Emil Boc

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Amendamentul Partidului Democrat vizeaz„ art. 114 alin. (4) din Constitu˛ie, consacrat ordonan˛elor de urgen˛„.

Credem c„ amendamentul Partidului Democrat, care vizeaz„ restr‚ngerea posibilit„˛ii Guvernului de a emite ordonan˛e de urgen˛„ doar la situa˛iile Ón care avem de-a face cu stare de necesitate, cu stare de asediu, cu stare de r„zboi sau cu calamit„˛i naturale, a∫a cum au formulat textul ∫i colegii de la U.D.M.R., se impune. De ce? Procesul legislativ permite at‚t Guvernului, c‚t ∫i Parlamentului s„ parcurg„ unele proiecte de lege sau unele propuneri legislative Ón proceduri diferite ca ritm ∫i intensitate.

Œn primul r‚nd, avem la dispozi˛ie, ∫i Parlamentul are la Óndem‚n„, procedura legislativ„ obi∫nuit„, c‚nd proiectul de lege trece prin ambele Camere Ón procedur„ normal„, lucru care, de obicei, dureaz„ Óntre dou„ ∫i patru luni de zile, la nivel statistic.

Œn al doilea r‚nd, Parlamentul are la Óndem‚n„, la cererea Guvernului sau a parlamentarilor, s„ promoveze un proiect de lege Ón procedur„ de urgen˛„, c‚nd ∫tim bine c„ termenele sunt mult mai scurte ∫i, atunci, Óntr-o lun„, maximum dou„, un proiect de lege poate parcurge ambele Camere ale Parlamentului.

Œn al treilea r‚nd, Constitu˛ia i-a dat Guvernului, Ón cazul Ón care are nevoie de o lege foarte important„ pentru programul de guvernare, f„r„ de care nu s-ar putea duce mai departe guvernarea ˛„rii, o procedur„ excep˛ional„ — procedura angaj„rii r„spunderii asupra unui proiect de lege, program sau declara˛ie de politic„ general„. Ce Ónseamn„ acest lucru: c„ Ón trei zile proiectul de lege poate ajunge Ón îMonitorul Oficial“, dac„ nu se depune o mo˛iune de cenzur„.

Deci iat„, Guvernul are la Óndem‚n„ posibilitatea ca prin cele trei solu˛ii alternative s„ Ó∫i promoveze programul legislativ.

Inten˛ia Adun„rii Constituante din 1991 a fost s„ se legifereze Ón aceste cadre.

Institu˛ia ordonan˛elor de urgen˛„, inspirat„ din alte sisteme constitu˛ionale, printre care Ól amintesc pe cel spaniol, viza cu adev„rat situa˛ii excep˛ionale, atunci c‚nd o calamitate, o stare de asediu, o stare de r„zboi nu mai permit discutarea Ón Parlament a unui proiect de lege foarte important ∫i, atunci, este nevoie de o asemenea reglementare urgent„.

Poate singura ordonan˛„ de urgen˛„ din Rom‚nia care s-a justificat a fost acea ordonan˛„ care a vizat instituirea st„rii de asediu ∫i a st„rii de urgen˛„ din 1991, atunci c‚nd minerii veneau spre Bucure∫ti, iar noi nu aveam Legea st„rii de asediu ∫i a st„rii de urgen˛„. Da, atunci s-a impus o ordonan˛„ de urgen˛„. Poate a fost singura situa˛ie. Dar, Ón rest, a transforma excep˛ia Ón regul„ reprezint„ un atentat la Constitu˛ie.

Dup„ 1996, practica aceasta a devenit curent„, a legifer„rii prin ordonan˛e de urgen˛„. Dup„ 2000, ea s-a consacrat ∫i, practic, Parlamentul s-a transformat Óntr-un ghi∫eu de Ónregistrat ordonan˛e simple ∫i ordonan˛e de urgen˛„, fiind emise Ón ace∫tia ani, 2001—2002 ∫i 2003, p‚n„ Ón luna iunie, peste 460 de ordonan˛e de urgen˛„.