V„ mul˛umesc, domnule Hrebenciuc, pentru recomandare. Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, Doamn„ ∫i domnilor mini∫tri,
Interven˛ia mea de ast„zi debuteaz„ cu o Óntrebare simpl„: asist„m la o mo˛iune sau la un pretext?
De la bun Ónceput, doresc s„ eviden˛iez faptul c„ mo˛iunea celor de la Grupul parlamentar al P.S.D. nu este altceva dec‚t un joc mediatic. Aceast„ ac˛iune, eu nu pot s„ o numesc mo˛iune, este menit„ s„ distrag„ aten˛ia de la gravele probleme interne care au ap„rut Ón cadrul fostului partid de guvern„m‚nt prin reÓntoarcerea lui Ion Iliescu ∫i declan∫area luptelor interne Óntre Iliescu ∫i N„stase.
De altfel, aproape Ón fiecare zi mijloacele de informare Ón mas„ prezint„ pe larg t‚rguiala pentru func˛ii desf„∫urat„ Ón cadrul P.S.D.-ului. De cele mai multe ori, aceste ∫tiri nu sunt deloc m„gulitoare pentru partidul obi∫nuit ca ani la r‚nd s„ fie ridicat Ón sl„vi.
Mo˛iunea simpl„ de ast„zi este un document f„r„ nici un fel de relevan˛„ pentru opinia public„. Afirm acest lucru av‚nd Ón vedere faptul c„ mo˛iunea debiteaz„ multe lucruri neadev„rate, dar debuteaz„ prin reiterarea unei
totale lipse de respect pentru electoratul care Ón noiembrie—decembrie 2004 a optat pentru schimbare.
Aceast„ atitudine, Óns„, nu ne mai surprinde, pentru c„ ea este regula dup„ care s-a ghidat P.S.D.-ul Ón toat„ activitatea sa politic„. Este o prelungire a practicilor bine cunoscute nou„ de dinainte de 1989. Dorind s„-∫i ascund„ propriile gre∫eli, fr„m‚nt„ri interne, dar ∫i frustr„ri, partidul care s-a considerat atotputernic ∫i deasupra voin˛ei populare a ie∫it la atac. Atacul se realizeaz„ prin intermediul unui document care poate, Ón cel mai bun caz, s„ provoace z‚mbete.
Mo˛iunea de fa˛„ este o Óncercare nereu∫it„ de a arunca sub covor murd„ria ∫i corup˛ia, aceste elemente care exist„ ast„zi Ón P.S.D. ∫i care au generat o stare conflictual„ f„r„ precedent.
Astfel, Ón conglomeratul din partidul care a guvernat Rom‚nia Ón ultimii 4 ani au ap„rut tot felul de disensiuni care se manifest„ at‚t la centru, c‚t ∫i Ón teritoriu. P.S.D. se caracterizeaz„ ast„zi prin lideri care nu mai ascult„ de conducerea central„, Óncerc„ri disperate de a∫a-zis„ reformare, propuneri de candida˛i ce nu sunt pe placul celor de la centru, schimbarea statutului partidului Ón func˛ie de interesele personale.
Iat„ numai c‚teva din aspectele pe care Óncearc„ cu disperare s„ le ascund„ P.S.D.-ul prin ini˛ierea acestei mo˛iuni. Nu cred c„ era cazul ca frustr„rile unui partid care a pierdut alegerile s„ se concretizeze Óntr-un document care s„ fie prezentat spre dezbatere Parlamentului Rom‚niei.
Forul legislativ rom‚n are lucruri mult mai importante de dezb„tut dec‚t o mo˛iune f„r„ nici un fel de suport real. Mai mult, avem de-a face cu un document care con˛ine o multitudine de erori ∫i gre∫eli impardonabile pentru cei care au preten˛ii c„ au condus ani buni aceast„ ˛ar„.
De altfel, pentru cei care aveau vreo Óndoial„ Ón ceea ce prive∫te competen˛a celor din P.S.D., aceast„ mo˛iune arat„ adev„rata fa˛„ a celor care au f„cut ∫i apoi au votat legi pe band„ rulant„ ∫i acum se trezesc c„ n-au habar de nici una dintre acestea. Profit astfel de ocazie pentru a informa pe semnatarii acestei mo˛iuni asupra faptului c„ Legea nr. 215 a administra˛iei publice locale reglementeaz„ activitatea autorit„˛ilor administra˛iei publice locale. De asemenea, ˛in s„ informez deputa˛ii P.S.D. c„ aceste autorit„˛i sunt consilii locale, consilii jude˛ene, prim„rii ∫i pre∫edin˛ii consiliilor locale.
Legea nr. 215 nu face Ón nici un caz vorbire despre autorit„˛ile administra˛iei publice centrale ∫i despre serviciile publice deconcentrate, despre care se discut„ Ón textul mo˛iunii. Acestea din urm„ fac obiectul unor reglement„ri care sunt Ón vigoare ∫i se refer„ la cu totul altceva. Mo˛iunea ia Ón discu˛ie o serie de aspecte pe care le consider„ ilegale. Cu toate acestea, invoc„ acte normative care nu au nici o leg„tur„ cu faptele pe care le prezint„ ∫i care au un cu totul alt obiect de reglementare.
Facem, a∫adar, apel la deputa˛ii P.S.D. s„ se documenteze, astfel Ónc‚t argumentele s„ fie Ón concordan˛„ cu actele normative la care fac referire.
Œn alt„ ordine de idei, nu pot s„ nu remarc caracterul total neserios ∫i demagogic al acestei mo˛iuni. Afirm acest fapt Ón contextul Ón care no˛iunile de pesederizare, partid-stat, baron-local sunt produse care au purtat ∫i Ónc„ mai poart„ cu succes marca P.S.D.-ului, st‚nd ascunse printre spinii celor trei trandafiri vopsi˛i Ón culori
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 37/5.IV.2005
europene. Suntem acuza˛i ast„zi de ceva ce nu am f„cut ∫i nu vom face. Da, interesant este cine acuz„: cei care Ón anul 2000, Ón momentul Ón care au cucerit puterea, au schimbat nu 194, ci mii de func˛ionari sau simpli angaja˛i.
Œn toate institu˛iile centrale, locale sau deconcentrate s-au f„cut schimb„ri de la nivel de top management p‚n„ la nivelul de portar ∫i femeie de serviciu. Mai mult, au fost instituite teroarea ∫i aservirea politic„ Ón aceste institu˛ii. La nivelul lunii decembrie 2000, majoritatea func˛ionarilor publici de conducere, peste 80%, fuseser„ atesta˛i pe post de c„tre Agen˛ia Na˛ional„ a Func˛ionarilor Publici, pe procedura instituit„ prin lege. Œn aceast„ categorie intrau func˛ionarii publici care ocupau func˛iile de ∫ef birou, ∫efi serviciu, directori, directori adjunc˛i, secretari generali.
La nivelul prefecturilor, nici un secretar general nu a r„mas Ón func˛ie. P‚n„ la sf‚r∫itul lui martie 2001, prin reorganizarea ministerelor ∫i a celorlalte organe ale administra˛iei centrale, peste 2.500 de func˛ionari publici au fost elibera˛i din func˛ie. O parte a personalului a fost îpreluat“ Ón urma unor texte profesionale care nu erau prev„zute de lege. A∫a a respectat P.S.D.-ul legea.
Pentru a eviden˛ia mai corect situa˛ia func˛ionarilor publici Ón aceast„ perioad„, voi prezenta c‚teva exemple, ∫i ele sunt foarte multe:
Prin adresa nr. 4.246 din 30.01.2001, Ón Ministerul Agriculturii au fost elibera˛i din func˛ie un num„r de 15 func˛ionari publici din aparatul propriu al ministerului; prin adresa nr. 5.785 din 28 februarie 2001 a aceluia∫i minister, au fost elibera˛i din func˛ie 34 de func˛ionari din cadrul Agen˛iei Domeniilor Statului; Laboratorul Central de Carantin„ Fitosanitar„ — 17 func˛ionari, adresa A.N.F.P. nr. 5.786 din 24 mai 2001; Ministerul Tineretului ∫i Sportului — adresa nr. 137/24 ianuarie 2001, elibera˛i din func˛ie 3 func˛ionari publici; Ministerul Comunica˛iilor ∫i Tehnologiei Informa˛iei — 23 de func˛ionari; Institutul Na˛ional de Statistic„ — 53 de func˛ionari publici; Secretariatul General al Guvernului — 53 de func˛ionari publici ∫i a∫a mai departe.
Œn Programul de guvernare 2000—2004 s-a precizat ca m„sur„ de reform„ a administra˛iei reducerea cu 30% a func˛iilor publice. De∫i Ón anul 2001 era Ón vigoare procedura de redistribuire a func˛ionarilor publici elibera˛i din func˛ie pe motive neimputabile lor, instituit„ prin Legea nr. 188/1999, un num„r infim de func˛ionari au beneficiat de redistribuire.
Dac„ la 1 ianuarie 2001 erau circa 95.000 de func˛ionari publici, Ón 2002 se ajunsese la circa 114.000, iar la sf‚r∫itul lui 2004 la circa 94.000. Reducerea fa˛„ de 2002 s-a datorat a dou„ cauze: scoaterii unor categorii de func˛ionari din unele institu˛ii de sub inciden˛a Legii nr. 188/1999, deci transformarea lor din func˛ionari publici Ón simpli func˛ionari: la inspectoratele ∫colare ∫i casele de asigur„ri de s„n„tate, ∫i a doua cauz„, ocup„rii a numeroase posturi cu personal contractual.
Mul˛i dintre noii conduc„tori din administra˛ia public„ erau, Ón momentul numirii lor, dar ∫i ulterior, membri ai organelor de conducere ai P.S.D. Dintre ei au fost recruta˛i viitorii baroni locali ai P.S.D. Nu numai c„ ace∫tia nu s-au ab˛inut, a∫a cum prevedea legea, de la exprimarea opiniilor politice Ón mod public, dar, mai mult, au aservit institu˛iile pe care le conduceau partidului de guvern„m‚nt, P.S.D.-ului. Ei au impus celor din subordine s„ se Ónscrie Ón r‚ndurile fostului partid de guvern„m‚nt,
condi˛ion‚nd avansarea sau intrarea Óntr-o func˛ie public„ de acest aspect.
Ceea ce Óncerc„m ast„zi este asigurarea respect„rii condi˛iilor legale: concurs, condi˛ii de studii ∫i experien˛„ profesional„, performan˛„ profesional„ ∫i evitarea impunerii pe criterii politice. Nu vom sus˛ine persoane a c„ror performan˛„ profesional„ a fost egal„ cu zero, ceea ce a condus la existen˛a unei situa˛ii dezastruoase Ón administra˛ia public„.
f n s„ precizez faptul c„ Ón perioada 1 ianuarie— 28 martie 2005, la nivelul serviciilor deconcentrate, ∫i-i spun domnului deputat care a vorbit Ónaintea mea, nu a avut loc nici o ac˛iune de demitere. Dac„ are alte informa˛ii, sunt false. Toate numirile care au avut loc Ón aceast„ perioad„ s-au f„cut pe locuri vacante ∫i Ón condi˛iile legii.
Mai mult dec‚t at‚t, Ón aceast„ perioad„ nu au existat ac˛iuni Ón justi˛ie care s„ aib„ ca obiect ilegalit„˛i Ón domeniul respect„rii statutului func˛ionarilor publici.
Textul mo˛iunii cuprinde c‚teva referiri la faptul c„ actuala guvernare ar pune Ón pericol aderarea Rom‚niei la Uniunea European„. Cei care ast„zi acuz„ sunt cei care timp de 4 ani au condus destinele acestui domeniu de activitate extrem de important dup„ bunul lor plac. Nu au ˛inut seam„ de interesele cet„˛enilor, determin‚nd reac˛ii extrem de dure din partea oficialilor europeni. Fiecare raport de ˛ar„ ce viza Rom‚nia avea o singur„ constant„: situa˛ia grav„ din administra˛ia rom‚neasc„, corup˛ia din acest sector ∫i nerespectarea normelor europene. Cine reu∫ea aceste performan˛e notabile? Nimeni al˛ii dec‚t cei care se pl‚ng ast„zi de schimbarea din func˛ie a armatei de directori ∫i ∫efi de institu˛ii care au f„cut posibile aceste palme luate de Rom‚nia Ón procesul integr„rii europene.
Afirm cu t„rie c„ cei care au adus mari prejudicii administra˛iei publice rom‚ne∫ti, procesului de integrare european„ a ˛„rii noastre, de fapt, cet„˛enilor acestei ˛„ri sunt semnatarii acestei mo˛iuni. Ei sunt cei care au permis apari˛ia ∫i dezvoltarea baronilor locali, au institu˛ionalizat corup˛ia Ón sistemul administra˛iei publice ∫i au utilizat institu˛iile statului Ón scopuri personale. Faptul c„ P.S.D.-ul a depus o astfel de mo˛iune poate fi interpretat sub aspectul modului Ón care au Ón˛eles reprezentan˛ii acestui partid s„ se comporte Ón anul 2000.
Pentru ei, aceasta este atitudinea pe care ar trebui s„ o aib„ un partid care c‚∫tig„ alegerile, dar nu poate fi Ón˛eles sub nici o form„ sub aspectul faptelor ∫i al realit„˛ii.
Grupul parlamentar al P.N.L. va vota Ómpotriva acestei mo˛iuni.
V„ mul˛umesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.