M„ aflu ast„zi Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a prezenta Ón numele Guvernului proiectul Legii bugetului de stat ∫i Legii bugetului asigur„rii sociale de stat pe anul 2006.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 177/22.XI.2005
Guvernul pe care-l conduc a elaborat aceste dou„ proiecte cu respectarea prevederilor art. 138 din Constitu˛ie ∫i ˛in‚nd cont de priorit„˛ile strategice ale Rom‚niei Ón acest moment: integrarea european„, de la 1 ianuarie 2007, dezvoltarea infrastructurii, modernizarea agriculturii, reforma sistemului de Ónv„˛„m‚nt ∫i reforma s„n„t„˛ii. Este un buget echilibrat, care va permite dezvoltarea s„n„toas„ a economiei Ón 2006 ∫i aderarea Rom‚niei, a∫a cum ne-am angajat, de la 1 ianuarie 2007.
Anul 2006 este crucial pentru succesul integr„rii europene. Vor fi 12 luni Ón care vom munci cu to˛ii, cot la cot, pentru a ne Óndeplini angajamentele de integrare. Va fi un an al reformelor duse p‚n„ la cap„t. Este singurul mod Ón care putem intra Ón Uniunea European„, este singura cale pentru a crea locuri de munc„ bine pl„tite ∫i pentru a asigura un nivel de trai Ón cre∫tere.
Reforma nu cere doar voin˛„ politic„, ci ∫i bani. Fiecare leu din acest buget a fost astfel distribuit Ónc‚t noi to˛i s„ devenim cet„˛eni europeni Ón 2007.
Un procent de 8,7% din totalul cheltuielilor din 2006 a fost alocat pentru finan˛area angajamentelor asumate Ón procesul de aderare la Uniunea European„. Prioritate au avut acele domenii sensibile care ar putea pune Ón pericol termenul de 1 ianuarie 2007 din calendarul integr„rii, ∫i anume asigurarea unui sistem judiciar independent, prevenirea ∫i combaterea corup˛iei, reforma sistemului penitenciar, securizarea frontierelor, combaterea traficului de persoane ∫i combaterea criminalit„˛ii organizate ∫i a sp„l„rii banilor.
Am s„ v„ dau c‚teva exemple. Pentru cre∫terea eficien˛ei sistemului judiciar am alocat 8.947 de miliarde lei. Comparativ cu anul 2005, Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, Consiliul Superior al Magistraturii ∫i Parchetul au primit o cre∫tere a bugetului de peste 20%.
Beneficiarul final al acestor finan˛„ri sporite este cet„˛eanul, contribuabilul la bugetul de stat. Fiecare rom‚n a∫teapt„ ca justi˛ia s„ fac„ dreptate. Doar dac„ finan˛„m reforma justi˛iei, rom‚nii Ó∫i vor g„si dreptatea, iar corup˛ia va putea fi comb„tut„ cu eficien˛„.
Niciodat„ p‚n„ acum un Guvern al Rom‚niei nu a mai f„cut at‚tea eforturi pentru a da o putere real„ autorit„˛ii judec„tore∫ti.
Guvernarea P.S.D. ne furnizeaz„, din p„cate, cele mai recente exemple. Dup„ ce timp de 4 ani justi˛ia a fost supus„ influen˛elor politice, fo∫tii guvernan˛i nu au prev„zut Ón bugetul promovat anul trecut fonduri pentru implementarea angajamentelor asumate la Bruxelles Ón numele Rom‚niei pentru reforma sistemului judiciar. Nu a contat faptul c„ acele m„suri de reform„ nu erau puse Ón practic„ ∫i, evident, risca s„ fie activat„ clauza de salvgardare. Era vorba de o sum„ de aproape 12.000 de miliarde de lei vechi pe care fostul Executiv nu a prev„zut-o Ón bugetul pentru anul 2005.
Ulterior, Ón anul acesta, am fost nevoit s„ redirec˛ion„m banii necesari pentru reforma justi˛iei prin rectific„ri bugetare ∫i prin aloc„ri suplimentare de fonduri, iar acum, pentru anul 2006, a∫a cum se poate vedea din proiectul pe care vi-l prezent„m ast„zi, am inclus de la bun Ónceput sumele necesare pentru reforma justi˛iei, urm‚nd ca pe parcursul anului s„ mai supliment„m fondurile, Ón func˛ie de nevoi.
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
Œn 2007 vom avea sub paz„ nu doar frontierele noastre, ci ∫i pe cele ale Uniunii Europene. Din acest
motiv, aloca˛ia pentru securizarea ∫i supravegherea frontierei de stat va cre∫te la 4.770 de miliarde lei, reprezent‚nd 8,5% din totalul cheltuielilor pentru ordine ∫i ap„rare.
Pentru a combate traficul de droguri, traficul de carne vie ∫i pentru a Ónt„ri respectarea legii, finan˛„m corespunz„tor ∫i capitolul referitor la siguran˛a cet„˛eanului, cu 17.758 de miliarde.
Pe ansamblu, Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor i-am alocat cu 10,5% mai multe resurse fa˛„ de anul 2005. Din aceste aloc„ri de fonduri suplimentare pentru justi˛ie ∫i afaceri interne vom Ónt„ri reformele pe care le-am f„cut p‚n„ acum ∫i care au fost recunoscute Ón Raportul de monitorizare al Comisiei Europene.
Am convingerea ferm„ c„ securizarea frontierei ∫i combaterea corup˛iei vor ie∫i Ón anul 2006 de sub inciden˛a clauzei de salvgardare.
Stima˛i colegi,
Pe l‚ng„ aderarea la Uniunea European„, bugetul pe 2006 acord„ o aten˛ie special„ priorit„˛ilor care sunt strategice pentru dezvoltarea Rom‚niei, Ón viziunea Guvernului pe care-l conduc.
Vreau s„ m„ refer, Ón primul r‚nd, la un domeniu care a ˛inut prima pagin„ Ón ultimele s„pt„m‚ni ∫i asupra c„ruia deja am f„cut c‚teva referiri.
Pentru educa˛ie vom aloca, pe parcursul anului 2006, un plus de 1,1% din P.I.B., adic„ aproximativ 34.500 de miliarde lei ∫i — subliniez — ace∫ti bani vor fi utiliza˛i exclusiv pe proiecte efective de modernizare a sistemului de educa˛ie, iar aceste proiecte vor fi finan˛ate pe m„sur„ ce ele vor fi prezentate spre aprobare.
Ministrul de Finan˛e s-a angajat ferm s„ finan˛eze toate proiectele temeinic fundamentate care Ói vor fi prezentate pe parcursul anului, cum ar fi: dotarea laboratoarelor din Ónv„˛„m‚nt, construc˛ia ∫i reabilitarea unor c„mine, dotarea cu material didactic, finan˛area unor investi˛ii Ón infrastructura ∫colar„, dotarea cu calculatoare sau orice alt proiect care s„ duc„ la Ómbun„t„˛irea calit„˛ii Ónv„˛„m‚ntului pentru elevi ∫i studen˛i.
Valoarea medie a aloc„rilor bugetare Ón perioada 1993—2004 a fost de 3,2% din P.I.B., iar media Ón anii 2001 p‚n„ Ón 2004 a fost de 3,1% din P.I.B.
Pentru anul 2005, proiectul de buget promovat de fostul Guvern nu a prev„zut supliment„rile salariale promise profesorilor de c„tre Executivul P.S.D.
Œn 2004, fostul Guvern a v‚ndut doar iluzia unor cre∫teri salariale, fiind constr‚ns de campania electoral„, dar nu a identificat resursele necesare pentru a finan˛a aceast„ promisiune.
Pentru anul 2005, Guvernul a g„sit solu˛ii pentru ca personalul din Ónv„˛„m‚nt s„-∫i primeasc„ sporurile promise.
Œn 2006, obiectivul nostru este de a ajunge la o finan˛are a reformei din educa˛ie cu 5% din produsul intern brut, ∫i acest angajament ni-l vom onora.
Am spus-o ∫i o repet: Ón 2006 trebuie s„ finan˛„m cu prioritate proiecte pentru reforma educa˛iei. Vreau s„ construim campusuri ∫colare, vrem s„ continu„m dotarea cu calculatoare Ón ∫coli, vrem s„ dezvolt„m Programul îEconomia bazat„ pe cunoa∫tere“, care este Ón conformitate cu direc˛iile strategice de dezvoltare ale Uniunii Europene, vreau s„ punem accent pe calitatea Ónv„˛„m‚ntului, lucru perfect posibil prin aplicarea reformelor recent Óncepute ∫i prin facilitarea accesului elevilor la activit„˛i extra∫colare.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 177/22.XI.2005
Economia rom‚neasc„ nu-∫i permite, Ón acest moment, s„ finan˛eze cre∫teri salariale majore. Punem accent pe proiecte de dezvoltare, de aceea ne angaj„m s„ men˛inem puterea de cump„rare a profesorilor, printr-o majorare salarial„ Ón 2006. Œns„, ceea ce am oferit este maximum pe care ni-l putem permite Ón acest moment, pentru a nu destabiliza economia. Orice cre∫tere peste acest prag va alimenta pre˛urile ∫i infla˛ia, ceea ce va Ónsemna, Ón final, reducerea puterii de cump„rare ∫i a nivelului de trai al tuturor.
Obiectivul nostru este ca, Ómpreun„ cu Banca Na˛ional„, s„ diminu„m infla˛ia Ón anul 2006, care va trebui s„ scad„ Ón zona 5,5–6%. Œn aceste condi˛ii, este normal ca major„rile salariale pentru to˛i func˛ionarii publici, dar ∫i pentru cei care lucreaz„ Ón Ónv„˛„m‚nt, s„ fie exprimate, de asemenea, cu o singur„ cifr„.
Œn conformitate cu agenda Lisabona, doresc s„ subliniez c„ am majorat, de asemenea, bugetul pentru cercetare cu peste 80% ∫i bugetul pentru cercetare va avea cea mai important„ alocare bugetar„, Óncep‚nd din 1990 p‚n„ Ón prezent.
Un al doilea domeniu prioritar pentru Rom‚nia Ón acest moment este s„n„tatea. Bugetul pe care vi-l propun merge pe dou„ direc˛ii: pe de o parte, pentru prima oar„, vom rezolva definitiv problema datoriilor istorice din sistemul sanitar. Este vorba de datorii de aproximativ 10 mii de miliarde de lei, dintre care unele erau sume nepl„tite Ónc„ din ani 2002, 2003 ∫i 2004.
Unele dintre aceste sume, din p„cate, reprezint„, a∫ spune, îfactura electoral„“ a P.S.D. pentru anul 2004. M„sura populist„ de a cere farmaciilor s„ elibereze medicamente compensate peste pragul legal mi s-a p„rut un gest de iresponsabilitate politic„. E un gest care m-a f„cut s„ m„ Óntreb adeseori: c‚t cost„, oare, un vot pentru P.S.D.?
V„ asigur c„ Guvernul pe care Ól conduc nu va Óncerca s„ cumpere electoratul cu m„suri populiste, care s„ pun„ Ón pericol economia rom‚neasc„ ∫i sistemul de s„n„tate public„. De aceea am sus˛inut, ca prim-ministru, achitarea tuturor datoriilor istorice din sistemul sanitar. Ne vom respecta integral ∫i chiar Ón avans angajamentul de a pl„ti p‚n„ la 31 ianuarie 2006 toate datoriile istorice, conform memorandumului care s-a semnat Ón prezen˛a mea cu distribuitorii de medicamente. Este prima oar„ din 1990 c‚nd Guvernul vizeaz„ rezolvare problemei, ∫i nu am‚narea unei crize, prin ree∫alonarea sau rostogolirea datoriilor.
Cea de a doua direc˛ie din domeniul s„n„t„˛ii este vital„ pentru asigurarea accesului cet„˛eanului la servicii medicale de calitate. Este vorba de reforma sistemului de s„n„tate, pe care ministrul s„n„t„˛ii, Eugen Nicol„escu, a demarat-o. Absen˛a reformei va fa ce ca to˛i banii pe care Ói aloc„m acestui sector s„ fie risipi˛i f„r„ urm„. A∫a s-a Ónt‚mplat Ón ultimii ani: a crescut bugetul pentru s„n„tate, iar problemele, Ón loc s„ se diminueze, dup„ cum ∫ti˛i, au sporit.
Noi am luat deja o serie de m„suri pentru a preveni crizele ∫i a cheltui ra˛ional banii pe care Ói avem. Œn primul r‚nd, orice dep„∫ire a plafonului la farmacii cu mai mult de 5% echivaleaz„ acum cu rezilierea contractului. Am introdus un control am„nun˛it Ón cheltuirea banilor, am organizat concursuri ∫i contracte de management pentru directorii caselor de s„n„tate jude˛ene ∫i am readus ordinea Ón sistem. Pentru 2006, avem Ón vedere
cre∫terea consumului de medicamente compensate cu circa 15%.
Vom merge, Óns„, mai departe, vom pune Ón practic„ un pachet complex de reforme. Vom Óncepe cu evaluarea managerilor din spitale ∫i cu evaluarea celor care au Ónregistrat cele mai mari datorii, de∫i, Ón unele cazuri, beneficiaz„ de resurse substan˛ial mai mari Ón compara˛ie cu alte spitale ∫i nici nu au tratat mai mul˛i pacien˛i. Mai pu˛in de 15% din spitale, este bine de re˛inut, concentreaz„ peste 70% din datoriile totale acumulate.
Œmpreun„ cu o evaluare temeinic„ a spitalelor, avem Ón vedere legiferarea unui pachet, care se apropie de 20 de componente ∫i la care lucreaz„ Ón prezent Ministerul S„n„t„˛ii. Vrem o nou„ Lege a farmaciilor, o Lege a spitalelor, care s„ delimiteze clar conflictele de interese, Legea medicamentului ∫i Legile asigur„rilor sociale de s„n„tate, precum ∫i reglementarea unui pachet de baz„ pentru servicii de s„n„tate acoperite din fonduri publice.
Un al treilea domeniu prioritar pentru dezvoltarea Rom‚niei este infrastructura. Vom urgenta construc˛ia Autostr„zii Bucure∫ti–Constan˛a, ca o parte component„ a Coridorului IV Paneuropean, care constituie prioritatea zero Ón acest domeniu. Dorim s„ continu„m contractul pentru Autostrada Bra∫ov—Bor∫, dar Ón m„sura Ón care va fi renegociat, astfel Ónc‚t s„ respecte prevederile legale rom‚ne∫ti pentru plata avansului, iar cheltuielile s„ fie mai apropiate de realit„˛ile costurilor din Rom‚nia.
Exist„ o responsabilitate a utiliz„rii banului public, nu putem accepta s„ pl„tim unei companii ni∫te sume care sunt justificabile doar la Óncheierea contractului ∫i doresc s„ subliniez c„ acesta este ∫i punctul de vedere al Cur˛ii de Conturi.
Este Ón lucru modificarea legisla˛iei referitoare la parteneriatul public-privat pentru a aplica Ón Rom‚nia normele europene. Aceasta ne va permite s„ acceler„m dezvoltarea proiectelor de infrastructur„, inclusiv a Autostr„zii Bucure∫ti–Bra∫ov.
Avem, de asemenea, Ón vedere, pentru anul 2006, construirea de rute ocolitoare pentru unele ora∫e importante, de care se va lega viitorul Coridor IV. Inclusiv pentru centura Bucure∫tiului, vom colabora cu Banca European„ pentru Reconstruc˛ie ∫i Dezvoltare, pentru crearea unui parteneriat public-privat care s„ accelereze procesul de construc˛ie ∫i s„ mute o parte din risc asupra sectorului privat, printr-o structur„ inovatoare. Am prev„zut Ón acest scop 3.500 de miliarde de lei pentru finan˛area drumurilor comunale ∫i jude˛ene, pentru refacerea infrastructurii ∫i modernizarea ei pe Óntreg teritoriul Rom‚niei.
Al patrulea domeniu prioritar pentru Rom‚nia este dezvoltarea agriculturii. Am alocat acestui domeniu cu 20% mai multe resurse dec‚t Ón anul 2005, dar, Ón acela∫i timp, schimb„m fundamental filozofia de acordare a subven˛iilor. Anul 2006 va reprezenta un an de tranzi˛ie c„tre fondurile comunitare. Vom finan˛a Programul îFermierul“ pentru dezvoltarea microfermelor ∫i vom sprijini comasarea suprafe˛elor agricole prin acordarea rentei viagere. Nu vom mai acorda progresiv subven˛ii pe produs, ci vom Óncepe programele de finan˛are europene prin Agen˛ia de Pl„˛i, care a fost creat„ la nivelul Ministerului Agriculturii. Statul urm„re∫te garantarea unor sume, pentru a permite finan˛area Ón condi˛ii optime ∫i pentru acest sector ∫i vom acorda inclusiv subven˛ii
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 177/22.XI.2005
pentru finan˛area celor care doresc s„ acceseze programele SAPARD.
Programele derulate de Ministerul Agriculturii vor permite scoaterea sectorului agricol din s„r„cie ∫i din subdezvoltare. Œn plus, prin aceste proiecte, vom putea s„ avem o agricultur„ competitiv„ pe pia˛a european„, dup„ aderarea la Uniunea European„, Ón anul 2007.
Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i deputa˛i,
Vreau s„ subliniez c„ proiectul de buget propus de Guvernul pe care Ól conduc este, pentru anul 2006, unul onest ∫i acoperitor. Œn prezentarea mea am punctat Ón mod succint modul Ón care vom finan˛a reforma pentru aderarea la Uniunea European„ ∫i proiectele prioritare pentru dezvoltarea Rom‚niei, dar bugetul pe anul 2006 face mai mult dec‚t at‚t.
Bugetul pe 2006 permite continuarea eforturilor pentru reducerea decalajului de dezvoltare dintre ˛ara noastr„ ∫i ˛„rile dezvoltate, ∫i acest lucru trebuie re˛inut, contribuie la continuarea ∫i consolidarea tendin˛elor pozitive din economie Ónregistrate p‚n„ Ón prezent, asigur„, Ón acela∫i timp, o pozi˛ie bugetar„ consistent„ cu politicile bugetare Ón cadrul Pactului de Stabilitate ∫i Cre∫tere, pact adoptat la nivelul ˛„rilor membre ale Uniunii Europene.
Dup„ cum vede˛i, bugetul este concordant cu obiectivele europene pe care Rom‚nia ∫i le-a asumat. Œn trecut ∫i cu prec„dere sub conducerea P.S.D., guvernele au preferat s„ dea prioritate unor pretinse m„suri de protec˛ie social„ ∫i s„ sacrifice stabilitatea macroeconomic„. Nimic nu e mai d„un„tor pentru asigurarea unui nivel de trai decent dec‚t populismul, pentru c„, printr-o m„sur„ populist„, un guvern poate s„ arunce praf Ón ochii electoratului, urm‚nd ca dup„ o scurt„ perioad„ de timp Óntreaga societate s„ pl„teasc„ o factur„ exagerat de mare pentru aceasta.
Cea mai bun„ protec˛ie social„ — ∫i doresc s„ subliniez acest lucru — se face prin munc„. Un loc de munc„ stabil ∫i bine pl„tit permite cet„˛enilor s„ aib„ acces la resurse financiare ∫i s„ se Ómplineasc„ din punct de vedere profesional.
De aceea, a∫a cum am promis Ón anul 2006, contribu˛ia la asigur„rile sociale va sc„dea cu dou„ puncte procentuale, iar aceasta se poate realiza doar printr-o dezvoltare s„n„toas„ a economiei. Este unul din obiectivele care pot fi atinse prin aplicarea acest proiect de buget.
Pentru categoriile sociale care au nevoie de sprijin ∫i de solidaritatea noastr„, a tuturor, Guvernul are, Óns„, Ón acela∫i timp, datoria s„ dezvolte programe sustenabile pe termen lung ∫i nu doar programe de sezon electoral, cum s-a f„cut p‚n„ acum. Guvernul acord„ toat„ aten˛ia categoriilor sociale care au nevoie de sprijin. O face cu respectarea drepturilor lor ∫i a demnit„˛ii lor ∫i f„r„ s„-i considere pe ace∫ti oameni drept o mas„ de manevr„ electoral„.
Astfel, Ón 2006, pensionarii vor primi pensii mai mari. Punctul de pensie se va majora cu 9,3%, de la 1 ianuarie, Ón condi˛iile unei infla˛ii Ón sc„dere, ∫i acest lucru le va consolida puterea de cump„rare. Aceast„ m„sur„ vine dup„ ce Guvernul a adus, pentru prima oar„, echitatea Ón sistemul de pensii dup„ 1990, prin procesul de recalculare a pensiilor. A treia etap„ a recalcul„rii pensiilor se termin„ chiar ast„zi, ea aduce cre∫teri importante pentru majoritatea celor viza˛i, dar ∫i o repara˛ie moral„ important„ pe care am promis-o c„ o
vom face ∫i am realizat-o integral, astfel Ónc‚t la contribu˛ii egale s„ avem pensii egale.
Bugetul pe 2006 sus˛ine, de asemenea, majorarea cuponului de Ónc„lzire, care materializeaz„ subven˛ia pentru iarn„ acordat„ de Guvern cu peste 20%. Astfel, Ón perioada noiembrie 2005–martie 2006, o persoan„ care are un venit de 1,5 milioane de lei vechi va primi un ajutor lunar de 1.452.000 de lei. Va cre∫te cu peste 10 procente ∫i ajutorul pentru Ónc„lzirea cu lemne, c„rbuni ∫i combustibili petrolieri. Am demarat un proiect pentru sprijinirea achizi˛ion„rii de centrale termice pe gaze ∫i de arz„toare de Ónalt„ eficien˛„, tocmai pentru a diminua consumul ∫i, Ón final, a ajuta cet„˛eanul s„ aib„ o factur„ c‚t mai redus„ pentru consumul de gaze ∫i de energie termic„.
Am bugetat, de asemenea, acordarea de indemniza˛ii lunare, Ón valoare de 8 milioane de lei, pentru mamele cu copii p‚n„ la 2 ani ∫i stimularea acestora pentru a reveni Ón munc„, prin facilit„˛i suplimentare.
Stima˛i colegi,
M„surile de protec˛ie social„ promovate de Guvern nu vor afecta echilibrele macroeconomice. Realiz„m aceste programe, ca ∫i toate obiectivele pe care le-a propus Guvernul pentru 2006, prin asigurarea macrostabilit„˛ii economice, prin cre∫terea s„n„toas„ a economiei, estimat„ la 6% din produsul intern brut, ∫i prin utilizarea prudent„ a resurselor.
Am introdus, Ón anul 2005, un sistem de taxare minimal: cota unic„, ce ∫i-a dat roadele Ón acest an, aduc‚nd venituri suplimentare la buget ∫i Óncuraj‚nd dezvoltarea economic„. Œn schimb, pentru a asigura buna func˛ionare a tuturor sectoarelor, viz„m s„ cre∫tem veniturile bugetare. Este important„ tendin˛a de consolidare a veniturilor bugetare cu peste 0,3% din P.I.B. Ón plus fa˛„ de anul 2005, Ón condi˛iile men˛inerii nivelului general al taxelor ∫i impozitelor ∫i al sc„derii C.A.S.-ului cu dou„ puncte procentuale.
Estim„m o infla˛ie Ón sc„dere fa˛„ de anul 2005, ceea ce va permite cre∫terea puterii de cump„rare a cet„˛enilor. Cre∫terea economic„ va fi de 6% din P.I.B., adic„, mai mare dec‚t cea de pe anul Ón curs. Deficitul bugetar prognozat este de 0,5% din P.I.B., iar deficitul de cont curent va sc„dea, fa˛„ de anul 2005, reflect‚nd o cre∫tere mai echilibrat„ a economiei ∫i o moderare a consumului. Urm„rim s„ asigur„m locuri de munc„ suplimentare cu aproximativ 100.000, ad„ug‚nd astfel celor peste 150.000 de locuri de munc„ c‚∫tigate Ón acest an, datorit„ cotei unice, prin cre∫terea investi˛iilor str„ine, cu impact semnificativ Ón economie, prin cre∫terea investi˛iilor rom‚ne∫ti ∫i prin mic∫orarea costurilor asociate unui angajat.
## Doamnelor ∫i domnilor,
f n‚nd cont de importan˛a acestui proiect de buget pentru economia na˛ional„, pentru finan˛area angajamentelor asumate de c„tre ˛ara noastr„ Ón fa˛a Uniunii Europene, precum ∫i pentru fiecare institu˛ie public„ Ón parte ∫i mul˛umindu-v„ pentru aten˛ia acordat„, v„ solicit s„ vota˛i Legea bugetului de stat ∫i Legea bugetului asigur„rilor sociale pe anul 2006.
V„ mul˛umesc. ( _Aplauze ale parlamentarilor din majoritate._ )
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 177/22.XI.2005
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.