Frunda György

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Aceste particip„ri ale personalit„˛ilor politice rom‚ne∫ti, prin prefec˛i, au avut efecte pozitive deosebite. La una dintre aceste manifest„ri a fost prezent„ ∫i o doamn„ senator care era ministru la acea dat„ ∫i a v„zut cum se desf„∫oar„: se c‚nt„ Imnul na˛ional al Rom‚niei, se c‚nt„ Imnul na˛ional al nostru, al ungurilor, pe care-l avem, are loc o manifestare ∫i lucrurile merg mai departe. Aceast„ posibilitate, acest drept legal a fost un stimulent ∫i, dac„ a˛i observat, Ón ultimul an, tot mai mul˛i unguri din Rom‚nia particip„ la Ziua Na˛ional„ a Rom‚niei de 1 Decembrie.

Noi, parlamentarii U.D.M.R., Ón jude˛ele Ón care suntem parlamentari, Ón fiecare an particip„m ∫i nu o facem datorit„ faptului c„ suntem parlamentari ∫i c„ am avea o anumit„ constr‚ngere, ci pentru c„ Ón˛elegem ca la bine s„ r„spunzi cu bine, ca s„ recuno∫ti, s„ onorezi ∫i s„ cinste∫ti ziua na˛ional„ a statului Ón care tr„ie∫ti, tot a∫a cum ˛i se recunoa∫te propria ta zi na˛ional„. E un trend pozitiv, e un trend european, care nu e voie s„ fie Ónfr‚nt.

™i dac„ vre˛i s„ mergem pe compara˛ii, Ón Ungaria, de exemplu, rom‚nii nu numai c„-∫i pot oric‚nd s„rb„tori ziua ∫i celelalte s„rb„tori pe care le au: ∫i 1 Decembrie, ∫i celelalte s„rb„tori. Nu numai c„ pot s„-∫i foloseasc„ Imnul na˛ional, imnul rom‚nesc, drapelul rom‚nesc oric‚nd, ceea ce este un lucru pozitiv, ∫i acest lucru este evident, cei care a˛i fost la Gyula, ve˛i vedea c„ acolo unde exist„ asocia˛iile rom‚nilor, sediile acestora, peste tot ve˛i vedea tot timpul, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, 365 de zile pe an arborat steagul rom‚nesc acolo. Nimeni nu este deranjat de treaba aceasta, nimeni nu jigne∫te steagul rom‚nesc, nu este rupt, nu i se face nimic. Deci este un semn de normalitate. A anula acest lucru mi se pare un lucru negativ, chiar foarte negativ, care ar arunca Rom‚nia Ónapoi, la Ónceputul anilor ’90, c‚nd au putut fi mi∫cate mase de oameni cu minciuni la televiziune pe problema simbolurilor na˛ionale.

Œn ceea ce prive∫te alin. 2, propus de domnul senator Funar, care propune ca minorit„˛ile na˛ionale s„-∫i foloseasc„ simbolurile na˛ionale Ón ˛ara-mam„. Pe de o parte, sunt bucuros c„ folose∫te no˛iunea de ˛ar„-mam„, ∫i este un pionier Ón treaba asta Ón Parlamentul nostru, aici pot fi de acord cu dumnealui, dar amendamentul Ómi aduce aminte de istoria lui _homo sovieticus_ cu cet„˛eanul american care se ceart„ unde e democra˛ia mai mare: Ón U.R.S.S. sau Ón S.U.A., iar americanul Ói spune: îDomnule, la noi este democra˛ia mai mare, pentru c„ po˛i merge Ón fa˛a Casei Albe ∫i po˛i s„-l critici ∫i s„-l Ónjuri pe Nixon ∫i nu se Ónt‚mpl„ nimic“, la care _homo sovieticus_ zice: î™i care-i problema? ™i la noi po˛i s„ mergi Ón fa˛a Kremlinului ∫i s„-l Ónjuri pe Nixon c‚t vrei, de diminea˛a p‚n„ seara, ∫i nu ˛i se Ónt‚mpl„ nimic“.

Asta Ómi propune domnul senator Funar. Deci nu numai c„ este inacceptabil, dar este ∫i o reglementare pe care ar Óncerca s„ o ia Parlamentul Rom‚niei Ón ceea ce prive∫te o regul„ elementar„ Óntr-una din ˛„rile vecine Rom‚niei, iar Ón privin˛a alin. 3, din c‚te ∫tiu eu, Constitu˛ia prevede independen˛a cultelor. A veni noi ∫i a spune acum c„ se interzice enoria∫ilor ca Ón biseric„ s„ c‚nte c‚ntecele pe care le doresc ei, inclusiv acele c‚ntece religioase care au profund„ conota˛ie etnic„, mi se pare un lucru care ar Ónfr‚nge prevederile Constitu˛iei. De aceea, eu sunt Ómpotriva amendamentului, f„cut Ón 3 alineate, care nu prive∫te deloc drepturi, ci prive∫te bariere de drepturi, prive∫te obliga˛ii, ∫i este Ómpotriva Constitu˛iei ∫i a legisla˛iei europene.