Ilie Merce

V„ mul˛umesc, doamna pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea se intituleaz„ îImpertinen˛a unor lideri maghiari nu are limite“.

Cunoscuta impertinen˛„ ungureasc„ fa˛„ de Rom‚nia s-a manifestat Ónc„ o dat„, Ón august 2006. Ministrul de externe al Ungariei, Kinga Göncz, aflat„ Ón vizit„ la Bucure∫ti, a cerut imperativ dou„ lucruri: ratificarea imediat„ a Acordului de Ónfiin˛are a Funda˛iei Publice Rom‚no-Ungare îEmanoil Gojdu“ ∫i adoptarea, tot imediat, a Statutului minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia.

Demnitarul maghiar a folosit formula îtrebuie adoptate“, ceea ce sun„ a ordin. Mai mult, a cerut, Ón ceea ce prive∫te Statutul minorit„˛ilor, s„ fie adoptat îÓn forma Ón care a fost introdus ini˛ial Ón Parlament“, a∫adar forma dorit„ de U.D.M.R., c„reia Parlamentul s„ nu Óndr„zneasc„ cumva a-i aduce vreo modificare, iar

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 127/15.IX.2006 Acordul privind Funda˛ia îGojdu“ s„ fie ∫i el ratificat f„r„ niciun adaos, pentru c„ partea ungar„ deja l-a ratificat.

La toate acestea, ministrul nostru de externe, domnul Ungureanu, nume predestinat, nu a protestat deloc, a acceptat impertinen˛a ungureasc„, parc„ nu ar fi reprezentantul unui stat independent, ci al unuia vasal al Ungariei. O asemenea atitudine Ónseamn„ abandonarea intereselor statului rom‚n ∫i este pe deplin condamnabil„.

Ea se Ónscrie Ón atitudinea general„ a guvernelor de la Bucure∫ti de dup„ 1989 Ón raporturile lor cu guvernele de la Budapesta, o atitudine lamentabil„. Din cauza acesteia, am ajuns s„ avem un deficit comercial uria∫ Ón raporturile cu ˛ara vecin„: Óntreprinz„torii maghiari au acaparat, prin ∫antaj ∫i mit„, p‚rghiile esen˛iale ale economiei transilv„nene; Budapesta a Ómp‚nzit regiunea cu spioni, unii deghiza˛i Ón reprezentan˛i diplomatici; sponsorizeaz„ ziare, posturi de radio ∫i TV care propag„ idei revizioniste, care-i denigreaz„ pe rom‚ni ∫i le contest„ dreptul de st„p‚ni asupra Transilvaniei. Cu aceea∫i sponsorizare, regiunea de peste mun˛i a fost p‚ng„rit„ cu monumente ale unor criminali maghiari, Óntre care ∫i acela al celor 13 generali, la Arad.

Minoritatea maghiar„ este permanent a˛‚˛at„ Ómpotriva statului rom‚n. Toate acestea, cu Óng„duin˛a condamnabil„ a guvernelor Rom‚niei, mai interesate de a se men˛ine la putere cu sprijinul organiza˛iei extremiste numite U.D.M.R. dec‚t de soarta ˛„rii. Ni se anun˛„ ∫i o nou„ ∫edin˛„ comun„ a guvernelor de la Budapesta ∫i Bucure∫ti, Ón noiembrie 2006. Dar guvernul este acel organism ce conduce o ˛ar„. Ce ˛ar„ conduc Ón comun guvernele de la Budapesta ∫i de la Bucure∫ti?

Doamna Kinga Göncz, urma∫a celor 13 generali unguri asasini de la 1848, a asasinilor unguri de la Ip ∫i Treznea din 1940, a asasinilor unguri din Covasna ∫i Harghita din 1989, bate din picior s„ nu Óndr„znim a nu-i asculta ordinele!

Doamnelor ∫i domnilor colegi, dac„ v„ considera˛i reprezentan˛ii unui popor liber, ve˛i Óndr„zni s„ nu v„ supune˛i b„t„ii din picior ungure∫ti.