Stenogramă plen

V„ rog, doamnelor ∫i domnilor senatori, s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sala de ∫edin˛„.

Doamna senator Paula Maria Iv„nescu, v„ rog s„ face˛i apelul nominal.

Antonie ™tefan Mihail prezent Apostol Neculai prezent Arca∫ Viorel prezent Ardelean Aurel prezent Arion Viorel prezent Athanasiu Alexandru prezent Basgan Ion prezent Berceanu Radu Mircea prezent

Bindea Liviu Doru absent Blaga Vasile absent Bobe∫ Marin prezent Cazacu Cornelia absent„ C‚mpeanu Radu Anton absent C‚rlan Dan absent Chelaru Ioan prezent Cintez„ Mircea absent Ciornei Silvia prezent„ Cioroianu Adrian Mihai prezent Cismaru Ivan prezent Copos Gheorghe absent Cozm‚nc„ Octav absent Cre˛u Corina prezent„ Cre˛u Ovidiu Teodor prezent Cucuian Cristian prezent Cuta∫ George Sabin prezent Daea Petre absent David Cristian absent David Gheorghe prezent Diaconescu Cristian prezent Dina Carol prezent Dinescu Valentin prezent DÓncu Vasile prezent

4 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/27.X.2005

Duca Viorel Senior absent R„dulescu Cristache prezent Dumitrescu Ion Mihai prezent Roibu Aristide absent Dumitrescu Gheorghe Viorel absent Sab„u Dan prezent Dumitru Constantin absent S‚rbu Ilie prezent Eckstein Kovács Péter prezent Silistru Doina prezent„ Fekete Szabó Andras Levente prezent Simionescu Aurel Gabriel prezent Filipescu Teodor absent Sógor Csaba absent Florescu Ion absent Solcanu Ion prezent Flutur Gheorghe absent Stan Petru prezent Frunda György prezent St„noiu Mihaela Rodica absent„ Funar Gheorghe prezent Stoica Ilie prezent G„ucan Constantin prezent Str„til„ ™erban-Cezar prezent Geoan„ Mircea Dan absent Stroe Radu prezent Georgescu Radu Cristian prezent Szabó Károly Ferenc prezent Gheorghe Constantin prezent ™erb„nescu Verginia prezent„ Ha∫otti Puiu prezent ™erbu Gheorghe Vergil prezent Ila∫cu Ilie absent ™ere∫ Ioan Codru˛ absent Iliescu Ion prezent ™tefan Viorel absent Ilu∫c„ Daniel absent ™ter Sever prezent Ion Vasile prezent Talpe∫ Ioan prezent Iorga Nicolae absent T„n„sescu Claudiu prezent Iorgovan Antonie prezent T„r„cil„ Doru Ioan absent Io˛cu Petru Nicolae prezent Terinte Radu prezent Iv„nescu Paula Maria prezent„ Theodorescu Emil R„zvan absent Jurcan Dorel prezent TÓlv„r Angel prezent Loghin Irina absent„ Toma Ion prezent Lupoi Mihail prezent Tudor Corneliu Vadim absent Maior George Cristian absent fi‚buleac Mihai prezent Mardare Radu C„t„lin prezent f c„u Silvia Adriana prezent„ Marinescu Marius absent fiÓrle Radu prezent Markó Béla absent Ungheanu Mihai prezent Mele∫canu Teodor Viorel prezent Ungureanu Vasile Ioan D„nu˛ absent Mereu˛„ Mircea prezent Vasilescu Gavril„ prezent Mih„escu Eugen absent V„c„roiu Nicolae prezent Mih„ilescu Petru ™erban absent V„rg„u Ion prezent Moisuc Viorica Georgeta Pompilia absent„ Vedina∫ Verginia prezent„ Moraru Ion prezent Verestóy Attila prezent Mor˛un Alexandru Ioan prezent Voiculescu Dan absent Neagoe Otilian absent Vosganian Varujan prezent Neagu Nicolae prezent Vraciu Jan absent Németh Csaba prezent O s„-i mai strig Ónc„ o dat„ pe cei care nu au Nicolae ™erban absent r„spuns la primul apel. Nicolai Norica absent„ Novolan Traian prezent **Domnul Nicolae V„c„roiu:** Onaca Dorel Constantin absent Eu v„ rog s„ veni˛i la masa prezidiului ∫i colegii Oprea Mario Ovidiu prezent care... doamna Cazacu, domnul C‚rlan... Oprescu Sorin Mircea absent Pascu Corneliu absent **Doamna Paula Maria Iv„nescu:** P„curaru Nicolae Paul Anton prezent P„unescu Adrian absent Cazacu Cornelia prezent„ C‚rlan Dan prezent Pere∫ Alexandru prezent Pete ™tefan prezent **Domnul Nicolae V„c„roiu:** Petre Maria prezent„ Petrescu Ilie prezent Liviu Doru Bindea prezent Popa Aron Ioan prezent Popa Dan Gabriel prezent **Doamna Paula Maria Iv„nescu:** Popa Nicolae Vlad absent Vede˛i c„ trebuie s„ strig din nou! Popescu Dan Mircea prezent Popescu Ionel absent **Domnul Nicolae V„c„roiu:** Popescu Irinel absent Da, mai striga˛i o dat„, v„ rog. Popescu Mihail prezent Prodan Tiberiu Aurelian absent **Doamna Paula Maria Iv„nescu:** Puskás Valentin Zoltán prezent R„doi Ion absent Da. R„doi Ovidiu absent Bindea Liviu Doru

O s„-i mai strig Ónc„ o dat„ pe cei care nu au r„spuns la primul apel.

Eu v„ rog s„ veni˛i la masa prezidiului ∫i colegii care... doamna Cazacu, domnul C‚rlan...

|**Doamna Paula Maria Iv„nescu:**|| |---|---| |Cazacu Cornelia<br>C‚rlan Dan|prezent„<br>prezent| |**Domnul Nicolae V„c„roiu:**|| |Liviu Doru Bindea|prezent|

Da. Bindea Liviu Doru prezent

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/27.X.2005 C‚mpeanu Radu Anton absent C‚rlan Dan prezent Cintez„ Mircea absent Copos Gheorghe absent Cozm‚nc„ Octav absent Daea Petre absent Duca Viorel Senior absent Dumitrescu Viorel absent Dumitru Constantin prezent Filipescu Teodor absent Florescu Ion absent Flutur Gheorghe absent Geoan„ Mircea absent Ila∫cu Ilie absent Iorga Marian Nicolae absent Loghin Irina prezent„ Maior George absent Marinescu Marius prezent Markó Béla absent Mih„escu Eugen absent Mih„ilescu Petru ™erban absent Moisuc Viorica prezent„ Neagoe Otilian absent Nicolae ™erban absent Nicolai Norica prezent„ Onaca Dorel-Constantin absent Oprescu Sorin Mircea absent Pascu Corneliu absent P„unescu Adrian absent Popa Nicolae Vlad absent Popescu Ionel absent Popescu Irinel absent Prodan Tiberiu Aurelian absent R„doi Ion absent R„doi Ovidiu absent Roibu Aristide absent St„noiu Mihaela absent„ ™ere∫ Ioan absent ™tefan Viorel absent T„racil„ Doru Ioan absent Teodorescu Emil R„zvan absent Ungureanu Vasile absent Voiculescu Dan absent Vraciu Jan absent

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi,

V„ rog s„-mi permite˛i s„ deschid ∫edin˛a Senatului de ast„zi, 20 octombrie 2005, anun˛‚ndu-v„ c„ din totalul de 137 domni senatori ∫i-au anun˛at prezen˛a un num„r de 94.

Avem 18 colegi absen˛i motivat.

Lucr„rile vor fi conduse de subsemnatul, cu sprijinul doamnei secretar Paula Maria Iv„nescu ∫i al domnului secretar Antonie Iorgovan.

Stima˛i colegi, a˛i primit ordinea de zi.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni la ordinea de zi?

O s„

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

V„ propunem ca ast„zi ordinea de zi s„ fie pu˛in modificat„ ∫i, ˛in‚nd seama de experien˛a reu∫it„ de ieri c‚nd la Regulamentul Senatului, Óntr-un timp record, s-au votat toate articolele aflate Ón discu˛ie, grupul nostru parlamentar propune plenului ca ast„zi s„ lucr„m Óntr-un ritm alert, s„ reu∫im s„ parcurgem toate amendamentele admise, ∫i respectiv respinse la proiectul de Lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale ∫i s„ r„m‚n„ pentru luni votul final, a∫a cum s-a convenit ini˛ial.

Œn opinia noastr„, p‚n„ ast„zi la ora 13,00 putem s„ epuiz„m ordinea de zi.

Mul˛umesc foarte mult.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Frunda György, microfonul 2.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn principiu, cred c„ este discutabil„ propunerea domnului senator Funar, dar cererea este f„cut„ prematur.

Eu v„ propun s„ respect„m ordinea de zi votat„ pentru ast„zi, s„ mergem articol cu articol ∫i, Ón func˛ie de unde vom ajunge, vom hot„rÓ la amiaz„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

V„ mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi,

O s„

Stima˛i colegi, la probleme organizatorice avem programul pentru s„pt„m‚na viitoare, care Ónseamn„ luni, ziua pe care o cunoa∫te˛i, inclusiv votul pe regulament, vot final ∫i alte proiecte de lege, Óntreb„ri, interpel„ri; mar˛i, comisii; miercuri, comisii. La ora 13,00 ∫edin˛„ de Birou permanent. Joi, plen p‚n„ la ora 13,00; vineri ∫i s‚mb„t„, activitate Ón circumscrip˛iile electorale.

Sunt obiec˛iuni? Nu sunt.

Domnul Frunda _._

## Imediat!

S„ d„m Ónt‚i cuv‚ntul doamnei Corina Cre˛u. Microfonul 3, v„ rog.

Dup„ aceea, domnul senator Frunda György.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/27.X.2005

## **Doamna Corina Cre˛u:**

Eu a∫ avea o propunere de f„cut, propunere pe care a∫ Ónainta-o Biroului permanent spre analiz„, ∫i anume votul final asupra regulamentului s„ aib„ loc m‚ine, Ón loc de luni, av‚nd Ón vedere faptul c„ mar˛i diminea˛„ se discut„ Ón plenul Parlamentului Europei raportul de ˛ar„. Cred c„ ar fi cu totul anormal ca parlamentarii rom‚ni s„ nu fie prezen˛i acolo, mai ales c„ noi vrem s„ fim ∫i aici, ∫i acolo, ∫i a∫a cum grupurile noastre parlamentare g„sesc Ón˛elegere la noi, iar noi ne urc„m Ón avion de fiecare dat„ c‚nd e nevoie s„ fim aici, eu cred c„ Ón˛elegerea ar trebui s„ fie reciproc„ ∫i s-ar putea ˛ine cont, Ón primul r‚nd, de interesele Rom‚niei.

Deci, a∫a cum am spus, s„pt„m‚na viitoare, mar˛i diminea˛„, la Strasbourg, se discut„ raportul de ˛ar„ ∫i eu cred c„ este important ca parlamentarii rom‚ni din toate grupurile politice s„ fie acolo. Din c‚te ∫tiu p‚n„ la ora aceasta s-au primit, cum s„ spun, indica˛ii sau sfaturi cum c„ ar fi bine ca luni to˛i senatorii s„ fie aici. Sunt convins„ c„ ar fi foarte bine, dar sunt, de asemenea, convins„ c„ ar fi foarte util pentru ˛ar„ ca noi s„ fim Ón Parlamentul Europei mar˛i diminea˛„. Deci propunerea mea este ca votul final asupra Regulamentului Senatului s„ se mute pentru m‚ine.

Domnul senator Frunda György.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn leg„tur„ cu cererea doamnei senator Corina Cre˛u cred c„ ar fi bine s„ aib„ loc o consultare Óntre liderii grupurilor parlamentare ∫i o propunere c„tre birou, s„ nu Óncepem ni∫te discu˛ii f„r„ sf‚r∫it aici. Pe de o parte e important, chiar Ón calitate de observatori, delega˛ii Rom‚niei s„ fie prezen˛i. E un act simbolic. Ei nu pot lua cuv‚ntul, nu pot face propuneri, dar simbolic e important s„ fie acolo. Se poate g„si o solu˛ie s„ se plece luni seara, cu un ultim avion, nu ∫tiu, la ora 7—8 e un avion la Bruxelles. Se pot g„si solu˛ii chiar dac„ nu e un zbor direct, dar nu acum, aici, s„ discut„m acest lucru. Cred c„ e o problem„ administrativ„, dar Ón principiu sunt de acord. Deci eu cred c„ ar trebui s„ fim aici luni la votul final asupra regulamentului, s„ g„sim o modalitate s„ devans„m ora, s„ vot„m, ∫i pe urm„ s„ plece d‚n∫ii, trebuie g„sit„ o solu˛ie, dar aici trebuie neap„rat s„ fie, tot a∫a cum e bine s„ fie ∫i la Strasbourg.

Eu am cerut Ónainte de doamna senator cuv‚ntul pentru c„, vorbind cu mai mul˛i colegi senatori, nu e clar ce program am votat pentru ordinea de zi. Unii dintre colegi spun c„ este un program mai vechi care prevedea lucrul Ón dou„ p„r˛i ale zilei — p‚n„ la ora 13,00 ∫i de la ora 15,00 la 19,00 — iar al˛ii spun ∫i mi-au ar„tat c„ este un program nou, difuzat ast„zi, care spune c„ se lucreaz„ p‚n„ la ora 13,00, ˛in‚nd cont de programul de dup„-mas„ al ∫edin˛ei comune a Guvernului Rom‚niei ∫i Ungariei. Vreau s„ ∫tiu ce am votat. Noi am votat cu îda“ Ón ideea c„ se lucreaz„ p‚n„ la ora 13,00, la amiaz„. Nu ∫tiu ce s-a votat. ™i dup„-mas„... dup„-mas„ sunt programe Ón care suntem implica˛i ∫i noi.

V„ mul˛umesc.

Domnule senator Frunda, asta pentru c„ nu a˛i avut Ón fa˛„ programul pe care l-am transmis.

Sunt dou„ programe.

Nu e adev„rat, e unul singur. De la ora 9,00 la ora 13,00 ∫i de la ora 15,00 la ora 19,00. Asta am ∫i votat.

V„ rog, domnul senator Bindea.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Haide˛i s„ ne Ón˛elegem. Cineva ar dori s„ fie ∫i aici, ∫i la Bruxelles. Este o alt„ chestiune. Haide˛i s„ ne facem programul, s„ trecem ∫i s„ Óncepem s„ dezbatem ∫i s„ vot„m legile. ™i a∫ vrea doar s„ amintesc celor care se pl‚ng Ón aceast„ manier„ c„ exist„ senatori Ón aceast„ ˛ar„ care fac drumul Bucure∫ti — Bruxelles de dou„ ori pe lun„, ca Óntindere, ∫i nimeni nu vine s„ ridice o problem„ referitoare la programul Senatului din cauza aceasta. Dac„ cineva a dorit s„ fie ∫i aici, ∫i dincolo, s„-∫i aleag„ ∫i s„ fac„ Ón a∫a fel Ónc‚t s„ nu invoce acest beneficiu, pentru c„ am Ón˛eles c„ este un beneficiu, cel pu˛in din punct de vedere al modului Ón care s-a dus disputa, s„ nu invoce acest beneficiu Ón ce prive∫te programul Senatului. ™i pentru c„ este vizibil c„ se dore∫te s„ se tergiverseze Ónceperea dezbaterii pe aceste legi...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Eu cred c„ dac„ v-a˛i concentra pe cuv‚nt ar fi mai bine.

Domnule pre∫edinte, eu nu fac altceva dec‚t s„ discut Ón leg„tur„ cu o problem„ procedural„ ridicat„. Aceleia care a ridicat-o nu i-a˛i f„cut nici o observa˛ie, dar este intangibil„. Nu mai are nimeni voie s„ fac„ observa˛ie la acea chestiune ridicat„. V„ rog, domnule pre∫edinte, s„ intr„m Ón dezbaterea proiectelor de lege de pe ordinea de zi.

Domnul senator Puiu Ha∫otti. Nu? Domnul Berceanu.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Cred c„, Óntr-adev„r, pentru s„pt„m‚na viitoare e o chestiune important„ ∫i trebuie s„ g„sim o solu˛ie care s„ fie corect„. Cred c„ ar putea fi dou„ variante. O variant„ ar fi s„ invers„m primele dou„ puncte din ordinea de zi de luni, respectiv la ora 15,00 s„ aib„ loc votul final ∫i dup„ aceea programul de o or„ ∫i jum„tate pe care Ól avem, ∫i de la 16,30 la 18,00 s„ fie declara˛iile politice. ™i, dup„ aceea, Óntreb„ri ∫i interpel„ri, seara. Œn felul acesta, dup„ voturile de la ora 15,00 la 15,30, cei care sunt observatori la Parlamentul European au un num„r de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/27.X.2005 posibilit„˛i ca luni seara s„ ajung„ la Strasbourg, Ón a∫a fel Ónc‚t mar˛i diminea˛a s„ poat„ participa la ∫edin˛a de acolo. Sigur, exist„ ∫i variant„ de mar˛i diminea˛„. Se ajunge undeva la ora... aproape 12,00 ∫i, dup„ c‚te ∫tiu eu, la ora 14,00 este raportul de ˛ar„. Asta ar fi o variant„, o solu˛ie. Cea de a doua variant„, a∫a cum s-a procedat la Constitu˛ie, putem s„ lu„m o hot„r‚re a Senatului. La ora actual„ regulamentul este finalizat, deci to˛i cei care sunt observatori pot s„-l vad„ ∫i s„ dea un vot ca la Constitu˛ie Ón leg„tur„ cu regulamentul.

A∫a e.

Cea de a doua variant„, ∫i Ón felul acesta...

Oricum avem statutul, a∫a c„ nu se pune problema, domnule senator. S-a re˛inut.

Stima˛i colegi, s-au f„cut o serie de propuneri aici. Mai dore∫te cineva? Domnul Funar? V„ rog, microfonul 2.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Grupul nostru parlamentar propune ca luni dup„-mas„ s„ se dea votul final, a∫a cum s-a convenit, ∫i la Regulamentul Senatului, la modific„rile la acest regulament, ∫i la proiectul de Lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale.

Este interesant„ ∫i propunerea f„cut„ de c„tre domnul vicepre∫edinte Berceanu ∫i ne putem adapta Ón a∫a fel Ónc‚t s„ fie rezolvate ambele probleme. Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc.

Stima˛i colegi, oricum aici g„sim formul„, Ónainte de declara˛ii politice s„ d„m votul final. Nu st„m Ón loc. De la ora 17,00 p‚n„ la ora 24,00 s„ tot pleci la Strasbourg, o or„ ∫i jum„tate, ∫i s„ ajungi acolo. Eu cred c„ nu este o problem„.

Stima˛i colegi, trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 50/2005 privind Ónfiin˛area, organizarea, func˛ionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private. Avem vot final.

- Raport ∫i proiect de lege, da? Un singur vot. Sunt obiec˛iuni? Nu sunt.

-

- 3 ab˛ineri, s-au adoptat.

Trecem la punctul 3, proiectul de Lege pentru completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 179/2002 privind demilitarizarea unit„˛ilor aparatului

central al Ministerului de Interne ∫i a structurilor subordonate acestuia.

Vot final.

Raport ∫i proiect de lege, da? Colegii de la secretariat au uitat s„ mai scrie lucrurile acestea. Nu se scrie acolo vot final pe ce, ∫i raportul, ∫i legea? Numai legea.

Trecem la propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea art. 9 ∫i 11 din Legea nr. 112/25 noiembrie 1995 pentru reglementarea situa˛iei juridice a unor imobile cu destina˛ia de locuin˛e, trecute Ón proprietatea statului.

Raport de respingere.

Stima˛i colegi, da˛i-mi voie s„ v„ prezint nota privind exercitarea de c„tre parlamentari a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale.

Œn conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) ∫i (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, s-au depus la secretarul general al Senatului, Ón vederea exercit„rii de c„tre senatori a dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, urm„toarele legi:

— Legea privind dob‚ndirea dreptului de proprietate privat„ asupra terenurilor de c„tre cet„˛enii str„ini ∫i apatrizi, precum ∫i de c„tre persoanele juridice str„ine;

— Legea pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea ∫i ambalarea substan˛elor ∫i preparatelor chimice periculoase;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 38/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea sistemului de asigur„ri sociale de s„n„tate;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 101/2005 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 70/2004 privind instituirea unor m„suri postprivatizare la Societatea Comercial„ îAutomobile Dacia“ — S.A.;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 54/2005 pentru modificarea art. 48 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 26/2004 privind unele m„suri pentru finalizarea privatiz„rii societ„˛ilor comerciale aflate Ón portofoliul Autorit„˛ii pentru Privatizare ∫i Administrarea Participa˛iilor Statului ∫i consolidarea unor privatiz„ri;

— Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 90/2005 pentru modificarea anexei nr. 3 la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 175/1999 privind Ónfiin˛area Agen˛iei pentru Organizarea Centrului Regional pentru Prevenirea ∫i Combaterea Infrac˛ionalit„˛ii Transfrontaliere (SECI) ∫i pentru darea Ón folosin˛„ gratuit„ Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor a unei p„r˛i dintr-un imobil aflat Ón proprietatea statului;

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/27.X.2005 — Legea privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 118/2005 pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 9/2005 privind cre∫terile salariale ce se vor acorda Ón anul 2005 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baz„ pentru personalul contractual din sectorul bugetar ∫i personalului salarizat potrivit anexelor nr. II ∫i III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baz„ Ón sectorul bugetar ∫i a indemniza˛iilor pentru persoane care ocup„ func˛ii de demnitate public„;

**:**

Am o interven˛ie, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

N-ave˛i amendament aici, stimate coleg.

## **Domnul Liviu Doru Bindea**

**:**

O chestiune procedural„.

Dac„ este de procedur„, pofti˛i la microfon, unde vre˛i dumneavoastr„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

La acest articol este necesar s„ reiau o discu˛ie pe care am avut-o cu ocazia prezent„rii raportului, discu˛ie care ne duce la o chestiune ce trebuie hot„r‚t„ Ón prealabil dezbaterii articolului respectiv, ∫i anume aceea a competen˛ei de legiferare Ón leg„tur„ cu materia care este reglementat„ de art. 14.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/27.X.2005 Art. 14 se refer„ la interzicerea m„surilor administrative prin care se poate ajunge la modificarea componen˛ei etnice a unor regiuni locuite Ón mod tradi˛ional.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Aceast„ reglementare, dup„ p„rerea mea, este una care se Ónscrie Ón prevederile constitu˛ionale prev„zute de art. 73 alin. 3 lit. o), ce ˛ine de organizarea administra˛iei publice locale a teritoriului.

Œn consecin˛„, prevederile constitu˛ionale se refer„ la competen˛a Senatului ca fiind Camer„ decizional„ ∫i a Camerei Deputa˛ilor fiind prim„ Camer„ sesizat„.

A∫adar, noi, Ón leg„tur„ cu acest domeniu de reglementare, suntem Camer„ sesizat„... ar trebui s„ fim Camer„ sesizat„ pentru a fi decizional„.

Acum, revin la ceea ce s-a discutat, pentru c„ aceast„ argumenta˛ie va fi ∫i la alte c‚teva zeci de articole, 44, Ón spe˛„, revin la ceea ce s-a discutat Ón plen cu ocazia raportului, c‚nd s-a ridicat problema c„, Ón acest proiect de lege, exist„ 45 de reglement„ri care ˛in de Senat drept Camer„ decizional„ ∫i 33 de reglement„ri care ˛in de Camera Deputa˛ilor.

S-a stabilit Ón Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri Ómprejurarea c„ acele articole fa˛„ de care Senatul se va pronun˛a c„ este Camer„ decizional„ vor fi solu˛ionate prin vot, din acest punct de vedere, al competen˛ei, urm‚nd s„ fie trimise c„tre Camera Deputa˛ilor ca prim„ Camer„ sesizat„ ∫i cu consecin˛a revenirii pentru a se lua decizia de c„tre Senat.

De aceea, cred c„ se impune s„ discut„m aceast„ chestiune. Reamintesc doar c„ am f„cut o observa˛ie c„ aceast„ discu˛ie ∫i aceast„ hot„r‚re a Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri nu se reflect„ Ón raport. C‚nd am f„cut aceast„ observa˛ie, pre∫edintele comisiei a fost de acord c„ aceasta a fost discu˛ia, dar c„ a fost omis„ din raport aceast„ chestiune.

Stimate coleg, v„ amintesc c„ s-a dat vot pe aceast„ problem„.

Nu, domnule pre∫edinte.

S-a dat votul pentru Óntreg proiectul de lege. V„ rog frumos.

Domnule pre∫edinte, s-a statuat de c„tre plen — nu s-a dat nici un vot — c„ aceste articole vor fi solu˛ionate, din punct de vedere al competen˛ei Camerei de solu˛ionare, fiecare articol Ón parte care se va ridica. Nu s-a dat nici un vot. Aceasta a fost chestiunea pe care am statuat-o atunci.

Œn consecin˛„, domnule pre∫edinte, v„ rog s„ supune˛i votului Senatului dac„ Senatul este prim„ Camer„ sesizat„ sau Camera Deputa˛ilor, Ón raport cu Camera decizional„, iar dup„ aceea se poate trece la dezbatere, dac„ se consider„ c„ Senatul este prim„ Camer„ sesizat„. Dac„ nu, se va trimite acest text de lege la Camera Deputa˛ilor, Ón conformitate cu prevederile Constitu˛iei.

Mul˛umesc, domnule senator. Domnul senator Eckstein Kovács.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Pe de o parte, raportul suplimentar, la care se refer„ domnul senator Bindea, este un raport adjudecat ∫i care a ar„tat Ón am„nunt pozi˛iile membrilor Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri. Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri nu a luat nici o hot„r‚re Ón leg„tur„ cu caracterul unor prevederi din prezentul proiect de lege.

Pe de alt„ parte, domnul senator Bindea nu are nici un temei juridic s„ ne cear„ s„ trimitem un articol sau dou„ la Camera Deputa˛ilor, ca prim„ Camer„ sesizat„.

Este clar c„, Ón baza art. 73 alin. 3 lit. r), Senatul este prima Camer„ care ia Ón discu˛ie acest proiect de lege ∫i, dac„ sunt unele prevederi care ar fi Ón competen˛a decizional„ a Senatului, ∫i atunci noi trebuie s„ discut„m ∫i s„ vot„m p‚n„ la cap„t acest proiect de lege, art. 75 alin. 3 ∫i 4 reglement‚nd Ón clar acest lucru. Deci nu avem ce vota. Ceea ce trebuie s„ facem este s„ termin„m discu˛iile cu privire la acest proiect de lege.

Œn al treilea r‚nd, exemplul invocat, art. 14 din proiectul de lege, nu se Óncadreaz„ nicicum Ón prevederile literei o), dac„ re˛in bine, al art. 73 alin. (3) din Constitu˛ie, pentru c„ are prevederi cu caracter general cu privire la interdic˛ia modific„rii for˛ate a unor limite administrativ-teritoriale, deci nicicum nu este un regim general sau de modificare a limitelor administrativteritoriale. Ca atare, nici nu se pune problema c„ ar fi de competen˛a celeilalte Camere. Mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult. Domnul senator Iorgovan.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Discu˛ia noastr„ se Ónscrie exclusiv pe o zon„ procedural„. Noi am discutat Ón comisie ∫i, p‚n„ la urm„, s-a tran∫at prin vot, care este Camera sesizat„ cu prima lectur„. Am ar„tat, atunci, Ón comisie ∫i am ar„tat Ón plen c„, din cele 78 de articole, dac„ le lu„m la r‚nd, vom constata c„ un num„r de 45 vizeaz„ materii care, potrivit Constitu˛iei, sunt de competen˛a decizional„ a Senatului, dar ele sunt prinse — aceste texte — Óntr-o lege care se cheam„ Statutul minorit„˛ilor na˛ionale ∫i care, ca atare, este nominalizat„ la art. 73, la o anumit„ liter„, ∫i, raport‚ndu-ne la articolul cel„lalt, 75, vom constata c„ este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

10 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/27.X.2005

Av‚nd Ón vedere Óns„ con˛inutul textelor, cele 45 de articole, iar cel pe care l-a invocat domnul coleg, art. 14, vizeaz„ organizarea administrativ„ a teritoriului... Pe problema organiz„rii administrative a teritoriului, corobor‚nd art. 73 alin. 3 lit. o) cu art. 75, ne d„m seama imediat c„ este competent s„ decid„ Senatul, ceea ce Ónseamn„, domnule pre∫edinte ∫i onorat Senat, c„ noi nu trebuie s„ vot„m neap„rat c„ acea problem„ ˛ine de competen˛a decizional„ a Senatului, pentru c„ lucrul acesta rezult„ din Constitu˛ie. Dup„ ce legea este discutat„ Ón Camera Deputa˛ilor, dac„ pe acele zone... Acum discut„m art. 73 alin. 3 lit. o), adic„ art. 14 din lege, dar vor mai fi ∫i altele. De pild„, art. 16—19 vizeaz„ Ónv„˛„m‚ntul. Tot noi suntem Camer„ decizional„. Alte texte vizeaz„ organizarea administrativ„, tot noi suntem Camer„ decizional„.

Œn ipoteza Ón care, la Camera Deputa˛ilor, Ón aceste materii, s-a adoptat o solu˛ie diferit„ fa˛„ de cea a Senatului, vine formula respectiv„ Ónapoi la Senat, Ón baza principiului consacrat de Constitu˛ie. Dac„ nu se va Ónt‚mpla a∫a, va fi un motiv de neconstitu˛ionalitate. ™i atunci a∫ propune, domnule pre∫edinte, s„ nu ne mai oprim la aceste chestiuni, s„ mergem Ónainte, pentru c„ risc„m s„ nu avem o solu˛ie a Senatului ∫i atunci legea se va duce prin aprobare tacit„. Sunt multe, sunt 45, dup„ p„rerea mea, texte care trebuie s„ se Óntoarc„ Ónapoi, repet, numai ∫i numai dac„ Camera Deputa˛ilor le adopt„ Ón alt„ versiune dec‚t cea care s-a adoptat Ón Senat, dar, p‚n„ una alta, trebuie s„ avem o versiune a Senatului.

Mul˛umesc foarte mult.

Am Óntrebat dac„ mai sunt interven˛ii la art. 14 alin. (3'), repet, din partea ini˛iatorului, la amendament. Procedur„, domnul senator Funar.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori, pe procedur„, v„ propun s„ proced„m a∫a cum s-a Ónt‚mplat Ón cursul zilei de ieri la Regulamentul Senatului, la modific„rile de la regulament, unde textele care au fost acceptate de c„tre comisia special„ s-au votat la pachet.

™i v-a∫ propune, doamnelor ∫i domnilor senatori, ca s„ putem finaliza ast„zi discu˛iile la proiectul de Lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale, s„ accepta˛i ca amendamentele admise de comisii s„ fie votate Ón bloc ∫i s„ insist„m asupra unora dintre amendamentele respinse. Mul˛umesc.

Domnul senator Puiu Ha∫otti.

Domnule pre∫edinte, voi fi foarte concis.

Este aproape ora 11,00 ∫i noi suntem pe procedur„. Mul˛umesc foarte mult.

Tocmai de aceea, voi fi foarte concis.

Indiscutabil, noi trebuie s„ Óncheiem dezbaterile la proiectul de Lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale

din Rom‚nia. Indiscutabil, am spus-o ∫i o mai spun, nu trebuie s„ treac„ nimic prin aprobare tacit„. Nu consimt s„ fiu de acord, pentru c„ nu exist„ o similitudine, nu exist„ nici cel pu˛in o asem„nare Óntre maniera Ón care dezbatem, ast„zi, proiectul de Lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia ∫i regulamentul. Acolo a fost o Ón˛elegere politic„. Acum cred c„ trebuie s„ fie o dezbatere accelerat„ ∫i chestiunea aceasta depinde, Ón primul r‚nd, de autorii amendamentelor ∫i de voin˛a noastr„ politic„. ™i noi avem aceast„ voin˛„ politic„, s„ avem o dezbatere accelerat„ ∫i s„ termin„m, ast„zi, Ón dou„ ore, dar pe procedura normal„, fireasc„, pentru c„ nici nu se poate altcumva.

Œnc„ o dat„ v„ repet, la regulament a fost o Ón˛elegere politic„ concretizat„ cu o nou„ formul„, pentru c„ a fost de alalt„ieri, s-a lucrat ∫i s-a venit cu o nou„ formul„ de regulament.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Am‚ndoi nu se poate. Unul se poate.

Domnul senator György Frunda.

Dac„ domnul senator Gheorghe Funar a deschis problema, ce s„ fac...

V„ mul˛umesc.

Ave˛i dreptate, domnule pre∫edinte. Deodat„ nu se poate am‚ndoi, dar pe r‚nd, se poate.

Domnule pre∫edinte, eu nu Ón˛eleg aceste contradic˛ii.

Pe de o parte, domnul senator Liviu Doru Bindea, pe bun„ dreptate, solicit„ s„ dezbatem articolele ∫i s„ termin„m legea ast„zi. Asta vrem ∫i noi, dar atunci nu Ón˛eleg de ce Domnia sa ridic„, din nou, problema competen˛elor legislative, cer‚nd un lucru care nu este permis de Constitu˛ie. ™i Ómi pare foarte bine c„ sunt de acord cu domnul senator Antonie Iorgovan. Dac„ noi vom ajunge Óntr-un conflict de competen˛e, negativ sau pozitiv, c‚nd ambele Camere nu vor s„ discute un articol ca prim„ Camer„ sau vor am‚ndou„ s„-l discute, decizia final„ va apar˛ine, la sesizarea deputa˛ilor sau a senatorilor, Cur˛ii Constitu˛ionale. Aceasta este regula jocului, dar pentru aceasta trebuie ca acela∫i articol s„ fie adoptat Ón dou„ variante diferite de cele dou„ Camere. Noi nu putem lucra condi˛ionat.

Deci, la ora actual„, noi nu putem dec‚t s„ mergem Ón continuare, s„ discut„m fiecare articol, fiecare amendament, ∫i nu se poate discuta la pachet — ∫i r„spund domnului senator Gheorghe Funar —, pentru c„ la regulament a avut loc o Ón˛elegere politic„, Óntr-adev„r, care viza procedura, modalitatea de vot.

Atunci Óns„ c‚nd discut„m o lege care prevede anumite drepturi ∫i anumite obliga˛iuni, care rezolv„ probleme de fond, nu se poate s„ discut„m la pachet anumite articole. Acest lucru nu este admis de nici una dintre prevederile nici ale actualului regulament, nici ale regulamentului care ni se propune a fi votat luni.

De aceea, eu v„ propun s„ mergem Ón ritm accelerat Ón procedura normal„, s„ discut„m fiecare articol, amendamentele pot fi sus˛inute sau retrase, va hot„rÓ fiecare ce dore∫te ∫i eu sper c„ ast„zi putem termina acest proiect de lege p‚n„ la ora 13,00, dac„ exist„ voin˛„ politic„ Ón acest sens.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/27.X.2005

Domnul senator Eckstein Kovács Péter.

Domnule senator, v-a˛i consultat pe tema asta de 10-15 ori. V„ rog eu foarte mult.

## Mul˛umesc.

Ceea ce spun este foarte scurt: trebuie s„ respect„m regulamentul. ™i regulamentul este foarte clar, ∫i pentru P.R.M., ∫i pentru U.D.M.R. Sunt amendamentele respinse care pot s„ fie sus˛inute sau ini˛iatorul s„ renun˛e, iar la amendamentele admise, unde sunt observa˛ii din partea unui senator sau a altuia, atunci se discut„; dac„ nu sunt observa˛ii, atunci se trateaz„ printr-un singur vot. Aceasta este practica noastr„ de mul˛i ani.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Un lucru trebuie s„ fie foarte sigur: c„ p‚n„ m‚ine, la ora 19,00, avem timp.

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, o s„ mergem pe urm„toarea formul„... V„ consult ∫i ridica˛i m‚na.

Pentru identificare...

## **Domnul Liviu Doru Bindea**

**:**

Domnule pre∫edinte, am f„cut o propunere ∫i v„ rog s„ o supune˛i la vot...

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Nu am ce s„ supun la vot, domnule senator Bindea.

Domnul senator Antonie Iorgovan v-a explicat foarte clar, parcurgem articolele ∫i d„m votul. Acela∫i lucru face ∫i Camera. Sunt divergen˛e, ne Ónt‚lnim cu Camera ∫i stabilim, la articolele cutare Camera decizional„ este Senatul, se reÓntoarce.

Vre˛i o pauz„ ca s„ v„ consulta˛i ce este sau nu? V„ dau pauz„.

Domnule senator Bindea, solicit„ Grupul parlamentar al P.R.M. o pauz„ ∫i lu„m pauz„ dou„ ore. L„sa˛i-o-ncolo, domnule, de treab„...

V„ rog eu foarte mult.

## **Domnul Liviu Doru Bindea**

**:**

Domnule pre∫edinte, ca s„ supune˛i la vot o propunere nu trebuie s„ lu„m pauz„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Nu am ce s„ supun la vot, domnule coleg.

A, a sosit domnul senator Verestóy Attila. Microfonul nr. 2, v„ rog. Nu v-am observat...

## **Domnul Verestóy Attila:**

## Domnule pre∫edinte,

A˛i sugerat, ∫i eu sunt de acord, Óntr-adev„r, s„ ne consult„m Óntre lideri. Sunt de acord. Deci s„ vedem care este p„rerea, argumentele care nu sunt expuse Ón plen, c‚teva minute, Óntre lideri. Sunt de acord.

## **Domnul Verestóy Attila:**

Niciodat„ nu este suficient, domnule pre∫edinte.

Bine.

Deci, stimate colege ∫i stima˛i colegi, pozi˛ia 45 — v„ rog s„ fi˛i aten˛i! — alin. 4. Dac„ se sus˛in amendamentele Ómi spune˛i.

Pozi˛ia 46.

La pozi˛ia 45 era un alin. 3.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Nu, era la pozi˛ia 44, art. 14 alin. 3 prim. Deci eu v„ consult, ca s„ nu avem nici o problem„. La art. 14 alin. 4 nu se sus˛ine. La art. 14 alin. 5, nu.

Art. 15, nu.

Dumneavoastr„ nu urm„ri˛i ce spun? Este at‚t de complicat?

Suntem la anexa cu amendamente respinse ∫i v„ citesc. Ave˛i amendament... pozi˛ia cutare, articolul cutare. V„ ridica˛i ∫i veni˛i la microfon.

## **Domnul Gheorghe Funar**

**:**

Solicit cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnule senator Gheorghe Funar... Nu este corect ce fac?

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

Domnule pre∫edinte, o chestiune de procedur„, v„ rog.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, data trecut„ am r„mas la pozi˛ia 44, art. 14 alin. 3 prim. Nu s-a mai sus˛inut.

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

Procedur„, domnule pre∫edinte!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

™i v„ Óntreb, la amendamente respinse, pozi˛ia 45, art. 14 alin. 4?

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

Domnule pre∫edinte, am o chestiune de procedur„...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/27.X.2005

V„ rog frumos, nu v„ sup„ra˛i. Microfonul nr. 1.

## **Domnul Valentin Dinescu:**

Domnule pre∫edinte, revenind la chestiunile serioase, aminti˛i-v„, ∫i Ól rog respectuos ∫i pe domnul senator Eckstein Kovács Péter s„ fac„ un recurs la memorie, care a zis, textual: îŒn condi˛iile...“ adic„ Domnia sa se referea la raportul comisiei ∫i spunea: îSe pare c„ nici comisia nu a fost suficient de atent„ vizavi de faptul ca Ón raport s„ se fac„ men˛iuni distincte fa˛„ de acele articole din lege, care ar putea s„ fac„ obiectul Senatului Ón calitate de Camer„ decizional„.“

Pe aceast„ chestiune, domnul senator Liviu Doru Bindea a f„cut o propunere: s„ lu„m act... nu Ónseamn„ c„ trimitem numai jum„tate din articole la Camera Deputa˛ilor. Deci domnul coleg Bindea a f„cut propunerea s„ lu„m act de acele articole care, Ón conformitate cu prevederile constitu˛ionale, fac obiectul dezbaterii Ón Senat, ca ∫i Camer„ decizional„.

Nu v„d nici un motiv pentru care dumneavoastr„ nu supune˛i la vot aceast„ propunere.

Domnule senator Valentin Dinescu, pot s„ fac ∫i asta. Dumneavoastr„ vre˛i ca la fiecare articol...

participe la o consultare, dup„ care s„ nu mai avem aceste dezbateri procedurale atunci c‚nd avem o situa˛ie clar„ la un proiect de lege care a trecut prin dou„ comisii, a primit at‚tea aprob„ri. Nu ∫tiu de ce s„ nu Óncerc„m s„ fim mai operativi.

Pentru a fi mai operativi, eu cred c„ se impune, Ón acest moment, o consultare Óntre lideri. Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stimate colege ∫i stima˛i colegi, un lider de grup a solicitat pauz„ de consult„ri Óntre liderii de grup.

Domnul senator Gheorghe Funar.

Microfonul nr. 2.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

V„ rog s„ nu uita˛i c„, timp de trei luni de zile, cei doi pre∫edin˛i de comisii au refuzat s„ Óntocmeasc„ ∫i s„ aduc„ raportul Ón fa˛a noastr„. Au tras de timp, f„r„ s„ fie sanc˛iona˛i. Acum se trage de timp de c„tre liderul grupului, Ón a∫a fel Ónc‚t nici ast„zi, nici m‚ine s„ nu ajungem s„ dezbatem aceast„ lege ∫i s„ treac„ prin aprobare tacit„.

Grupul parlamentar al P.R.M. nu particip„ la nici un fel de negociere. Nu avem ce negocia. Textele sunt limpezi. Dorim s„ vot„m!

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

Numai la cele care sunt Ón discu˛ie.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

P„i care sunt alea?

Deci... Domnule senator Liviu Doru Bindea, Ónc„ o dat„, dumneavoastr„ vre˛i s„ supun la vot Constitu˛ia? Vre˛i, la fiecare articol Ón care crede˛i dumneavoastr„ c„ este decizional Senatul, s„ spune˛i: îsupune˛i la vot s„ fim decizionali“?

Supun la vot, pune˛i Ón discu˛ie Constitu˛ia, puterea are majoritatea, voteaz„, ∫i care este c‚∫tigul dumneavoastr„, aici? Da˛i-mi ∫i mie un r„spuns, c„ nu Ón˛eleg.

## **Domnul Liviu Doru Bindea**

**:**

Domnule pre∫edinte, nu poate hot„rÓ Camera Deputa˛ilor Ón aceast„ chestiune, aten˛ie!

Da. Microfonul 2, domnul senator Verestóy Attila.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Mie mi se pare c„ ceea ce se Ónt‚mpl„ acum justific„ pe deplin acea intui˛ie pe care a˛i avut-o, c„ e nevoie de consult„ri. Pierdem mult mai mult timp prin aceste dezbateri Ón contradictoriu din acela∫i grup parlamentar, opinii care nu sunt identice.

Eu v„ rog s„ fi˛i Óng„duitor ∫i, conform regulamentului, da˛i-ne ocazia ca Óntre lideri... ∫i v„ rog foarte mult, inclusiv pe liderul Partidului Rom‚nia Mare Ól rug„m s„

## **Domnul Verestóy Attila:**

Domnule pre∫edinte, scuza˛i-m„! Eu sunt un gentleman fa˛„ de onoratul antevorbitor, dac„ e vorba de tragere de timp. Am Ónv„˛at c‚te ceva de la d‚nsul, dar nu suficient. Eu am cerut ceva regulamentar, am ∫i motivat pentru ce s-a formulat aceast„ cerere, am justificat c„ a∫a pierdem mai mult timp ∫i uite c„ am avut dreptate. Dac„ a˛i fi dat ocazia Ónc„ de atunci s„ avem consultare, probabil n-ar mai avut loc nici precedenta luare de cuv‚nt, nici eu n-a∫ mai fi luat cuv‚ntul acum ∫i ne-am fi consultat Óntre lideri, a∫a cum am solicitat.

Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Deci, stimate colege ∫i stima˛i colegi, sunt dou„ solu˛ii: una dintre ele ar fi — spun — ca Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri s„ se Óntruneasc„ un sfert de or„ ∫i s„ ia o decizie legat de aceast„ poveste, pentru c„ este singura Ón m„sur„, ∫i nu liderii de grup...

Nu liderii de grup. Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri este cea care, conform regulamentului, se poate pronun˛a dac„ la 10, 15, 20 de articole Camer„ decizional„ este Senatul sau altcineva.

A doua formul„ este legat„ de parcurgerea amendamentelor, cele care se sus˛in, bineÓn˛eles, ∫i supunerea lor la vot, astfel Ónc‚t s„ putem avansa.

A ap„rut a treia propunere, care este a domnului senator Liviu Doru Bindea: c‚nd ajungem la un articol cum este art. 14, s„ supunem plenului s„ se ia act c„ noi suntem Camer„ decizional„ ∫i a ap„rut Óntrebarea fireasc„: plenul poate s„ spun„, Ón interpretarea corect„ a Constitu˛iei, dac„ aici se aplic„ art. 74 din Constitu˛ie?!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/27.X.2005 Dar asta nu opre∫te pe domnul senator Bindea ∫i pe orice senator ca, atunci c‚nd ajunge la un articol de acest gen, s„ mearg„ la microfon ∫i s„ spun„: îv„ aten˛ionez c„ aici noi suntem Camer„ decizional„“, f„r„ s„

Am crezut c„ v-a˛i Ón˛eles, domnule Frunda. Ave˛i cuv‚ntul, Ómi pare r„u.

## **Domnul Frunda György:**

## **Domnul Liviu Doru Bindea**

**:**

Raportat la propunerile dumneavoastr„, domnule pre∫edinte.

Da, domnule senator Bindea, v„ rog. Microfonul nr. 2.

## Domnule pre∫edinte,

Ultima variant„ pe care a˛i propus-o dumneavoastr„ este una care Óndestuleaz„ solicitarea mea, deci v„ propun, atunci, ca la fiecare articol la care se consider„ ∫i exist„ argumente, s„ se ridice aceast„ chestiune de men˛ionare c„ suntem Camer„ decizional„ ∫i, Ón continuare, s„ se poat„ trece mai departe.

V„ mul˛umesc.

Stimate coleg,

Vre˛i s„ v„ spun ceva? Cine v„ opre∫te s„ face˛i acest lucru?! Nimeni. La fiecare, pe procedur„, spune˛i: îlua˛i act c„ eu spun...“ Nu v„ opre∫te nimeni s„ v„ duce˛i la microfon.

Da, domnul senator Eckstein.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Propunerea de a vota la fiecare articol Ón discu˛ie sau de a ridica excep˛ii la anumite articole nu este regulamentar„ ∫i nici constitu˛ional„, de altfel.

Domnule pre∫edinte,

Este clar c„ noi suntem sesiza˛i cu un proiect de lege ∫i noi vom adopta legea sau o vom respinge, adopt„m amendamente ∫i trimitem varianta Senatului la Camera Deputa˛ilor.

Noi nu am mai discutat un proiect de lege Ón care s„ fie asteriscuri: acest articol este de competen˛a noastr„ decizional„, deci nu are obiect.

Domnule senator Eckstein, nu m-a˛i Ón˛eles, nu supunem la vot a∫a ceva.

Domnul senator Bindea poate s„ spun„ ce dore∫te de la microfon, ∫i poate spune c„ Domnia sa sau un grup parlamentar consider„ c„ acest... este dreptul d‚nsului, suveran, dar aceasta apare numai Ón stenograma ∫edin˛ei Senatului.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult. Haide˛i s„ continu„m...

## **Domnul Frunda György:**

Domnule pre∫edinte, v-am cerut cuv‚ntul a opta oar„!

Nu, domnule pre∫edinte.

Problema este foarte serioas„, pentru c„ eu Ón˛eleg g‚ndirea juridic„ a domnului senator Bindea: d‚nsul ridic„ o problem„, aceast„ problem„ r„m‚ne undeva Ón cea˛„, iar c‚nd legea va fi adoptat„, Ón oricare form„, dac„ dumnealui nu Ói convine, va merge la Curtea Constitu˛ional„ ∫i va spune: îDomne’, Ón articolele respective nu s-a decis, s-a Ónc„lcat dreptul meu, al Senatului, v„ rog, constata˛i neconstitu˛ionalitatea legii ∫i trimite˛i-o Ónapoi spre dezbatere.“ Aceasta este g‚ndirea domnului senator Bindea.

Deci de aceea v„ spun, nu putem s„ o l„s„m a∫a, domnule pre∫edinte, pentru c„ este o problem„ de constitu˛ionalitate.

™i dumneavoastr„ ∫i domnul senator Iorgovan ave˛i perfect„ dreptate: unii dintre senatori consider„ c„ 45 de articole sunt de competen˛a noastr„ Ón calitate de Camer„ decizional„, eu personal consider c„ nici unul dintre acele articole nu este de competen˛a noastr„ Ón calitate de Camer„ decizional„ ∫i, Óntre aceste dou„ limite, exist„ unii care consider„ mai pu˛ine sau mai multe articole de competen˛a Senatului Ón calitate de Camer„ decizional„.

De aceea, exist„ dou„ variante, domnule pre∫edinte, dup„ modesta mea p„rere, ∫i asta este o p„rere juridic„, de procedur„. Cea optimal„ este cea pe care a˛i propus-o dumneavoastr„, ca membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri s„ se pronun˛e, s„ avem un vot ∫i atunci nu mai discut„m, sau a doua...

## **Domnul Puiu Ha∫otti**

**:**

S„ se pronun˛e liderii de grup!

## **Domnul Frunda György:**

...a doua variant„ este ca atunci c‚nd oricare dintre senatori ridic„ problema competen˛ei, domnul senator Bindea sau altcineva va putea ridica, dup„ spusele Domniei sale, de 44 de ori aceast„ excep˛ie...

## **Domnul Nicolae Iorga**

**:**

De 45 de ori!

## **Domnul Frunda György:**

De 45 de ori, de fiecare dat„ va trebui s„ vot„m ∫i s„ spunem: îNu, domnule, nu este o problem„ de vot, este Constitu˛ia“. Eu nu pot prevedea ce va hot„rÓ Camera Deputa˛ilor, domnule senator Bindea.

Alin. (4) al art. 75 din Constitu˛ie spune clar: doar Ón cazul Ón care sunt dou„ variante diferit votate se ajunge la o retrimitere, ca ∫i Camer„ decizional„. Dumneavoastr„ face˛i un proces de inten˛ie a Camerei celeilalte, a Camerei Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/27.X.2005

## Stima˛i colegi,

Haide˛i s„ dep„∫im problema aceasta. Repet, nu pot opri pe nici un coleg senator care, la fiecare articol, poate s„ cear„ procedur„ ∫i s„ spun„: îEu consider c„ Senatul este Camer„ decizional„“. Nu am acest drept ∫i regulamentul m„ oblig„ s„ Ói dau cuv‚ntul.

Sigur c„ putem Óncheia toat„ aceast„ problem„ dac„ liderii de grup se pun de acord: intr„m pe articole sau nu intr„m, c„ altfel st„m pe aceast„ procedur„ ∫i batem pasul pe loc.

Deocamdat„ proiectul de lege este Ón Senat, lu„m articol cu articol, acolo unde se ridic„ probleme, discut„m, ca s„ nu existe nici un fel de discu˛ie.

Suntem la pozi˛ia nr. 44, art. 14 alin. 3[1] . Se sus˛ine?! Doamna senator Vedina∫. Microfonul nr. 2. Ave˛i amendamentul ∫i ave˛i dreptul s„ sus˛ine˛i.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Vreau s„ v„ informez c„, la ∫edin˛a trecut„, pe care a condus-o domnul vicepre∫edinte Mele∫canu, am sus˛inut acest amendament, s-a supus la vot ∫i s-a respins, deci nu mai este nevoie s„ Ól sus˛in.

## Mul˛umesc foarte mult.

Pozi˛ia nr. 45, art. 14 alin. 4? Nu se sus˛ine. Pozi˛ia nr. 46, art. 14 alin. 5? Nu se sus˛ine. Pozi˛ia nr. 47, art. 15, reformulare. Domnul senator Gheorghe Funar, amendamentul d‚nsului.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Am renun˛at ∫i voi renun˛a la foarte multe dintre amendamentele pe care le-am formulat, pentru a ajunge la votul final, a∫a cum s-a decis. La art. 15, Óns„, nu pot renun˛a la amendamentul propus.

Œn actuala form„ a ini˛iatorului se prevede c„: îMinorit„˛ile na˛ionale, respectiv persoanele apar˛in‚nd acestora pot folosi simbolurile na˛ionale ∫i pot organiza s„rb„torile na˛ionale ∫i religioase proprii, Ón condi˛iile legii“.

Amendamentul meu vizeaz„ ca la art. 15 s„ apar„ trei alineate:

Alin. 1: îPersoanele apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale sunt obligate s„ foloseasc„ simbolurile na˛ionale rom‚ne∫ti ∫i s„ participe la s„rb„torirea Zilei Na˛ionale a Rom‚niei“.

Alin. 2: îPersoanele apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale se pot deplasa, Ón mod liber, Ón ˛ara-mam„, unde pot folosi simbolurile na˛ionale ∫i pot participa la s„rb„torile na˛ionale“.

Alin. 3: îCu ocazia s„rb„torilor religioase, persoanelor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale le este interzis„ folosirea simbolurilor na˛ionale ale altor state“.

Acceptarea acestui art. 15 cu cele trei alineate propuse va asigura respectarea Constitu˛iei Rom‚niei, a Constitu˛iei europene ∫i va asigura lini∫te ∫i pace Ón Rom‚nia, iar popula˛ia majoritar„ rom‚neasc„ nu va mai fi ∫icanat„ de o minoritate situat„ pe locul doi Ón ˛ar„,

dup„ cea a ˛iganilor, care, de trei ori pe an, cel pu˛in, caut„ s„ ne ∫icaneze.

Mul˛umesc.

Mai sunt alte lu„ri de cuv‚nt? Domnul senator Puiu Ha∫otti.

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

## Domnule pre∫edinte,

Sigur c„ este un amendament foarte interesant ∫i difer„ de cel pe care l-am comb„tut de la tribun„, cel referitor la recunoa∫terea minorit„˛ilor istorice din Rom‚nia, doar acelea care sunt contemporane cu formarea statutul geto-dac.

De data aceasta avem Ón fa˛„ un amendament serios, numai c„ eu g„sesc, nu sunt jurist, c„ acest amendament Óncalc„ foarte serios drepturile fundamentale ale omului ∫i el este f„cut din perspectiva unei antipatii fa˛„ de o minoritate din Rom‚nia, pentru c„, dac„ ne g‚ndim c„ Ón jude˛ul Constan˛a — de unde vin eu ∫i pe care Ól reprezint — de ziua na˛ional„ a Greciei, s„ zicem, se organizeaz„ manifest„ri culturale, unde nicidecum nu poate fi aplicat alin. 1: îPersoanele apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale sunt obligate s„ foloseasc„ simbolurile na˛ionale rom‚ne∫ti“ — de ce, la ziua na˛ional„ a Greciei?! — ∫i, mai mult, îs„ participe la s„rb„torirea Zilei Na˛ionale a Rom‚niei“.

P„i acum vreo 15—16 ani eram obliga˛i ∫i nici m„car nu ne duceam to˛i la s„rb„toarea na˛ional„, aceea care era. Eu cred c„ nici un fel de cet„˛ean, indiferent de originea lui etnic„, nu poate fi obligat s„ se duc„ la s„rb„toarea na˛ional„. Nu poate fi obligat!

Alin. 2: îPersoanele apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale se pot deplasa, Ón mod liber, Ón ˛ara-mam„, unde pot folosi simbolurile na˛ionale ∫i pot participa la s„rb„torile na˛ionale“. P„i este superfluu, este evident c„ se pot deplasa Ón ˛ara-mam„ ∫i pot folosi ce simboluri na˛ionale vor.

Vreau s„ v„ spun c„ am fost, Ón 1994, ∫i am s„ fiu foarte scurt, Ón Statele Unite, cu o burs„, ∫i pe 4 iulie, de s„rb„toarea na˛ional„ a Statelor Unite, c‚nd am ie∫it din cas„, erau arborate — Ón cartierul Queens din New York — drapelele a zeci de ˛„ri. Pe 4 iulie!

L-am Óntrebat pe un profesor universitar de la New York University: îSe poate a∫a, pe 4 iulie s-au g„sit s„ scoat„ drapelele na˛ionale ale Columbiei, Argentinei, am v„zut ∫i unul rom‚nesc?!“ ™i mi-a r„spuns: îDar de ce nu?! Œn fond, to˛i suntem americani, dar originea...“

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

A∫a este statul na˛ional, ar trebui s„ mai Ónv„˛„m ∫i de la ei! Ar trebui s„ mai Ónv„˛„m ∫i de la licuriciul mare, domnule coleg!

## **Domnul Nicolae Iorga**

**:**

Nu mai face˛i compara˛ii din acestea!

Sigur c„ nu trebuie s„ facem compara˛ii, realit„˛ile istorice de la noi sunt altele, dar, Ónc„ o dat„, este un

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/27.X.2005 amendament care ar Ónc„lca, dac„ l-am adopta, libert„˛ile fundamentale ale omului.

Haide˛i s„ facem Ón a∫a fel Ónc‚t... eventual chiar s„ evit„m, pentru a reu∫i s„ dezbatem acest proiect, ni∫te amendamente care sunt f„cute doar din perspectiva unei antipatii fa˛„ de o anumit„ minoritate din Rom‚nia.

Am spus de ani de zile ∫i sunt Ón continuare adeptul na˛iunii civice: to˛i suntem p„rta∫i la un proiect politic comun, indiferent de originea noastr„ etnic„. Din aceast„ perspectiv„ Ómi ∫i manifest votul.

Domnul senator Frunda.

## **Domnul Frunda György:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Œn numele grupului vorbesc Ómpotriva acestui amendament.

Vreau s„ reamintesc distinselor doamne senator ∫i distin∫ilor domni senatori c„ a durat c‚˛iva ani buni p‚n„ am reu∫it s„ modific„m legisla˛ia ˛„rii noastre ∫i s„ admitem ca minorit„˛ile na˛ionale s„ Ó∫i foloseasc„ simbolurile na˛ionale ∫i s„ Ó∫i serbeze liber s„rb„toarea na˛ional„.

A∫a s-a Ónt‚mplat de la sf‚r∫itul anilor ’90 ∫i un pas foarte important a fost c‚nd prim-mini∫tri ai Rom‚niei au trimis scrisori la aceste manifest„ri, ar„t‚nd c„ trebuie s„ privim Ónspre viitor ∫i po˛i cere minorit„˛ilor na˛ionale ∫i po˛i s„ Ói stimulezi s„ participe la s„rb„toarea na˛ional„ a Rom‚niei d‚nd un semn de toleran˛„, de Ón˛elegere, de reciprocitate c„tre zilele na˛ionale ale minorit„˛ilor na˛ionale.

Astfel se explic„ c„, f„r„ a fi exhaustivi, prim-mini∫tri precum domnul Radu Vasile, domnul Adrian N„stase ∫i domnul C„lin Popescu-T„riceanu au trimis scrisori de felicitare ∫i lu„ri de cuv‚nt cu ocazia s„rb„torilor de 15 martie.

Aceste scrisori au fost citite Óntotdeauna...

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

Asta este declara˛ie politic„, domnule senator!

## **Domnul Frunda György:**

Œmi permite˛i, domnule pre∫edinte sau...

Stima˛i colegi, domnule Dinescu, v„ rog eu s„ v„ ab˛ine˛i! V„ dau cuv‚ntul dac„ dori˛i s„ lua˛i cuv‚ntul. Ave˛i cuv‚ntul, domnule Frunda.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Aceste particip„ri ale personalit„˛ilor politice rom‚ne∫ti, prin prefec˛i, au avut efecte pozitive deosebite. La una dintre aceste manifest„ri a fost prezent„ ∫i o doamn„ senator care era ministru la acea dat„ ∫i a v„zut cum se desf„∫oar„: se c‚nt„ Imnul na˛ional al Rom‚niei, se c‚nt„ Imnul na˛ional al nostru, al ungurilor, pe care-l avem, are loc o manifestare ∫i lucrurile merg mai departe. Aceast„ posibilitate, acest drept legal a fost un stimulent ∫i, dac„ a˛i observat, Ón ultimul an, tot mai mul˛i unguri din Rom‚nia particip„ la Ziua Na˛ional„ a Rom‚niei de 1 Decembrie.

Noi, parlamentarii U.D.M.R., Ón jude˛ele Ón care suntem parlamentari, Ón fiecare an particip„m ∫i nu o facem datorit„ faptului c„ suntem parlamentari ∫i c„ am avea o anumit„ constr‚ngere, ci pentru c„ Ón˛elegem ca la bine s„ r„spunzi cu bine, ca s„ recuno∫ti, s„ onorezi ∫i s„ cinste∫ti ziua na˛ional„ a statului Ón care tr„ie∫ti, tot a∫a cum ˛i se recunoa∫te propria ta zi na˛ional„. E un trend pozitiv, e un trend european, care nu e voie s„ fie Ónfr‚nt.

™i dac„ vre˛i s„ mergem pe compara˛ii, Ón Ungaria, de exemplu, rom‚nii nu numai c„-∫i pot oric‚nd s„rb„tori ziua ∫i celelalte s„rb„tori pe care le au: ∫i 1 Decembrie, ∫i celelalte s„rb„tori. Nu numai c„ pot s„-∫i foloseasc„ Imnul na˛ional, imnul rom‚nesc, drapelul rom‚nesc oric‚nd, ceea ce este un lucru pozitiv, ∫i acest lucru este evident, cei care a˛i fost la Gyula, ve˛i vedea c„ acolo unde exist„ asocia˛iile rom‚nilor, sediile acestora, peste tot ve˛i vedea tot timpul, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, 365 de zile pe an arborat steagul rom‚nesc acolo. Nimeni nu este deranjat de treaba aceasta, nimeni nu jigne∫te steagul rom‚nesc, nu este rupt, nu i se face nimic. Deci este un semn de normalitate. A anula acest lucru mi se pare un lucru negativ, chiar foarte negativ, care ar arunca Rom‚nia Ónapoi, la Ónceputul anilor ’90, c‚nd au putut fi mi∫cate mase de oameni cu minciuni la televiziune pe problema simbolurilor na˛ionale.

Œn ceea ce prive∫te alin. 2, propus de domnul senator Funar, care propune ca minorit„˛ile na˛ionale s„-∫i foloseasc„ simbolurile na˛ionale Ón ˛ara-mam„. Pe de o parte, sunt bucuros c„ folose∫te no˛iunea de ˛ar„-mam„, ∫i este un pionier Ón treaba asta Ón Parlamentul nostru, aici pot fi de acord cu dumnealui, dar amendamentul Ómi aduce aminte de istoria lui _homo sovieticus_ cu cet„˛eanul american care se ceart„ unde e democra˛ia mai mare: Ón U.R.S.S. sau Ón S.U.A., iar americanul Ói spune: îDomnule, la noi este democra˛ia mai mare, pentru c„ po˛i merge Ón fa˛a Casei Albe ∫i po˛i s„-l critici ∫i s„-l Ónjuri pe Nixon ∫i nu se Ónt‚mpl„ nimic“, la care _homo sovieticus_ zice: î™i care-i problema? ™i la noi po˛i s„ mergi Ón fa˛a Kremlinului ∫i s„-l Ónjuri pe Nixon c‚t vrei, de diminea˛a p‚n„ seara, ∫i nu ˛i se Ónt‚mpl„ nimic“.

Suntem la amendamentul domnului Funar. La asta vre˛i s„ lua˛i cuv‚ntul? Microfonul 2.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/27.X.2005

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Am ∫i eu un amendament, astfel c„ voi lua cuv‚ntul o singur„ dat„ ∫i v„ rog s„ fac acest lucru de la tribun„.

Ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat,

Prin art. 15 din proiectul de act normativ ni se propune s„ consacr„m la nivel de principiu dreptul minorit„˛ilor na˛ionale de a-∫i organiza s„rb„tori na˛ionale proprii ∫i de a avea simboluri na˛ionale proprii. Inadmisibilitatea unei asemenea dispozi˛ii deriv„, Ón primul r‚nd, din art. 12 din Constitu˛ia Rom‚niei, care prevede care sunt s„rb„torile na˛ionale ∫i simbolurile na˛ionale ale Rom‚niei. Œn al doilea r‚nd, inadmisibilitatea unei asemenea dispozi˛ii este sus˛inut„, domnilor senatori, ∫i ceea ce spun eu poate reprezenta o veritabil„ bomb„, inclusiv bomb„ de pres„, chiar de domnul prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu.

Am Ón fa˛„ dou„ proiecte de acte normative, domnilor senatori, unul prin care se propune declararea Zilei Na˛ionale a Romilor ∫i altul prin care se propune declararea Zilei Na˛ionale a Romilor Cre∫tini.

Domnilor colegi, asupra celor dou„ propuneri ∫i-a exprimat punctul de vedere Guvernul, care spune c„ nu le sus˛ine, sub semn„tura domnului C„lin PopescuT„riceanu. Nu este interesant numai faptul c„ spune c„ nu le sus˛ine, dar ∫i motiva˛ia, domnilor colegi. ™i, da˛i-mi voie s„ v„ citesc, sub semn„tura aceluia∫i premier, care ne propune un alt proiect de lege prin care s-ar recunoa∫te, chipurile, un asemenea drept. Spune domnul prim-ministru urm„toarele: îŒn temeiul art. 5 din Conven˛ia-cadru pentru protec˛ia minorit„˛ilor na˛ionale, Óncheiat„ la Strasbourg, ratificat„ de Rom‚nia, p„r˛ile semnatare s-au angajat s„ promoveze condi˛iile de natur„ s„ permit„ persoanelor apar˛in‚nd minorit„˛ilor s„-∫i men˛in„ ∫i s„-∫i dezvolt„ cultura, precum ∫i s„-∫i p„streze elementele esen˛iale ale identit„˛ii lor“. ™i, dup„ aceea, concluzia: îDin textul Conven˛iei nu se desprinde obliga˛ia statelor de recunoa∫tere Ón dreptul intern a unei zile dedicate s„rb„torii unei anumite minorit„˛i na˛ionale“.

Mai departe, acela∫i domn prim-ministru spune: îŒn art. 6 alin. (1) din Constitu˛ia republicat„ se statueaz„, la nivel de principiu, recunoa∫terea ∫i garantarea de c„tre stat a dreptului minorit„˛ilor de a-∫i p„stra identitatea etnic„, cultural„ etc.“ Apreciem Óns„ ce spune domnul prim-ministru, c„ îla elaborarea acestei propuneri ar fi trebuit s„ se aib„ Ón vedere principiul constitu˛ional al unit„˛ii poporului rom‚n ∫i cel al egalit„˛ii Óntre cet„˛eni, precum ∫i acela conform c„ruia este necesar ca m„surile de protec˛ie luate de statul rom‚n pentru p„strarea, dezvoltarea ∫i exprimarea identit„˛ii persoanelor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale s„ fie conforme cu principiile de egalitate ∫i de nediscriminare Ón raport cu ceilal˛i cet„˛eni“. ™i, Ón concluzie, domnule pre∫edinte, domnilor colegi, Guvernul nu sus˛ine adoptarea propunerii legislative. Aceea∫i concluzie, ∫i deschid lucrarea: îGuvernul nu sus˛ine adoptarea...“, pe argumente identice, a îacestei propuneri legislative“.

Mul˛umesc foarte mult. Domnul senator Eckstein.

V„ mul˛umesc.

Comisia nu a fost de acord cu adoptarea acestui amendament, ∫i argumentarea, care este Óntotdeauna elegant„, a doamnei profesor, are, totu∫i, punctele ei nevralgice. Nimeni nu contest„ ∫i nu ne-am permite niciodat„ s„ contest„m prevederile constitu˛ionale Ón leg„tur„ cu simbolurile na˛ionale ale Rom‚niei. Este clar.

Œn acela∫i timp, nici Constitu˛ia ∫i nici un alt act normativ nu Óngr„de∫te dreptul minorit„˛ilor na˛ionale de a-∫i folosi simbolurile na˛iunii de care ˛in. Mai mult, ∫i aici a∫ lega ceea ce spun de cele spuse de colegul meu, György Frunda, dac„ aceast„ chestiune a fost discutat„, la un moment, discutat„ ∫i r„sdiscutat„ Ón Parlamentul Rom‚niei, s-au adoptat acte normative, lege ∫i dup„ aceea hot„r‚re de Guvern, poate o s„ m„ ajute reprezentantul Guvernului, o hot„r‚re de Guvern care reglementeaz„ Ón am„nun˛ime condi˛iile Ón care minorit„˛ile na˛ionale Ó∫i pot folosi simbolurile na˛ionale. Nu este anticonstitu˛ional, nu este nelegal, ba, din contr„, este deja, dac„ vre˛i, un drept c‚∫tigat. Face parte din

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/27.X.2005 dreptul intern. Eu v„ rog s„ observa˛i c„ nici Comisia de la Vene˛ia, nici Ónaltul comisar nu au avut nici o obiec˛ie Ón leg„tur„ cu aceast„ prevedere, de∫i rapoartele sunt foarte am„nun˛ite ∫i fac referiri inclusiv la prevederile constitu˛ionale.

Œn al treilea r‚nd, doamna senator a invocat un proiect de lege care a fost ini˛iat de un coleg deputat care reprezint„ minoritatea rom„ ∫i au fost discu˛ii ∫i la noi, dar ∫i Ón alte ˛„ri, dac„ aceast„ minoritate, a romilor, dac„ se poate s„ fie considerat„ drept o minoritate na˛ional„ sau dac„ este un grup etnic minoritar. Diferen˛a care... da, este o diferen˛„, doamna senator, noi am adoptat, dac„ vre˛i, o prevedere mai liberal„ ∫i nimeni nu a contestat sau dac„ au fost voci, au fost minoritare, care au contestat aceast„ calitate a romilor de minoritate na˛ional„, na˛ional„ Ónsemn‚nd s„ ai o ˛ar„-mam„, apar˛ii de o na˛iune. Or, dup„ cum bine ∫tim, romii nu au propria lor ˛ar„ ∫i considerentele care au fost f„cute de Consiliul Legislativ, ∫i considerentele din punctul de vedere al Guvernului au reliefat c„, practic, dac„ s-ar adopta proiectul de lege, atunci am inventa noi o zi interna˛ional„ sau na˛ional„, dac„ vre˛i. Nu aceea∫i situa˛ie este, desigur, Ón cazul minorit„˛ilor na˛ionale care au, ca s„ folosesc expresia domnului senator Funar, ˛„ri-mam„, Ón care, prin tradi˛ie, sunt zile care sunt importante din punct de vedere religios sau din punct de vedere al celor care se consider„ a face parte din na˛iunea respectiv„.

Domnul senator ™erban Nicolae.

## **Domnul ™erban Nicolae:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Tocmai am constatat c„ distinsul nostru coleg, domnul Eckstein Kovács Péter, a desfiin˛at o minoritate na˛ional„. T„tarii, din c‚te ∫tiu eu, nu au un stat care s„ se poat„ numi ˛ar„-mam„.

## **Domnul Puiu Ha∫otti**

**:**

Cum s„ nu? Crimeea!

Domnule ™erban, mi-a˛i face o mare bucurie dac„ nu a˛i mai pronun˛a nume.

## **Domnul ™erban Nicolae:**

Am pronun˛at nume de mare rezonan˛„, domnule pre∫edinte, ∫i dac„ dore∫te drept la replic„ nu este nici o problem„, dar nu i-am lezat un interes. Din contr„, v„ rog s„ citeasc„ toat„ lumea cu aten˛ie regulamentul. Este vorba numai dac„ am adus un prejudiciu, prin cuv‚ntarea mea, vreunuia dintre colegi. Eu nu cred c„ am adus un prejudiciu, ci am f„cut o constatare, ∫i anume faptul c„ a citat o opinie care, interpretat„, duce la concluzia c„ un coleg de-al nostru, deputat, trebuie s„ ias„ din Camera Deputa˛ilor, reprezentantul minorit„˛ii na˛ionale a t„tarilor.

Œntruc‚t, dac„-mi da˛i voie, la ONU nu

exist„ Ónregistrat un stat al t„tarilor, o ˛ar„-mam„. Acelea sunt statele care func˛ioneaz„ Ón prezent pe glob. Dac„ dori˛i s„ v„ referi˛i la state... _(Rumoare, discu˛ii.) …_ a˛i pierdut o foarte bun„ ocazie s„ nu interveni˛i.

Revenind la problema Ón chestiune ∫i av‚nd Ón vedere c„ aici se amestec„ dou„ lucruri, da˛i-mi voie s„ spun c‚teva cuvinte. Se amestec„ simbolurile na˛ionale cu simbolurile religioase ∫i s„rb„torile na˛ionale cu s„rb„torile religioase. Ceea ce a trimis primul-ministru de la acea dat„, Adrian N„stase, celor care s„rb„toreau ziua de 15 martie, nu era o scrisoare de felicitare pentru o s„rb„toare a unei minorit„˛i, ci era o felicitare adresat„ cu prilejul unei s„rb„tori a unui stat na˛ional.

Care?

## **Domnul ™erban Nicolae:**

...15 martie. Nu…

…aia e cu totul altceva. Aia nu e s„rb„toare na˛ional„ nic„ieri Ón lume. Dar, revenind la scrisoarea din 15 martie, problema este c„ s„rb„tori na˛ionale ∫i simboluri na˛ionale nu au dec‚t statele. La fel ∫i Ón cazul drapelelor, al stemelor ∫i al celorlalte elemente de identitate na˛ional„. Aici nu avem de-a face cu chestiuni interpretabile ∫i nici nu are rost s„ vorbim de istorie, pentru c„ altminteri am reinventa popoare de mult apuse, state disp„rute ∫i civiliza˛ii ie∫ite din epoca modern„.

Œn ceea ce prive∫te, Óns„, simbolurile religioase — ∫i aici este o referire la s„rb„tori na˛ionale ∫i religioase proprii — a∫ vrea s„-i v„d pe colegii care sus˛in cu at‚ta fervoare c„ exist„ s„rb„tori religioase ∫i religii apar˛in‚nd popoarelor c„ vor sus˛ine cu aceea∫i hot„r‚re faptul c„ Biserica Ortodox„ Rom‚n„ este biseric„ na˛ional„, apar˛in‚nd na˛iunii rom‚ne.

Am s„ fiu foarte atent s„ v„d c‚t de puternic ve˛i sus˛ine aceast„ chestiune, pentru c„ eu continuu s„ cred c„ nu exist„ religii ale minorit„˛ilor na˛ionale. Nici Ón statele-mam„ de care vorbeau unii colegi nu exist„ o religie unic„, impus„ tuturor na˛iunilor ∫i absolut obligatorie.

Exemplul dat, al minorit„˛ii evreie∫ti, nu este valabil ∫i eu ∫tiu bine despre ce vorbesc. Chiar ∫i evreii au dreptul s„ fie atei. V„ rog s„ m„ crede˛i c„ au dreptul s„ nu aib„ o religie. Nu este obligatoriu ∫i nu este definitoriu. Nu Ón acest mod se definesc Ón prezent. Istoric, unii colegi cu experien˛„ pot s„ fac„ o asemenea afirma˛ie, dar Ón prezent da˛i-le dreptul s„ nu se defineasc„ religios, ci s„ se defineasc„ prin apartenen˛a la un popor, la o cultur„, la o civiliza˛ie, elemente care, tangen˛ial, pot cuprinde ∫i elemente de religie.

Œn concluzie, fac observa˛ie ∫i la textul propus de Guvern, ∫i am acest drept regulamentar, s„ v„ solicit s„ revedem acest text, astfel Ónc‚t s„ nu amestec„m s„rb„torile na˛ionale ∫i simbolurile na˛ionale cu cele religioase ∫i nici s„ nu admitem o formul„ care este inadmisibil„ oriunde Ón lume, aceea c„ minorit„˛ile na˛ionale au s„rb„tori na˛ionale ∫i simboluri na˛ionale. Ele apar˛in altor state ∫i sunt de acord s„ spunem c„ pot folosi simbolurile na˛ionale ale statelor de la care se revendic„ ∫i pot organiza sau pot participa la s„rb„torile na˛ionale ale statelor-mam„.

V„ mul˛umesc.

V-am v„zut. Domnii senatori Puiu Ha∫otti, Pete ™tefan.

## **Domnul Puiu Ha∫otti:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œntotdeauna am avut ∫i voi avea Ón continuare o mare admira˛ie ∫i simpatie pentru colegul nostru ™erban Nicolae, c„ruia i-am invidiat totdeauna cuno∫tin˛ele juridice. De data aceasta Óns„ a intrat pe un teren pe care Ól st„p‚ne∫te ceva mai pu˛in. A spus Domnia sa c„ nu exist„ simboluri na˛ionale ∫i simboluri religioase dec‚t la statele care exist„, care func˛ioneaz„ acum.

...Na˛ionale... dar numai c„ de multe ori simbolul na˛ional se confund„ cu simbolul religios. ™i am s„ v„ dau un singur exemplu, de la un popor pe care Ól cunoa∫tem cu to˛ii, ∫i care timp de 2000 de ani a supravie˛uit, este vorba de poporul evreu.

A∫ vrea s„ v„ Óntreb — r„spunsul Óns„ Ól cunoa∫te˛i cu to˛ii — dac„ simbolurile na˛ionale ∫i simbolurile religioase ale poporului evreu nu au existat ∫i Ónainte de Ónfiin˛area statului. Evident c„ da. ™i acest popor ∫i-a ˛inut s„rb„torile, datinile, cultura, spiritualitatea, religia, simbolurile na˛ionale ∫i c‚nd nu a existat ca entitate statal„ acolo unde exist„.

Ba da. Œmi pare r„u, de data aceasta a˛i gre∫it.

La art. 30 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei este vorba despre îlibertatea de exprimare“ ∫i aici iar se subliniaz„ foarte clar c„ îlibertatea de exprimare a g‚ndurilor...“ ∫i a∫a mai departe... îpoate fi prin scris, imagini, sunete sau alte forme.“ Deci ∫i simbolurile sunt incluse Ón aceste forme prin care aceast„ identitate se poate exprima conform Constitu˛iei.

Alt articol din Constitu˛ia Rom‚niei este cel de la art. 53 alin. (1) unde se vorbe∫te foarte clar despre modalit„˛ile prin care se poate restr‚nge exerci˛iul unor anumite drepturi. Iar amendamentul despre care vorbim este contrar acestui articol, pentru c„ nu se Óncadreaz„ Ón acele enumer„ri din Constitu˛ia Rom‚niei prin care drepturile se pot restr‚nge Ón aceste cazuri.

Deci v„ rog foarte mult, stima˛i colegi, s„ vot„m textul ini˛ial pe care Ól avem ∫i s„ respingem amendamentul propus.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnul senator Frunda.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ vrea s„-i r„spund domnului senator ™erban Nicolae, care, cu bun„-credin˛„, cred eu, dar confund„ ni∫te simboluri, aduce la numitor comun simbolurile na˛ionale cu cele ale statelor.

Nu este a∫a, doamnelor ∫i domnilor colegi. S„rb„torile comune sunt ale na˛iunii ∫i ale statelor, sunt ale unui stat determinat. De fapt, v-a˛i referit direct. A˛i spus c„ domnul Adrian N„stase, Ón calitate de premier, a trimis scrisoare de felicitare cu ocazia Zilei Ungariei, ∫i v-a˛i referit la 15 martie. Nu este adev„rat, domnule senator. Ziua na˛ional„ a Ungariei este 20 august, ziua Sf‚ntului ™tefan.

Pe l‚ng„ aceasta, ca s„rb„toare na˛ional„ a ungurilor de pretutindeni este 15 martie, ziua declan∫„rii Revolu˛iei pa∫optiste ungare, a egalit„˛ii, a fraternit„˛ii ∫i a legalit„˛ii.

Domnul senator Pete ™tefan. Microfonul 2.

™i dreptate.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Eu cred c„ articolul despre care vorbim este foarte clar ∫i constitu˛ional Ón ceea ce prive∫te folosirea simbolurilor. V„ rog s„ observa˛i c„ folosirea simbolurilor na˛ionale se face atunci c‚nd sunt s„rb„tori na˛ionale, religioase, ∫i acestea, adeseori, sunt foarte, foarte legate sau a∫ putea spune c„ sunt Óntr-o str‚ns„ leg„tur„ cu p„strarea identit„˛ii culturale ∫i lingvistice.

Nu se poate ca o Óntrunire, o s„rb„toare, care este pentru a p„stra identitatea cultural„, s„ nu fie Ón a∫a fel ca s„ nu apar„ un simbol al minorit„˛ilor na˛ionale, o coroan„ a Sf‚ntului ™tefan sau Steaua lui David sau a∫ putea s„ enum„r ∫i altele.

Argumentez c„ acest lucru este constitu˛ional, foarte pe scurt, prin trei articole din Constitu˛ie. Art. 6, care spune foarte clar c„ îstatul recunoa∫te ∫i garanteaz„ p„strarea ∫i dezvoltarea identit„˛ii“, iar a∫a cum am mai relatat, p„strarea ∫i dezvoltarea identit„˛ilor sunt ∫i prin anumite mijloace, iar aceste mijloace pot fi — ∫i sunt chiar! — simbolurile pe care le folosesc minorit„˛ilor na˛ionale Ón astfel de situa˛ii.

## **Domnul Frunda György:**

...∫i dreptate. Tot a∫a, mai exist„ Ón Ungaria o s„rb„toare a tuturor ungurilor. Este cea din 23 octombrie, care aminte∫te, memoreaz„, cinste∫te Revolu˛ia din 1956. Deci s„rb„toarea na˛ional„ a Ungariei este 20 august, c‚nd se serbeaz„ cu drapelul na˛ional al Ungariei, care are stema Ungariei — coroana Sf‚ntului ™tefan — Ón mijlocul bandei albe, iar 15 martie este Ziua ungurilor de pretutindeni, iar noi s„rb„torim aceast„ zi cu ziua ungurilor, care este f„r„ stem„. Nu este identic„ cu steagul Ungariei, deci sunt dou„ lucruri diferite.

Dar pot s„ v„ dau exemple ∫i de alte comunit„˛i na˛ionale care nu au state-mam„ ∫i care Ó∫i serbeaz„ propriile s„rb„tori na˛ionale. Este situa˛ia catalanilor din Spania, o comunitate foarte mare — 6 milioane de oameni...

Bascii...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/27.X.2005

## **Domnul Frunda György:**

## V„ mul˛umesc.

™i bascii, care-∫i serbeaz„ ziua lor, ∫i care nu au stat, ∫i bretonii din Fran˛a... _(Rumoare, discu˛ii.)..._ care pot s„ se serbeze de ziua catalanilor, ziua bretonilor ∫i ziua bascilor. Deci nu este neap„rat„ nevoie s„ existe o suprapunere Óntre existen˛a unui stat, s„rb„toare na˛ional„ ∫i s„rb„toare a na˛iunii. Nemaivorbind de faptul c„ dac„ intr„m Ón Regatul Unit ∫i Óncepem s„ vorbim despre sco˛ieni, irlandezi ∫i a∫a mai departe avem argumente foarte multe s„ vedem care este diferen˛a Óntre zi na˛ional„, na˛iune ∫i ziua statului respectiv.

## **Domnul Nicolae Iorga:**

Nu confunda˛i Regatul Unit...

A doua confuzie care se face este c„ se Óncearc„ a se spune — sau s-a spus de domnul senator ™erban Nicolae — c„ noi zicem c„ exist„ zile religioase na˛ionale. Nu facem nici o confuzie. Nu facem nici o confuzie! Œn tradi˛ia noastr„, Ón istoria noastr„, Imnul Ungariei, care este identic cu Imnul ungurilor de pretutindeni, este Psalmul 52 din Cartea de rug„ciuni protestant„, reformat„.

Acest psalm a fost c‚ntat, cu o Óntrerupere de c‚˛iva ani, la sf‚r∫itul dictaturii ceau∫iste, deci ∫i Ón perioada de dup„ 1945, p‚n„ la Ónceputul anilor ’70, dac„ ∫tiu eu bine —, dar poate exist„ modific„ri, nu ∫tiu s„ v„ spun un an exact, c‚nd s-a interzis acest lucru ∫i c‚nd securitatea a intrat Ón bisericile tradi˛ionale maghiare din Rom‚nia ∫i preo˛ii trebuia s„-∫i ˛in„ slujba cu Ónregistrarea Óntregii solemnit„˛i, tocmai pentru a nu se c‚nta acest Psalm 52. Aceasta este o imagine diferit„, care este psalm religios ∫i, dup„ p„rerea mea, nu poate fi interzis.

De aceea, eu cred, ∫i pe baza celor spuse de antevorbitorii mei —, dar nu vreau s„ intru Óntr-o dezbatere cultural„, religioas„, de ordin istoric, pentru c„ nu vom termina niciodat„ —, eu cred c„ ceea ce se prevede la art. 15 este perfect constitu˛ional, respect„ prevederile legale existente acolo — ∫i a∫ cere staff-ului Departamentului juridic al Senatului, dac„ poate, s„ ne dea repede num„rul legii care reglementeaz„... Este reglementat„ folosirea acestei probleme. Domnul Solcanu se uit„ la mine ∫i ∫tie c„ am dezb„tut-o zile Óntregi ∫i am adoptat o formul„ general„, care s-a bucurat de un compromis general atunci. Deci, cu excep˛ia P.R.M.-ului, toate celelalte partide am votat pentru acest articol ∫i, drept urmare, v„ solicit tuturor partidelor s„ respinge˛i cele dou„ sau trei amendamente respinse de comisiile noastre.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnul senator Verestóy Attila.

Domnule ™erban Nicolae, v-am v„zut cu m‚na sus. O s„ vedem la urm„. Vreau Óns„ s„ v„ rog ceva: s„ ˛ine˛i seama c„ dumneavoastr„ pleca˛i luni la Stasbourg,

iar noi avem de rezolvat o problem„ aici. Facem o dezbatere, un seminar pe tema asta.

**Domnul ™erban Nicolae**

**:**

Dar este deja al patrulea de la U.D.M.R.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Domnul senator Verestóy Attila. Microfonul 2.

- Domnule Verestóy, nu m„ sup„ra˛i! Ori sta˛i de vorb„

- cu mine, ori cu consilierul dumneavoastr„! Ave˛i cuv‚ntul.

- Nu se poate a∫a ceva! V„ invit la microfon.

Ave˛i cuv‚ntul. V„ rog frumos.

## **Domnul Verestóy Attila:**

Aproape c„ nu puteam s„ m„ dezlipesc de domnul… at‚tea argumente interesante, at‚t de multe argumente interesante mi-a adus Ón 10 secunde Ón favoarea acestei pledoarii. Dar sunt sigur c„ va avea ∫i Camera Deputa˛ilor ocazia s„ aprofundeze aceast„ tem„, care v„d c„ a suscitat discu˛ii, trebuie s„ recunosc, foarte colegiale, f„r„ a crea o atmosfer„ caracteristic„ anilor ’90, deseori, totu∫i, cu c‚teva formul„ri care Ómi aduceau aminte de acele vremuri foarte frumoase, Ón care îfierbea sala“. A∫a scria presa de atunci. Tr„im alte vremuri ∫i trebuie s„-l completez pe domnul coleg György Frunda, care a mul˛umit celor care au scris scrisori pentru ziua de 15 martie, la s„rb„toarea na˛ional„ a maghiarimii, a maghiarilor din aceast„ ˛ar„. Prima scrisoare — trebuie s„ mul˛umesc pentru asta — care Óncepea îCu ocazia s„rb„toririi Zilei Na˛ionale a comunit„˛ii dumneavoastr„“, a fost semnat„ de domnul pre∫edinte Ion Iliescu.

Domnule pre∫edinte, dac„ dore∫te cineva s„ se mai Ónscrie, eu cred c„ are ocazia asta, f„r„ s„...

Ave˛i cuv‚ntul. V„ rog s„ p„stra˛i lini∫tea.

...dac„ dore∫te....

Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

## **Domnul Verestóy Attila:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Eu trebuie s„ v„ spun c„ Ón concep˛ia mea, atunci c‚nd Ónc„ nu auzeam eu de politic„, conceptul de drapel, de steag etc. era legat de lupt„, de r„zboi, de trupe care duceau steagul, mergeau dup„, cel„lalt steag era inamic, venea din partea cealalt„, se loveau, se ciocneau, curgea s‚nge. C‚ndva, asta era semnifica˛ia unui drapel, asta era semnifica˛ia unui simbol na˛ional. Era Óntr-o competi˛ie, era Óntr-o lupt„.

## **Domnul Ilie Petrescu**

**:**

Asta e declara˛ie politic„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/27.X.2005

## **Domnul Verestóy Attila:**

Domnule pre∫edinte, ave˛i acolo un distins domn senator care dore∫te s„ vorbeasc„ f„r„ s„ fi primit acest drept de la dumneavoastr„.

Nu se poate s„ fi pierdut activitatea, domnule pre∫edinte! Nu se poate!

...f„r„ probleme...

Mergem s„-l vedem. V„ rog frumos.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stima˛i colegi...

Stima˛i colegi, v„ rog s„ p„stra˛i lini∫tea. V„ rog foarte mult.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule Verestóy.

Sigur c„ vin din vremuri pe care le-am tr„it, mergem spre alte vremuri, pe care dorim s„ le tr„im, Ón care r„m‚ne ∫i aceast„ nuan˛„ de confruntare, dar de pe alt plan al simbolurilor, de exemplu la competi˛iile sportive, de exemplu, simbolurile unor echipe. Deci, trebuie s„ privim, totu∫i, mai pu˛in rigid aceast„ nuan˛„ a simbolurilor, fie ele ∫i na˛ionale.

Eu ˛in minte c„ avem de unde trage concluzii, avem ∫i exemple istorice, chiar, foarte pozitive, Óns„∫i Ón convie˛uirea pe care am avut-o, nu de acum, nu de c‚˛iva ani de zile, ci de secole, rom‚ni, maghiari, sa∫i, Ón Transilvania.

V„ aduc aminte, cu siguran˛„ ∫ti˛i acest lucru, exista un distins domn, care a fost un mare binef„c„tor, un mare Mecena al rom‚nilor, a creat burse, de exemplu, la Budapesta, a creat chiar ∫i o avere, la care noi tindem s„ aib„ acces cei din comunitatea rom‚neasc„ din Ungaria. Este vorba de domnul Gojdu. ™ti˛i, probabil, toat„ istoria Funda˛iei îGojdu“, dar nu ∫tiu dac„ ∫ti˛i c„ d‚nsul a fost ∫i prefect al unui alt stat, care nu era statul rom‚nesc, ∫i sediul era la Lugoj. Dar ∫ti˛i, domnul Gojdu a mai f„cut un gest, a ˛inut-o a∫a, c‚˛iva ani de zile: a pus ∫i ro∫u, galben ∫i albastru, a pus ∫i steagul rom‚nilor — cum spunea el — pe cl„direa prefecturii din Lugoj.

Au Óncercat c‚˛iva maghiari foarte duri s„ scoat„ de acolo acest steag, dar domnul prefect a fost ferm, nu s-a l„sat convins ∫i a spus îacest simbol Ómi va permite s„ fiu un prefect bun pentru maghiari ∫i un prefect bun pentru rom‚ni“.

Œn actuala Europ„, spre care ne Óndrept„m, dup„ ce vom ridica aceast„ barier„, care este grani˛a Rom‚niei cu Ungaria, vom putea ajunge Ón ˛ara imediat vecin„ ∫i, dac„ ave˛i curiozitatea — unii, deja, f„r„ probleme ∫i de c‚˛iva ani de zile, dincolo de aceast„ grani˛„, unde tr„iesc ∫i rom‚ni, Óntr-o comunitate ∫i Óntr-o convie˛uire cu ungurii de dup„ grani˛„, deci Ón Ungaria, la Mehkerek, exist„ prim„ria de acolo, acum s„ v„ duce˛i ∫i chiar ∫i acum ve˛i constata c„ este drapelul rom‚nesc la prim„ria de la Mehkerek, care este un simbol tr„it, de altfel, de to˛i cei care locuiesc acolo, lucreaz„ acolo ∫i se simt acas„, acas„ la Mehkerek, acas„ Ón Ungaria, acas„ Óntr-o comunitate rom‚neasc„, care are leg„turi multiple cu na˛iunea rom‚n„, cu Rom‚nia, ∫i are leg„turi multiple cu Europa, c„tre care numai a∫a, dac„ vom accepta....

S-a Ón˛eles, domnule senator.

...acest articol propus de comisie, vom putea s„ mergem un pic mai repede.

Noi ˛inem ca acest articol s„ fie adoptat Ón forma Ón care a fost propus de comisie. Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Doamna senator Moisuc Viorica.

Are amendament doamna senator Moisuc.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Eu nu m„ pot r„zboi Ón materie de legi, regulamente ∫i alte lucruri, pentru c„ sunt istoric, Óns„ m„ bazez pe documente.

Œn ceea ce prive∫te istoria, da˛i-mi voie s„ v„ spun, domnilor colegi, c„ gre∫i˛i.

Œn ceea ce prive∫te aceast„ s„rb„toare de 15 martie, foarte bine, ungurii au dreptul s-o fac„ s„rb„toare na˛ional„. E dreptul lor. Œn ceea ce Ói prive∫te pe rom‚ni, Óns„, vreau s„ v„ reamintesc c„ ziua aceasta este o coinciden˛„ care pe noi ne doare foarte mult. A fost votul Dietei de la Pojon, prin care s-a hot„r‚t, f„r„ s„ fie Óntr-un fel oarecare Óntreba˛i ∫i rom‚nii, c„ Transilvania va fi anexat„ la Ungaria. Iat„ de ce a fost la Blaj Marea Adunare din 15 mai, cu Simion B„rnu˛iu ∫i cu toate celelalte, c‚nd s-a proclamat ∫i s-a strigat îNoi vrem s„ ne unim cu fiara!“ De aici au intervenit toate acele probleme foarte dureroase Ón perioada Revolu˛iei de la 1848.

Nu vreau s„ v„ ˛in o lec˛ie de istorie. A∫ putea s„ vorbesc mult despre aceast„ confruntare, absolut neproductiv„, Óntre unguri ∫i rom‚ni, de la 1848, dar 15 martie pentru noi nu Ónseamn„ acela∫i lucru. A∫a Ónc‚t, aici, lucrurile sunt clare.

Œn ceea ce prive∫te amendamentul despre care a amintit colega mea, doamna Vedina∫, ∫i pe care deja l-a anticipat domnul pre∫edinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, eu nu pot s„ vorbesc altfel ∫i am f„cut acest amendament, deci la pozi˛ia 48, deoarece m-am bazat numai pe Constitu˛ie. De aceea, mie mi s-a p„rut c„ formula pe care am propus-o este chiar mai larg„ ∫i mai cuprinz„toare, ∫i mai Ón favoarea ideii dumneavoastr„, a U.D.M.R.-ului.

Am propus ca articolul acesta s„ se modifice Ón felul urm„tor: îMinorit„˛ile au dreptul s„ organizeze s„rb„tori religioase ∫i culturale proprii, respect‚nd simbolurile ∫i s„rb„torile na˛ionale ale Rom‚niei“.

Nu v„d ce ar deranja aceasta ∫i Ón ce mod ar putea s„ contravin„ celor care au fost stipulate Ón articolul ini˛ial din lege.

Eu consider c„, ˛in‚nd seama de Constitu˛ia Rom‚niei, la articolele 29—33 ∫i 1 ∫i 3, acest amendament are o form„ mai potrivit„ cu ceea ce dorim noi.

Mul˛umesc. Domnul senator ™erban Nicolae. Ave˛i cuv‚ntul, domnule senator. Microfonul 3, v„ rog.

Mul˛umesc.

N-a∫ vrea s„ dau foarte multe replici colegilor. A∫ vrea Óns„ s„ spun c„ nu sunt foarte fericit de modelul basc ∫i a∫ fi vrut s„ nu fie argument pentru sus˛inerea acestei legi, iar cei care pretind a apar˛ine unui grup popular european ar trebui s„-i Óntrebe pe colegii lor din Partidul Popular Spaniol cam ce bucurie le provoac„ lor modelul basc. A∫ fi vrut ca al˛i colegi s„ nu confunde un simbol devenit element de identitate na˛ional„ Ón urma tragediei holocaustului, ∫i nu timp de 2000 sau 2500 de ani.

Ca s„ rezum, Óns„, discu˛ia foarte rapid, a∫ vrea s„ fac ∫i eu apel la o celebr„ glum„. S-au mai rostit aici. E vorba de aceea care spune c„ un mili˛ian s-a a∫ezat pe o banc„ de piatr„ ∫i banca s-a rupt. Morala: cel mai de∫tept cedeaz„.

Domnilor, eu m„ retrag. Mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## V„ mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Funar.

Domnule Szabó, chiar to˛i nu pute˛i vorbi. Mai l„sa˛i-o Óncolo de treab„! V„ rog eu foarte mult. Domnul senator Funar.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ vrea s„ anun˛ colegele ∫i colegii senatori c„ eu nu m„ retrag ∫i v„ propun, domnule pre∫edinte, dup„ at‚tea argumente — putem discuta zile Óntregi pe acest subiect interesant — v„ propun, domnule pre∫edinte, s„ supune˛i la vot amendamentele care au fost formulate ∫i apoi s„-mi da˛i ∫ansa s„ renun˛ la aproape toate celelalte amendamente, s„ ajungem s„ finaliz„m ast„zi legea.

nr. 1157/2001 ∫i care face referire la art. 16 ∫i 23, la modalit„˛ile Ón care simbolurile acestea na˛ionale pot fi utilizate, evident, Ón comun cu simbolurile na˛ionale rom‚ne∫ti, dar acest drept exist„.

O singur„ remarc„ a∫ mai fi avut de ad„ugat, referitor la mesajul premierilor.

Œmi pare bine c„ domnul senator Vasile D‚ncu este Ón sal„ pentru c„ poate confirma c„ mesajele au avut titlul îMesajul primului-ministru Adrian N„stase adresat comunit„˛ii maghiare din Rom‚nia cu ocazia s„rb„toririi zilei de 15 martie“, deci era adresat unei comunit„˛i, ∫i nu unui stat vecin.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc. Stima˛i colegi,

- Œn ordinea Ón care au fost sus˛inute, domnule

- pre∫edinte.

- V„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi.

- 37 de voturi Ómpotriv„, 31 voturi pentru, 4 ab˛ineri,

- amendament respins.

- V„ rog, liste pentru liderii de grup.

-

- dou„ ab˛ineri.

Liste pentru liderii de grup.

Stima˛i colegi, mergem la capitolul 2.

Dac„ se mai sus˛ine amendamentul privind modificarea titlului capitolului 2?

Care articol, domnule?!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Mul˛umesc foarte mult.

Stima˛i colegi, avem...

V„ rog. Microfonul 9.

## **Domnul Markó Attila Gábor —** _secretar de stat Ón_

_Departamentul pentru Rela˛ii Interetnice_ **:**

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Eu voi fi mai pu˛in emo˛ionat ∫i, mai degrab„, mult mai tehnic, pentru c„ tot ceea ce este discutat Ón acest articol are temei legal existent Ón legisla˛ia rom‚neasc„, ∫i anume Legea nr. 75/1994 privind simbolurile na˛ionale, respectiv, mult mai mult dec‚t at‚t, Hot„r‚rea Guvernului nr. 223/2002, care modific„ Hot„r‚rea Guvernului

**Domnul Verestóy Attila**

**:**

Art. 15, domnule pre∫edinte.

Nu exist„ amendament admis. Am respins. Ce s„ votez la art. 15? Art. 15 e cel din proiectul de lege, c‚nd se d„ votul final.

Stima˛i colegi, trecem la art. 16.

V„ rog, dac„ se sus˛in amendamentele la art. 16? Doamna senator Viorica Moisuc, ave˛i cuv‚ntul.

Doamnelor ∫i domnilor,

Art. 16 atinge o problem„ de care, de fapt, se ocup„ Legea minorit„˛ilor. Aici este vorba Óns„ ∫i de minoritatea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/27.X.2005 rom‚n„ din jude˛ele Harghita ∫i Covasna sau ∫i din alte zone, minoritate care nu este pomenit„ deloc Ón aceast„ lege a minorit„˛ilor.

De aceea, mi-am permis s„ fac un amendament Ón care am ar„tat c„ Ón unit„˛ile administrative unde Ón prezent rom‚nii sunt minoritari, ace∫tia se vor bucura de toate drepturile unei minorit„˛i. ™i este strict interzis, Ón aceste zone, prin mijloace coercitive, directe sau indirecte, ca rom‚nii s„ fie pu∫i Ón situa˛ia de a-∫i p„r„si domiciliul.

De ce am f„cut acest amendament?

Pentru c„ ∫ti˛i foarte bine cu to˛ii c„ exist„, ∫i este inadmisibil s„ existe Ón Rom‚nia o asocia˛ie a rom‚nilor expulza˛i din Harghita ∫i Covasna. Este exclus acest lucru, pentru c„ rom‚nii, totu∫i, sunt Ón ˛ara lor, Ónc„.

A∫a Ónc‚t, v-a∫ ruga s„ ave˛i Ón vedere aceast„ situa˛ie cu totul excep˛ional„ ∫i s„ vota˛i Ón favoarea rom‚nilor care sunt minoritari Ón aceste dou„ jude˛e sau poate ∫i Ón altele ∫i care nu se bucur„, conform Legii minorit„˛ilor, de acelea∫i drepturi cu minoritatea maghiar„. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult. Dac„ sunt interven˛ii legate de acest alineat 1? Domnul senator Frunda.

Deci dac„, ca s„ fiu foarte clar, Ón jude˛ul Harghita rom‚nii reprezint„ 8% din popula˛ie, atunci v„ propun ca Ón Legea administra˛iei publice locale s„ spunem: îAcolo unde o comunitate, rom‚nii din Harghita, reprezint„ mai mult de 5%, au dreptul _ex-officio_ la un loc Ón consiliul jude˛ean“.

Tot a∫a cum vom zice ca Ón jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud, de exemplu, sau Hunedoara, nu ∫tiu unde, alte comunit„˛i na˛ionale, ucrainenii, ungurii, grecii, oricine ar fi ei, reprezint„ 5% din popula˛ie, au dreptul _ex-officio_ la un loc Ón consiliul jude˛ean respectiv.

Acolo este domeniul de reglementare a acestui drept pe care trebuie s„-l dezbatem ∫i s„ g„sim o solu˛ie comun„.

Œn principiu sunt de acord cu ea, dar nu e potrivit, nu e constitu˛ional ∫i nu e moral ca aici s„ vorbim noi despre majoritatea, despre na˛iunea majoritar„ ca despre o minoritate na˛ional„.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult. Cu recomandarea, c‚nd vorbi˛i Ón nume propriu, veni˛i la tribun„, v„ rog.

C‚nd vorbi˛i Ón nume propriu, veni˛i la tribun„, ∫i nu de pe pozi˛ia aceea.

Doamna senator Viorica Moisuc, vre˛i s„ repeta˛i Ónc„ o dat„?

## **Domnul Frunda György:**

V„ mul˛umesc.

Am dezb„tut acest amendament Ón comisie ∫i mi s-a p„rut c„ am convins-o pe doamna senator.

Œn principiu, eu sunt de acord cu ceea ce doamna senator propune.

Acolo unde na˛iunea, majoritatea, este Óntr-o inferioritate numeric„, putem discuta s„ aib„ acelea∫i drepturi ca ∫i minorit„˛ile na˛ionale. Pe principiu, acest lucru este corect ∫i este constitu˛ional.

Aici Óns„ vorbim de minorit„˛ile na˛ionale. Este Legea privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale. A declara c„ rom‚nii sunt o minoritate na˛ional„ Ón Rom‚nia, chiar dac„ Ón anumite zone reprezint„ numeric o minoritate, nu este adev„rat.

Deci reprezint„, chiar numeric fiind mai pu˛ini, reprezint„ majoritatea acestei ˛„ri, reprezint„ na˛iunea majoritar„.

Eu cred, doamna senator, c„ va trebui s„ modific„m Legea administra˛iei publice locale acolo unde prevedem reprezentarea Ón consilii ∫i acolo trebuie g„sit„ o unitate pentru ca to˛i cei care Ón ˛ara asta apar˛in majorit„˛ii sau oric„rei minorit„˛i na˛ionale ∫i tr„iesc Óntr-un anumit jude˛ sau o anumit„ unitate administrativ-teritorial„, Óntr-o propor˛ie de cel pu˛in x%, zicem 5%, s„ fie _ex-officio_ ... M„ onora˛i, v„ rog, doamna senator?... Dumneavoastr„ Óncerc s„ v„ spun...

Doamna senator, nu v„ sup„ra˛i, Óntr-adev„r, Óncercam s„ v„ conving, deci v„ spuneam, dac„ Ómi permite˛i, c„ Ón Legea administra˛iei publice locale trebuie g„sit„ o solu˛ie de echilibru, balansat„, care s„ fie aceea∫i at‚t pentru rom‚nii care, numeric, tr„iesc Ón minoritate Ón anumite unit„˛i administrativ teritoriale, ∫i acestea pot fi oriunde unde exist„ consilii, de la jude˛ p‚n„ la consiliile locale, dar aceea∫i unitate de m„sur„ trebuie aplicat„ ∫i minorit„˛ilor na˛ionale.

Domnilor, eu ∫tiu c„ _ceux qui s`aiment se taquinent_ , nu-i a∫a, noi ne iubim, domnule Frunda!

Vreau s„ v„ spun c„ Legea administra˛iei e una, ∫i Legea minorit„˛ilor e alta.

P‚n„ ajungem la Legea administra˛iei, c‚nd o fi s„ fie, mai dureaz„.

Domnilor, nu pot s„ admit, ca rom‚n ∫i ca istoric, ∫i ca cet„˛ean al acestei ˛„ri existen˛a Ón Rom‚nia a unei asocia˛ii a rom‚nilor expulza˛i din Harghita ∫i Covasna. Nu v„ sup„ra˛i. Sunt convins„ c„ nici dumneavoastr„ nu a˛i admite a∫a ceva Ón Ungaria sau Ón alt„ parte. Prin urmare, nu pot s„ consider ca Ón aceast„ lege s„ nu existe un alineat Ón care aceast„ situa˛ie, cu totul special„, s„ nu fie reglementat„ Óntr-un fel oarecare. Poate c„ eu nu am g„sit cea mai bun„ formul„. Propune˛i-o dumneavoastr„, care sunte˛i autorii legii, nu ne trimite˛i la Legea administra˛iei publice locale, pentru c„ e altceva.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul Mele∫canu a venit, proasp„t. Bine a˛i venit, domnule Mele∫canu!

V„ rog foarte mult, microfonul 2.

Bine v-am g„sit, domnule pre∫edinte, Óntr-o dispozi˛ie foarte bun„!

Voiam s„ spun, cu toate c„ Ómp„rt„∫im, Alian˛a P.N.L.-P.D. Ómp„rt„∫e∫te preocup„rile de a asigura tuturor cet„˛enilor rom‚ni, indiferent de etnie sau de grupul c„ruia Ói apar˛in, drepturile ∫i libert„˛ile fundamentale cet„˛ene∫ti, din p„cate amendamentul propus de doamna Vedina∫ nu poate fi acceptat, av‚nd Ón vedere defini˛ia

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/27.X.2005 pe care am dat-o minorit„˛ii na˛ionale Ón articolul 1 din legea noastr„.

Deci acolo se spune foarte clar c„ legea se refer„ la minorit„˛i care sunt definite ca fiind grupuri care tr„iesc de la... Ón istorie au existat, pe statul rom‚n... ∫i care sunt Ón minoritate fa˛„ de popula˛ia majoritar„ din punct de vedere numeric.

Nu putem s„-i transform„m pe rom‚ni, Ón Rom‚nia, oriunde ar tr„i ei, Óntr-o minoritate. Scuza˛i-mi metafora foarte neinspirat„, dar nu putem, dac„ Óntr-un vagon de cale ferat„, Óntr-un compartiment exist„ un num„r mai mic de rom‚ni dec‚t de alte etnii, s„ cre„m un regim pentru ei. Ei r„m‚n majoritari Ón Rom‚nia ∫i lucrul acesta este consfin˛it de art. 1 ∫i de defini˛ia care a fost Ón general acceptat„ a minorit„˛ilor na˛ionale.

V„ mul˛umesc.

Am Ón˛eles c„ ideea de baz„ era dac„ putem constitui un consiliu na˛ional al majorit„˛ii Ón zonele unde sunt minoritari.

Domnul senator Bindea, dup„ care domnul pre∫edinte Iliescu.

Microfonul 2.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Era limpede c„, o dat„, pe parcursul acestei legi, se va ajunge la posibilitatea unei concluzii fundamentale care, de fapt, rezult„ din lege, dar nu m-am g‚ndit c„ at‚t de repede.

Iat„, deci, ini˛iatorii, domnul pre∫edinte Frunda, ∫i, am Ón˛eles, Ón numele Alian˛ei, domnul Mele∫canu, recunosc c„ este nevoie, dup„ adoptarea acestei legi, de o alt„ lege Ón care rom‚nii s„ ajung„ la nivelul drepturilor care li se acord„ minorit„˛ilor Ón aceast„ lege.

Asta am spus ∫i noi.

™i atunci, ni se sugereaz„ ideea ca, dup„ ce ajung minorit„˛ile la nivelul drepturilor prev„zute de aceast„ lege, s„ facem bine s„ ne ap„r„m ∫i noi, majoritatea, ∫i s„ ridic„m ∫i noi posibilitatea rom‚nilor s„ ajung„ la drepturile care se statueaz„ Ón aceast„ lege minorit„˛ilor na˛ionale.

Noi am spus aceasta de la Ónceput. Ne pare bine c„ se recunoa∫te ∫i dorim s„ se re˛in„ c„ aceasta este pozi˛ia Alian˛ei. C„ nu aici trebuie... aici trebuie s„ ridic„m, s„ d„m drepturi mult mai mari minorit„˛ilor dec‚t majorit„˛ii Ón aceast„ lege ∫i dup„ aceea ne vom opinti cu to˛ii s„ aducem ∫i rom‚nii la acest nivel. Iar observa˛ia dumneavoastr„ este pertinent„, p‚n„ atunci s„ vedem cum ne organiz„m noi pentru ca rom‚nii din zonele Ón care sunt minoritari s„-∫i poat„ ap„ra ∫i ei identitatea la nivelul la care sunt prev„zute de aceast„ lege posibilit„˛ile de ap„rare ∫i drepturile care, evident, iat„, acum, sunt deja recunoscute oficial, Ón plenul Senatului, superioare, ale minorit„˛ilor Ón raport cu majoritatea rom‚n„.

La replica cui? Credeam c„ devansa˛i...

Eu vreau s„ pledez Ón favoarea amendamentului propus de doamna Moisuc, Ón ciuda faptului c„ este vorba de o lege care se refer„ la minorit„˛ile na˛ionale. Œn amendamentul Domniei sale se spune foarte clar c„ este ∫i o situa˛ie specific„, unit„˛i administrative unde rom‚nii sunt minoritari.

™i Ón aceste regiuni, Ón aceste zone, prin lege se stipuleaz„ acest lucru, c„ ace∫tia trebuie s„ se bucure de toate drepturile unei minorit„˛i, care se exercit„ la nivelul ˛„rii.

Eu cred c„ a fost excesiv ceea ce s-a adoptat Ón Senat la art. 14, p‚n„ ∫i astfel de prevederi îinterzise m„suri normative ale ministerului.... care pot duce la modificarea componen˛ei etnice a unor regiuni locuite...“ ∫i, mai departe, îeste interzis„ modificarea limitelor unor unit„˛i administrative pe circumscrip˛iile electorale“, sunt ni∫te prevederi restrictive care nu ˛in seam„ de via˛„. Via˛a economic„ poate s„ duc„ la tot felul de mi∫c„ri de popula˛ii.

Cum poate legea s„ interzic„ ni∫te fenomene economice, sociale care se produc, dar s-a adoptat ∫i eu cred c„ a fost incorect ∫i nerealist Ón leg„tur„ cu ce se Ónt‚mpl„ Ón via˛„, dar via˛a ne arat„ c„ Ón aceste regiuni unde rom‚nii sunt minoritari s-au produs asemenea fenomene discriminatorii ∫i noi trebuie s„ d„m o protec˛ie Ón cadrul acestei legi care vizeaz„ dreptul minorit„˛ilor.

Eu cred c„ din acest punct de vedere amendamentul anterior, al doamnei Moisuc, care a fost respins, era mai corect din punctul de vedere al legii dec‚t cel pe care l-am adoptat, pentru c„ se extindea la minorit„˛i Ón general, inclusiv religioase. Minoritatea maghiar„ are Ón r‚ndul ei catolici ∫i protestan˛i, deci formularea doamnei Moisuc... Era mai corect îdreptul minorit„˛ilor“, dar, m„ rog...

A˛i votat pentru?

Eu am votat pentru amendamentul doamnei Moisuc. Am votat Ómpotriva amendamentului domnului Funar ∫i al doamnei Vedina∫, dar pentru cel al doamnei Moisuc, care este corect din acest punct de vedere. Nu se rezolv„ astfel de probleme cu interdic˛ii. De aceea eu am acceptat acest punct de vedere ∫i nu am votat pentru amendamentul domnului Funar, pentru c„ nu se rezolv„ astfel de probleme cu interdic˛ii ∫i cu obliga˛ii, ci cu principii.

Din acest punct de vedere era mai corect amendamentul doamnei Moisuc ∫i am votat pentru el ∫i aici cred c„ este nevoie, Ón aceast„ lege...

Domnule pre∫edinte, Nu dialoga˛i cu sala, v„ rug„m frumos.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

## Domnul pre∫edinte Ion Iliescu.

Domnul Mele∫canu, v-am v„zut, dar nu am...

## **Domnul Ion Iliescu:**

... de un asemenea articol de protec˛ie a rom‚nilor minoritari.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/27.X.2005

Nu dialoga˛i cu sala, s„ nu dialoga˛i cu colegii din sal„, c„ asta se a∫teapt„.

Numai o secund„, v„ rog!

Doamna senator Silvia Ciornei, v„ rog, microfonul 3.

## **Doamna Silvia Ciornei:**

Doream s„ spun c„ Grupul parlamentar al Partidului Conservator sus˛ine amendamentele depuse de doamna senator Moisuc, consider„m c„ este o reglementare care r„spunde unor situa˛ii reale ce se petrec Ón teritoriu ∫i aceste reglement„ri Ó∫i g„sesc locul Ón prezenta lege. V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult.

Domnul senator Puskás Valentin-Zoltán, v„ rog, microfonul 2.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins Senat.

Ne afl„m Ón fa˛a unei probleme deosebit de interesante ∫i am venit la microfon pentru c„ ∫i domnul pre∫edinte Iliescu a sus˛inut acest amendament ∫i mi-am adus aminte c„ Ón ianuarie 1990, eram secretarul C.P.U.N. Ón jude˛ul Covasna, am primit sub semn„tura domnului pre∫edinte o adres„ prin care ni s-a atras aten˛ia c„ trebuie s„ form„m anumite organisme ale minorit„˛ilor na˛ionale Ón jude˛e, acolo unde exist„ asemenea minorit„˛i.

Œn C.P.U.N. eram ∫apte, Ón conducerea C.P.U.N.-ului, dintre care trei rom‚ni, ∫i abia am putut convinge, eu personal, fiind ∫i atunci jurist, ∫i acum jurist, c„ la noi Ón jude˛ nu rom‚nii trebuie s„-∫i fac„ organiza˛ie a minorit„˛ilor na˛ionale, ci tot noi, maghiarii, pentru c„ minoritatea noi suntem.

Foarte greu... am dat telefoane la C.P.U.N.-ul din Bucure∫ti, ∫i p‚n„ la urm„ s-a decis c„ cei care suntem minoritari Ón jude˛ul Covasna sunt maghiarii, cu toate c„ acolo, Ón jude˛, avem o propor˛ie de 75%. Amendamentul de fa˛„, dac„ am accepta, ar induce Ón eroare pe foarte mul˛i dintre cet„˛enii Rom‚niei.

Cine sunt minoritari, minorit„˛i na˛ionale, vorbim? Unde, c‚nd ∫i Ón ce condi˛ii?

Asta ar Ónsemna s„ reducem statutul na˛iunii majoritare Ón anumite p„r˛i din Rom‚nia la un statut de na˛iune minoritar„ Ón zona respectiv„.

Nu pot concepe eu acest lucru.

Aici s-a mai vorbit ∫i despre o alt„ problem„: rom‚nii izgoni˛i din jude˛ele Covasna ∫i Harghita.

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Œn C.P.U.N.-ul respectiv am avut un coleg, prieten, care dup„ o lun„, o lun„ jum„tate a plecat din jude˛. Nu a fost izgonit, a devenit membru marcant al P.S.D.-ului, este ∫i acum. El nu s-a declarat izgonit, pentru c„ este un intelectual de marc„, dar cunosc chiar prieteni de-ai mei care s-au declarat izgoni˛i pentru c„ altfel, Ón acele luni, ianuarie, februarie, martie, nu puteau veni s„-∫i g„seasc„ loc de munc„ Ón Bucure∫ti sau Ón alte ora∫e mari — ora∫ele Ónc„ erau Ónchise —, numai dac„ se declarau c„ îam fost izgoni˛i din jude˛ul Harghita“, ca profesor, ca inginer ∫i ca nu ∫tiu ce.

Œntr-adev„r, Ón anumite localit„˛i, ∫i Ón jude˛ul Covasna, dar ∫i Ón alte jude˛e din ˛ar„, unele persoane au fost izgonite pentru c„ a∫a se comportau, fie ei rom‚ni, maghiari sau de alt„ na˛ionalitate, dar izgonire pe criterii etnice nu s-a f„cut nici Ón jude˛ul Covasna ∫i, dup„ ∫tirea mea, nici Ón alte jude˛e din ˛ar„.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Œn˛eleg c„ nu mai sunt interven˛ii. La sf‚r∫it, Guvernul. Domnul senator Gheorghe Funar, v„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Am ∫ansa s„ adaug la voturile dumneavoastr„ ∫i un vot al domnului senator Puskás care va sus˛ine amendamentul doamnei senator Moisuc. Sunt zeci de mii de rom‚ni alunga˛i din Covasna, Harghita ∫i Mure∫, Óncep‚nd cu 22 decembrie 1989.

Dumneavoastr„ a˛i solicitat un nume ∫i a˛i promis c„ vota˛i pentru.

Voi solicita list„ ∫i urm„resc lucrul acesta. ™tiu c„ sunte˛i corect.

Doamna Coman, al c„rui so˛ a fost decapitat Ón 22 decembrie 1989, s-a stabilit Ón Cluj-Napoca, eu am g„zduit la Prim„rie Asocia˛ia Rom‚nilor Alunga˛i din Covasna, Harghita ∫i Mure∫, ∫i nu este o organiza˛iefantom„, are membri ∫i sunt mul˛i dintre rom‚nii alunga˛i din aceste jude˛e care s-au stabilit Ón inima Ardealului.

V-am dat un exemplu ∫i a∫tept s„ confirma˛i ceea ce a˛i promis de la microfon.

Mul˛umesc.

Domnul senator Verestóy, microfonul 2, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

## V„ mul˛umesc.

Nu vreau s„ intru Ón polemic„, o singur„ precizare, dac„ este bine de ∫tiut, c„ Óntr-adev„r mul˛i au p„r„sit jude˛ul Harghita, Covasna ∫i Mure∫ ∫i Ilfov, ∫i Dolj, ∫i Gorj ∫i s-au mutat Ón alte jude˛e, rom‚ni, maghiari etc., care erau lega˛i foarte aproape de vechile structuri ale

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/27.X.2005 DUP√ PAUZ√

Securit„˛ii, doamna Coman fiind totu∫i so˛ia regretatului, a∫a-zis lin∫atului comandant al Securit„˛ii din municipiu. At‚t despre asta.

Nu a fost izgonit„ d‚nsa. Œntr-adev„r s-a produs ce s-a produs pe 22 decembrie peste tot Ón ˛ara asta, dar nu e cazul s„ deschidem acest subiect.

Eu nu pentru asta am venit la microfon, cerusem cuv‚ntul Ónainte.

Am venit la microfon pentru c„ am fost un pic surprins printr-un anun˛ foarte, cum s„ spun … nea∫teptat de mine, s„ aflu c„ Ón coali˛ie exist„ ∫i alte opinii dec‚t cele pe care le ∫tiam.

Œn acest sens m„ v„d chiar obligat ∫i cu toat„ seriozitatea o s„ rog colegii mei lideri de grup din coali˛ie ∫i v„ rog pe dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, s„ ne permite˛i s„ avem o pauz„ de consult„ri.

Este chiar nevoie de ea ∫i s-a auzit un anun˛ care nu concord„ cu ceea ce, Óntr-o coali˛ie, am decis. Cred c„ avem dreptul s„ decidem anumite lucruri Óntr-o coali˛ie. V„ mul˛umesc.

Domnul pre∫edinte Ion Iliescu.

## **Domnul Ion Iliescu:**

Cred c„ interven˛ia antevorbitorului este inadmisibil„ Ón Senatul Rom‚niei.

Este o form„ direct„ de Óncercare de presiune ∫i de intimidare, chiar a unor alia˛i din coali˛ie.

Exist„ Raportul Harghita-Covasna?

Microfonul 2, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte,

L-a∫ Óntreba un singur lucru pe cel care a vorbit Ónaintea mea de la acest microfon: a existat sau nu Raportul Harghita-Covasna, din Parlamentul Rom‚niei, de atunci?

Stima˛i colegi, eu vreau s„ re˛ine˛i un lucru: un lider de grup a solicitat o pauz„ de zece minute.

Dar pe aceast„ motivare este inadmisibil!

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Deci nu este vorba de... Ón nici un caz nu este pauza pentru... dar s-au solicitat consult„ri cu liderii de grupuri din coali˛ie ∫i este dreptul liderului de grup.

V„ rog foarte mult, este 12,20, deci la ora 12,45— 13,00, Ón sal„.

## PAUZ√

Domnule Verestóy, ave˛i cuv‚ntul.

Stima˛i colegi, Ón urma consult„rilor pe care le-am avut, cu pl„cere constat c„ am ∫i respectat Ón termen, Ón timp, aproape, v„ rog s„ fi˛i de acord ca votul asupra acestui amendament s„-l am‚n„m pentru dup„-mas„. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stima˛i colegi, vom relua lucr„rile la ora 15,00. Vreau s„ ∫ti˛i Óns„ c„ Ón contextul Ón care nu vom avea cvorum se va pleca Ón circumscrip˛iile electorale ∫i ne vedem luni, c‚nd se va lucra p‚n„ c‚nd se vor Óncheia lucr„rile, la ora 24,00. Deci asta este situa˛ia.

Ne vedem la ora 15,00 Ón plen, nu avem cvorum acum ∫i nu merit„ s„ strig„m catalogul, pentru c„ se face ora 13,00.

V„ invit„m s„ servi˛i masa, s„ discuta˛i Óntre dumneavoastr„, ne vedem la ora 15,00.

V„ mul˛umesc.

## DUP√ PAUZ√

V„ rog s„ face˛i apelul.

## **Doamna Paula Maria Iv„nescu:**

|Antonie ™tefan Mihail<br>Apostol Neculai|absent<br>prezent| |---|---| |Arca∫ Viorel|prezent| |Ardelean Aurel<br>Arion Viorel|absent<br>absent| |Athanasiu Alexandru<br>Basgan Ion|absent<br>prezent| |Berceanu Radu Mircea|prezent| |Bindea Liviu Doru|prezent| |Blaga Vasile<br>Bobe∫ Marin<br>Cazacu Cornelia|absent<br>prezent<br>prezent„| |C‚mpeanu Radu Anton|absent| |C‚rlan Dan|prezent| |Chelaru Ioan<br>Cintez„ Mircea|prezent<br>absent| |Ciornei Silvia<br>Cioroianu Adrian Mihai|prezent„<br>absent| |Cismaru Ivan|prezent| |Copos Gheorghe<br>Cozm‚nc„ Octav<br>Cre˛u Corina<br>Cre˛u Ovidiu Teodor<br>Cucuian Cristian|absent<br>absent<br>absent„<br>absent<br>absent| |Cuta∫ George Sabin|prezent|

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/27.X.2005 Daea Petre prezent Popescu Irinel absent David Cristian absent Popescu Mihail prezent David Gheorghe prezent Prodan Tiberiu Aurelian absent Diaconescu Cristian absent Puskás Valentin Zoltán absent Dina Carol absent R„doi Ion absent Dinescu Valentin prezent R„doi Ovidiu absent DÓncu Vasile prezent R„dulescu Cristache prezent Duca Viorel Senior absent Roibu Aristide absent Dumitrescu Ion Mihai absent Sab„u Dan absent Dumitrescu Gheorghe Viorel absent S‚rbu Ilie prezent Dumitru Constantin prezent Silistru Doina prezent„ Eckstein Kovács Péter prezent Simionescu Aurel Gabriel prezent Fekete Szabó Andras Levente absent Sógor Csaba absent Filipescu Teodor absent Solcanu Ion absent Florescu Ion absent Stan Petru absent Flutur Gheorghe absent St„noiu Mihaela Rodica absent„ Frunda György absent Stoica Ilie absent Funar Gheorghe prezent Str„til„ ™erban Cezar absent G„ucan Constantin prezent Stroe Radu absent Geoan„ Mircea Dan absent Szabó Károly Ferenc prezent Georgescu Radu Cristian prezent ™erb„nescu Verginia absent„ Gheorghe Constantin prezent ™erbu Gheorghe Vergil prezent Ha∫otti Puiu absent ™ere∫ Ioan Codru˛ absent Ila∫cu Ilie absent ™tefan Viorel prezent Iliescu Ion absent ™ter Sever prezent Ilu∫c„ Daniel absent Talpe∫ Ioan prezent Ion Vasile absent T„n„sescu Claudiu prezent Iorga Nicolae prezent T„r„cil„ Doru Ioan absent Iorgovan Antonie prezent Theodorescu Emil R„zvan absent Io˛cu Petru Nicolae absent Terinte Radu prezent Iv„nescu Paula Maria prezent„ TÓlv„r Angel prezent Jurcan Dorel prezent Toma Ion absent Loghin Irina prezent„ Tudor Corneliu Vadim absent Lupoi Mihail absent fi‚buleac Mihai prezent Maior George Cristian prezent f c„u Silvia Adriana prezent„ Mardare Radu C„t„lin prezent fiÓrle Radu absent Marinescu Marius prezent Ungheanu Mihai prezent Markó Béla absent Ungureanu Vasile Ioan D„nu˛ prezent Mele∫canu Teodor Viorel absent Vasilescu Gavril„ prezent Mereu˛„ Mircea absent V„c„roiu Nicolae prezent Mih„escu Eugen absent V„rg„u Ion absent Mih„ilescu Petru ™erban absent Vedina∫ Verginia prezent„ Moisuc Viorica Georgeta Pompilia prezent„ Verestóy Attila absent Moraru Ion prezent Voiculescu Dan absent Mor˛un Alexandru Ioan prezent Vosganian Varujan absent Neagoe Otilian absent Vraciu Jan prezent Neagu Nicolae absent Mai este cineva care nu ∫i-a auzit numele strigat? Németh Csaba absent

Nicolae ™erban prezent Nicolai Norica absent„ **Domnul Nicolae V„c„roiu:** Novolan Traian absent Stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile. Onaca Dorel Constantin absent Vreau s„ v„ anun˛ rezultatul apelului. Suntem 60 Oprea Mario Ovidiu absent prezen˛i fa˛„ de un cvorum necesar de 69. Foarte mul˛i Oprescu Sorin Mircea absent colegi au ∫i plecat Ón teritoriu, uit‚nd c„ avem program. Pascu Corneliu absent Pe cale de consecin˛„ ∫i Ón conformitate cu prevederile P„curaru Nicolae Paul Anton absent art. 110 alin. (3) din Regulamentul Senatului, suspend„m P„unescu Adrian absent ∫edin˛a noastr„ de ast„zi ∫i bineÓn˛eles de m‚ine. Deci: Pere∫ Alexandru absent îPre∫edintele suspend„ ∫edin˛a ∫i anun˛„ ziua ∫i ora de Pete ™tefan prezent reluare a lucr„rilor“. Se va lucra Ón circumscrip˛ii Petre Maria prezent„ electorale, deci se poate merge Ón teritoriu m„car s„ Petrescu Ilie prezent c‚∫tig„m ceva din toat„ treaba asta. Ne revedem luni la Popa Aron Ioan prezent ora 15,00, c‚nd vom Óncepe cu statutul, bineÓn˛eles, Popa Dan Gabriel prezent pentru a-l finaliza, ∫i regulamentul, ∫i cu propunerea de a Popa Nicolae Vlad absent lucra p‚n„ la finalizarea ordinii de zi. Popescu Dan Mircea prezent Da, domnule senator Pete, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 2, Popescu Ionel absent v„ rog.

Mai este cineva care nu ∫i-a auzit numele strigat?

Vreau s„ v„ anun˛ rezultatul apelului. Suntem 60 prezen˛i fa˛„ de un cvorum necesar de 69. Foarte mul˛i colegi au ∫i plecat Ón teritoriu, uit‚nd c„ avem program. Pe cale de consecin˛„ ∫i Ón conformitate cu prevederile art. 110 alin. (3) din Regulamentul Senatului, suspend„m ∫edin˛a noastr„ de ast„zi ∫i bineÓn˛eles de m‚ine. Deci: îPre∫edintele suspend„ ∫edin˛a ∫i anun˛„ ziua ∫i ora de reluare a lucr„rilor“. Se va lucra Ón circumscrip˛ii electorale, deci se poate merge Ón teritoriu m„car s„ c‚∫tig„m ceva din toat„ treaba asta. Ne revedem luni la ora 15,00, c‚nd vom Óncepe cu statutul, bineÓn˛eles, pentru a-l finaliza, ∫i regulamentul, ∫i cu propunerea de a lucra p‚n„ la finalizarea ordinii de zi.

Da, domnule senator Pete, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 2, v„ rog.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/27.X.2005

## **Domnul Pete ™tefan:**

Domnule pre∫edinte, ca procedur„ ridic problema. Œntr-adev„r acum nu avem Ónc„ cvorum, s-ar putea s„ avem mai t‚rziu, dar noi am votat un program, iar programul nostru este c„ m‚ine noi avem zi de lucru. Eu nu cred c„ dumneavoastr„ o s„ pute˛i s„ ridica˛i sau s„ anula˛i ziua de m‚ine.

Stimate coleg, domnule senator Pete, v„ rog s„ m„ urm„ri˛i. Œn primul r‚nd c„ nu m„ a∫teptam de la dumneavoastr„ s„ ridica˛i o astfel de problem„, cu experien˛a pe care o ave˛i Ón Parlament. Eu Ón˛eleg toate strategiile posibile ∫i imposibile. S„ ∫ti˛i c„ le Ón˛eleg ∫i le Ón˛eleg foarte bine. Deci, repet, am discutat cu colegi din toate grupurile. ™tiam de la Ónceput c„ se va Ónt‚mpla acest lucru, nu este o noutate. Colegii pleca˛i sunt pleca˛i Ón teritoriu, deci nu au cum s„ vin„ m‚ine, domnule senator Pete.

Œn al doilea r‚nd, c‚nd am pus la vot programul, l-am pus la vot c„ se lucreaz„ joi dup„-amiaz„ ∫i dac„ nu se termin„ se continu„ vineri. Conform art. 110 alin. (3) se spune a∫a: îŒn cazul Ón care cvorumul legal nu este Óntrunit, pre∫edintele Senatului suspend„ ∫edin˛a ∫i anun˛„ ziua ∫i ora de reluare a lucr„rilor“. Acesta e regulamentul nostru.

Supune˛i votului.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Nu pot s„

## **Doamna Maria Petre:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ vrea s„ reiau una dintre propunerile care au fost f„cute Ón prima parte a zilei de ast„zi, pentru c„ eu cred c„ faptul c„ Rom‚nia a trimis acum la Parlamentul European 35 de parlamentari rom‚ni care au calitate dubl„ — ∫i de membri Ón Parlamentul na˛ional, dar ∫i de observatori acolo — e o misiune care nu e a fiec„ruia dintre cei care intr„ Ón aceast„ formul„, de 35 de observatori.

Ca atare, domnule pre∫edinte, dincolo de toate propunerile care s-au f„cut ∫i care au fost rezonabile, fiecare dintre ele, ∫i au Óncercat s„ Ómpace, Ón egal„ m„sur„, ∫i priorit„˛ile ∫edin˛elor noastre de aici, dar ∫i faptul c„, la Strasbourg, s„pt„m‚na viitoare, este o s„pt„m‚n„ extrem de important„, pentru c„ e vorba de raportul de ˛ar„ care se prezint„ mar˛i Ón fa˛a Parlamentului, vreau s„ reiau propunerea pe care colegul nostru, domnul senator Berceanu, a f„cut-o, ∫i anume s„ ne punem de acord, m„car noi, cei care suntem aici, ∫i s„ rediscut„m, evident, acest lucru luni, asupra faptului c„ luni, primul lucru pe care v„ rug„m, domnule pre∫edinte, s„-l facem este s„ d„m votul final pe regulament.

Noi am fost pu∫i Óntr-o...

Dar cu priorit„˛ile cum r„m‚ne?

Avem timp s„ le facem dup„ aceea. Eu v„ rog. V„ adresez aceast„...

™i statutul minorit„˛ilor c‚nd Ól facem?

V„ rog! Stima˛i colegi, v„ rog, lini∫te! Doamna senator, ave˛i cuv‚ntul.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Deci, rug„mintea noastr„, a celor care am schimbat toate priorit„˛ile din lume ∫i toate solu˛iile de transport, ∫i tot ce mai era de f„cut Ón acest moment, este s„ discut„m luni, dac„ nu vot„m ast„zi acest lucru, ca primul punct pe ordinea de zi Ón ∫edin˛a care ar trebui — ∫i v„ rog, domnule pre∫edinte, s„ Óncerc„m s„ facem posibil acest lucru — s„ Ónceap„ chiar la ora 15,00 s„ fie votul final pe Regulamentul Senatului.

Avem aceast„ rug„minte. Cred c„ nu e doar rug„mintea mea, este a fiec„ruia dintre colegii care au misiunea pe care ∫i eu o am.

V„ mul˛umesc ∫i dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, ∫i colegilor no∫tri.

Domnul pre∫edinte Iliescu. Microfonul nr. 1.

## **Domnul Ion Iliescu:**

A fost o alt„ propunere care am Ón˛eles c„ a fost acceptat„ de toat„ lumea, vot Ón plic, pentru ca delega˛ii no∫tri la Parlamentul European s„ poat„ fi Ónc„ de luni acolo. Deci chestiunea trebuie rezolvat„ Ónc„ de azi. Eu cred c„ e o solu˛ie rezonabil„.

## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

Stima˛i colegi, sunt avioane luni p‚n„ la ora 24,00. Œntr-o or„ se ajunge acolo.

Domnul senator ™erban Nicolae.

Oricum, nu pot s„

Domnule pre∫edinte, prima observa˛ie: v„ rog s„ observa˛i ∫i dumneavoastr„, ∫i colegii c„ reprezentantul Guvernului lipse∫te. Nu Ónt‚mpl„tor. ™tia c„ nu vom avea cvorumul necesar pentru a intra Ón dezbatere.

Sigur c„ ∫tia, nu e nici o noutate.

Sub acest aspect, v„ rog s„ constata˛i c„ nici cei doi pre∫edin˛i ai comisiilor care au fost sesizate Ón fond cu analiza...

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 161/27.X.2005

Este aici domnul Eckstein.

Numai unul este ∫i st„ Ón sal„, nu st„ la masa comisiei.

De asemenea, au ∫tiut sau au subÓn˛eles c„ nu vom intra Ón dezbaterea statutului.

A∫ fi fost de acord, ca euroobservator, cu propunerea doamnei senator Maria Petre, cu o singur„ condi˛ie, s„ facem aceast„ excep˛ie nu pentru regulament, ci pentru legile de integrare. Acestea sunt legile care conteaz„ acolo unde ne ducem noi ∫i unde trebuie s„ facem lobby pentru raportul care se dezbate Ón plenul Parlamentului European mar˛i.

De aceea, v„ spun c„ noi nu suntem de acord cu solu˛ia propus„. Vot„m Ónt‚i statutul minorit„˛ilor na˛ionale, care are o problem„ de lege ∫i care are termen pentru aprobare tacit„, ∫i regulamentul imediat dup„ aceea, a∫a cum s-a convenit.

Mul˛umesc.

Vreau s„ re˛ine˛i c„ Guvernul ne-a trimis statutul minorit„˛ilor na˛ionale cu precizarea c„ este prioritate pentru integrare.

Vreau s„ re˛ine˛i, Ón al doilea r‚nd, c„ proiectul de Lege privind Statutul minorit„˛ilor na˛ionale este mult mai important dec‚t regulamentul ∫i eu credeam c„ doamna senator Maria Petre se va lupta pentru a fi prezent„ la statut, ∫i nu la regulament, sau Ón subsidiar regulamentul. Oricum, n-avem ce vota, pentru c„ n-avem cvorum. Domnul senator Eckstein Kovács. Microfonul nr. 2.

spus î™edin˛a se suspend„“, dup„ aceea orice interven˛ie nu a fost bine venit„ din orice parte a spectrului politic.

Totu∫i, nu pot s„ nu r„spund colegului ™erban Nicolae. Exact acum o s„pt„m‚n„ am fost Óntr-o situa˛ie foarte asem„n„toare. Nu la statutul minorit„˛ilor, la regulament, ∫i atunci, m„ rog, Óntr-un _gentlemen agreement_ nu s-a cerut citirea catalogului. A˛i constatat c„ nu este cvorum ∫i ne-a˛i l„sat, ∫i toat„ lumea a fost de acord.

Eu, totu∫i, trebuie s„ spun c„, Ón Biroul permanent — ∫i eu am fost cel care am lansat, dac„ vre˛i, ideea — ast„zi este ∫edin˛a comun„ de Guvern rom‚no-ungar„.

A fost, a fost!

A fost.

La aceast„ ∫edin˛„, avea obliga˛ia s„ participe domnul senator Markó Béla, care n-a fost prezent ast„zi, nu a votat, a fost la aceast„ ac˛iune. Dup„-mas„ sunt ac˛iuni comune Ón care sunt implica˛i ∫i parlamentari.

Noi am solicitat ca ast„zi dup„-mas„ s„ nu discut„m acest proiect de lege care ne intereseaz„.

Œn al doilea r‚nd, asta este, totu∫i suntem prezen˛i, chiar dac„ nu majoritatea, dar suntem prezen˛i.

Œn alt„ ordine de idei, domnule pre∫edinte, cred c„ ordinea de zi de luni va fi dezb„tut„ luni. Acum, a face propuneri pe aceast„ tem„ este prematur, iar votul prin coresponden˛„... de∫i exist„ un precedent, nu a fost luat„ o decizie. Urmeaz„ s„ discut„m tot luni.

Mul˛umesc.

## **Domnul Eckstein Kovács Péter:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Eu sunt Ón asentimentul celor spuse de dumneavoastr„. Din moment ce pre∫edintele Senatului a

V„ mul˛umesc foarte mult. Suspend„m ∫edin˛a.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|065260]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 161/27.X.2005 con˛ine 28 de pagini.** Pre˛ul: 5,39 lei noi/53.900 lei vechi