii.

6. S„n„tatea este mai Ón suferin˛„ ca oric‚nd. Sute de paturi de spital au fost desfiin˛ate Ón fiecare jude˛. Dublarea sau triplarea salariilor directorilor de spitale nu-i va face Ón mod obligatoriu mai s„n„to∫i pe rom‚ni. Cei ce nu-∫i permit s„ se opereze la Viena n-au dec‚t s„ v‚nd„ ce au prin cas„ pentru a fi b„ga˛i Ón seam„ Ón spitalele ˛„rii lor.

## **Domnul Ion Mocioalc„:**

Declara˛ie politic„ intitulat„ îDespre stabilitatea incompeten˛ei“.

Scena politic„ din Rom‚nia ∫i dup„ Consiliul European Óntrunit la Bruxelles Ón zilele de 15 ∫i 16 iunie 2006 a r„mas Ón continuare sub presiune. De asemenea, ea este dominat„ de incertitudine ∫i ambiguitate.

Faptul c„ Ón Alian˛„ contrele continu„, c„ doar se am‚n„ mereu deznod„m‚ntul accentueaz„ disolu˛ia institu˛iilor statului. Œn prezent, principala caracteristic„ a coali˛iei de guvern„m‚nt este neÓncrederea dintre parteneri ∫i cre∫terea spectaculoas„ a motivelor de dispute ∫i a focarelor de conflict.

Se accentueaz„ blocajul administrativ ∫i decizional determinat de suportul politic fragil al ∫efului Executivului. Guvernul nu-∫i poate reface credibilitatea, este nevoit s„ tolereze unele erori ∫i este neputincios pentru luarea unor decizii curajoase.

Guvernul este sub stare de asediu: nimeni nu poate fi dat jos de pe func˛iile Ón care s-a coco˛at ∫i fiecare este indispensabil. A∫a se explic„ lipsa de reac˛ie Ón cazul Flutur sau Nicol„escu, Ón ciuda presta˛iilor sub orice

critic„ ale acestora ∫i a consecin˛elor economice ∫i sociale deosebit de grave.

Falimentul politicii fiscale a ad‚ncit crizele din agricultur„, s„n„tate ∫i educa˛ie. Dup„ 500 de zile de guvernare dezastruoas„, Ón agricultur„ situa˛ia material„ a produc„torilor agricoli s-a depreciat foarte mult. Eliminarea acord„rii subven˛iilor Ón bani prin introducerea sistemului cupoanelor, care nu este compatibil cu formele de sus˛inere a produc„torilor agricoli practicate de ˛„rile membre ale Uniunii Europene, a fost o calamitate. Acordarea subven˛iilor prin bonuri valorice Ón anul 2005 a fost un e∫ec total. Acest sistem s-a dovedit a fi birocratic, costisitor ∫i ineficient.

Comisia European„ a emis cel mai critic raport la adresa agriculturii rom‚ne∫ti din ultimii ani. Comisia European„ consider„ c„ ministerul de resort nu este preg„tit pentru integrarea eficient„ Ón Uniunea European„ a agriculturii rom‚ne∫ti. Nefinalizarea acestor preg„tiri, cum sunt Agen˛ia de Pl„˛i, Sistemul Integrat de Administrare ∫i Control, controlul veterinar, poate duce la imposibilitatea acces„rii fondurilor europene destinate agriculturii ∫i dezvolt„rii rurale.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œi invit pe lideri Ón sal„.

Invit secretarul de serviciu, din partea st‚ng„, la tribun„, pentru a putea Óncepe.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Continu„m lucr„rile ∫edin˛ei de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor ∫i v„ anun˛ c„, din totalul celor 331 de deputa˛i, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a la lucr„ri un num„r de 222. Sunt absen˛i 109, din care 22 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.

Pentru Ónceput, Ón conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, v„ informez c„ au fost distribuite tuturor deputa˛ilor urm„toarele documente: ordinea de zi pentru ziua de mar˛i, 5 septembrie 2006; programul de lucru pentru perioada 4—9 septembrie 2006; informarea cu privire la ini˛iativele legislative Ónregistrate la Camera Deputa˛ilor ∫i care urmeaz„ s„ fie avizate de comisiile permanente; lista rapoartelor depuse Ón perioada 10 iulie— 4 septembrie 2006 de comisiile permanente sesizate Ón fond; sumarul privind con˛inutul fiec„rui Monitor Oficial al Rom‚niei, Partea I.

Intr„m Ón ordinea de zi ∫i urmeaz„ s„ lu„m Ón dezbatere ini˛iativele legislative Ónscrise pe ordinea de zi. V„ reamintesc c„ la ora 12,30 avem sesiune de vot final.

De asemenea, v„ reamintesc faptul c„ ieri Biroul permanent a decis c„ m‚ine ∫i poim‚ine se va lucra Ón comisii, pentru recuperarea restan˛elor care se afl„ Ón aceast„ perioad„ la comisii.

La punctul 2 pe ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului adi˛ional la Acordul dintre guvernele statelor participante la Cooperarea Economic„ a M„rii Negre privind colaborarea Ón domeniul asisten˛ei ∫i r„spunsului de urgen˛„ la dezastre naturale ∫i provocate de om, semnate la Kiev la 20 octombrie 2005.

Legea are caracter ordinar; raport de adoptare din partea Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„. Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Fiind vorba de dezastre, domnul secretar de stat Victor Dobre.

## **Domnul Paul Victor Dobre** _— secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei sesizate Ón fond, Comisia pentru ap„rare, domnul deputat Zaharia.

V„ rog.

Œn conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ a fost sesizat„ spre dezbatere, Ón procedur„ obi∫nuit„, cu proiectul de Lege privind ratificarea Protocolului adi˛ional la Acordul dintre guvernele statelor participante la Cooperarea Economic„ a M„rii Negre (C.E.M.N.).

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 din Constitu˛ie, republicat„.

La dezbaterea proiectului de lege au participat, Ón calitate de invita˛i, Ón conformitate cu art. 54 ∫i 55 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, domnul secretar de stat Marius B„lu ∫i c„pitan Florentin Ilie, din partea Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale.

La lucr„ri au fost prezen˛i 22 de deputa˛i din totalul de 24.

Raportul comisiei a fost adoptat cu toate voturile deputa˛ilor prezen˛i.

Œn urma dezbaterilor din ∫edin˛a din 27 iunie anul curent, comisia propune plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea acestui proiect de lege Ón forma prezentat„. V„ mul˛umesc.

26 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/15.IX.2006

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Dezbateri generale? Nu sunt.

Neexist‚nd amendamente admise sau respinse, r„m‚ne la ora 12,30 la votul final.

V„ ascult, domnule deputat. V„ rog.

## Dou„ modific„ri.

Œn primul r‚nd, reformularea articolului unic, dup„ cum urmeaz„: îSe ratific„ Protocolul adi˛ional, semnat la Kiev la 20 octombrie 2005, la Acordul dintre guvernele statelor participante la Cooperarea Economic„ a M„rii Negre privind colaborarea Ón domeniul asisten˛ei ∫i r„spunsului de urgen˛„ la dezastrele naturale ∫i provocate de om, semnat la Soci la 15 aprilie 1998, ratificat prin Ordonan˛a Guvernului nr. 8 din 1999, aprobat„ prin Legea nr. 153/1999“.

™i a doua reformulare: îLegea pentru ratificarea Protocolului adi˛ional semnat la Kiev la 20 octombrie 2005 la Acordul dintre guvernele statelor participante la Cooperarea Economic„ a M„rii Negre privind colaborarea Ón domeniul asisten˛ei ∫i r„spunsului de urgen˛„ la dezastrele naturale ∫i provocate de om, semnat la Soci la 15 aprilie 1998“.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Punctul de vedere al Guvernului, v„ rog.

Este o problem„ de tehnic„ legislativ„. Nu avem nimic Ómpotriv„ Ón leg„tur„ cu modificarea respectiv„.

## V„ mul˛umesc.

Alte interven˛ii, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Consider„m c„ s-au Ónsu∫it amendamentele de ordin lingvistic ∫i de tehnic„ legislativ„. Nu exist„ alte amendamente admise sau respinse. R„m‚ne la vot final.

La punctul 3, proiectul de Lege pentru aprobarea prelungirii particip„rii Guvernului Rom‚niei, pentru perioada 2006—2010, la Acordul dintre Comisia Economic„ pentru Europa a Na˛iunilor Unite ∫i guvernele participante la proiectul îCalea Ferat„ Transeuropean„ privind fondul de cooperare ∫i creditare“, semnat la Geneva la 17 decembrie 1992.

Legea are caracter ordinar.

Raport de adoptare din partea Comisiei pentru industrii. Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Domnul secretar de stat Galia˛atos, v„ rog.

## **Domnul Alexandros Galia˛atos** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Acest acord a fost prelungit succesiv pentru perioadele 1998—2000 ∫i 2001—2005, iar Comitetul de conducere

al proiectului TER, Ón cea de-a 21-a sesiune, care a avut loc Óntre 14—16 noiembrie 2005, a aprobat prelungirea acordului sus-men˛ionat pentru perioada 2006—2010, urm‚nd ca guvernele participante s„-l prelungeasc„ Ón conformitate cu procedurile interne ale fiec„rui stat.

De asemenea, secretarul executiv interimar al Comisiei Economice pentru Europa a Organiza˛iei Na˛iunilor Unite a solicitat Misiunii permanente a Rom‚niei pe l‚ng„ Oficiul Na˛iunilor Unite de la Geneva prelungirea acordului.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Din partea comisiei, doamna deputat Aura Vasile, v„ rog.

Comisia pentru industrii a fost sesizat„ pentru dezbatere Ón fond cu proiectul de lege.

Membrii comisiei au hot„r‚t, Ón unanimitate, s„ propun„ plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise.

V„ mul˛umesc. Interven˛ii? Nu sunt.

Dezbateri generale? Nu sunt dezbateri generale, din p„cate.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucr„m pe raportul comisiei. Avem un num„r de trei puncte, amendamente admise.

La punctul 1, obiec˛ii, observa˛ii, comentarii pe propunerea comisiei? Nu sunt.

- Adoptat. Punctul 2.

Adoptat.

La punctul 3 exist„ o reformulare din partea comisiei. V„ rog, doamna deputat.

La punctul 3 din raport, alin. 2, dup„ Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului: îcare va asigura plata contribu˛iei la fond, potrivit legii, calculat„ pe baza raportului de schimb leu/dolar Ón vigoare la data efectu„rii pl„˛ii“.

Am Ón˛eles. Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Se Ónsu∫e∫te aceast„ modificare.

Alte obiec˛ii la punctul 3 din raport? Nu sunt. Am finalizat dezbaterea pe articole. R„m‚ne la vot final.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Conven˛iei Consiliului Europei privind prevenirea terorismului, adoptat„ la Var∫ovia la 16 mai 2005.

Legea are caracter ordinar.

Raport de adoptare din partea Comisiei juridice. Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

Din partea ini˛iatorului, domnul secretar de stat Valentin Naumescu.

V„ rog.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/15.IX.2006 ## **Domnul Valentin Naumescu** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Afacerilor Externe_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Conven˛ia European„ privind prevenirea terorismului a fost negociat„ Ón perioada octombrie 2003—martie 2005 Ón cadrul Comitetului de exper˛i pe problematica terorismului, cod EXTER, la care au participat reprezentan˛i ai statelor membre ale Consiliului Europei, precum ∫i ai altor state interesate Ón convenirea unui document multilateral Ón domeniu: Statele Unite, Marea Britanie, Canada, Mexic, Japonia.

Obiectivul acestei conven˛ii este de a intensifica eforturile statelor contractante pentru prevenirea terorismului ∫i a efectelor sale negative asupra respect„rii drepturilor omului ∫i, Ón special, a dreptului la via˛„, at‚t prin intermediul unor m„suri ce trebuie luate la nivel na˛ional, c‚t ∫i Ón cadrul cooper„rii interna˛ionale.

La data de 16 mai 2005, Rom‚nia a semnat Conven˛ia european„ pentru prevenirea terorismului.

Rom‚nia este parte ∫i a implementat toate conven˛iile enumerate Ón anexa la prezenta Conven˛ie, dispun‚nd de un cadru juridic intern adecvat Ón lupta Ómpotriva terorismului.

Men˛ion„m c„ prezentul proiect de lege face parte din programul legislativ prioritar al Guvernului Rom‚niei pentru anul 2006.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Din partea comisiei, domnul vicepre∫edinte Iordache.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Œn cazul acestui proiect de lege, Camera Deputa˛ilor este prim„ Camer„ sesizat„.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. De asemenea, Comisiile pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor, c‚t ∫i Comisia pentru politic„ extern„ au avizat favorabil acest proiect de lege.

Œn urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice au hot„r‚t ca proiectul de Lege pentru ratificarea Conven˛iei Consiliului Europei privind prevenirea terorismului, adoptat„ la Var∫ovia la 16 mai 2005, s„ fie supus spre dezbatere ∫i adoptare Ón forma prezentat„ de ini˛iator.

Œn raport de obiectul ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule vicepre∫edinte. Dac„ exist„ dezbateri generale pe tema terorismului? Nu exist„ dezbateri generale.

Nu exist„ amendamente admise sau respinse.

R„m‚ne la vot final.

La punctul 5 avem proiectul de Lege pentru ratificarea Conven˛iei-cadru privind protec˛ia ∫i dezvoltarea durabil„ a Carpa˛ilor, adoptat„ la Kiev la 22 mai 2003.

Legea are caracter ordinar. Raport de adoptare din partea Comisiei pentru administra˛ie public„.

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„. Prim„ Camer„ sesizat„.

V„ rog, din partea Guvernului, domnul secretar de stat.

**Domnul Korodi Attila** _— secretar de stat Ón Ministerul Mediului ∫i Gospod„ririi Apelor_ **:**

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

La data de 22 mai 2003, la Kiev, cu prilejul Conferin˛ei ministeriale îMediu pentru Europa“, guvernele Ucrainei, Cehiei, Slovaciei, Ungariei, Serbiei, Muntenegrului ∫i Rom‚niei au semnat Conven˛ia-cadru privind protec˛ia ∫i dezvoltarea durabil„ a Carpa˛ilor, denumit„ Ón continuare îConven˛ia Carpatica“. Conven˛ia beneficiaz„ de asisten˛„ din partea Programului Na˛iunilor Unite pentru mediu, UNEP, care a Ónfiin˛at Ón anul 2004 un secretariat _ad-interim_ al Conven˛iei la Viena.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ aproximativ 43% din lan˛ul muntos carpatic se afl„ pe teritoriul Rom‚niei ∫i lu‚nd Ón considerare perspectiva unei administr„ri regionale comune a unei problematici extrem de vaste, prin intermediul structurilor de cooperare create Ón baza Conven˛iei, ini˛ial, partea rom‚n„ s-a implicat Ón negocieri Ón vederea protej„rii interesului na˛ional, promov‚ndu-se urm„toarele elemente de mandat: delimitarea geografic„ a Zonei carpatice, care s„ ˛in„ cont de criteriile folosite de partea rom‚n„, care vizeaz„ suprafa˛a montan„ propriu-zis„; adoptarea deciziilor Ón cadrul Conven˛iei prin consens; Ónfiin˛area secretariatului pe teritoriul Rom‚niei.

De asemenea, s-a sus˛inut stabilirea Secretariatului permanent al Conven˛iei Ón Rom‚nia, fapt de natur„ a asigura afirmarea unui rol activ al Guvernului Rom‚niei Ón administrarea acestui instrument juridic.

Domnule secretar de stat, v„ asigur de sprijinul Parlamentului pentru asumarea acestui rol de lider. Din partea comisiei?

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

La Óntocmirea raportului s-a avut Ón vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/15.IX.2006 Comisiei pentru industrii ∫i servicii, avizul favorabil al Comisiei pentru agricultur„ ∫i avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Proiectul de lege a fost dezb„tut ∫i avizat Ón ∫edin˛a din 3 iulie 2006.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputa˛ilor este prim„ Camer„ sesizat„.

Av‚nd Ón vedere cele prezentate, precum ∫i importan˛a acestui proiect de lege, Comisia pentru administra˛ie propune plenului Camerei Deputa˛ilor aprobarea acestuia, cu modific„ri ∫i complet„ri.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dat fiind c„ este procedur„ de urgen˛„, timp de dezbatere?

Trei minute cu un minut.

V„ mul˛umesc.

Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii la timpul de dezbatere?

Nu.

Œl consider„m aprobat. Dezbateri generale. Din partea grupurilor?

Domnul deputat Valeriu Tab„r„, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Zonele economice nu mai sunt zonele economice ale celor care lucreaz„ Ón Carpa˛i, ci sunt ale celor care sunt Ón exteriorul acestor Carpa˛i, cei care export„ profitul de acolo, cei care las„ zonele Carpa˛ilor practic s„race.

De cele mai multe ori nu sunt luate Ón considerare demersuri care se fac de ani de zile ∫i cu prioritate de c„tre partea rom‚n„ sau de c„tre reprezentan˛i ai Zonei Montane din Rom‚nia, ∫i l-a∫ aminti aici pe doctorul Ray.

Nu este o problem„ oarecare pe care s-o privim cu Óng„duin˛„ doar sau ca pe un lucru oarecare, a∫a cum trec multe dintre acordurile pe care le avem noi semnate.

Acest acord este unul de un interes capital pentru viitor ∫i pentru participarea la programe nu numai ale Na˛iunilor Unite, ci ∫i ale Uniunii Europene pentru dezvoltarea zonelor montane ∫i p„strarea, conservarea efectiv„ a economiei montane Ón Rom‚nia, a∫a cum se face Ón Austria, Elve˛ia, Fran˛a ∫i oriunde.

M„ bucur c„ aceast„ conven˛ie este ast„zi Ón fa˛a Camerei Deputa˛ilor. Sper„m ca ea s„ se finalizeze cu institu˛ii deosebit de importante pentru ceea ce reprezint„ Carpa˛ii Rom‚niei nu numai pentru Rom‚nia, ci ∫i pentru Europa ∫i pentru zona din jur, iar aceast„ Zon„ carpatic„, carpato-dun„rean„, Ónseamn„ extrem de mult Ón viitoarele proiecte ∫i programe pe care Rom‚nia va trebui s„ le primeasc„ ∫i la care trebuie s„ participe Ón zona european„ ∫i Ón zona ˛„rii noastre.

Mul˛umesc foarte mult.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat. Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Lucian Bolca∫.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Chiar dac„ am sesizat o anumit„ ironie Ón a se spune c„ se va sprijini aceast„ Conven˛ie, cred c„ este una dintre legile de o deosebit„ importan˛„ pentru Rom‚nia, mai ales c„ discut„m mereu despre dezvoltare regional„, despre dezvoltarea ∫i p„strarea bioresurselor pe care le avem Ón zon„, a unor obiceiuri, a unor zone economice de mare interes ∫i cu at‚t mai mult cu c‚t cred c„ acest moment pentru a fi discutat„ aceast„ conven˛ie-cadru nu a fost chiar simplu de ales, Ón circa trei ani, aproape patru ani de la elaborarea ei, ∫i ∫tiu c„ Ón faza ini˛ial„ au fost c‚teva sc„p„ri, dac„ nu m„ Ón∫el eu, chiar de mare importan˛„. Spun acest lucru pentru c„ mi se pare absolut corect ca multe dintre deciziile care se iau pentru anumite zone de importan˛„ deosebit„ pentru al˛ii ∫i mai pu˛in importante pentru noi, a∫a cum este ∫i cazul Dun„rii, de altfel, s„ fie discutate uneori ∫i pe teritoriul Rom‚niei, ∫i la Bucure∫ti.

Problema Carpa˛ilor nu este una oarecare, at‚ta timp c‚t Ón zona aceasta a Carpa˛ilor se a∫az„ foarte multe ˛„ri care reprezint„ sau care au din acest lan˛ circa 0,1% sau 1%. Iat„, Rom‚nia de˛ine jum„tate din aceast„ zon„ ∫i nu este suficient s„ avem Secretariatul pentru Zona carpatic„ Ón Rom‚nia, ci s„ avem infrastructura care s„ gestioneze aceast„ zon„.

Pentru c„ una dintre cele mai mari probleme pe care le ridic„ Carpa˛ii Rom‚niei este depopularea lor. Cu cine vom gestiona aceast„ zon„?

V„ rog, domnule pre∫edinte, ca s„-mi permite˛i, poate neprocedural, s„ pun o Óntrebare domnului secretar de stat.

Semnatar al acestei conven˛ii, Ón afar„ de Republica Ceh„, Serbia ∫i Muntenegru, Polonia, Rom‚nia, este Republica Ungaria.

Unde sunt Carpa˛i Ón Ungaria, domnule secretar de stat, ca s„ ratific„m o asemenea conven˛ie?

Da. V„ rog, domnule secretar de stat.

## Domnule deputat,

Aceast„ conven˛ie Ónseamn„ mai mult dec‚t o delimitare exact„ a Carpa˛ilor, Ónseamn„ o dezvoltare regional„ ∫i, dup„ semnarea Conven˛iei ∫i delimitarea Secretariatului, va fi foarte precis delimitat pentru fiecare ˛ar„ ce Ónseamn„ Zon„ carpatic„. Acesta este parcursul acestui proces al Conven˛iei.

Ungaria face parte din zona aceasta geografic„ ∫i poate un kilometru p„trat sau zeci de kilometri p„tra˛i o s„ fie lua˛i Ón Conven˛ie.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Alte interven˛ii la dezbateri generale?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/15.IX.2006 V„ rog, domnul deputat Pu∫ca∫ ∫i domnul Bolca∫, pe marginea r„spunsului.

Pofti˛i, domnule Bolca∫.

Deci dumneavoastr„ ne pune˛i s„ vot„m o conven˛ie care va fi, de fapt, concretizat„ Ón viitor.

Pe un viitor incert, improbabil, cu participarea unei ˛„ri care nu are nicio leg„tur„ cu Zona carpatic„, c„ asta ne intereseaz„, nu avem ce discuta.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat Vasile Pu∫ca∫, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Aici s-au atins dou„ chestiuni sensibile, dup„ p„rerea mea. ™i p„rerea noastr„ este c„ Rom‚nia a Ónt‚rziat foarte mult s„ se adreseze acestei arii carpatice, din punct de vedere al programelor regionale.

Vreau s„ v„ spun c„ Ón Zona carpatic„, dac„ lu„m strict geografic, func˛ioneaz„ trei euroregiuni. La acestea Rom‚nia este numai tangen˛ial participant„. Ele func˛ioneaz„ de peste 10 ani. Vor func˛iona ∫i Ón continuare, pentru c„, Ón momentul de fa˛„, dac„ iau Ón considerare faptul c„ Rom‚nia va adera la 1 ianuarie 2007 Ón Uniunea European„, practic, toate statele vor fi membre ale Uniunii Europene.

Ca atare, exist„ o Zon„ Alpia-Adriatica, de exemplu, care este foarte bine structurat„ pe programele acestea ale euroregiunilor, exist„ ∫i altele, nu m„ refer la ele, mai ales Ón zona franco-german„, iar, Ón ceea ce ne prive∫te, sunt de acord c„ noi trebuie de fapt s„ recuper„m, s„ revenim din Ónt‚rzierea pe care o avem, pentru c„, sunt de acord cu domnul coleg Bolca∫, Ón Rom‚nia sunt Carpa˛ii, este cea mai mare lungime a Carpa˛ilor.

Or, noi, tocmai de aceea, sunt de acord s„ insist„m foarte mult pentru un _leadership_ pe care Rom‚nia s„-l dezvolte. ™i cum se poate lucrul acesta? Folosind instrumentele, inclusiv instrumentul juridic interna˛ional de tipul conven˛iei acesteia, pentru a accesa c‚t mai multe finan˛„ri pe programe care s„ vin„ Ón Zona carpatic„.

Eu vreau s„ v„ spun c„ exist„ nu numai aceste euroregiuni, dar exist„ foarte serioase organiza˛ii neguvernamentale, organiza˛ii regionale, deci la care particip„ mai multe state, care se ocup„ de aspecte etnografice, aspecte sociale, aspecte culturale ∫i a∫a mai departe.

Noi va trebui s„ folosim acest instrument ∫i s„ nu refuz„m ceea ce ni se ofer„ ca instrument pozitiv ca s„ devenim mai asertivi, mai incisivi Ón a ne servi interesele Ón zona carpatic„.

De aceea, doamnelor ∫i domnilor colegi, eu sus˛in s„ aprob„m ∫i s„ d„m votul nostru unei asemenea conven˛ii, dar nu ca un fapt absolut legislativ, ci s„ avem Ón vedere maniera Ón care Guvernul sprijin„ acele organiza˛ii care se intereseaz„ de dezvoltarea Ón Zona carpatic„, organiza˛iile neguvernamentale ∫i, de ce nu, chiar actorii sociali ∫i priva˛i din aceast„ zon„.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat.

Alte interven˛ii la dezbateri generale din partea grupurilor?

Nu mai sunt alte interven˛ii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Lucr„m pe raport. Avem un num„r de patru amendamente admise.

Punctul 1 din raport.

Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Punctul 2?

Nu sunt.

Adoptat.

Punctul 3.

- Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? La rezerv„? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 4, anexa.

Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptat„.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

R„m‚ne la vot final.

La punctul 6 avem propunerea legislativ„ privind modificarea art. 50 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Legea are caracter organic. Raport de adoptare din partea Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt. Suntem Ón procedur„ de urgen˛„, prim„ Camer„ sesizat„.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ sus˛in„ propunerea? Domnul deputat Buda.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Propunerea legislativ„ se referea la faptul ca aceast„ grada˛ie de merit care se acord„ s„ fac„ parte din salariul de baz„ ∫i s„ se constituie, de asemenea, ca baz„ de calcul pentru sporurile vizate ∫i alte drepturi care se acord„ Ón raport cu salariul de baz„.

Aceasta a fost propunerea ini˛ial„, iar Ón cadrul comisiei, Ón urma dezbaterii ∫i Ón urma, m„ rog, discu˛iilor de acolo, s-a convenit s„ se majoreze aceast„ baz„ de calcul de la 22% la 25% ∫i, de asemenea, aceast„ grada˛ie s„ fie acordat„ pentru 16% dintre posturile didactice.

Prin urmare, sus˛in acest proiect de lege ∫i v„ rog s„-l aproba˛i ca atare.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Din partea comisiei?

Doamna pre∫edinte Vasilescu.

Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, prevede, la art. 50, c„: îPersonalul didactic de predare,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/15.IX.2006 didactic-auxiliar ∫i de conducere poate beneficia de grada˛ie de merit sau de salariu de merit.

Grada˛ia de merit ∫i salariul de merit se acord„ cadrelor didactice care au ob˛inut rezultate deosebite Ón activitatea desf„∫urat„“.

Propunerea legislativ„ precizeaz„ mai clar faptul c„ grada˛ia de merit se calculeaz„ ca procent din salariul de baz„ al postului didactic sau func˛iei Óndeplinite, se include Ón salariul de baz„ ∫i se ia Ón considerare la calcularea sporurilor, indemniza˛iilor ∫i altor drepturi care se acord„ Ón raport cu salariul de baz„.

Face parte din categoria legilor organice.

Legea a fost aprobat„ Ón unanimitate de Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, cu c‚teva amendamente.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Miron.

## **Domnul Dumitru Miron** _— secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Esen˛a acestei propuneri legislative este Ón ton ∫i cu ceea ce Ministerul Educa˛iei Ó∫i propune s„ promoveze, ∫i anume accentuarea excelen˛ei Ón acordarea motiva˛iilor, ∫i este un lucru bun.

Totu∫i, vreau s„ fac precizarea c„ ridicarea num„rului de beneficiari de la 10% din personalul didactic la 16% ∫i cre∫terea cuantumului procentual sau a nivelului procentual al grada˛iei de merit de la 20 la 25%, toate acestea, agregate ∫i cu introducerea Ón baza de calcul la care se aplic„ celelalte sporuri, ridic„ o serie de probleme legate de implica˛iile financiare. Eu men˛ionez Ón acest sens c„ ar fi bine ca..., deci Guvernul nu a analizat aceste efecte ale amendamentelor depuse ∫i c„ ar fi foarte bine dac„ am face o analiz„ ∫i dup„ aceea s„ ne pronun˛„m Ón leg„tur„ cu aceast„, de altfel, bun„ ∫i bine-venit„ ini˛iativ„ legislativ„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

La dezbateri generale, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Andea.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Stima˛i colegi,

Este vorba de grada˛ia de merit, deci de meritul ∫i de excelen˛a Ón Ónv„˛„m‚nt, cum spunea domnul Miron.

Suntem la Ónceput de an ∫colar. Peste c‚teva zile c‚teva milioane de elevi vor p„∫i pe por˛ile ∫colilor. Sunt deservi˛i de aproape 300 de mii de cadre didactice.

C‚˛i dintre ace∫ti dasc„li fac excelen˛„? Dac„ a∫ parafraza, a∫ spune cota unic„, 16%. Nu acesta este motivul, dar aceasta este realitatea ∫i Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt a considerat c„ recompensarea cu grada˛ia de merit a 16% din dasc„li corespunde cel mai bine realit„˛ii a ceea ce Ónseamn„ performan˛„ Ón Ónv„˛„m‚nt.

Dac„ Guvernul nu a analizat Ónc„ implica˛iile financiare, a∫ vrea doar s„ spun c„ ceva se contrazice Ón mesajele transmise de Guvern.

Domnul ministru Vl„descu spunea zilele trecute c„ nu ∫tie cum s„ cheltuiasc„ excedentul bugetar pe care Ól are la dispozi˛ie la ora actual„.

Iat„, a∫adar, c„ este una din c„ile prioritare recunoscute prin legisla˛ia noastr„ prin care aceste sume pot s„ fie alocate Óntr-un domeniu prioritar, care este Ónv„˛„m‚ntul, ∫i Óntr-o zon„ extrem de sensibil„, care este salarizarea personalului didactic.

Iat„ de ce ∫i pentru aceste motive Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport a propus ∫i sus˛ine prin referatul care a fost prezentat dumneavoastr„ prin raport faptul c„ 16% din dasc„lii no∫tri merit„ s„ fie recompensa˛i cu o grada˛ie de merit m„rit„ care s„ reprezinte 25% din salariul de baz„.

Apreciem ideea ini˛iatorului de a considera c„ aceast„ grada˛ie de merit trebuie s„ fac„ parte din salariul de baz„, astfel Ónc‚t ∫i celelalte sporuri s„ se calculeze Ón func˛ie de aceast„ majorare ad„ugat„ la salariul de baz„.

Noi, grupurile parlamentare ale P.S.D., sus˛inem c„ este o m„sur„ Ón folosul Ónv„˛„m‚ntului, Ón folosul corpului profesoral ∫i de aceea vot„m pentru aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

V„ mul˛umesc.

## Da.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, domnul deputat Daniel Buda.

## Domnule pre∫edinte,

Av‚nd Ón vedere faptul c„ Ón Guvern, ast„zi, a˛i spus c„ sunt implica˛ii financiare pe care nu le putem comensura la acest moment — s-ar putea ca Ón urma unei analize pertinente s„ constat„m c„ putem s„ d„m nu la 16% dintre posturile didactice, ci la 20%, ∫i nu 25%, ci 30% —, propun retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege, urm‚nd ca Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii s„ vin„ cu un punct de vedere fundamentat pe aceast„ chestiune.

V„ mul˛umesc.

Da. V„ mul˛umesc. Comisia?

## Domnule pre∫edinte,

Œn mod normal, nu a∫ fi de acord s„ se Óntoarc„ la comisie acest proiect de lege, ∫i asta pentru c„ at‚t reprezentantul Guvernului, at‚t ini˛iatorul, c‚t ∫i comisia, Ón unanimitate, au fost de acord s„ c„dem pe acest cuantum.

Dar, pentru c„ exist„ posibilitatea ca acest proiect, Ón ansamblu, care este un proiect de lege bun, s„ pice, Ól vom reÓntoarce la comisie. Œns„ nu pot s„ nu remarc faptul c„, de c‚te ori Guvernul sus˛ine un proiect de lege

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/15.IX.2006 care implic„ fonduri ∫i dup„ ce comisia mai umbl„ pu˛in pe el, de fiecare dat„ se las„ cu scandal ∫i niciodat„ nu ajungem s„ vot„m a∫a cum trebuie. Pentru c„ este vorba de ni∫te bani Ón plus pe care Ói iau dasc„lii, dasc„lii cu merite deosebite, nu banii pe care i-a dorit comisia ∫i, repet, reprezentantul Guvernului ∫i ini˛iatorul, dar m„car vor fi ni∫te bani Ón plus, suntem de acord s„ Ól lu„m, s„-l rediscut„m la comisie, ca s„ nu pice Ón plen. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte. Doamna deputat Ardelean, pe chestiunea retrimiterii? V„ rog.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Partidul Conservator sus˛ine retrimiterea la comisie, pentru c„ este un proiect de lege important ∫i cred c„ trebuie s„ avem Ón vedere totu∫i ∫i pozi˛ia Guvernului. Regret„m totu∫i faptul c„ la un moment dat Guvernul a fost pentru ∫i acum mai are nevoie s„ analizeze. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, doamna deputat.

Alte interven˛ii pe chestiunea retrimiterii? Nu sunt.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Din partea comisiei, domnul vicepre∫edinte Iordache.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Senatul, Ón calitate de prim„ Camer„ sesizat„, a adoptat acest proiect de lege. Consiliul Legislativ a avizat, de asemenea, proiectul de lege. Con˛inutul proiectului de lege v-a fost prezentat de domnul secretar de stat.

Œn proiectul de lege au fost preluate dispozi˛iile Directivei Parlamentului European ∫i ale Consiliului nr. 203/1998 privind reutilizarea informa˛iilor din domeniul public.

Œn urma dezbaterilor, s-a hot„r‚t de c„tre membrii Comisiei juridice, cu unanimitate de voturi, ca proiectul de Lege privind reutilizarea informa˛iilor din institu˛iile publice s„ fie supus spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor Ón forma adoptat„ de Senat, cu amendamentele admise ∫i care sunt prezentate Ón anex„. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule vicepre∫edinte. Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale?

V„ rog, domnule deputat Dumitriu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Procedur„ de urgen˛„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

™tiu c„ este o prioritate a Uniunii Europene, dar Ón contextul Ón care noi avem deja o Lege nr. 544 care prevede accesul la informa˛ii, eu cred c„ aceast„ lege practic ar trebui s„ fie de fapt o modificare a vechii legi. Œn acest caz, cred c„ ar trebui reformulat„ Ón totalitate ca modificare la lege.

Œn contextul Ón care dorim totu∫i s-o p„str„m sau este aceast„ cerin˛„ s„ o p„str„m ca o lege separat„, cred, unu, c„ ar trebui corelat„ cu noua Lege privind accesul parlamentarilor la documentele privatiz„rii, un aspect destul de important, ∫i, Ón al doilea r‚nd, aceast„ lege, Ón forma actual„, nu prevede Ón mod explicit sanc˛iuni Ón condi˛iile Ón care institu˛iile publice nu rezolv„ cererile persoanelor juridice sau fizice. Este o chestiune de care noi ne lovim permanent, noi ca parlamentari, darmite simplul cet„˛ean...

Deci aici se spune c„ cererea va fi rezolvat„ Ón termen de 20 de zile. Bun, ∫i Ón cazul Ón care nu este rezolvat„, ce se Ónt‚mpl„, ce p„˛e∫te respectivul func˛ionar?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/15.IX.2006 Da. Deci, Ón contextul actual, Ón care, ∫tim bine, la comisie, mai ales la Comisia de abuzuri, trimitem zeci de peti˛ii care nu primesc r„spuns nici Ón 30 de zile, nici Ón 60 de zile, p„i, ce se va Ónt‚mpla Ón contextul acestei legi?

Pentru aceste considerente, v„ solicit retrimiterea la comisie a Óntregii legi.

V„ mul˛umesc.

Da.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Petru C„lian, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Am discutat Ón culise, s„ spun a∫a, cu colegul Drago∫ Dumitriu ∫i cred c„ el confund„ pu˛in aceste dou„ legi. Legea la care Domnia Sa f„cea referire este cu totul altceva. Proiectul care este pe ordinea de zi ast„zi a fost amplu analizat Ón Comisia juridic„ ∫i v„ rog s„ re˛ine˛i c„ a fost votat Ón unanimitate.

f n‚nd cont de faptul c„ este o prioritate Ón vederea integr„rii Ón Uniunea European„, v„ rog s„ supune˛i la vot ∫i s„ vot„m ast„zi acest proiect de lege, pentru c„ p‚n„ la 1 ianuarie nu avem voie s„ facem nici m„car un pas gre∫it.

V„ mul˛umesc.

Œn consecin˛„, Grupului parlamentar al Partidului Conservator va sus˛ine ∫i va vota acest proiect de lege.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Vasile Pu∫ca∫.

E procedur„ de urgen˛„, fiecare grup are dreptul la o singur„ interven˛ie.

I-a˛i pomenit numele? Atunci v„ dau dreptul la replic„ la final.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Este, Óntr-adev„r, o lege solicitat„ de preg„tirea noastr„ pentru aderare. Sunt de acord cu domnul coleg care spunea c„ exist„ deja foarte multe legi care se refer„ la accesarea informa˛iilor de tot felul ∫i facem o confuzie Óntre informa˛ii publice, informa˛ii de˛inute de institu˛iile publice ∫i a∫a mai departe ∫i poate c„ odat„ vom ajunge s„ le cur„˛„m, s„ avem o lege clar„ ∫i s„ avem ∫i acces la informa˛iile publice. De data aceasta, a∫ vrea s„ v„ spun c„ este vorba Óntr-adev„r de un proiect care este necesar, fiindc„ se refer„ la o chestiune c‚t se poate de clar„.

Œn primul r‚nd, se refer„ cu predilec˛ie la institu˛iile publice ∫i la procesul achizi˛iilor publice, ceea ce Ónseamn„ un acces la informa˛ii, inclusiv la ceea ce se spunea aici mai Ónainte, la accesul documentelor de privatizare Ón cazul Ón care nu exist„ clauza de confiden˛ialitate, ∫i a∫a mai departe.

Este vorba de constituirea acestui nod de informa˛ii care s„ stea, de data aceasta, la dispozi˛ia publicului ∫i

la dispozi˛ia celor interesa˛i de modul Ón care se realizeaz„ achizi˛iile publice, ceea ce cred eu c„ este lucru pozitiv ∫i sus˛in ca acest proiect s„ fie votat.

BineÓn˛eles c„ putem s„ avem observa˛ii. Eu, de exemplu, a∫ fi propus ca la lista tipurilor de documente care nu sunt Óncadrate acestui proiect legislativ s„ avem Ón vedere ∫i Legea protec˛iei datelor personale, care este tangent„ Capitolului 2 — îLibera circula˛ie a persoanelor ∫i a serviciilor“, libera circula˛ie a serviciilor deci, care sunt tot solicit„ri ale acquis-ului comunitar, ∫i ar fi trebuit s„ fac„ mult mai bun„ precizarea aceasta.

Dar, repet, ceea ce conteaz„ Ón momentul de fa˛„ este obiectul clar al acestui proiect legislativ ∫i cred c„ el este ∫i va fi de utilitate at‚t operatorilor de pia˛„, operatorilor economici, dar ∫i cercet„torilor ∫i, de ce nu, analizelor sociale ∫i economice.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Alte interven˛ii la dezbateri generale?

Da, sigur c„ da, P.S.D. propune s„ fie votat.

## V„ mul˛umesc.

Nu mai sunt alte interven˛ii la dezbateri generale. Domnul deputat Drago∫ Dumitriu, drept la replic„.

V„ mul˛umesc.

Am cerut acest drept la replic„ pentru c„ din partea prietenului ∫i colegului meu a venit un termen pe care Ól consider jignitor, ∫i anume confuzia. Eu nu Ón˛eleg ce este confuz. Faptul c„ institu˛iile statului, func˛ionarii publici nu r„spund cererilor nici m„car ale parlamentarilor?

P„i, at‚ta timp c‚t noi nu vom prevedea expres Óntr-o lege cu ce este penalizat, cu ce este pedepsit func˛ionarul sau institu˛ia care nu r„spunde, scuza˛i-m„, dar nu facem dec‚t legi Ón spatele c„rora s„ se ascund„ tot felul de afaceri, ca ∫i p‚n„ acum.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

## V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Procedural, desigur c„ voi supune mai Ónt‚i la vot propunerea de retrimitere la comisie a acestui proiect. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn consecin˛„, dezbaterile generale sunt finalizate, trecem la dezbaterile pe articole.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/15.IX.2006 Nu ∫tiu dac„ e necesar s„ mai fix„m un timp. Nu cred c„ e necesar. Pe raport, amendamente admise nu exist„.

Amendamente respinse.

Dac„ avem obiec˛ii, observa˛ii, comentarii la punctul 1 din raport? Nu sunt.

Adoptat.

Punctul 2? Punctul 3? Punctul 4? Punctul 5? Nu sunt obiec˛ii, observa˛ii. Adoptate. Punctul 6. Adoptat. Punctul 7. Adoptat. Punctul 8. Adoptat. Punctul 9. Adoptat. Punctul 10. Adoptat. Punctul 11. Adoptat. Punctul 12. Adoptat. Punctul 13. Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole. Proiectul r„m‚ne pentru vot final la ora 12,30.

Proiectul de Lege pentru completarea art. 1 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 13/1997 privind transmiterea cu titlu gratuit a unui imobil Ón proprietatea Republicii Federale Germania. Legea are caracter ordinar.

Proiectul a fost adoptat de Senat. Raport de adoptare din partea Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i. Suntem Ón procedur„ de urgen˛„. Camer„ decizional„. Rog ini˛iatorul, domnul secretar de stat Naumescu.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 13/1997 aprobat„ cu modific„ri prin Legea nr. 139 din 1997, cu modific„ri ∫i complet„ri ulterioare, statul rom‚n a transmis cu titlu gratuit c„tre Republica Federal„ Germania dreptul de proprietate asupra construc˛iilor situate Ón municipiul Bucure∫ti, Calea Victoriei nr. 174, sectorul 1, reprezent‚nd fostul sediu al Lega˛iei Germane Ón Rom‚nia p‚n„ Ón anul 1944, precum ∫i un drept de folosin˛„ asupra terenului aferent acestor construc˛ii.

Œn repetate r‚nduri, Ambasada Republicii Federale Germania la Bucure∫ti a solicitat Ministerului Afacerilor Externe identificarea unei solu˛ii prin care statul german s„ poat„ redob‚ndi dreptul de proprietate asupra terenului aferent construc˛iilor sus-men˛ionate.

Œn aceste condi˛ii, Ón prezent, Ambasada Republicii Federale Germania la Bucure∫ti a reiterat solicitarea sus-men˛ionat„, preciz‚nd c„ inten˛ioneaz„ s„ Ónstr„ineze imobilul Ón cauz„, compus din construc˛ii ∫i teren, c„tre persoana juridic„ rom‚n„ îInstitutul Goethe“. Men˛ion„m c„ o situa˛ie similar„ este reglementat„ prin art. 2 alin. 3 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 184 din 2002,

potrivit c„reia, Ón cazul Ón care un ter˛ dob‚nditor al dreptului de folosin˛„ este cet„˛ean rom‚n sau persoan„ juridic„ rom‚n„, dreptul de folosin˛„ astfel dob‚ndit se converte∫te Ón drept de proprietate.

Œn concluzie, preciz‚nd c„ îInstitutul Goethe“ este persoan„ juridic„ rom‚n„, proiectul de lege prevede completarea Ordonan˛ei din 1997, astfel Ónc‚t transferul de proprietate s„ se efectueze Ón conformitate cu legisla˛ia rom‚n„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Din partea comisiei, domnul vicepre∫edinte Iordache.

Senatul, Ón calitate de prim„ Camer„ sesizat„, a adoptat proiectul de lege. Potrivit art. 75 din Constitu˛ie, Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„. Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege.

Membrii Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, Ón urma examin„rii acestui proiect de lege, au hot„r‚t s„ supun„ plenului Camerei Deputa˛ilor, spre dezbatere ∫i adoptare, proiectul de Lege pentru completarea art. 1 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 13/1997 privind transmiterea cu titlu gratuit a unui imobil Ón proprietatea Republicii Federale Germania, Ón forma adoptat„ de Senat.

Œn raport cu obiectul ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

V„ mul˛umesc, domnule vicepre∫edinte. Dezbateri generale?

Domnule deputat Bolca∫, din partea Grupului parlamentar al P.R.M., v„ rog.

Existen˛a unui asemenea proiect de lege, care Ón acest caz e derogatoriu de la regimul general, era necesar„. Pe de alt„ parte, existen˛a acestui transfer ∫i noi o consider„m necesar„ ∫i util„.

Ambasada Germaniei vrea s„ transfere acest drept de proprietate îInstitutului Goethe“, fa˛„ de care avem tot respectul ∫i a c„rui activitate dorim s-o Óncuraj„m. ™i, Ón aceste condi˛ii, nu Ón˛eleg ambiguitatea tehnic„ a textului de lege, care Ón loc s„ se refere la acest transfer c„tre îInstitutul Goethe“, situa˛ie Ón care dreptul de folosin˛„ a terenului se converte∫te Ón drept de proprietate, creeaz„ un text general — îÓn cadrul transmiterii dreptului de proprietate asupra construc˛iilor c„tre un cet„˛ean rom‚n sau o persoan„ juridic„ rom‚n„, dreptul de folosin˛„ dob‚ndit asupra terenului se converte∫te Ón drept de proprietate“ —, l„s‚nd liber ca un proiect de lege f„cut pentru Óncurajarea îInstitutului Goethe“ s„ poat„ s„ fie obiectul ∫i altor tranzac˛ii.

Cred c„ nu este corect„ formularea ∫i poate se g„se∫te o formulare mai precis„ care s„ demonstreze, dac„ vre˛i, ∫i politic dorin˛a noastr„ de a sprijini existen˛a ∫i func˛ionarea acestui institut.

V„ mul˛umesc.

34 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/15.IX.2006

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Alte interven˛ii la dezbateri generale?

V„ rog, domnul Titus Corl„˛ean, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Grupul parlamentar al P.S.D. va sprijini aprobarea ∫i adoptarea proiectului de lege. Œn ceea ce prive∫te fondul, nu m„ voi referi la aspectele pe care distinsul deputat domnul Bolca∫ le-a men˛ionat, dar Ón ceea ce prive∫te fondul este un fond absolut corect. Nu Ónt‚mpl„tor Guvernul social-democrat a demarat procedura de restituire Ón 2002, ∫i eu personal am fost implicat, din punctul de vedere al rela˛iilor externe, Ón aceast„ chestiune. Œnc„ o dat„, fondul este corect. Dac„ exist„ aspecte de clarificat, ar fi bine ca Ministerul Afacerilor Externe s„ le fac„ acum.

Œnc„ o dat„, Grupul parlamentar al P.S.D. va sprijini adoptarea proiectului de lege.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Am s„ invit la sf‚r∫it reprezentantul Guvernului.

Dac„ mai exist„ al˛i reprezentan˛i ai grupurilor parlamentare care doresc s„ intervin„? Nu mai exist„.

Domnule secretar de stat, o s„ v„ rog, dac„ dori˛i, s„ face˛i clarific„ri pe tema ridicat„ de cei doi colegi.

Domnule secretar de stat, v„ a∫tept„m s„ ne oferi˛i clarific„rile necesare pe temele ridicate de cei doi colegi, dac„, evident, exist„ chestiuni de clarificat.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Ministerul Afacerilor Externe sus˛ine adoptarea acestui proiect de lege Ón forma men˛ionat„, preciz‚nd c„ nu poate Ón acest moment face o precizare Ón detaliu privind transferul de proprietate, pentru c„ tranzac˛ia Ón acest moment nu este efectuat„ ∫i nu se poate impune printr-un text de lege.

Pe de alt„ parte, formularea este preluat„ dintr-un act normativ deja existent ∫i adoptat, este vorba de Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 184 din 2002, potrivit c„reia, Ón cazul Ón care un ter˛ dob‚nditor al dreptului de folosin˛„ este cet„˛ean rom‚n sau persoan„ juridic„ rom‚n„, dreptul de folosin˛„ astfel dob‚ndit se converte∫te Ón drept de proprietate.

V„ mul˛umesc.

## Da.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. V„ rog, domnule Bolca∫.

Fa˛„ de lipsa de preciz„ri a domnului secretar de stat, copiu˛a dintr-un alt proiect de lege nu m„ intereseaz„, nu este un argument.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Propun retrimiterea la comisie, care, pe calea unui amendament, s„ pun„ de acord textul juridic cu ceea ce dore∫te Ón primul r‚nd Guvernul Rom‚niei, sub semn„tura domnului C„lin Popescu-T„riceanu, care Ón expunerea de motive pe care de multe ori uit„m s-o citim spune Ón mod expres: îeste vorba de Óncurajarea func˛ion„rii «Institutului Goethe»“. Noi vrem s„ vot„m Ón Parlamentul Rom‚niei un text de lege prin care exprim„m voin˛a Parlamentului de a Óncuraja func˛ionarea normal„ a Institutului Goethe.

Deci v„ propun retrimiterea la comisie pentru a se reanaliza textul, care la ora actual„ poate da na∫tere la multe ambiguit„˛i.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

- V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Avem o propunere de procedur„ de retrimitere la comisie ∫i

Am finalizat dezbaterile generale.

Nu exist„ amendamente admise sau respinse. Proiectul urmeaz„ a primi vot final.

La punctul 9, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 148/2005 privind sus˛inerea familiei Ón vederea cre∫terii copilului.

Legea are caracter organic. Proiectul a fost adoptat de Senat. Are raport de adoptare din partea Comisiei de munc„. Suntem Ón procedur„ de urgen˛„. Proiectul are caracter de prioritate legislativ„.

Proiectul a fost supus dezbaterii Ón sesiunea anterioar„ ∫i nu a fost adoptat la ∫edin˛a de vot final din 11 aprilie 2006. Potrivit art. 105 alin. (2) din regulament, proiectul de lege se rediscut„ Ón urm„toarea sesiune, sesiunea actual„, pe baza ultimului raport Óntocmit de comisia sesizat„ Ón fond.

Œn aceste condi˛ii, rog reprezentantul ini˛iatorului, dat fiind c„ a trecut suficient de mult timp, s„ fac„ o nou„ scurt„ prezentare a proiectului.

V„ rog, doamna secretar de stat.

## **Doamna Maria Muga** _— secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ _**:**_

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Supun cererea de a supune la vot retransmiterea acestui act normativ la comisie pentru urm„torul motiv. Œntre timp, Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 148 a fost modificat„ de c„tre Guvern printr-o nou„ ordonan˛„ de urgen˛„, nr. 44/2006, care se afl„ Ón prezent Ón discu˛ie la Comisia pentru munc„ din cadrul Senatului.

Œn opinia noastr„, consider„m c„ ar fi util ca cele dou„ acte normative s„ fie retrimise la comisii, tocmai

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/15.IX.2006 pentru ca legiuitorul s„ aib„ posibilitatea s„ adopte un act normativ Óntreg.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamna secretar de stat. Comisia?

## Domnule pre∫edinte,

Suntem de acord cu retrimiterea la comisie, mai ales c„ noul proiect de act normativ care Ón aceast„ s„pt„m‚n„ intr„ Ón dezbateri la comisia de specialitate de la Senat vine ∫i d„ satisfac˛ie, Óntr-un fel, ∫i amendamentelor respinse la actualul proiect de act normativ, care ar fi trebuit s„ intre ast„zi Ón dezbaterea Camerei.

Da.

V„ mul˛umesc.

Mai avem o lung„ list„ de interven˛ii: doamna deputat Cornelia Ardelean, domnul deputat Bivolaru, doamna deputat Cliveti.

Dar mai Ónt‚i doamna deputat Ardelean.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Partidul Conservator sus˛ine retrimiterea la comisie. Cele dou„ ordonan˛e de urgen˛„ este bine s„ le discut„m Ómpreun„, pentru c„ reglementeaz„ acela∫i lucru ∫i este important s„ le punem Ón concordan˛„. Sus˛inerea familiei Ón vederea cre∫terii copilului este un act important, c„ruia trebuie s„-i acord„m importan˛a pe care o merit„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, doamn„ deputat. Doamna deputat Cliveti, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Cred c„ ∫i Ón numele grupului vorbesc, Ón sensul c„ ∫i noi suntem de acord cu retrimiterea acestui proiect la comisie, prilej cu care eu sunt convins„ c„ se va acorda o aten˛ie mai mare, pentru c„ Ón acest proiect pe care Ól avem, Ón acest raport pe care Ól avem sunt ni∫te chestiuni ambigue cu privire la: dreptul tuturor copiilor, ∫i nu doar al primilor trei copii, de a beneficia de aloca˛ie, a∫a cum s-a Óncercat ini˛ial, dreptul tuturor mamelor, indiferent c„ sunt studente, de pild„ — se ∫tie bine cum am sus˛inut la comisie noi ca ∫i acestea s„ fie beneficiare ale acestor aloca˛ii — ∫i, Ón fine, ca s„ nu lungesc foarte mult vorba, dreptul celor care lucreaz„ Ón agricultur„, al mamelor din agricultur„, al p„rin˛ilor care au aceast„ preocupare, de a beneficia de asemenea aloca˛ie.

Deci, cu prilejul rediscut„rii la comisie, v-a∫ ruga, colegii din Comisia pentru munc„ ∫i cei care vor

colabora, vor contribui prin amendamente, s„ nu uita˛i acest lucru.

V„ mul˛umesc, doamna deputat.

Am uitat s„ men˛ionez c„ proiectul e Ón procedur„ de urgen˛„. Nu pot invoca asta Ómpotriva mea. A∫a c„ am s„ dau cuv‚ntul, tot din partea Grupului P.S.D., ∫i domnului deputat Bivolaru.

V„ rog, domnule deputat.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

O simpl„ problem„ de procedur„.

Sigur c„ se va rediscuta Ón sesiunea urm„toare un proiect respins Óntr-o sesiune anterioar„, dar s„ respect„m ∫i Regulamentul Camerei, Ón care se spune îpe baza noului raport Óntocmit de comisie“. Or, comisia ne-a dat raportul Ón copie din martie anul trecut. Nu e corect.

Dac„-mi Óng„dui˛i, domnule deputat, scrie îpe baza ultimului raport“, nu scrie c„-i nou — art. 105 alin. (2). V„ rog, domnule deputat Bolca∫.

## Numai pe procedur„.

Solu˛ia este gospod„reasc„ ∫i o s„ votez pentru ea. Aici ne afl„m Óns„ Óntr-o problem„ de grav„ neconstitu˛ionalitate. O voi evoca la proiectul de lege urm„tor, pentru c„ e mai important. ™i ne afl„m ∫i Óntr-un clenci procedural: dac„ regulamentul m„ oblig„ s„ discut pe baza ultimului raport, Ónseamn„ c„ nu pot s„ restitui la comisie pentru Óntocmirea unui nou raport.

Problema este, o subliniez numai pentru a demonstra c‚te aspecte, uneori ridicole, ridic„ acest art. 105 alin. (2).

Retrimiterea este corect„. V„ rog s„ vota˛i pentru ea.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat.

Dac„ nu mai exist„ alte interven˛ii pe chestiunea retrimiterii la comisie,

## Stima˛i colegi,

Este pentru prima dat„ c‚nd v„ solicit ca Ón discu˛ia pe care o facem s„ uit„m obiectul reglement„rii care este supus dezbaterii. Nu ne intereseaz„ con˛inutul concret ∫i nu vreau s„ avem pentru aceast„ problem„ pozi˛ii partizane. Vreau s„ avem numai pozi˛ii parlamentare ∫i constitu˛ionale, independent din ce forma˛iune politic„ facem parte, pentru c„, parlamentari fiind, primul nostru scop, ra˛iunea final„ a existen˛ei noastre, este respectarea ∫i punerea Ón vigoare a Constitu˛iei.

Œn aceste condi˛ii, Óntr-un partid constitu˛ional, dac„ vre˛i, v„ supun aten˛iei urm„toarea situa˛ie: art. 105 alin. (2) al Regulamentului Camerei Deputa˛ilor este violent anticonstitu˛ional ∫i provoac„ consecin˛e deosebite Ón ceea ce prive∫te activitatea legislativ„ ∫i separa˛ia puterilor Ón stat.

Problema este urm„toarea. Guvernul emite ordonan˛e ∫i ordonan˛e de urgen˛„ Ón virtutea unor atribu˛ii delegate. Este capitolul din Constitu˛ie. V„ enun˛ numai tezele, nu fac nicio dezvoltare. Parlamentul este ∫i r„m‚ne unic organ legiuitor ∫i, de∫i deleag„ temporar ni∫te atribu˛ii sau excep˛ional ni∫te atribu˛ii Guvernului, temporar pentru ordonan˛e, excep˛ional pentru ordonan˛e de urgen˛„, el trebuie s„ r„m‚n„ unic organ legiuitor.

Constitu˛ia prevede mecanismul de a r„m‚ne Parlamentul unic organ legiuitor prin aceea c„ ordonan˛ele ∫i ordonan˛ele de urgen˛„ sunt supuse adopt„rii prin lege de c„tre Parlament. Prin aceasta, ordonan˛ele cap„t„ nu putere de lege cum au, devin legi, sunt norme legale.

Œn condi˛iile Ón care Parlamentul se pronun˛„ prin vot, o Camer„ se pronun˛„ prin vot asupra proiectului de lege privind aprobarea unei ordonan˛e, rezultatul votului fa˛„ de un text expres al Constitu˛iei, art. 115 alineatul ultim, nu poate s„ fie dec‚t adoptare sau respingere. Orice alt„ solu˛ie Óncalc„ Constitu˛ia ∫i Ónseamn„ o abdicare de la rolul s„u de unic organ legiuitor.

Ce se Ónt‚mpl„ cu art. 105 alin. (2)? Nu se Óntrune∫te num„rul de voturi necesare adopt„rii. Se respinge deci un proiect de lege, dar respingerea nu este sanc˛ionat„ constitu˛ional: ceea ce noi trebuia s„ cenzur„m ∫i am respins prin vot continu„ s„ subziste Ómpotriva voin˛ei Parlamentului. Asta este ideea. Ordonan˛a continu„ s„-∫i produc„ efectele ∫i mai departe ∫i, mai grav, Ómpotriva voin˛ei Parlamentului Camerei exprimate prin vot, se repune la vot.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ mai exist„ ∫i alte interven˛ii pe aceast„ chestiune procedural„?

Domnul deputat Bivolaru.

Desigur, e greu de comb„tut de multe ori sus˛inerile ∫i argumenta˛iile domnului Bolca∫, e Ón meserie, dar noi avem o mare problem„ care este constitu˛ional„ ∫i trebuie Ón˛eles c„, Ón momentul c‚nd Parlamentul nu este capabil s„ adopte prin lege o lege de respingere sau de adoptare a unei ordonan˛e, este o sanc˛iune asupra acestui Parlament.

Deci repetarea votului Ón sine este tocmai sanc˛iunea care se cere, care este cerut„ implicit de Constitu˛ie, ∫i aici ar trebui s„ intre Ón vigoare negocierile Óntre grupurile parlamentare, dac„ vor s„ realizeze acest lucru, dac„ nu, ordonan˛a este Ón func˛iune. Nu se poate scoate din circuit o ordonan˛„ numai pe motivul c„ n-a fost adoptat„ legea de aprobare a ordonan˛ei. Constitu˛ia este destul de exigent„ din punctul acesta de vedere. O ordonan˛„ se aprob„ sau se respinge prin lege.

Sigur c„ acum, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, suntem Ón lucru, cum s-ar spune, Ón faza de lucru pentru modificarea din nou a regulamentului. Cu ocazia asta, poate o s„-l punem ∫i de acord cu Regulamentul Senatului, pentru c„ avem tratamente diferite pe acelea∫i proceduri.

Œn acest context, sigur c„ e bine ca ∫i maestrul Bolca∫ s„ Ónainteze o propunere Ón acest sens, pe care o s-o discut„m, dac„ va fi cazul, ∫i cu Curtea Constitu˛ional„. Dar, p‚n„ atunci, asta este situa˛ia. Dac„ aceast„ lege, din nou, pe care o trimitem acum la comisie se va pune din nou Ón vot ∫i iar„∫i nu va fi adoptat„, nu Ónseamn„ c„ implicit a c„zut ∫i o vom discuta Ón sesiunea urm„toare. Ceea ce Ónseamn„ c„ ordonan˛a Ó∫i men˛ine cursul Ón func˛iune.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/15.IX.2006

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Doar ca o informa˛ie colateral„, nu ni se Ónt‚mpl„ prima oar„ lucrul acesta, proiectul de la punctul 13 este la al doilea circuit prin plen.

Domnul deputat Ungureanu.

Doamna deputat Aura Vasile, a˛i cerut cuv‚ntul?

Da, da, al treilea. E Ón regul„.

™i mai e domnul deputat Zgonea.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Sigur c„ departe de mine g‚ndul de a ignora rolul nostru de parlamentari ∫i subscriu la ideea de a nu fi partizani Ón momentul Ón care legifer„m, Óns„ cred c„ devenim partizani Ón momentul Ón care specul„m gre∫elile noastre, care sunt omene∫ti. V„ rog s„ vede˛i Ón mapele dumneavoastr„ stenograma ∫edin˛ei anterioare din aprilie c‚nd aceia∫i protagoni∫ti am evoluat. V„ rog s„ vede˛i c„ atunci am discutat Ón contradictoriu, e adev„rat, din punct de vedere politic, to˛i am discutat a∫a, ∫i am pus o problem„, eu personal atunci am pus o problem„: ce facem dac„ nu adopt„m legea?

S-a g„sit o solu˛ie de compromis ∫i domnul Árpád a explicat atunci, dac„ nu m„ Ón∫el, c„ a fost o gre∫eal„. Eu am zis c„ este o gre∫eal„ omeneasc„, dumnealui a zis c„ nu este vorba de o gre∫eal„, ci, pur ∫i simplu, s-a schimbat num„rul de deputa˛i care au intrat sau au ie∫it din sal„ Ón momentul respectiv. Cert este c„ avem, cum spuneam atunci, ∫i repet ∫i acum, o lege f„r„ con˛inut sau avem un titlu f„r„ con˛inut. P‚n„ la urm„, situa˛ia este aceea∫i.

Vreau s„ v„ spun c„, Ón momentul Ón care ne situ„m pe pozi˛ii partizane, trebuie s„ vedem dac„ nu cumva avem ∫i conflicte de interese. Dac„ ast„zi noi pas„m ∫i facem ce a zis un distins coleg anterior, respectiv s„ ne facem c„ nu vedem sau s„ vedem doar gre∫elile ∫i s„ l„s„m situa˛ia Óncurcat„, v„ supun aten˛iei urm„torul scenariu: Codul penal cu modific„ri ∫i m„surile privind executarea pedepselor a intrat Ón vigoare, conform ordonan˛ei, la 1 septembrie anul acesta.

Ce se Ónt‚mpl„? ™i cine are de beneficiat? Sigur, cei care nu sunt judeca˛i definitiv se prezum„ a fi nevinova˛i ∫i mul˛i dintre ei a∫teapt„ verdictul instan˛ei ∫i bine c„ o fac. Œns„ cei mai mul˛i dintre ei sunt declara˛i vinova˛i, sunt Ón arest, Ón curs de executare a pedepselor ∫i cred c„ mul˛i dintre noi care suntem avoca˛i intr„m sub inciden˛a conflictului de interese atunci c‚nd vrem s„ promov„m sau s„ d„m importan˛„ sau s„ d„m putere de lege unei legi care ar face bine clien˛ilor no∫tri sau clien˛ilor altora.

De aceea, v„ invit la foarte mult„ ra˛iune, sunt de acord cu colegul meu care spunea s„ nu facem politic„, m„car azi, c‚nd e vorba de un proiect de lege at‚t de important ∫i s„ facem ce scrie Ón regulament la art. 105 ∫i, respectiv, s„ adopt„m proiectul de lege care consfin˛e∫te ordonan˛a.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat Zgonea, ∫i cu asta cred c„ Óncheiem dezbaterile pe aceast„ chestiune procedural„.

Am s„ m„ pronun˛ ∫i eu dup„ aceea.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Nu a∫ fi vrut s„ intervin ast„zi, dar cred c„ avem mai mult de un an ∫i jum„tate de c‚nd ∫i Ón Birourile permanente, ∫i de la acest microfon, distin∫i colegi de-ai mei, sub diferite forme, atrag aten˛ia asupra acestui Regulament al Camerei Deputa˛ilor, unul dintre cele mai proaste pe care eu le cunosc Ón istoria Parlamentului Rom‚niei. Am atras aten˛ia atunci c„ cei ∫apte colegi ai no∫tri au ajuns Óntr-o situa˛ie de compromis, gener‚nd idei novatoare, eu, ca inginer, Ón logica pe care o am eu c‚nd privirea mea este inteligent„, neÓn˛eleg‚nd nimic din ceea ce fac acolo.

Œn fiecare s„pt„m‚n„, Ón Biroul permanent exist„ o sesizare a unei comisii pentru cererea unei interpret„ri a unui articol din regulament. Nu exist„ s„pt„m‚n„ s„ nu vedem acest lucru.

Œn fiecare s„pt„m‚n„, cerem Comisiei de regulament s„ urgenteze modificarea acestui regulament, care Ón acest moment ne pune Óntr-o situa˛ie inedit„ ∫i ast„zi, a˛i observat, distinsul meu coleg, domnul Bolca∫, care spunea acum c‚˛iva ani de zile c„ cel mai prost regulament a fost f„cut Ón guvernarea N„stase, pentru c„ era un regulament f„cut Ón a∫a fel Ónc‚t acest Parlament s„ fie dedicat Óntru totul Parlamentului ∫i partidului ∫i la tot ceea ce Ónsemna Guvernul N„stase Ón momentul respectiv… Ast„zi constat„m c„ avem un articol Ón care noi venim aici degeaba. Orice ordonan˛„ de urgen˛„ pe care Guvernul o pune la dispozi˛ia Parlamentului este sau nu este votat„, ea ˛ine ∫i merge mai departe. Conform principiului îMonica merge mai departe“, nu?, pe care Ól spuneau anumi˛i colegi de-ai mei. Sunt destul de dezam„git, pentru c„ niciodat„ dumneavoastr„ nu a˛i dorit cu sufletul s„ putem s„ modific„m acest regulament. Niciodat„ n-am auzit din partea colegilor mei care sunt majoritari Ón Comisia de regulament s„ ne uit„m odat„ asupra lui ∫i s„ Óncerc„m s„ modific„m aceste articole care ne pun Óntr-o situa˛ie jenant„. Venim ∫i discut„m la acest microfon, domnul Bolca∫ ∫i al˛i colegi distin∫i juri∫ti vin ∫i spun aici ∫i fac suficient de multe interven˛ii logice, Ói respect„m, Ói aplaud„m ∫i regulamentul r„m‚ne la fel. Domnule pre∫edinte,

Ast„zi, pentru prima dat„, trebuie s„ fiu Ómpotriva dumneavoastr„. Ca pre∫edinte al Comisiei de regulament, cred c„ ar trebui s„ sesiz„m Curtea Constitu˛ional„ Ón

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Pu∫c„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Poate pentru a risipi unele, din p„cate, confuzii care s-au rostit de la acest microfon, doresc s„ fac c‚teva preciz„ri.

Cu siguran˛„, conform Constitu˛iei, o ordonan˛„ trebuie aprobat„ sau respins„. Œn situa˛iile ordonan˛elor de urgen˛„ care au caracter de lege organic„, aprobarea, respectiv respingerea ei, trebuie s„ fie confirmat„ de majoritatea cerut„ tot prin Constitu˛ie, adic„ mai mult de jum„tate din num„rul membrilor Camerei.

Cu alte cuvinte, ceea ce acum c‚teva luni, spuneam tot de la acest microfon ∫i reiterez din nou, neadoptarea unei hot„r‚ri nu Ónseamn„ automat respingerea ei, dup„ cum neaprobarea unei propuneri de respingere nu Ónseamn„ automat aprobarea a ceea ce fusese supus discu˛iei.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Árpád Márton.

## **Domnul Márton Árpád Francisc:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Sus˛in aceea∫i idee pe care am sus˛inut-o ori de c‚te ori am avut dezbateri pe marginea regulamentului, c„ Ón urma dezbaterii oric„rui proiect de lege se pot ivi situa˛ii Ón care legea respectiv„ nu are sus˛inerea necesar„ vot„rii legii respective, ceea ce trebuie inevitabil s„ duc„ la o rediscutare a anumitor probleme care s-o fac„ acceptabil„, c„ important nu este s„ nu avem legi, important e s„ avem legi bune, acceptabile pentru majoritatea popula˛iei acestei ˛„ri.

Œn cazul ordonan˛elor de urgen˛„ care au caracter organic, asta este problema major„, n-avem majoritate necesar„ nici pentru respingere ∫i nici pentru adoptare, ∫i atunci r„m‚ne Ón vigoare ordonan˛a Ón forma a∫a cum a fost...

## **Domnul Ioan Bivolaru**

**:**

## Aprobare tacit„.

Deci avem aprobare tacit„ Ón prima Camer„, Ón a doua Camer„ nu mai avem nici asta. Deci nu func˛ioneaz„. Solu˛ia propus„ de c‚˛iva colegi de-ai mei

este Ón mod evident g„sirea unor solu˛ii acceptabile pentru majoritatea reprezentan˛ilor partidelor din Parlament. Asta este solu˛ia. Trebuie s„ g„sim, dac„ exist„ o astfel de posibilitate, pentru c„ aceast„ interpretare c„ o ordonan˛„, ∫i sunt categoric Ómpotriva acestei interpret„ri, c„ o ordonan˛„ foarte important„, pentru c„ e din domeniul legii organice, s„ poat„ s„ r„m‚n„ Ón vigoare Ón form„ nemodificat„ doar prin simplul fapt c„ nu prime∫te votul majorit„˛ii membrilor Camerei decizionale pe legea de respingere a ordonan˛ei respective…

Majoritatea celor de aici au propus respingerea, dar nu prime∫te votul organic pentru respingere, nu prime∫te votul organic nici pentru adoptare ∫i prin aceasta r„m‚ne Ón vigoare.

™i, Óntr-adev„r, atunci domnul Bolca∫ are dreptate. ™i trebuie s„ ie∫im din astfel de situa˛ii. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Pantelimon Manta. Cred c„ e ultimul vorbitor Ónscris.

Mai sunt al˛ii? Nu mai sunt.

Œn parte, sunt de acord cu aser˛iunile de ordin juridic exprimate de antevorbitorul meu, colegul Árpád, Óns„ nu trebuie uitat un lucru esen˛ial prin prisma prevederilor constitu˛ionale ∫i a altor legi incidente Ón materie. Suntem Ón prezen˛a unui act administrativ. Ordonan˛a, fie ea simpl„, fie de urgen˛„, are caracterul unui act juridic administrativ. Sigur, el are for˛a juridic„ a legii pentru c„ i-o d„ Constitu˛ia, dar, Ón esen˛„, ea provine de la un organ central al administra˛iei publice ∫i, prin aceast„ prism„, Parlamentul este cel care poate amenda, poate s„ o aprobe, poate s„ o resping„, sigur, sau poate s-o aprobe cu modific„ri.

Œn acest context, f„r„ Óndoial„, singura interpretare, ∫i aici s-a spus foarte bine, este aceea c„ ordonan˛a Ó∫i produce efectele juridice p‚n„ c‚nd Parlamentul adopt„ o pozi˛ie de aprobare, de respingere, de aprobare cu modific„ri.

A∫adar, din acest punct de vedere, spuneam, sunt de acord cu domnul Árpád. Trebuie s„ g„sim o solu˛ie politic„, pentru c„ p‚n„ aici lucrurile din punct de vedere juridic sunt clare. Ordonan˛a Ó∫i produce efectele juridice p‚n„ c‚nd Parlamentul se pronun˛„ Ón sensul pe care l-am precizat. Tocmai de aceea trebuie g„sit„ solu˛ia politic„ ∫i colegii din tot e∫ichierul politic trebuie s„ Ón˛eleag„ acest lucru pentru a debloca situa˛ia din punct de vedere juridic, pentru c„ a nu aproba o ordonan˛„ sau a nu ob˛ine num„rul majoritar de voturi pentru legea organic„ de aprobarea sau de respingere a ordonan˛ei nu Ónseamn„ c„ intr„ Ón vigoare automat solu˛ia contrar„. Adic„, dac„ nu s-a ob˛inut votul pentru respingere, nu Ónseamn„ c„ Parlamentul a aprobat ordonan˛a.

Dar realitatea juridic„, ∫i cu asta Ónchei, este c„ ea Ó∫i produce efectul pentru c„ nu este alt„ solu˛ie din punct de vedere juridic, repet, prin prisma prevederilor constitu˛ionale ∫i a celorlalte legi incidente Ón materie. Ea Ó∫i produce efectele juridice, dac„ vre˛i, p‚n„ la calendele

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/15.IX.2006 grece∫ti Ón condi˛iile Ón care Parlamentul nu d„ o solu˛ie, evident, o solu˛ie juridic„ ∫i politic„. Mul˛umesc.

## Da.

## V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Voi face c‚teva considera˛ii. Le voi face de aici, Óntruc‚t nu vor avea natur„ partizan„.

Œn primul r‚nd, vreau s„ v„ informez, doamnelor ∫i domnilor colegi, c„ avem propuneri din partea Comisiei de regulament pentru reconsiderarea acestor articole, ele se afl„ pe ordinea de zi a Biroului permanent de miercuri ∫i doresc s„-l invit pe domnul pre∫edinte Bivolaru s„ participe la acea discu˛ie pentru a stabili ce facem, evident, pentru viitor ∫i ce propuneri vom Ónainta plenului.

A doua considera˛ie pe care doresc s-o fac. Regulamentul a fost adoptat, dac„ nu gre∫esc, Ón octombrie 2005. Din acel moment ∫i de acum Óncolo exist„ dreptul oric„rui grup parlamentar, dreptul a oricare 25 de senatori sau 50 de deputa˛i, dac„ nu gre∫esc, de a contesta prevederile regulamentare la Curtea Constitu˛ional„. El poate fi exercitat Ón orice moment.

Deocamdat„, avem o prevedere de regulament pe care sunt obligat s„ o respect.

De aceea, v„ propun s„ trecem la dezbateri pe fond asupra proiectului de la punctul 10 ∫i o invit pe doamna secretar de stat Katalin Kibedi s„ prezinte proiectul pe scurt.

## **Doamna Kibedi Katalin Barbara** _— secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins„ Camer„,

Am ascultat cu aten˛ie pozi˛iile dumneavoastr„ ∫i argumentele pe care le-a˛i expus, Óns„ ceea ce a∫ dori s„ supun aten˛iei dumneavoastr„ ∫i s„ discerne˛i cu toat„ seriozitatea ∫i responsabilitatea este urm„torul aspect. S„ nu uit„m c„ plenul Camerei Deputa˛ilor, pun‚nd deoparte Codul penal, care a suscitat mult mai multe discu˛ii, ∫i-a dat votul pe Legea de executare a pedepselor, care este deja publicat„ Ón îMonitorul Oficial“, este Ón vigoare ∫i urmeaz„ publicarea regulamentului pentru a pune cu adev„rat Ón aplicare aceast„ lege.

Œn condi˛iile Ón care Ón momentul Ón care dumneavoastr„ v-a˛i exprimat votul, ∫i v-a∫ aduce aminte c„ votul s-a dat cu o majoritate cov‚r∫itoare, au fost doar c‚teva ab˛ineri de la acest vot, nu putea ca aceast„ lege s„ aib„ Ón con˛inutul dispozi˛iilor tranzitorii ∫i finale un text de abrogare a prevederilor Legii nr. 247 din 2004, ceea ce Ónsemna Legea de executare a pedepselor, pe care o ave˛i acum Ón text, c„ trebuie prorogat„ intrarea Ón vigoare a acesteia, av‚nd Ón vedere c„ nefiind un act normativ Ón vigoare nu putea fi abrogat.

## V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei, domnul vicepre∫edinte Florin Iordache.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Voi preciza acum pentru dumneavoastr„ ultimul raport al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, din 9 martie 2006 — practic, discu˛iile au fost pe acest raport —, dup„ care Ól rog pe domnul pre∫edinte s„-mi dea cuv‚ntul Ón calitate de deputat ∫i s„ fac ni∫te preciz„ri vizavi de interven˛ia doamnei secretar de stat.

Voi preciza acum punctul de vedere al comisiei din 9 martie. Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, ˛in‚nd cont de avizul Consiliului Legislativ, ˛in‚nd cont de avizul Consiliului Superior al Magistraturii, analiz‚nd acest proiect de lege care a trecut prin Senat ∫i ˛in‚nd cont c„ acest proiect de lege este o lege organic„, pentru c„ dac„ era o lege ordinar„ se putea adopta aceast„ form„, repet, membrii Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i au recomandat plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea acestui proiect de lege Ón forma venit„ de la Senat.

V„ mul˛umesc, domnule vicepre∫edinte. Trecem la dezbaterile generale.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Florin Iordache.

Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Votul nostru din sesiunea trecut„ a fost negativ la acest proiect de lege, pentru c„ Ministerul Justi˛iei trateaz„ Parlamentul, de∫i are nevoie de votul Parlamentului, cu indiferen˛„. Dac„ v„ uita˛i Ón aceast„ ordonan˛„, se solicit„ Parlamentului — aceast„ ordonan˛„ a fost emis„ Ón iunie 2005 —, ca termen de intrare Ón vigoare a Codului penal ∫i a Codului de procedur„ penal„, 1 septembrie 2006.

Iat„, 1 septembrie 2006 a venit. Dar, Óntre timp, Ón vacan˛a parlamentar„ Ministerul Justi˛iei vine ∫i prorog„ din nou data de intrare Ón vigoare a Codului penal — Ón loc de 2006, o duce Ón 2007 — ∫i afl„m, surprinz„tor, c„ Ministerul Justi˛iei este consecvent ∫i vine cu al treilea Cod penal. Deci n-a fost bun Codul penal adoptat de Parlament Ón 2004. Dac„ nu era bun, trebuia modificat, ∫i atunci eram de acord toate grupurile parlamentare, de∫i la data intr„rii Ón vigoare era un Cod penal european, repet. Deci, dac„ acel Cod penal nu era bun, trebuia s„ lucr„m pe el. Ministerul Justi˛iei Ól d„ la o parte, prorog„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/15.IX.2006 1 septembrie 2006 Ón 2007, ca Óntre timp s„ vin„ cu un alt Cod penal.

Deci iat„ c„ Parlamentul nu este dec‚t un mijloc de adoptare a ordonan˛elor Guvernului.

Partea a doua a acestei ordonan˛e vizeaz„ codul de executare a pedepselor. Œntr-adev„r, Grupul parlamentar al P.S.D. a fost consecvent ∫i am fost de acord c„ avem nevoie de un cod pentru executarea pedepselor, dar colaborarea cu Ministerul Justi˛iei, din nou, nu este cea mai fericit„, pentru c„ amendamentele pe care Grupul parlamentar al P.S.D. le-a f„cut, ni∫te amendamente de corelare ∫i de bun„ func˛ionare, iar nu au fost luate Ón calcul.

Pentru aceasta, pozi˛ia noastr„ a fost, ∫i repet, vizavi de modul Ón care Ministerul Justi˛iei trateaz„ Parlamentul. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Alte interven˛ii la dezbateri generale din partea grupurilor?

Domnul deputat Márton Árpád, din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Eu p‚n„ acum am intervenit Ón aceast„ discu˛ie pe probleme procedurale.

Avem Óns„ ∫i o problem„ de fond, poate, a∫ spune, chiar o Óntrebare, pentru c„, a∫a cum antevorbitorul a spus, aceast„ lege reglementeaz„ de fapt intrarea Ón vigoare a unor legi. S„ zicem c„ vot„m o form„ a acestei legi, c‚nd vom zice c„ îva intra Ón vigoare la data de...“, pentru c„ acesta trebuie s„ fie votul nostru, dac„ nu respingem ordonan˛a. Textul ini˛ial vorbea de 1 septembrie, adic„ de s„pt„m‚na trecut„.

C‚nd dore∫te ministerul s„ intre Ón vigoare acel Cod penal despre care acest proiect de ordonan˛„ vorbe∫te? Pentru c„ trebuie s„ vot„m Ón consecin˛„. C‚nd vot„m pe articole, trebuie s„ vot„m o dat„ de intrare Ón vigoare sau respingem ordonan˛a sau trebuie s„ facem ceva Ón func˛ie de ce r„spuns vom primi aici.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Alte interven˛ii?

Domnul deputat Petru C„lian, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œntr-adev„r, la 1 septembrie trebuia s„ avem un nou cod, Óns„, a∫a cum ∫tim cu to˛ii, s-a am‚nat, motivat sau nemotivat. Dar s„ nu uit„m un lucru: inclusiv Ón facult„˛i, studen˛ii Ónva˛„ din acest cod care trebuia s„ intre Ón vigoare. Consider c„ acest punct 10 de pe ordinea de zi ar trebui am‚nat ∫i cred c„ este imperios necesar ca doamna ministru Monica Macovei s„ vin„ Ón fa˛a plenului Camerei Deputa˛ilor ∫i s„ ne explice, s„ ne aduc„ argumente care s„ ne conving„ c„ este necesar s„

concepem ∫i s„ supunem aprob„rii Parlamentului un nou cod. S„ vedem care sunt argumentele Domniei Sale, pentru c„ poate le are.

Eu nu sunt convins c„ le are, ∫i atunci, v„ rog, domnule pre∫edinte, s„ binevoi˛i a face diligen˛a necesar„, astfel Ónc‚t doamna ministru Monica Macovei s„ vin„ ∫i s„ ne explice acest lucru.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Alte Óntreb„ri, alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt.

Dac„ doamna secretar de stat dore∫te s„ intervin„ Ón Óncheiere?

Nu am dorit s„ repet argumentele. Pe fond, au fost expuse.

Doamna ministru a fost prezent„, dac„ nu la toate lucr„rile Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, dar cel pu˛in la una-dou„, Ón mod cert.

Dar ∫ti˛i foarte bine c„ noi am pledat cu interven˛ia altor legi speciale, care golesc de con˛inut anumite infrac˛iuni, c„ avem legi paralele. Avem infrac˛iune de proxenetism prev„zut„ Ón Codul penal, care Ón Legea special„ a traficului de persoane este pedepsit„ mult mai aspru, dar se invoc„ legea mai favorabil„.

Am ar„tat mai multe inconsecven˛e ∫i necorel„ri care au fost semnalate de c„tre practicieni ∫i c„ marea majoritate a judec„torilor ∫i procurorilor ne-au adresat aceast„ solicitare repetat„ ∫i Consiliului Superior al Magistraturii. De aceea, am avut ∫i un aviz absolut argumentat din partea lor de a se am‚na acest Cod penal.

Dar, repet, Ón m„sura Ón care — ∫i punem deoparte Codul penal ∫i ne ax„m doar pe Legea de executare a pedepselor — dumneavoastr„ v-a˛i dat deja votul pe o lege, a∫a, Ón forma Ón care de la Ministerul Justi˛iei a venit ∫i cu observa˛iile pe care dumneavoastr„ le-a˛i f„cut ∫i care au fost par˛ial Ónsu∫ite, par˛ial nu, tot datorit„ votului dumneavoastr„, atunci m„ Óntreb care este obiec˛ia Ón continuare de a vota o prorogare a intr„rii Ón vigoare a unei Legi de executare a pedepselor, Ón m„sura Ón care dumneavoastr„ v-a˛i exprimat deja votul pe legea nou„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, doamna secretar de stat. Domnul deputat Márton.

## **Domnul Márton Árpád Francisc**

**:**

Vreau s„-i r„spund doamnei secretar de stat.

Un drept la replic„. V„ rog.

Problema este c„, dac„ vot„m aceast„ lege, nu o prorog„m, ci impunem intrarea Ón vigoare cu data de 1 septembrie. Asta este problema.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/15.IX.2006 Nu ∫tiu, nu s-a sesizat? Aceast„ lege vorbe∫te despre intrarea Ón vigoare a ambelor legi cu data de 1 septembrie. Ave˛i un alt fel de concept despre asta?

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Eu v-a∫ propune s„ retrimitem proiectul la comisie ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i s„ exprime un punct de vedere, ca s„ nu avem o mic„ problem„ legat„ de succesiunea Ón timp a normelor juridice.

Dac„ sunte˛i de acord, v„ supun retrimiterea proiectului la comisie ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i s„ exprime un punct de vedere.

S-a retrimis la comisie.

Termen, domnule Iordache? Dou„ s„pt„m‚ni.

Mai bine mai t‚rziu, dec‚t prost.

Punctul 11, proiectul de Lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 127/2005 privind modificarea art. 33 alin. 1 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ∫i celor forestiere solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 ∫i ale Legii nr. 169/1997, precum ∫i ale art. III al Titlului VI din Legea nr. 247/2005 privind reforma Ón domeniile propriet„˛ii ∫i justi˛iei, precum ∫i unele m„suri adiacente.

Legea are caracter organic, adoptat„ de Senat. Raport de adoptare din partea Comisiei pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice. Procedur„ de urgen˛„, suntem Camer„ decizional„. Aceea∫i situa˛ie, art. 105 alin (2).

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ prezinte din nou, pe scurt, proiectul?

## **Domnul To˝ké Istvan** _— secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Stimat„ Camer„,

Legat de prevederile Legii nr. 247, Ón leg„tur„ cu care a fost prezentat„ Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 127/2005, a∫ vrea s„ v„ spun doar c‚teva cuvinte, ∫i anume faptul c„ cererile pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ∫i a celor forestiere trebuiau depuse Ón termen de 60 de zile de la data intr„rii Ón vigoare a acesteia, respectiv p‚n„ la data de 22 septembrie.

Œn aceste condi˛ii, perioada de timp pentru cunoa∫terea prevederilor legale, procurarea mijloacelor de prob„ permise de lege ∫i transpunerea cererilor era extrem de scurt„. Nedepunerea cererilor de c„tre toate persoanele Óndrept„˛ite p‚n„ la expirarea termenului stabilit ini˛ial ar fi creat o situa˛ie excep˛ional„ de inechitate social„ ∫i economic„, fapt care a impus prelungirea termenului de depunere a cererilor de retrocedare a terenurilor agricole ∫i a celor forestiere p‚n„ la data de 30 noiembrie 2005.

Practic, aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ a ∫i produs efectele juridice ∫i practice scontate ∫i, Ón aceste condi˛ii, v„ rug„m s„ aproba˛i adoptarea acestei ordonan˛e de urgen˛„.

V„ mul˛umesc. Din partea comisiei? Domnul deputat Tab„r„. V„ rog.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

A∫a cum a precizat ini˛iatorul, ordonan˛a ∫i-a produs efectele. Eu nu am s„ fac dec‚t s„ citez concluziile raportului Comisiei pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice.

La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 24 de deputa˛i din totalul de 24 de membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritate de voturi, Ónregistr‚ndu-se 8 voturi Ómpotriv„ Ón ∫edin˛a din 23 noiembrie 2005.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 7 noiembrie 2005.

Proiectul de lege, potrivit art. 75 alin. (1) ∫i alin. (3) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, ∫i art. 86 alin. (3) punctul 2 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

Œn urma dezbaterilor, comisia propune admiterea, cu modific„ri, a proiectului de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Da. Domnul deputat Munteanu, domnul deputat Tab„r„, domnul deputat Dumitriu.

Dori˛i s„ lua˛i cuv‚ntul?

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Legea nr. 247 din anul 2005 privind reforma Ón domeniul propriet„˛ii ∫i justi˛iei stabilea Ón mod clar c„ cererile pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole, c‚t ∫i a celor forestiere au ca termen 60 de zile de la data intr„rii Ón vigoare, respectiv 22 septembrie ∫i, subliniez, 2005. Ast„zi suntem, discut„m, a∫adar, Ón septembrie 2006.

C‚nd s-a discutat Ón Camera Deputa˛ilor acest pachet de legi, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat a propus — ∫i poate fi ∫i verificat acest lucru — ca termenul s„ fie de 120 de zile. Este, de fapt, ceea ce ast„zi Guvernul vine ∫i ne cere, ne solicit„ nou„, deputa˛ilor: s„ prelungim data.

Sigur c„ Ónc„ o dat„ Guvernul ne arat„ c„, cu foarte mult„ u∫urin˛„, elaboreaz„ proiecte de lege ∫i, mai ales, stabile∫te termene.

Votul Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, subliniez, nu este Ómpotriva persoanelor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/15.IX.2006 Óndrept„˛ite s„ depun„ cereri, ci Ómpotriva modului superficial Ón care Guvernul ne propune aceste termene.

A∫adar, stima˛i colegi, probabil c„ Ón Camera Deputa˛ilor, ca ∫i la ini˛iativa legislativ„ precedent„, vom avea aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ ∫i Ón sesiunile parlamentare din anii urm„tori.

Cu toate acestea, exist„ o modalitate de rezolvare, ∫i nu de modificare a regulamentului, cum sus˛in unii aici: de a consulta Curtea Constitu˛ional„. Este nevoie doar ca deputa˛ii din forma˛iunile politice care ast„zi se afl„ la putere s„ fie prezen˛i Ón Camera Deputa˛ilor ∫i, cu siguran˛„, toate aceste legi pot s„ treac„ a∫a cum Ó∫i dore∫te Guvernul, prin ordonan˛„ de urgen˛„.

V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat Tab„r„, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Am fost de acord ∫i sunt de acord ∫i acum c„ prelungirea termenului, practic, pentru depunerea dosarelor a fost un lucru bun, chiar dac„, analiz‚nd acum acea perioad„, o s„ constat„m c„ sunt foarte pu˛ini cei care au mai depus atunci dosare.

Problema Óns„ care se pune la aceast„ dat„ — ∫i profit de aceast„ ocazie, poate c„ nu face obiectul efectiv al actului normativ pe care-l discut„m — este cum se materializeaz„ Ón teren Legea nr. 247. ™i vreau s„ v„ spun, stima˛i colegi, trec‚nd peste discu˛iile pe care le-am avut la elaborarea acestui proiect de lege, c„ una dintre cele mai mari probleme pe care le are Rom‚nia la aceast„ dat„ este tocmai finalitatea ∫i finalizarea procesului de repunere Ón drepturi a proprietarilor. Este una dintre cele mai mari probleme ∫i acest lucru prezint„ importan˛„ pentru noi to˛i, indiferent de culorile politice pe care le servim.

Problema este legat„ mult de ceea ce Ónseamn„ administra˛iile locale din teritoriu. ™i a∫ aduce Ón fa˛a dumneavoastr„ o chestiune care mi se pare absolut anormal„. Constat„m, cu o anumit„ surprindere, anumite priorit„˛i artificial a∫ezate Ón teritoriu Ón acest proces de restituire. Nu este posibil s„ d„m Ónt‚ietate numai celor foarte mari — nu vreau s„ pomenesc aici prin˛i, prin˛ese ∫i alte persoane, p‚n„ la urm„ cet„˛eni Óndrept„˛i˛i —, dar marea mas„ a celor care beneficiaz„ ∫i ar fi trebuit s„ beneficieze de prevederile acestei legi este ∫i ast„zi blocat„ Ón a avea proprietatea ∫i actele de proprietate.

Poate c„ nici aceasta nu ar fi o mare problem„. V„ rog s„ v„ g‚ndi˛i Óns„, stima˛i colegi — ∫i eu cred c„ Ón perioada imediat urm„toare vom ajunge s„ analiz„m acest proces —, c„ de proprietate ∫i de clarificarea propriet„˛ii funciare, Ón principal, va depinde accesul acestor proprietari la strategiile agricole de dezvoltare rural„ ∫i accesul la fondurile europene.

Vreau s„ v„ spun c„ una dintre marile noastre probleme dup„ 1 ianuarie va fi chestiunea nerezolvat„ a propriet„˛ii. Este mult prea artificial creat„ sau sunt create aceste priorit„˛i, Ón care se restituie propriet„˛i pentru

anumite persoane, l„s‚ndu-se la o parte cei care sunt Óndrept„˛i˛i ∫i care de ani de zile bat la por˛ile administra˛iei locale ∫i, mai grav, la por˛ile instan˛elor judec„tore∫ti.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Domnul deputat Dumitriu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Subscriu Óntru totul la cele spuse de antevorbitor ∫i constat cu pl„cere c„ nu uit„ c„-∫i trage seva politic„ dintr-o zon„ na˛ionalist„.

P‚n„ la urm„, proiectul despre care discut„m acum este o formalitate, Óntruc‚t aceast„ ordonan˛„ nu mai produce la ora actual„ efecte.

Am vrut s„ intervin mai mult pe o chestiune procedural„. Rela˛ia bun„ a Ministerului Agriculturii cu comisia de specialitate ∫i succesul Ónregistrat de proiectele Ministerului Agriculturii Ón plenul Camerei se datoreaz„, Ón bun„ m„sur„, ∫i prezen˛ei deosebite a reprezentan˛ilor ministerului, respectiv a secretarilor de stat sau chiar a domnului ministru.

Rug„m pe viitor ministerul s„ men˛in„ acest _standing,_ pentru a se bucura, Ón continuare, de acela∫i respect ∫i succes din partea noastr„.

V„ mul˛umesc.

Da.

Mai exist„ alte interven˛ii la dezbateri generale? Domnul Nicolae Popa, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Mai exist„ alte interven˛ii? Nu sunt.

La sf‚r∫it, domnul deputat Tab„r„, un drept la replic„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Este adev„rat, ∫i Ón sesiunile precedente, ∫i Ón aceast„ sesiune nu facem altceva dec‚t s„ modific„m modific„ri peste modific„ri ale actelor normative ini˛iale. Am venit ∫i cu Legea nr. 247/2005, unde am avut speran˛e c„ vom rezolva aceast„ problem„ a retroced„rilor.

Trebuie s„-i dau dreptate domnului deputat Tab„r„. La birourile noastre parlamentare ∫i din discu˛iile pe care le avem pe teren sunt foarte multe nemul˛umiri legate de abuzurile pe care le s„v‚r∫esc comisiile jude˛ene, comisiile locale Ón privin˛a retroced„rilor de teren. Oamenii sunt nemul˛umi˛i, c‚∫tig„ Ón judecat„... Deci lucrurile nu sunt reglementate Ónc„ ∫i nu sunt rezolvate.

Avem mari probleme Ón domeniul agriculturii. Poate ∫i prezen˛a stegule˛elor ro∫ii nu este Ónt‚mpl„toare Ón aceast„ direc˛ie.

Sigur c„ noi trebuie s„ trecem cu celeritate la rezolvarea acestei probleme, numerotarea parcelelor ∫i eviden˛ierea parcelelor, pentru c„, iat„, vine 1 ianuarie 2007, vom intra Ón Uniunea European„, trebuie s„ primim

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/15.IX.2006 subven˛iile, iar noi nu avem delimitate ∫i nu avem inventariate aceste parcele. De ce? Pentru c„ nu am f„cut aceast„ opera˛iune de retrocedare a terenurilor.

Suntem foarte Ónt‚rzia˛i, vom avea probleme la accesarea fondurilor SAPARD, vom avea probleme la accesarea fondurilor structurale postaderare, unde ne a∫teapt„ 4 miliarde de dolari Ón domeniul agriculturii ∫i n-o s„ ∫tim ce s„ facem cu ele, n-o s„ ∫tim cum s„ le implement„m ∫i s„ le folosim, pentru c„ nu am pus la punct aceast„ inventariere.

Iat„ de ce noi trebuie s„ fim foarte serio∫i. Am discutat ∫i Ón Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice: domnule, c‚nd facem un act normativ, el trebuie s„ fie bine documentat, bine fundamentat ∫i s„ se mai asculte ∫i de speciali∫tii din Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice, unde noi spunem ni∫te lucruri pertinente din punctul de vedere al oamenilor, al raport„rii acestora pe teren, ∫i nu suntem de multe ori asculta˛i. Guvernul Óncearc„ s„-∫i impun„ propriul punct de vedere, ceea ce este de multe ori p„gubos Ón aceast„ direc˛ie.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Tab„r„, drept la replic„.

Pentru domnul coleg Dumitriu. Dac„ na˛ionalismul cu profesionismul fac cas„ bun„, mi le asum pe am‚ndou„, v„ asigur, cu toat„ r„spunderea.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Nu mai sunt alte interven˛ii la dezbateri generale. Trecem la dezbaterile pe articole.

Pe raportul comisiei, avem un num„r de 5 puncte, din care dou„ au amendamente admise. Nu exist„ amendamente respinse.

Punctul 1, titlul.

Exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 2, articolul unic.

Exist„ obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 3, titlul ordonan˛ei. Adoptat.

Punctul 4, art. I. Adoptat. Punctul 5, art. II. Adoptat. Am finalizat dezbaterile pe articole.

Votul final la ora 12,30, plini de emo˛ie.

La punctul 12, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 1/2006 privind unele m„suri pentru Ónt„rirea capacit„˛ii administrative a Rom‚niei pentru integrarea Ón Uniunea European„.

Legea are caracter organic. Proiectul a fost adoptat de Senat. Raport comun de adoptare de la Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ ∫i Comisia pentru

administra˛ia public„, amenajarea teritorilui ∫i echilibru ecologic.

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„. Suntem Camer„ decizional„. Aceea∫i situa˛ie, art. 105 alin. (2).

Invit ini˛iatorul. Domnul secretar de stat Cioc„nea.

**Domnul Adrian Cioc„nea** _— secretar de stat Ón Ministerul Integr„rii Europene_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn Raportul de monitorizare al Comisiei Europene din 25 octombrie 2005, preg„tirea pentru aderarea la Uniunea European„, care presupune ∫i asigurarea capacit„˛ii administrative de gestionare a instrumentelor structurale, a fost evaluat„ drept un domeniu critic ∫i a fost consemnat un steag ro∫u.

Absorb˛ia ridicat„ a fondurilor comunitare necesit„, pe de o parte, asigurarea num„rului optim de posturi Ón institu˛iile cu responsabilit„˛i Ón gestionarea acestor fonduri, iar, pe de alt„ parte, crearea condi˛iilor de ocupare cu celeritate a pozi˛iilor men˛ionate.

Fa˛„ de cele prezentate, a fost elaborat proiectul de Lege Ón vederea aprob„rii Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului privind unele m„suri pentru Ónt„rirea capacit„˛ii administrative a Rom‚niei pentru integrarea Ón Uniunea European„, pe care-l supunem Parlamentului spre adoptare.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat.

Din partea Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, domnul deputat Iga∫.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic ∫i Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ au fost sesizate Ón vederea dezbaterii ∫i aviz„rii Ón fond cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 1/2006 privind unele m„suri pentru Ónt„rirea capacit„˛ii administrative a Rom‚niei pentru integrarea Ón Uniunea European„.

La Óntocmirea raportului s-a avut Ón vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Proiectul de lege a fost dezb„tut ∫i avizat Ón fond Ón procedur„ de urgen˛„ Ón ∫edin˛ele din 7 martie 2006, respectiv 14 martie 2006.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor m„suri pentru Ónt„rirea capacit„˛ii administrative a Rom‚niei pentru integrarea Ón Uniunea European„, viz‚nd, Ón principal, crearea condi˛iilor pentru angajarea personalului necesar realiz„rii obiectivelor stabilite.

f n‚nd cont de importan˛a acestui proiect de lege, Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic ∫i Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ propun plenului Camerei Deputa˛ilor aprobarea acestuia.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/15.IX.2006 Mai men˛ionez faptul c„ proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Interven˛ii la dezbateri generale? Da, v„ rog frumos, domnule deputat.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Vreau s„ exprim un punct de vedere din partea Partidului Social Democrat.

Suntem de acord cu Ónt„rirea capacit„˛ii administrative ∫i suntem de acord c„ acest lucru se face ∫i prin cre∫terea num„rului de posturi din sistemul administrativ central.

Re˛inerea Parlamentului la votul din 4 aprilie 2006 a fost justificat„, deoarece ∫i Guvernul de la data respectiv„ ∫i-a modificat pozi˛ia fa˛„ de acest lucru, prin faptul c„ reprezentan˛ii Alian˛ei ∫i coali˛iei discut„ despre restructurare ∫i despre reducerea posturilor din sistemul administrativ central.

Stegule˛ul ro∫u care a fost pus Ón acest domeniu se refer„ nu numai la num„rul de posturi, ci ∫i la calitatea resurselor umane angajate Ón acest domeniu.

Aten˛ionez asupra modului Ón care s-au desf„∫urat concursurile ∫i asupra selec˛iilor f„cute. Criteriile de apartenen˛„ politic„ ∫i de rudenie au fost prioritare fa˛„ de criteriile de admitere profesionale. ™i o aten˛ionare suplimentar„ fa˛„ de modul Ón care au fost ocupate posturile Ón cadrul Ministerului Agriculturii ∫i Dezvolt„rii Rurale, dac„ avem Ón vedere ∫i punctul anterior, faptul c„ atragerea resurselor financiare Ón domeniul agriculturii nu se va putea face f„r„ resurse umane ∫i f„r„ stabilirea dreptului de proprietate Ón mod corespunz„tor.

Din acest motiv, eu propun retrimiterea raportului la nivelul comisiei ∫i a∫tept„m ∫i un punct de vedere din partea Guvernului, av‚nd Ón vedere c„ Ón aceast„ perioad„ de timp Guvernul ∫i-a modificat punctul de vedere asupra structurii ∫i formei sistemului administrativ. V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt alte interven˛ii.

V„ rog frumos.

Domnule pre∫edinte, mul˛umesc.

Dou„ preciz„ri se impun asupra acestui proiect de lege.

Œn primul r‚nd, el a produs efecte ∫i orice Óncercare de a retrimite la comisie acum acest proiect de lege nu face altceva dec‚t s„ Ól fac„ aplicabil Ón continuare ca ordonan˛„ de urgen˛„, deci trebuie s„-l lu„m Ón discu˛ie.

™i, al doilea, vreau s„ se precizeze c„ este vorba de lege organic„, ∫i nu ordinar„, a∫a cum a spus domnul

vicepre∫edinte al comisiei. Œn materialul nostru este lege organic„ ∫i Ómi aduc aminte c„ la comisie, c‚nd am discutat-o, am discutat-o ca lege organic„.

Partidul Conservator sus˛ine ast„zi adoptarea acestui proiect de lege.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ nu mai exist„ alte interven˛ii la dezbateri generale, trecem la propunerea procedural„ care s-a f„cut, de retrimitere a proiectului la comisii, c„-s dou„, Ón˛eleg.

V„ rog s„ vota˛i asupra acestei propuneri. Da, v„ mul˛umesc.

Propunerea a fost respins„, cu 98 de voturi Ómpotriv„, 76 pentru ∫i o ab˛inere.

Trecem la dezbaterile pe articole.

V„ atrag aten˛ia c„ exist„ dou„ amendamente respinse. O s„-i rog pe cei care le-au depus s„ le sus˛in„, dac„ doresc, atunci c‚nd vin la r‚nd.

La punctul 1 din anexa de amendamente admise.

Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 2, adoptat. Punctul 3, adoptat. Punctul 4, adoptat. Punctul 5, adoptat. Punctul 6, adoptat. Punctul 7, adoptat. Punctul 8...

- V„ atrag aten˛ia c„ exist„ un amendament respins la

- alin. 2. Se sus˛ine? Nu se sus˛ine.

Obiec˛ii, observa˛ii la punctul 8? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 9, adoptat. Punctul 10, adoptat. Punctul 11, adoptat. Punctul 12, adoptat. Anexa, punctul 13, adoptat„.

Am finalizat dezbaterea pe articole, proiectul r„m‚ne la vot final.

Punctul 13, proiectul de Lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 132/2004 privind atribuirea Ón concesiune direct„ Companiei Na˛ionale îAdministra˛ia Porturilor Maritime“ _—_ S.A. Constan˛a a unui teren aflat Ón proprietatea public„ a statului ∫i Ón administrarea Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului.

Legea are caracter organic.

Proiectul a fost adoptat de Senat Ón februarie 2005. Raport de adoptare, raport Ónlocuitor de men˛inere, raport Ónlocuitor de men˛inere a raporturilor anterioare din partea Comisiei pentru industrii.

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„. Camer„ decizional„. Proiectul a fost atent dezb„tut de Parlament Ón trei r‚nduri p‚n„ acum. S-au aplicat prevederile art. 105 alin. (2).

Rog ini˛iatorul, foarte pe scurt, c„ sunt convins c„ nu au ap„rut lucruri noi.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/15.IX.2006

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, Guvernul solicit„ respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 132/2004.

V„ mul˛umesc. Comisia? Doamna deputat Aura Vasile.

Comisia pentru industrii a fost sesizat„ pentru avizare ∫i dezbatere Ón fond cu proiectul de lege. Œn ultima ∫edin˛„, membrii comisiei au hot„r‚t men˛inerea punctului de vedere transmis prin raportul num„rul ∫i raportul Ónlocuitor num„rul, respectiv sus˛inerea proiectului de lege pentru respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului... ( _Doamna deputat Aurelia Vasile vorbe∫te cu o voce r„gu∫it„_ .)

V„ rog s„ m„ scuza˛i!

...Ón forma adoptat„ de Senat.

V„ mul˛umesc, doamna deputat.

Sunt convins c„ tema dezbaterii, reluat„ de at‚tea ori, este cea care v-a creat emo˛ia.

Dezbateri generale.

Din partea Grupului P.S.D., doamna deputat Aura Vasile.

## Stima˛i colegi,

Suntem Ón fa˛a unui proiect de lege care cere respingerea unei ordonan˛e, deci tot printr-o ordonan˛„. ™i ast„zi, de la acest microfon, au fost discutate de mai multe ori lacunele regulamentului de func˛ionare care, teoretic, transform„ aceast„ Camer„ Ón exper˛i parlamentari ai Guvernului.

Acest proiect, spre deosebire de celelalte proiecte... Am s„ v„ spun cum a trecut aceast„ ordonan˛„ prin Comisia de industrii.

Deci proiectul de lege a fost adoptat pe articole Ón ∫edin˛a Camerei din 7 martie, iar Ón ∫edin˛a consacrat„ votului final din 8 martie 2005 proiectul de lege a fost respins. Œn ∫edin˛a din 30 martie 2005, Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor a analizat situa˛ia creat„ Ón urma votului pe care plenul Camerei Deputa˛ilor l-a dat Ón data de 8 martie ∫i a hot„r‚t s„ retrimit„ proiectul de lege la comisie Ón vederea Óntocmirii unui raport suplimentar.

Mai departe, proiectul de lege a fost reexaminat Ón ∫edin˛a comisiei din data de 6 aprilie 2005, Óntocmindu-se raportul Ónlocuitor transmis Ón 6 aprilie, prin care se men˛inea propunerea de adoptare Ón forma adoptat„ de Senat. Œn ∫edin˛a de vot final din 21 noiembrie, proiectul de lege pentru respingerea Ordonan˛ei nr. 132 a fost de asemenea respins ∫i, Ón conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei, proiectul de lege a fost retrimis la comisie. Din nou, Ón 12 decembrie 2005, Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor a retrimis la comisie proiectul de lege Ón vederea unei noi reexamin„ri.

Reexaminarea proiectului de lege a avut loc Ón ∫edin˛a comisiei din data de 22 februarie 2006. La lucr„ri au

participat 23 de parlamentari. Cu majoritate, a trecut ∫i, din nou, Ón aceast„ zi discut„m pe ordinea de zi despre legea de aprobare a ordonan˛ei ∫i, din nou, vom avea la vot final aceast„ propunere.

Este posibil ca, timp de patru ani, s-o avem pe ordinea de zi cel pu˛in o dat„ pe lun„.

Grupul P.S.D. nu sus˛ine aceast„ lege de aprobare a ordonan˛ei de respingere a ordonan˛ei ini˛iale.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc foarte mult, doamna deputat.

M„ bucur c„ v-a˛i rec„p„tat vocea, Ón numele Grupului P.S.D.

Alte interven˛ii? Nu sunt alte interven˛ii la dezbateri generale. Nu exist„ amendamente admise sau respinse. Œn˛eleg c„ proiectul este foarte bun, doar c„ nu se voteaz„.

R„m‚ne la vot final.

Profit c„ mai avem c‚teva minute ∫i trecem mai departe.

Punctul 14, proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea art. 31 din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalit„˛ilor la Ónregistrarea Ón registrul comer˛ului a persoanelor fizice, asocia˛iilor familiale ∫i persoanelor juridice, Ónregistrarea fiscal„ a acestora, precum ∫i la autorizarea func˛ion„rii persoanelor juridice.

Legea are caracter ordinar. Proiectul a fost adoptat de Senat. Raport de adoptare de la Comisia juridic„. Suntem Camer„ decizional„. Ne afl„m Ón procedur„ de urgen˛„.

Rog ini˛iatorul, scurt. Nu exist„.

Comisia, v„ rog.

Doamna secretar de stat, dori˛i s„ face˛i o scurt„ prezentare? OK.

Domnii secretari de ∫edin˛„ s„ fie vigilen˛i Ón sal„.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Nu fac dec‚t s„ sus˛in aceast„ propunere legislativ„, dar vreau s„ amintesc faptul c„, din p„cate, aprobarea ei vine destul de t‚rziu.

Am cerut dezbatere Ón regim de urgen˛„, s-a tot tergiversat. O serie de societ„˛i comerciale au fost deja radiate ∫i efectul legii va fi doar de aici Ónainte. Am acest regret.

Sper„m ca m„car de aici Ónainte s„ putem ca, atunci c‚nd este o propunere legislativ„ cu efect imediat, s„ putem s„ dezbatem Óntr-adev„r Ón regim de urgen˛„. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc foarte mult, doamna deputat.

Din partea comisiei, domnul deputat vicepre∫edinte Florin Iordache.

Œn raport de obiectul ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/15.IX.2006 Potrivit art. 75 din Constitu˛ie, la acest proiect de lege competen˛a decizional„ este a Camerei Deputa˛ilor.

Senatul a adoptat acest proiect de lege. Consiliul Legislativ, de asemenea, a dat un aviz favorabil.

Œn urma dezbaterilor Ón Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, membrii s„i propun plenului Camerei Deputa˛ilor ca acest proiect de lege s„ fie dezb„tut cu amendamentele prezentate Ón prezentul raport.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Guvernul?

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Punctul de vedere al Guvernului a fost unul de admitere cu observa˛ii, av‚nd Ón vedere c„ aceste observa˛ii sunt reg„site Ón amendamentele care Ónso˛esc raportul Comisiei juridice. Œn aceast„ form„, Guvernul sus˛ine adoptarea, Ón speran˛a c„, totu∫i, Ó∫i mai produce efectele juridice asupra situa˛iilor de tranzi˛ie, p‚n„ la urm„.

V„ mul˛umesc, doamna secretar de stat. Interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt. Trecem la dezbaterile pe articole.

Avem un num„r de amendamente admise. Nu avem

amendamente respinse. Lucr„m pe raport.

Punctul 1, titlul.

Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 2, adoptat.

Punctul 3.

Obiec˛ii, observa˛ii, comentarii? Nu sunt. Adoptat.

R„m‚ne la vot final.

Punctul 15, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 40/2006 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice ∫i a asocia˛iilor familiale care desf„∫oar„ activit„˛i economice Ón mod independent.

Legea are caracter ordinar. Proiectul a fost adoptat de Senat. Raport de adoptare din partea Comisiei pentru industrii. Suntem Ón procedur„ de urgen˛„. Camer„ decizional„.

Ini˛iatorul? V„ rog.

## **Domnul Radu Roati∫ Che˛an** _— vicepre∫edinte_

_al Autorit„˛ii Na˛ionale Sanitare Veterinare ∫i pentru Siguran˛a Alimentelor_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Utilizarea de c„tre diferite persoane fizice doar a autoriza˛iei de comercializare pentru animale vii ∫i produse de origine animal„ permite persoanelor care practic„ asemenea activit„˛i eludarea legii prin comercializarea de animale ∫i produse Ón condi˛ii total necorespunz„toare din punct de vedere al normelor sanitare.

Drept urmare, modificarea ∫i completarea Legii nr. 300/2004, la art. 6, cu urm„torul cuprins: îAutoriza˛ie

sanitar-veterinar„ emis„ de direc˛ia sanitar-veterinar„ ∫i pentru siguran˛a alimentelor jude˛ean„, respectiv a municipiului Bucure∫ti, pentru comer˛ul cu ridicata al animalelor vii, comer˛ul cu ridicata al c„rnii, produselor din carne, precum ∫i pentru comer˛ul cu ridicata al produselor lactate ∫i al produselor comestibile“. Va conduce la restric˛ionarea acestor mi∫c„ri.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule vicepre∫edinte. Comisia?

Comisia a fost sesizat„ Ón fond cu proiectul de lege ∫i, Ón unanimitate, am hot„r‚t supunerea spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Ón forma adoptat„ de Senat.

V„ mul˛umesc, doamna deputat. Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? V„ rog, domnul deputat Tab„r„, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

V„ m„rturisesc c„, de 11 ani, din perioada Ón care am venit Ón contact cu c‚teva dintre ˛„rile care se g„seau Ón acela∫i statut cu Rom‚nia de aderare la Uniunea European„ ∫i care-∫i preg„teau aderarea prin a∫ezarea unor indici de calitate, de performan˛„, Ónc„ de atunci a∫teptam aceste m„suri care se iau ast„zi.

A∫ vrea Óns„ s„ le spun colegilor care vin cu aceste complet„ri legislative c„ Ón sistemul acesta de protec˛ie a animalelor, de protec˛ie sanitar-veterinar„, nu este suficient. ™i eu cred c„ Ón perioada imediat urm„toare vor trebui m„suri mult mai severe, nu cele legate strict numai de produc„torii agricoli, pentru c„ sunt multe abuzuri ∫i s-au f„cut multe abuzuri Ón multe zone ale ˛„rii, Ón care s-a lovit, efectiv, Ón chestiuni legate de via˛a oamenilor de acolo, de economia lor rural„. Vorbim de ferme familiale, vorbim de rela˛iile Óntre acestea, vorbim de adev„rate pie˛e de gros care sunt t‚rgurile, ∫i nu numai iarmaroacele, t‚rgurile din Ardeal, Ón special, care, de multe ori, au fost blocate artificial.

V„ pun Óns„ o problem„ legat„ de ceea ce Ónseamn„ pesta porcin„ la aceast„ dat„. Vom rezolva aceast„ pest„ porcin„ at‚ta timp c‚t nu este reglementat„ situa˛ia mistre˛ilor din fauna s„lbatic„? N-o s„ putem reglementa.

™i acestea sunt marile probleme care ne a∫teapt„ Ón viitor, inclusiv problema aceasta, care este una delicat„, legat„ de circula˛ia animalelor vii ∫i a unor produse animaliere.

Dar chestiunea va trebui legat„ de ceea ce Ónseamn„ tradi˛ia ∫i, respectiv, activit„˛ile acestea economice la nivelul rural ∫i regional.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Alte interven˛ii la dezbateri generale?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/15.IX.2006 Domnul deputat Nicolae Popa, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Este bine c‚nd se rezolv„ o parte din activitatea aceasta at‚t de important„ din punct de vedere al Autorit„˛ii Na˛ionale Sanitare Veterinare, dar trebuie s„ ne exprim„m nemul˛umirea c„ lucrurile nu sunt duse p‚n„ la cap„t.

Noi am avut multe Óncerc„ri anul acesta unde am v„zut foarte clar disfunc˛ionalit„˛ile, interpret„rile care s-au dat de c„tre organele sanitar-veterinare, m„surile care s-au luat. ™i bineÓn˛eles c„ ele nu au fost finalizate, ba, mai mult, foarte mul˛i produc„tori au r„mas f„r„ desp„gubiri, foarte mul˛i produc„tori Ónc„ nu ∫tiu ce au de f„cut Ón momentul de fa˛„ atunci c‚nd apar asemenea situa˛ii nepl„cute.

Trebuie s„ o spunem foarte clar, trebuie s„ reglement„m legile care vizeaz„ aceast„ activitate sanitar-veterinar„ pentru a nu mai da loc de interpret„ri, pentru c„, Ón momentul de fa˛„, fiecare d„ interpretare cum dore∫te. Cum vine un secretar de stat la Autoritatea Sanitar„ Veterinar„, d„ alt„ interpretare la lege. Or, nu se poate! Trebuie s„ avem un lucru concret ∫i foarte clar.

De asemenea, a∫a cum am discutat ∫i Ón Comisia de agricultur„, trebuie s„ stabilim foarte clar statutul medicului veterinar, ce are de f„cut, s„-i punem la dispozi˛ie mijloace, s„ fac„ controalele riguroase, nu formale, nu s„ fac„ ni∫te procese-verbale care nu au nicio relevan˛„ ∫i care nu au niciun efect Ón teren, ceea ce s-a demonstrat chiar ∫i cu gripa aviar„ pe care am avut-o anul acesta ∫i care ne-a creat situa˛ii extrem de grave Ón domeniul agricol.

De aceea, eu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, recomand responsabililor de la Autoritatea Na˛ional„ Sanitar„ Veterinar„ s„ ˛in„ cont ∫i de Ministerul Agriculturii, s„ ˛in„ cont ∫i de Comisia de agricultur„ ∫i s„ treac„ imediat la revizuirea acestor acte normative, s„ le punem Ón regul„, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ nu ne mai confrunt„m cu asemenea situa˛ii nepl„cute.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu sunt.

Nu sunt dezbateri pe articole, nu avem amendamente admise sau respinse. R„m‚ne la vot final.

Cu aceasta, am dep„∫it, chiar, ora 12,30.

Rog liderii de grup s„-∫i invite colegii Ón sal„, astfel Ónc‚t Óntr-un minut s„ putem trece la votul final.

V„ rog s„ v„ preg„ti˛i pentru votul final. V„ rog s„ v„ preg„ti˛i ∫i cartelele.

Avem un num„r de 11 proiecte ast„zi la vot final. Suntem Ón cvorum pentru votul final, m-au asigurat secretarii de ∫edin˛„. Deci putem Óncepe.

La punctul 1 pe lista de vot final avem proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului adi˛ional semnat la Kiev la 20 octombrie 2005 la Acordurile dintre guvernele statelor participante la Cooperarea Economic„ a M„rii Negre (C.E.M.N.) privind colaborarea Ón domeniul

asisten˛ei ∫i r„spunsului de urgen˛„ la dezastre naturale ∫i provocate de om, semnat la Soci la 15 aprilie 1998. Legea are caracter ordinar ∫i, observa˛i, domnule Zaharia, titlul s-a modificat deja, a∫a cum comisia a propus.

Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

Punctul 2, proiectul de Lege pentru aprobarea prelungirii particip„rii Guvernului Rom‚niei, pentru perioada 2006—2010, la Acordul dintre Comisia Economic„ pentru Europa a Na˛iunilor Unite (C.E.E./O.N.U.) ∫i guvernele participante la proiectul îCalea Ferat„ Transeuropean„ (TER) privind fondul de cooperare ∫i creditare“, semnat la Geneva la 17 decembrie 1992.

Legea are caracter ordinar. Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

V„ rog s„ vota˛i.

- Da. V„ mul˛umesc.

- S-a adoptat.

3. Proiectul de Lege pentru ratificarea Conven˛iei

Consiliului Europei privind prevenirea terorismului, adoptat„ la Var∫ovia la 16 mai 2005.

Legea are caracter ordinar. Suntem prim„ Camer„ sesizat„.

V„ rog s„ vota˛i.

- Da. V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

4. Proiectul de Lege pentru ratificarea Conven˛iei-cadru

10. Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea art. 31 din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalit„˛ilor la Ónregistrarea Ón registrul comer˛ului a persoanelor fizice, asocia˛iilor familiale ∫i persoanelor juridice, Ónregistrarea fiscal„ a acestora, precum ∫i la autorizarea func˛ion„rii persoanelor juridice.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

S-a adoptat.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 40/2006 privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice ∫i a asocia˛iilor familiale care desf„∫oar„ activit„˛i economice Ón mod independent.

Legea are caracter ordinar. Suntem Camer„ decizional„.

V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

Proiectul a fost adoptat.

Cu aceasta, am Óncheiat sesiunea de vot final ∫i am Óncheiat lucr„rile de ast„zi.

La revedere!

**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**

> îMonitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: îMonitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|124363]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 127/15.IX.2006 con˛ine 48 de pagini.**

Pre˛ul: 10,08 lei