Eduard Raul Hellvig

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Declara˛ia politic„ pe care o voi face ast„zi este legat„ de îFalimentul moral al clasei politice rom‚ne∫ti“.

Potrivit Raportului de monitorizare din mai 2006 al Comisiei Europene, Rom‚nia Óndepline∫te criteriile politice. Acest lucru Ónseamn„ c„ Rom‚nia este considerat„ a avea institu˛ii stabile care reglementeaz„ democra˛ia, statul de drept, precum ∫i respectarea drepturilor omului ∫i protec˛ia minorit„˛ilor. Œns„, cu 4 luni Ónainte de momentul integr„rii Ón Uniunea European„, putem afirma c„ Rom‚nia este, Ón sf‚r∫it, o democra˛ie consolidat„? Œndepline∫te ˛ara noastr„ ∫i criteriile privind institu˛iile, rela˛iile ∫i comportamentul pe care le presupune o astfel de democra˛ie? Dac„ pentru prima afirma˛ie am putea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/15.IX.2006 ad„uga un îdar“, pentru a doua chestiune ar trebui s„ r„spundem printr-un nedorit, dar realist, înu Ónc„“.

Œn primul r‚nd, v„ propun s„ privim Ón ansamblu transform„rile pe care le-a parcurs societatea rom‚neasc„ Ón ace∫ti ultimi 16 ani, o schimbare de sistem Ón scopul construirii unei societ„˛i democratice capabile s„-∫i asume drepturile ∫i obliga˛iile pe care le presupune integrarea Ón marea familie a democra˛iilor occidentale.

A∫a cum am afirmat, Ón practic„ Óns„ procesul nu este finalizat. Referindu-m„ strict la domeniul politic, a pune bazele acelor institu˛ii inerente democra˛iei nu este suficient. Este nevoie ∫i de o schimbare de mentalitate care s„ genereze exercitarea eficient„ a valorilor democra˛iei, este nevoie de o responsabilitate politic„ a oamenilor politici ∫i de eficien˛a politic„ a cet„˛eanului.

S„ privim, prin urmare, evolu˛ia clasei politice rom‚ne∫ti dup„ 1989: interese oligarhice, compromisuri care au creat premise pentru ∫antaj sau absen˛a valorilor, ∫i sunt doar c‚teva dintre simptomele unei boli lungi de 16 ani, o boal„ care a produs falimentul moral al clasei politice rom‚ne∫ti, o boal„ care, dac„ nu e tratat„, ar putea determina Ónsu∫i e∫ecul democra˛iei rom‚ne∫ti.

S„ privim, Ón consecin˛„, spre cet„˛eanul rom‚n ∫i vom avea m„sura acestui faliment: o lips„ mare de Óncredere Ón institu˛iile politice interne, fie c„ e vorba de Guvern, de Parlament sau de partidele politice, neÓncrez„tor Ón moralitatea oamenilor politici, neinteresat de chestiuni politice sau de participare la ac˛iuni cu caracter politic, dar ∫i convins de incapacitatea lui de a influen˛a deciziile care se iau la nivel na˛ional sau local.

Dup„ 16 ani de tranzi˛ie, cet„˛eanul rom‚n tr„ie∫te o alienare fa˛„ de institu˛iile politice na˛ionale ∫i-∫i pune speran˛a Ón organismele interna˛ionale, Ón special Ón Uniunea European„, pentru a suplini aceast„ deficien˛„ intern„ Ón func˛ionarea democra˛iei.

Trebuie s„ recunoa∫tem c„ este o realitate Óngrijor„toare, pe de o parte fiindc„ Óns„∫i Uniunea European„ se confrunt„ la momentul acesta cu un deficit democratic, iar pe de alt„ parte fiindc„ este responsabilitatea actorilor interni s„ regleze prin mecanisme democratice modul de func˛ionare a democra˛iei rom‚ne∫ti. Dar cine s„ fac„ acest lucru?!