Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·10 iulie 2003
MO 93/2003 · 2003-07-10
· other · informare
1 discurs
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Declar deschise lucr„rile Camerei Deputa˛ilor de ast„zi ∫i, pentru Ónceput, p‚n„ se adun„ to˛i colegii no∫tri, voi da citire Inform„rii cu privire la ini˛iativele legislative Ónregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor ∫i care urmeaz„ s„ fie avizate de comisiile permanente.
1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 52/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 14/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Serviciului Rom‚n de Informa˛ii, primit de la Guvern.
Cu acest proiect de lege se propun a fi sesizate, Ón vederea aviz„rii, urm„toarele comisii: Ón fond — Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„; pentru avize — Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i. Termenul de depunere a raportului: 14 iulie 2003.
Œn conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.
· final vote batch · respins
162 de discursuri
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Da˛i-mi voie s„ fac o foarte scurt„ declara˛ie Ón numele Grupului parlamentar liberal, la Ónceputul acestei ∫edin˛e, Ón leg„tur„ cu o decizie pe care ast„zi Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor a luat-o, ∫i anume aceea de a r„spunde pozitiv, de a aproba cererea Guvernului pentru exceptarea de la prevederile Legii nr. 161 privind incompatibilitatea a trei colegi de-ai no∫tri, domnii deputa˛i: Florin Georgescu, Gheorghe Cazan ∫i Ovidiu Mu∫etescu.
Fac aceast„ declara˛ie ∫i pentru faptul c„ reprezentantul nostru Ón Biroul permanent, vicepre∫edintele Camerei Deputa˛ilor, Puiu Ha∫otti, s-a aflat Ón imposibilitate fizic„, din motive medicale, de a fi prezent ∫i de a-∫i exprima votul ∫i doresc s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ grupul nostru parlamentar protesteaz„ Ómpotriva deciziei pe care Biroul permanent al Camerei Deputa˛ilor a luat-o.
Ne-am opus Ónc„ de la discu˛ia privitoare la asumarea r„spunderii Guvernului asupra acestei legi, pentru ca aceast„ excep˛ie prev„zut„ Ón art. 82 alin. 2 s„ existe. Am spus atunci c„ nu putem fi de acord cu a∫a ceva. Am rugat pe primul-ministru, pe doamna ministru al justi˛iei, pe domnul profesor Iorgovan s„-mi citeze un caz similar din legisla˛ia pe care o cunosc ∫i nu mi-au r„spuns.
Œn consecin˛„, Ón deplin„ consecven˛„, protest„m ∫i ast„zi contra excep˛iei sau ridic„rii deasupra legii, printr-o derogare de partid.
Precizez c„ avem tot respectul pentru preg„tirea ∫i calitatea profesional„ a celor trei colegi aminti˛i, dar nu ne poate nimeni convinge c„ este Ón interesul public sau o chestiune de interes public ca Domniile lor s„ fie Ón acela∫i timp ∫i Ón Banca Comercial„ Rom‚n„ ∫i Ón Parlamentul Rom‚niei.
Prin aceast„ m„sur„, Ónc„ o dat„, — ceea ce, din p„cate, noi am estimat —, se dovede∫te a fi adev„rat, ∫i anume c„ toat„ aceast„ discu˛ie privitoare la asanarea
clasei politice, la regimul incompatibilit„˛ilor, n-a fost ∫i nu este dec‚t o nou„ opera˛iune de propagand„ a P.S.D. ∫i a Cabinetului N„stase.
V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Am luat not„ de protestul Partidului Na˛ional Liberal. Acum, intr„m Ón ordinea de zi, continu‚nd dezbaterile asupra propunerii legislative de revizuire a Constitu˛iei.
R„m„sesem s„ d„m cuv‚ntul domnului profesor Muraru. De aici plec„m.
Œnainte de a da cuv‚ntul domnului profesor, vreau s„ v„ anun˛ c„, dintr-un total de 344 de deputa˛i, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 251. Sunt absen˛i 93. Cvorumul de lucru este 229, majoritatea necesar„ pe articole, 173.
V„ mul˛umesc.
Domnule profesor, ave˛i cuv‚ntul.
**Domnul Ioan Muraru** _— avocatul poporului, membru al Comisiei pentru revizuirea Constitu˛iei_ **:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
V„ rog s„ m„ suporta˛i cu c‚teva cuvinte privitoare la unele propuneri referitoare la Ministerul Public. ™i anume, la punctul 161, se propune eliminarea art. 130 din Constitu˛ie, iar la punctul 163 se propune eliminarea art. 130 ∫i a art. 131 din Constitu˛ie.
Practic, aceste propuneri ar Ónsemna Ónl„turarea Sec˛iunii a II-a, intitulat„ îMinisterul Public“, din Constitu˛ie.
Œntr-o asemenea ipotez„, singurele men˛iuni despre procurori ar mai r„m‚ne la art. 128, unde sunt c„ile de atac, ∫i la art. 133, unde sunt propunerile de numire. ™i atunci, se pune o fireasc„ Óntrebare: este acest lucru un lucru bun pentru ordinea constitu˛ional„ din Rom‚nia? R„spunsul este dificil de dat datorit„ complexit„˛ii problemelor ∫i mai ales dimensiunilor lor juridice ∫i sociale.
Pentru ca s„ putem da un r„spuns, a∫ spune bun ∫i corect, este bine s„ ne amintim c„ asupra acestor probleme, asupra Parchetului, asupra Ministerului Public, au fost multe discu˛ii Ón Adunarea Constituant„. ™i, dac„ m„ uit Ón sal„, constat c„ foarte mul˛i dintre dumneavoastr„ a˛i participat la aceste discu˛ii ∫i, ca atare, sunte˛i p„rta∫ii solu˛iei actuale a Constitu˛iei.
Pentru ca s„ g„sim un r„spuns care s„ fie Ón sprijinul ordinii constitu˛ional„ din Rom‚nia, trebuie s„ avem Ón vedere c„ Ón constitu˛iile interbelice — ∫i s-a ar„tat aici Constitu˛ia din ’23, de exemplu —, procurorul avea doar sarcina de a acuza; el sus˛inea acuzarea Ón fa˛a instan˛elor judec„tore∫ti.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
V„ mul˛umesc, domnule profesor. Domnul profesor Valeriu Stoica ∫i
Vot · Amânat
Continuarea dezbaterilor asupra propunerii legislative de revizuire a Constitu˛iei (supunerea la votul final; adoptat„)
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
M„ bucur c„ domnul profesor Muraru a pus pe f„ga∫ul firesc aceast„ discu˛ie privind Ministerul Public ∫i a marcat diferen˛a dintre teoria leninist„ a puterii ∫i teoria democratic„ a puterii, bazat„ pe principiul separa˛iei puterilor.
Œn timp ce teoria leninist„ sus˛ine principiul unicit„˛ii puterii, teorie care-∫i are r„d„cinile, din p„cate pentru Fran˛a, Ón perioada terorii din timpul Revolu˛iei franceze — ∫i este o teorie de origine iacobin„ —, teoria democratic„ afirm„ separa˛ia puterilor. Puterea nu este unic„. Exist„ puteri care se controleaz„ reciproc.
Lenin a inventat cele patru activit„˛i fundamentale ale realiz„rii puterii unice ∫i, Óntre aceste patru activit„˛i, a introdus ∫i activitatea procuraturii. Ne-au trebuit 13 ani ca s„ ne dep„rt„m de aceast„ teorie leninist„ a puterii ∫i s„ d„m Ministerului Public ceea ce-i apar˛ine cu adev„rat, s„-i recunoa∫tem rolul important Ón societatea democratic„, dar, Ón acela∫i timp, s„ marc„m ruptura dintre procuratura comunist„ ∫i Ministerul Public Óntr-o societate democratic„. Drumul acesta este greu de parcurs. Au trecut 13 ani ∫i Ónc„ n-am Ómplinit acest drum.
C‚nd am vorbit de sus˛inerea amendamentului f„cut de Partidul Democrat, nu ne-am g‚ndit c„ Ministerul Public nu are nici un rol de jucat Ón societatea democratic„. Dimpotriv„. Numai c„ este un cu totul alt rol dec‚t acela pe care l-a jucat Ón societatea totalitar„.
Or, ajustarea textelor constitu˛ionale are tocmai rostul de a marca aceast„ diferen˛„ fundamental„ privind rolul, func˛iile, locul Ministerului Public Ón democra˛ie.
Iat„ de ce nu este vorba de un atac Ómpotriva procurorilor, nu este vorba de un atac Ómpotriva Ministerului Public. Este vorba de o consolidare institu˛ional„ pe o baz„ nou„. ™i, dac„ astfel este Ón˛eles demersul f„cut prin amendamentul Partidului Democrat, noi Ól sus˛inem Ón continuare.
V„ mul˛umesc. Domnul Babiuc.
Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
V„ spuneam, la o ∫edin˛„ anterioar„, c„ avem o Constitu˛ie supraponderal„, stufoas„, care con˛ine numeroase texte inutile, care nu sunt de nivelul Constitu˛iei, ∫i, Ón acela∫i timp, destule g„uri.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/10.VII.2003 Dac„, prin modific„rile pe care le-am propus p‚n„ acum, o parte din aceste g„uri se mai astup„, Ón ce prive∫te îbur˛ile“ acestei Constitu˛ii, ele nu prea dispar; le p„str„m cu un entuziasm pe care, m„rturisesc, nu prea-l Ón˛eleg.
Textele privind Ministerul Public sunt, Ón cea mai mare parte, expresia sechelelor pe care cei care au legiferat Ón 1991 le mai aveau Ón leg„tur„ cu fosta procuratur„.
Dac„ v„ uita˛i la aceste texte, ce constata˛i? C„, Ón primul r‚nd, o structur„ din subordinea ministrului justi˛iei are dou„ texte Ón Constitu˛ie — 5 alineate.
A∫ vrea s„ v„d ∫i eu structura de la ce alt minister se mai bucur„ de un asemenea loc Ón Constitu˛ie, nemaivorbind c„ acesta nu-i un minister adev„rat, ci este un minister la modul simbolic, declarat ca atare.
Toate aceste texte, dac„ v„ uita˛i la ele, pe de o parte, sunt expresia, Óntr-o foarte mare m„sur„, a vechii concep˛ii privind procuratura — dau un singur exemplu, la Ónt‚mplare: îap„r„ ordinea de drept“; asta face parte din expresia, din a∫a-numita supraveghere general„, care credea c„ permite procurorului s„ apere ordinea de drept. Trebuie s„ v„ spun c„ mai mult o ap„r„ cet„˛eanul care face o ac˛iune la justi˛ie ∫i instan˛a este chemat„ s„ restabileasc„ o Ónc„lcare a ordinii de drept, dec‚t o face procurorul. Dar, l„s‚nd la o parte acest aspect al leg„turii cu conceptul privind vechea procuratur„, exist„ un al doilea aspect, care este extrem de important, c„ toate aceste texte sunt de nivelul Legii de organizare a Ministerului Public. Dispari˛ia lor din Constitu˛ie nu afecteaz„ cu absolut nimic rostul, rolul, organizarea Ministerului Public.
™i, pentru c„ n-a∫ vrea s„ crede˛i c„ fac o simpl„ afirma˛ie, v„ voi da un argument care este u∫or de realizat — cel care rezult„ din Constitu˛ia Rom‚niei de la 1923. Ce g„sim acolo? G„sim un singur text Ón care este pomenit Ministerul Public Ón cadrul textelor reglement‚nd puterea judec„toreasc„ ∫i care exprim„ o singur„ idee, de altfel, esen˛ial„: îMinisterul Public asigur„ acuzarea Ón procesele penale“.
## V„ mul˛umesc ∫i eu.
Supun la vot amendamentul Grupului parlamentar al Partidului Democrat, de la punctul 162 din capitolul îAmendamente respinse“.
Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? V„ mul˛umesc.
Ab˛ineri?
Cu 29 de voturi pentru ∫i 208 voturi Ómpotriv„, amendamentul a fost respins.
Domnule Boc, v„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Av‚nd Ón vedere c„ acest amendament de eliminare a fost respins, nu voi mai sus˛ine, pentru acela∫i ra˛ionament, celelalte amendamente similare care vizau aceea∫i institu˛ie, supun‚ndu-le votului dumneavoastr„.
Œn continuare, urm„toarele 3 amendamente care vizau tot Ministerul Public, Ón consecin˛„, le consider„m tran∫ate prin votul anterior.
La punctul 50, din propunerea legislativ„ care vizeaz„...
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
Nu, nu trecem la punctul 50, domnule Boc, Ónc„ nu am votat punctul 49 ∫i mai avem amendamentul admis de la punctul 27 pagina 7, din raportul cu amendamente admise.
Cine este pentru? Punctul 27. Da. V„ mul˛umesc. Voturi Ómpotriv„?
Cu 14 voturi Ómpotriv„ ∫i 221 pentru, amendamentul a fost admis.
Vot · Amânat
Continuarea dezbaterilor asupra propunerii legislative de revizuire a Constitu˛iei (supunerea la votul final; adoptat„)
Din sal„
#32501Facem cvorum!
A∫a, nici un fel de problem„. Œncepem cu liberalii. S„ facem cvorum. Dau cuv‚ntul domnului Boc. Trecem la punctul 50.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Partidul Democrat are un amendament la punctul 50, num„rul de ordine este 165, la dumneavoastr„ cred c„ este 164 sau 166, care vizeaz„ Consiliul Superior al Magistraturii. Pornind de la noua reconfigurare a Consiliului Superior al Magistraturii prin textul Constitu˛iei revizuite, noi suntem de acord c„ trebuie, Ón primul r‚nd, separa˛i judec„torii de procurori Ón Consiliul Superior al Magistraturii. Este un lucru benefic pe care Ól sus˛inem.
Actuala structur„ care func˛ioneaz„ ast„zi Ón care judec„torii ∫i procurorii sunt reuni˛i Ón acela∫i Consiliu Superior al Magistraturii, de∫i procurorii lucreaz„ sub autoritatea ministrului justi˛iei, o consider„m o solu˛ie benefic„ ∫i nu este firesc ca un procuror s„ se pronun˛e cu privire la sanc˛iunea disciplinar„ a judec„torului ∫i invers. Deci sus˛inem actuala formul„ prin care se separ„ cele dou„ entit„˛i Ón cadrul Consiliului Superior al Magistraturii Ón dou„ sec˛ii: o sec˛ie pentru procurori, o sec˛ie pentru judec„tori. Problema, Óns„, de aici Óncepe. Pentru a avea o real„ independen˛„ a justi˛iei, pentru a garanta independen˛a justi˛iei amendamentul nostru vizeaz„ eliminarea ministrului justi˛iei din Consiliul Superior al Magistraturii. Chiar dac„ pare o solu˛ie destul
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/10.VII.2003 de dur„ la prima vedere, ea este benefic„ pentru sistemul rom‚nesc din cel pu˛in urm„toarele motive.
Ar fi curmat„ orice discu˛ie, pentru totdeauna, cu privire la politizarea puterii judec„tore∫ti. Ministrul justi˛iei nu va mai putea fi acuzat c„ prin politica pe care o promoveaz„ urm„re∫te politizarea actului de justi˛ie, urm„re∫te promov„ri pe criterii clientelar politice Ón justi˛ia rom‚neasc„.
Am avea Parlamentul magistra˛ilor desemnat pe cale intern„ de c„tre magistra˛i, validat de c„tre Parlament, ∫i Parlamentul s-ar rezuma doar la rolul de a verifica Óndeplinirea condi˛iilor prin care magistra˛ii s„ fie propu∫i ∫i ale∫i Ón Consiliul Superior al Magistraturii ∫i, cu alte cuvinte, atunci am putea cere Parlamentului, magistra˛ilor o real„ independen˛„, o real„ autonomie ∫i, Óntr-adev„r, s„ nu existe presiuni politice asupra acestora. Ar fi, repet, o garan˛ie suplimentar„.
Da. V„ mul˛umesc. Domnul Stoica.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Œntruc‚t discut„m Ón ansamblu art. 123, eu nu am s„ m„ refer la amendamentul f„cut de P.D., Óntruc‚t, deocamdat„ am rezerve c„ este bine s„ nu fac„ ministrul justi˛iei parte din consiliu, c‚t„ vreme, din acela∫i consiliu, fac parte ∫i pre∫edintele Cur˛ii Supreme ∫i procurorul general.
Œn aceast„ situa˛ie, ar fi cel pu˛in ciudat s„ lipseasc„ ministrul de justi˛ie. Dar exist„ dou„ amendamente care au fost admise de comisie ∫i pe care doresc s„ le sus˛in. Este vorba, Ón primul r‚nd, de alin. (2) din art. 133, ini˛ial comisia a apreciat...
Domnule Stoica, numai o clip„, suntem la art. 132 acum. Avea˛i un amendament respins aici care are 166 bis. Deci la el v„ rog s„ v„ referi˛i. C‚nd trecem la art. 133, v„ dau cuv‚ntul ∫i atunci.
Corect. Œn regul„. V„ mul˛umesc.
A∫adar, amendamentul pe care noi l-am f„cut pleac„ de la principiul c„ nu putem statua care sunt cazurile Ón care pot fi totu∫i atacate ca excep˛ie hot„r‚rile Consiliului Superior al Magistraturii Ón Justi˛ie. A∫a cum este Ón momentul de fa˛„ formulat alin. (7) din art. 132, Ón propunerea legislativ„, o singur„ excep˛ie este admis„. ™i anume, Ón materie disciplinar„. Credem c„, prin lege organic„, este posibil s„ ne g‚ndim la alte excep˛ii ∫i s„ le reglement„m ca atare, Óntruc‚t sunt ∫i alte hot„r‚ri ale Consiliului Superior al Magistraturii care ar putea fi atacate ˛in‚nd seama de natura lor Ón justi˛ie. A le considera pe toate irevocabile, cu excep˛ia acelora Ón materie disciplinar„, Ónseamn„ a Ónchide calea la justi˛ie Ón materii importante care ˛in de competen˛a consiliului ∫i exist„ riscul ca Ón acele chestiuni importante, fiind Ónchis„ calea la justi˛ie, s„ se considere ulterior c„ prin solu˛ia adoptat„ Ónc„lc„m principiile procesului echitabil.
A∫a cum Ón materie de disciplin„ am conceput aceast„ excep˛ie, pe care am admis-o Ón cadrul comisiei, Ón formularea alin. (7) din art. 132, este bine s„ l„s„m deschis„ porti˛a pentru legea organic„ s„ formuleze ∫i alte excep˛ii.
Iat„ de ce noi am propus ca hot„r‚rile Consiliului Superior al Magistraturii s„ nu fie atacate la instan˛ele judec„tore∫ti, afar„ de cazurile ∫i Ón condi˛iile expres prev„zute prin legea sa organic„.
V„ solicit„m, pentru aceste considerente, admiterea acestui amendament.
V„ mul˛umesc. Domnul B„doiu.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Legat de amendamentul P.D.-ului, problema este foarte delicat„ ∫i greu de rezolvat. V-o spun Ón cuno∫tin˛„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/10.VII.2003 de cauz„ ca fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii timp de dou„ mandate, ocazie cu care s-au perindat mai mul˛i mini∫tri ai justi˛iei. ™i v„ m„rturisesc c„, func˛ie de personalitatea fiec„ruia dintre ace∫tia ∫i func˛ie de personalitatea magistra˛ilor care compuneau Consiliul Superior al Magistraturii, s-a ajuns la o colaborare sau la blocarea mersului justi˛iei. Pentru c„ unii dintre ace∫ti fo∫ti mini∫tri c„utau s„ impun„ politica din momentul respectiv a Guvernului, al˛ii au dat dovad„, eu ∫tiu, de mai mult„ maleabilitate. ™i de aici v„ spun cinstit c„ s-au n„scut conflicte. Justi˛ia reprezint„ un barometru foarte sensibil, ∫i c‚nd spun c„ e foarte sensibil v„ rog s„-mi da˛i crezare, pentru c„ Ón func˛ie de cum apas„ ministrul justi˛iei pedala, ei r„spund. Dar tot at‚t de adev„rat este c„ politica, Ón general, Ón ce prive∫te administrarea justi˛iei o face ministrul justi˛iei. ™i Óntrebarea este: e Ón m„sur„ consiliul, ca atare, s„ rezolve problemele f„r„ a fi prezidat sau f„r„ s„ fie prezent ministrul justi˛iei ca membru al acestui Parlament al justi˛iei, c„ de fapt este un Parlament al justi˛iei, s„ ∫ti˛i. Greu de dat r„spuns.
Eu unul a∫ renun˛a ∫i la ministrul de justi˛ie ∫i la procurorul general ∫i la pre∫edintele Cur˛ii Supreme de Justi˛ie. De ce? Pentru c„ am convingerea c„ ace∫ti doi domni care sunt actualmente Ón consiliu, ∫i care vor fi, vor avea maturitatea s„ rezolve problemele justi˛iei cu toat„ impar˛ialitatea.
Deci nu numai ministrul de justi˛ie nu trebuie s„ fac„ parte din acest consiliu, dar nici procurorul general, pentru c„ el lucreaz„ sub autoritatea ministrului de justi˛ie, deci, cu alte cuvinte, prime∫te ordine de la ministrul de justi˛ie, ∫i nici pre∫edintele Cur˛ii Supreme de Justi˛ie, dec‚t Ón m„sura Ón care prezideaz„ acest consiliu ca instan˛„ disciplinar„. At‚t ∫i nimic mai mult. Deci nu ca p‚n„ Ón prezent s„ fac„ parte din consiliu ∫i s„ ia 50% din indemniza˛ii. ™i se Ónt‚lne∫te c‚nd se Ónt‚lne∫te, o dat„ sau de dou„ ori pe an ∫i ia 50% din indemniza˛ie ca membru al Consiliului, ceea ce mie mi se pare c„ nu e corect.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
Da. V„ mul˛umesc. Domnul Boc ∫i
Vot · Amânat
Continuarea dezbaterilor asupra propunerii legislative de revizuire a Constitu˛iei (supunerea la votul final; adoptat„)
Domnule pre∫edinte, v„ mul˛umesc pentru faptul c„ mi-a˛i permis s„ dau o scurt„ explica˛ie pentru a se Ón˛elege exact ceea ce colegul meu B„doiu sus˛inea ∫i, pe bun„ dreptate. P.D. poate lua Ón analiz„ ∫i ideea elimin„rii celorlal˛i doi reprezentan˛i, a pre∫edintelui Cur˛ii ∫i a Procurorului General, din Consiliul Superior al Magistraturii, nu avem nimic pentru a elimina ∫i pe cei doi, dar, Ón privin˛a amendamentului nostru, a∫ vrea s„ se Ón˛eleag„ Ónc„ o dat„ foarte bine c„ nu este o solu˛ie doar de form„ eliminarea ministrului justi˛iei. Eliminarea ministrului justi˛iei din Consiliul Superior al Magistraturii, ca m„sur„, ar fi trebuit s„ fie completat„ cu asigurarea bugetului care s„ fie gestionat, bugetul justi˛iei s„ fie gestionat de c„tre Consiliul Superior al Magistraturii prin intermediul pre∫edintelui acestuia. O putere judec„toreasc„ independent„ nu poate func˛iona f„r„ un buget, oric‚t ne-am g‚ndi ∫i am analiza, dac„ nu va avea buget independent, puterea judec„toreasc„ nu va fi independent„ din punct de vedere politic, c‚t timp nu Ói vom asigura resursele. Este foarte simplu pentru ministrul justi˛iei, care este ordonator principal de credite, Ón func˛ie de op˛iunea politic„ s„ sprijine sau s„ nu sprijine anumi˛i pre∫edin˛i de instan˛e prin faptul c„ el administreaz„ bugetul. Œn condi˛iile Ón care bugetul Ministerului Justi˛iei va fi administrat de Consiliul Superior al Magistraturii prin pre∫edintele acestuia, putem vorbi de o real„ independen˛„. Dac„ nu facem acest lucru, nu vom face altceva dec‚t s„ prelungim Ón continuare influen˛a politicului, Óntr-o form„ sau alta, pentru c„ modalit„˛ile de interven˛ie sunt, Óntr-adev„r, multiple.
Dac„ dori˛i s„ t„iem nodul gordian, trebuie s„ o facem acum de la nivel constitu˛ional, dup„ aceea, din perspectiva legii organice, s„ asigur„m aceast„ gestionare a bugetului de c„tre Consiliul Superior al Magistraturii. Repet, nu exist„ putere judec„toreasc„ independent„, nic„ieri Ón lume, f„r„ un buget asigurat ∫i gestionat prin intermediul structurii autonome ∫i independente a Consiliului Superior al Magistraturii.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
V„ mul˛umesc.
Vot · Respins
Continuarea dezbaterilor asupra propunerii legislative de revizuire a Constitu˛iei (supunerea la votul final; adoptat„)
-
Vot · Respins
Continuarea dezbaterilor asupra propunerii legislative de revizuire a Constitu˛iei (supunerea la votul final; adoptat„)
Vot · approved
Continuarea dezbaterilor asupra propunerii legislative de revizuire a Constitu˛iei (supunerea la votul final; adoptat„)
- fost aprobat.
Trecem la punctul 51 ∫i dau cuv‚ntul domnului Stoica.
-
Vot · Amânat
Continuarea dezbaterilor asupra propunerii legislative de revizuire a Constitu˛iei (supunerea la votul final; adoptat„)
## Domnule pre∫edinte,
Sunt dou„ amendamente la acest punct, ele au fost admise de comisie, le sus˛in foarte succint. Primul amendament are Ón vedere faptul c„ Ón prezent, Ón actuala structur„ ∫i cu actualele func˛ii, Consiliul Superior al Magistraturii judec„ doar Ón sec˛ii, ∫i nu ∫i Ón plen, cauzele disciplinare. Este o solu˛ie bine venit„, Óntruc‚t Ón felul acesta Ónl„tur„m suspiciunea care a existat p‚n„ acum Ón leg„tur„ cu faptul c„ se pronun˛„ ∫i procurorii Ón chestiunile disciplinare ale judec„torilor, r„m‚ne de aici Ónainte ca Ón sec˛ia de disciplin„ pentru judec„tori s„ fie analizate problemele disciplinare ale acestora, iar Ón sec˛ia pentru procurori, problemele de disciplin„ ale procurorilor. A∫a fiind, nu mai e nevoie de o judecat„ Ón plenul consiliului a acestor chestiuni de disciplin„.
™i al doilea amendament are Ón vedere faptul c„ pe l‚ng„ atribu˛iile prev„zute Ón Constitu˛ie, legea organic„ o s„ prevad„, desigur, ∫i alte atribu˛ii pentru Consiliul Superior al Magistraturii, este motivul pentru care am solicitat ∫i s-a admis de c„tre comisie un alineat 4 la art. 133.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
## Da. V„ mul˛umesc.
Vot · Amânat
Continuarea dezbaterilor asupra propunerii legislative de revizuire a Constitu˛iei (supunerea la votul final; adoptat„)
i moment pe care Ól parcurgem.
Este nevoie ca acei bani care se colecteaz„ de c„tre Guvern sau de c„tre administra˛iile locale pentru un scop precis s„ fie utilizate aceste resurse exclusiv pentru scopul pentru care au fost colectate. Nu este cazul s„ mai intr„m Ón detalii prezente cu privire la modul Ón care sunt administra˛i banii care rezult„ din contribu˛iile private de s„n„tate, ei ar trebui s„ fie administra˛i exclusiv pentru scopul pentru care au fost colecta˛i.
Am discutat cu cineva care venea din afara ˛„rii, un expert Ón problemele dreptului, ∫i s-a Óntrebat dac„ este necesar„ sau nu o asemenea reglementare la nivel constitu˛ional. ™i pe bun„ dreptate este o Óntrebare foarte bun„. Este necesar Óns„ la nivel constitu˛ional s„ consacr„m un asemenea principiu pentru a spune o dat„, nu? oric„rui guvern care va fi Ón Rom‚nia, c„ banii aduna˛i printr-o tax„ sau printr-o contribu˛ie privat„ destinat„ unui scop s„ fie utiliza˛i exclusiv acelui scop. Are Guvernul la Óndem‚n„ politica impozitelor pe care o poate utiliza a∫a cum dore∫te. ™i dac„ va mai fi nevoie, sunt convins, colegii mei v„ vor putea da alte argumente de natur„ tehnic„ pentru sus˛inerea acestui amendament care ar fi ∫i ar da Ónc„ un motiv Ón plus cet„˛enilor de a participa la referendumul pentru revizuirea Constitu˛iei, pentru c„ este o problem„ care afecteaz„ direct, Ói intereseaz„ ∫i ar avea un stimulent, repet, Ón plus s„ participe la referendumul pentru revizuirea Constitu˛iei, c„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/10.VII.2003 aceast„ Constitu˛ie nu vizeaz„ doar principii abstracte, pentru seminarii ∫i colocvii interna˛ionale, ci principii concrete care afecteaz„ via˛a de zi cu zi a cet„˛eanului. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule Boc. Domnule Duv„z, v„ rog.
## V„ mul˛umesc.
## Domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi,
A∫ vrea s„ fac aici, dac„ vre˛i, un scurt comentariu, pentru c„ p‚n„ la urm„, sigur, eu Ón˛eleg sensul discursului ∫i, la urma urmei, este ca ∫i c‚nd ar trebui s„ adopt„m un text Ón Constitu˛ie Ón care s„ spunem c„ este interzis„ deturnarea de fonduri, ceea ce Ón fond exist„ Ón legisla˛ie, pur ∫i simplu, ∫i are caracter chiar penal.
Ce vreau Óns„ s„ spun? O asemenea specificare Ón clar ar Ónsemna Ón perspectiv„ ca fondurile str‚nse Ón vederea asigur„rilor sociale s„ nu poat„ fi investite ∫i deci multiplicate. Œn general, sistemele de administrare a unor asemenea fonduri sunt sisteme productive, sunt sisteme Ón care aceste fonduri au posibilitatea s„ investeasc„ ∫i s„ se dezvolte, s„-∫i multiplice valoarea. Ceea ce ne-ar Ómpiedica Ón cazul Ón care am abordat textul constitu˛ional a∫a cum este propus el prin amendament.
Repet, Ón˛eleg‚nd motivele pentru care opozi˛ia, respectiv Partidul Democrat din opozi˛ie, a f„cut acest amendament.
V„ mul˛umesc.
V„ rog, domnule Barbu.
A∫ vrea doar s„ sus˛in amendamentele f„cute, s„ v„ reamintesc c„ ceea ce colegul Duv„z spunea anterior nu este Ómpiedicat cu nimic pentru a fi utilizat de aceast„ formulare propus„ Ón amendament, Óntruc‚t scopul investirii acestor bani Ón anumite ac˛iuni sau fonduri de tezaur sau alte lucruri ar putea s„ multiplice aceste sume, destina˛ia lor nefiind schimbat„.
Nu s-a luat de la un buget de asigur„ri sociale ∫i nu s-a dus la un alt buget. Sumele r„m‚n acolo ∫i ceea ce se multiplic„ revine bugetului asigur„rilor sociale sau, respectiv, de s„n„tate, dac„ este cazul.
A∫ vrea Óns„ s„ v„ reamintesc ce se Ónt‚mpl„ ast„zi. Regula din ultimii ani a fost c„ proiectele de buget ∫i bugetele aprobate au fost cu excedent at‚t la ∫omaj, c‚t ∫i la asigur„ri sociale, p‚n„ la urm„, c‚t ∫i la s„n„tate. Œn fiecare an, Óns„, c‚nd am aprobat noile bugete, nu am mai ∫tiut nici unii dintre noi ce se Ónt‚mpl„ cu excedentele. ™i regula a fost c„ aceste excedente au fost utilizate pentru acoperirea deficitului bugetar sau pentru bugetul consolidat.
De aceea credem c„ propunerile sunt realiste ∫i corecte ∫i ar trebui ca fondurile colectate cu aceast„ destina˛ie — ∫i care sunt contribu˛ii, nu sunt taxe ∫i impozite — s„ urmeze drumul pentru care ele au fost aprobate prin lege.
Mul˛umesc.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
Vot · Respins
Continuarea dezbaterilor asupra propunerii legislative de revizuire a Constitu˛iei (supunerea la votul final; adoptat„)
Trecem Ón continuare la punctul 55. Domnule Gaspar, v„ rog!
## **Domnul Acsinte Gaspar** _— ministru delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Vreau s„ pun Ón discu˛ie de la pozi˛ia 55 din propunerea legislativ„ un amendament care se reg„se∫te la pagina 48 din anexa 2, pozi˛ia 188, ∫i el prive∫te teza a doua a alin. 1. Este de observat c„ teza Ónt‚i este identic„ at‚t Ón textul actual al Constitu˛iei, c‚t ∫i Ón textul propus de c„tre comisie, precum ∫i Ón textul pe care l-am propus noi.
Diferen˛a care este? Textul actual din Constitu˛ie, teza a doua, la art. 139 alin. (1) sun„ Ón felul urm„tor: î...Œn condi˛iile legii, Curtea exercit„ ∫i atribu˛ii jurisdic˛ionale“.
Fa˛„ de aceast„ prevedere, comisia a propus o alt„ redactare, Ón sensul c„: îŒn condi˛iile legii organice, toate litigiile care rezult„ din activitatea Cur˛ii de Conturi vor fi solu˛ionate de instan˛ele judec„tore∫ti“, invoc‚ndu-se Óntre altele art. 123 alin. (1), pe care noi l-am votat, justi˛ia fiind unic„, impar˛ial„ ∫i egal„ pentru to˛i.
La acest amendament al comisiei, Guvernul a f„cut un contraamendament, Ón sensul c„ a spus Ón felul urm„tor: îŒn condi˛iile legii, Curtea exercit„ ∫i atribu˛ii jurisdic˛ionale, prin instan˛e de judecat„ specializate, care se organizeaz„ ∫i func˛ioneaz„ potrivit prevederilor Capitolului VI din Titlul III“.
Motivarea de respingere a amendamentului Guvernului cred c„ se referea la forma ini˛ial„ pe care a propus-o comisia, ∫i nicidecum... deoarece noi am prev„zut Ón acest text posibilitatea ca la Curte s„ poat„ fi exercitate atribu˛ii jurisdic˛ionale prin instan˛e de judecat„ specializate, tribunale fiscale, care se organizeaz„ ∫i func˛ioneaz„ Ón cadrul puterii judec„tore∫ti.
Vreau s„ v„ spun c„ acest text al Guvernului Ó∫i are o sus˛inere ∫i Ón constitu˛iile statelor membre ale Uniunii Europene, ca, de exemplu, Fran˛a, Italia, Portugalia, Spania ∫i Grecia.
Pe de alt„ parte, stima˛i colegi, Ón aceast„ sal„ nu o dat„ a fost invocat„ autoritatea membrilor Comisiei de la Vene˛ia. Cu privire la acest text, Comisia de la Vene˛ia, Comisia pentru democra˛ie prin drept, cum i se spune, facem urm„torul comentariu — se Óntreab„ exper˛ii comisiei: trebuie eliminat„ competen˛a jurisdic˛ional„ a Cur˛ii de Conturi? Trebuie transferat contenciosul legat de controlul conturilor la judec„torii simpli? Trebuie s„ remarc„m c„ actuala Curte de Conturi pledeaz„ pentru men˛inerea competen˛ei sale jurisdic˛ionale, ceea ce se poate justifica ca ∫i Ón celelalte state unde exist„ aceast„ situa˛ie, prin aspectul tehnic ∫i specializat al controlului conturilor.
Domnule Stoica, v„ rog!
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Œn Comisia de revizuire a Constitu˛iei am discutat mult„ vreme Ón leg„tur„ cu acest text, el a fost adoptat de comisie ∫i cel pu˛in dou„ argumente ne Óndreapt„ s„ st„ruim pentru ca textul s„ r„m‚n„ a∫a cum l-a formulat comisia ∫i s„ respinge˛i amendamentul care vi se propune.
Primul ∫i cel mai important argument este acela c„ Ón momentul de fa˛„, a∫a cum este organizat„ Cutea de Conturi, ea are trei structuri importante: una de control ∫i anchet„, practic, una de acuzare, e vorba de procurorii financiari, ∫i un palier de judecat„. Dar toat„ aceast„ institu˛ie este condus„ de un pre∫edinte unic ∫i, Ón ansamblul ei, dincolo de aceast„ distribuire a atribu˛iilor, Ón ansamblul ei este o singur„ institu˛ie. Nu se poate concepe ca aceea∫i institu˛ie s„ aib„ ∫i atribu˛ii de anchet„, ∫i atribu˛ii de procuror, ∫i atribu˛ii de judecat„. Dac„ am accepta aceast„ chestiune Ón continuare, ar Ónsemna s„ neg„m un principiu fundamental al separa˛iei.
Al doilea argument pe care l-am avut Ón vedere… Œn procesele obi∫nuite se urmeaz„, la instan˛ele de drept comun, dou„ sau cel mult trei faze judiciare. Acum, Ón materia Ón care este competent„ Curtea de Conturi, un proces str„bate dou„ faze judiciare la Curtea de Conturi ∫i Ónc„ dou„ faze judiciare la instan˛a de drept comun. Deci, patru faze judiciare.
Este de esen˛a chestiunilor fiscale ∫i financiare ca ele s„ fie rezolvate cu celeritate. Or, tocmai Ón aceast„ materie, unde celeritatea se impune mai mult dec‚t Ón alte privin˛e, prin actuala organizare, procesul dureaz„ foarte mult. Iat„ de ce credem c„ solu˛ia la care s-a oprit comisia este ra˛ional„ ∫i v„ rug„m s„ respinge˛i amendamentul.
Da. V„ mul˛umesc. Domnul Boc. Se preg„te∫te domnul Dorneanu.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Grupul parlamentar al Partidului Democrat nu sus˛ine amendamentul Guvernului ∫i sus˛ine punctul de vedere al
comisiei, a∫a cum a fost el adoptat, pentru prea simplul motiv c„, dac„ dorim s„ facem o revizuire a Constitu˛iei, o facem ∫i Ón interesul cet„˛eanului. Or, aceast„ m„sur„ pe care noi am propus-o la Curtea de Conturi este o m„sur„ care vine s„ Ól sprijine pe cet„˛ean s„ nu piard„ timpul inutil ∫i, Ón al doilea r‚nd, s„-∫i economiseasc„ resursele financiare pentru a nu pierde Ón primul r‚nd timpul Ón dou„ instan˛e ale Cur˛ii de Conturi, dup„ care trebuie s-o ia absolut de la cap„t Ón instan˛ele judec„tore∫ti.
Curtea Constitu˛ional„ s-a pronun˛at prin multiple decizii ∫i a spus: Curtea de Conturi nu face parte din sistemul instan˛elor judec„tore∫ti din Rom‚nia. Or, dac„ este a∫a, atribu˛iile jurisdic˛ionale ale acesteia trebuie s„ Ónceteze. Iar acest lucru nu se poate realiza dec‚t men˛in‚nd Ón continuare pentru Curtea de Conturi atribu˛iile de control, iar dup„ ce aceast„ activitate de control va fi Óndeplinit„, dosarele merg Ón instan˛„, la sec˛iile fiscale ∫i, a∫a cum am v„zut Ón proiectul Legii de organizare judec„toreasc„, se preconizeaz„ Ónfiin˛area sec˛iilor fiscale de pe l‚ng„ tribunale, care vor judeca cu celeritate aceste cauze care ˛in de competen˛a Cur˛ii de Conturi.
A men˛ine Ón continuare actualul sistem Ónseamn„ a condamna Ón continuare cet„˛eanul la pierderea resurselor financiare, la consum de timp ∫i, Ón ultim„ instan˛„, la complicarea mecanismului birocratic care vizeaz„ activitatea Cur˛ii de Conturi.
Iat„ de ce v„ propunem s„ accepta˛i solu˛ia propus„ de Comisia constitu˛ional„ ∫i s„ respinge˛i amendamentul Guvernului.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
Domnul Dorneanu. Se preg„te∫te domnul Constantinescu ∫i
Vot · Amânat
Continuarea dezbaterilor asupra propunerii legislative de revizuire a Constitu˛iei (supunerea la votul final; adoptat„)
Distinsul meu prieten ∫i vicepre∫edinte, c‚nd am vrut s„ iau cuv‚ntul la ceva pozitiv, a zis c„ nu mai e nevoie. Acum, mi l-a dat.
Stima˛i colegi, l„s‚nd gluma de-o parte, a∫ vrea s„ v„ spun un lucru: Óntr-adev„r, cum spunea domnul vicepre∫edinte Stoica, vicepre∫edintele Comisiei Constitu˛ionale, noi ne-am certat pe acest text vreo c‚teva luni ∫i am ajuns la concluzia majoritar„ a comisiei cu privire la textul pe care vi l-am propus dumneavoastr„. Am ajuns p‚n„ Ón acest punct cu edificiul constitu˛ional, vot‚nd lucruri foarte importante. Ar fi extrem de dureros dac„ noi acum ne-am Ómpotmoli Ón acest text ∫i s„ nu putem trece Constitu˛ia.
Problema este foarte discutabil„. Sunt Cur˛i de Conturi din Europa care au jurisdic˛ie Ón competen˛a lor, trebuie s„ recunosc c„ acestea sunt mai pu˛ine, multe din celelalte ˛„ri nu cunosc Ón reglementarea lor atribu˛iile jurisdic˛ionale ale Cur˛ii de Conturi.
Cred c„ cea mai bun„ solu˛ie pentru noi acum este s„ d„m posibilitate colegilor no∫tri de la Senat ∫i nou„, comisiei, s„ ne da˛i r„gaz Ón var„ s„ g„sim o eventual„ alt„ solu˛ie. Deocamdat„ cred c„ este mai Ón˛elept s„ mergem pe solu˛ia pe care v-a propus-o comisia.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/10.VII.2003
Da. V„ mul˛umesc.
Domnul Mihai Constantinescu. Dou„ minute.
Domnule profesor, dou„ minute, haide˛i, c„ sunte˛i pe timpul dumneavoastr„.
## **Domnul Mihai Constantinescu** _— consilier_
_la Administra˛ia Preziden˛ial„_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Mi se pare c„ am mai spus c„ nimeni nu e a∫a orb dec‚t „la care nu vrea s„ vad„. De ce spun treaba asta: p„i, e un lucru foarte simplu. Se critic„ ceva care nu exist„. Cine a spus c„ Curtea de Conturi s„ exercite jurisdic˛ia Ón forma actual„? Nimeni. Nici comisia, nici Guvernul. Ce se critic„? Ceva care nu exist„! Deci deasta v„ spuneam c„ nimeni nu e a∫a orb dec‚t cel care nu vrea s„ vad„.
Ce am urm„rit noi Ón cadrul comisiei? Œntr-adev„r, cum a spus domnul Stoica, e stupid ca un om s„ treac„ prin dou„ grade de jurisdic˛ie, ca abia dup„ aia s„ ajung„ la justi˛ie. E nedrept! ™i pentru finan˛e, ∫i pentru timp, ∫i pentru tot ce vre˛i. Nu-i judecat„!
™i acum, mai mult de at‚t, nici m„car nu-i posibil, pentru c„ dumneavoastr„ a˛i votat, a˛i acceptat c„ jurisdic˛iile care nu sunt instan˛e judec„tore∫ti sunt facultative ∫i gratuite. Adic„ cum? Jurisdic˛ia Cur˛ii de Conturi e facultativ„ ∫i gratuit„? C„ a∫a ar fi! ™i acum ce vi se propune? ™i, aici, v-a∫ ruga s„ vede˛i de ce am sus˛inut c„ nimeni nu-i a∫a orb dec‚t cel care nu vrea s„ vad„, adic„ cei care au criticat acest text.
Pentru c„ Guvernul ne propune un lucru foarte simplu: Ón primul r‚nd, ca instan˛ele Cur˛ii de Conturi s„ fie instan˛e judec„tore∫ti. O prim„, mare ∫i uria∫„ reform„.
Al doilea lucru: ca aceste instan˛e s„ nu se mai supun„ Legii de organizare ∫i func˛ionare a Cur˛ii de Conturi. S„ nu mai avem judec„tori care s„ fie supu∫i controlorilor Cur˛ii de Conturi… S„ nu mai avem judec„tori numi˛i de c„tre plenul Cur˛ii de Conturi… Nu! S„ avem judec„tori ca to˛i judec„torii ˛„rii! S„ avem judec„tori c„rora li se aplic„ Ón Óntregime cum scrie aici îprevederile referitoare la puterea judec„toreasc„“. Deci sub p„l„ria Consiliului Superior al Magistraturii, cu independen˛a pe care o are orice organ judec„toresc, deci cu totul altceva! Nu se mai pierde nici timpul de care se pl‚ngea domnul Stoica, dat fiind c„ n-a Ón˛eles ceea ce scrie aici. Nu se mai irose∫te nici vremea Ón mod inutil, fiindc„ sunt Ón fa˛a unei instan˛e judec„tore∫ti.
Domnul B„doiu.
Personal, n-am f„cut parte din aceast„ comisie ∫i probabil c„ din acest...
Domnule general, numai un minut dac„-mi permite˛i, s„ fac un anun˛.
Am rug„mintea… la Secretariatul general, am constatat cu to˛ii c„ deputa˛ii de la Partidul Rom‚nia Mare nu sunt Ón sal„. Cred c„ sunte˛i de acord cu mine? Da? Deci n-au fost cum s„ fie nici prezen˛i, dac„ semneaz„. S„ ne Ón˛elegem foarte clar: se taie ziua de munc„ pentru to˛i care lipsesc.
Deci nu mai admit nici un fel s„ semneze cineva prezent, nefiind Ón sal„ aici. Iar atunci c‚nd o s„ facem votul pe final, la ora 18,00, c‚nd va fi vot nominal, se va vedea c„ au lipsit ∫i le t„ia˛i ziua de munc„ la to˛i. V„ mul˛umesc.
Pofti˛i, domnule general.
Stima˛i colegi,
Œmi cer scuze. Poate pe unii Ói plictisesc, dar n-am avut prilejul s„ discut aceste propuneri dec‚t o dat„ cu dumneavoastr„, aici, Ón plen.
Vede˛i dumneavoastr„, prin amendamentul propus, de fapt, se vrea aparent crearea unor noi instan˛e Ón cadrul Cur˛ii de Conturi, ceea ce mie mi se pare a fi total nefiresc, pentru c„ mai Ón aval, am hot„r‚t ∫i am votat c„ justi˛ia este una ∫i aceea∫i, unic„ Ón Rom‚nia. Deci nu pot fi altfel de instan˛e. De altfel, e acela∫i lucru ca Ón prezent, dar Ói pune o alt„ p„l„rie. Asta vrea s„ Ónsemne amendamentul respectiv.
Dac„ vota˛i ∫i dac„ ve˛i fi aten˛i la propunerea comisiei, ve˛i constata c„ Ón teza a doua a alin. 2 se spune a∫a: îŒn condi˛iile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Cur˛ii de Conturi vor fi solu˛ionate de instan˛ele judec„tore∫ti“. Dac„ se va aprecia c„ nu mai este nevoie de ace∫ti judec„tori fiscali, repet, din„untrul Cur˛ii de Conturi, apoi le modific„m legea organic„, legea de organizare, ∫i-i elimin„m. O s„ r„m‚n„ numai func˛ia de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/10.VII.2003 control ulterior, deci constat„ o ilegalitate, se na∫te litigiul ∫i n-au dec‚t s„ se adreseze direct instan˛elor de drept comun.
A∫a c„, Ómi pare r„u, domnule ministru, dar cred c„ solu˛ia propus„ de comisie este cea corect„.
V„ mul˛umesc.
Da. V„ mul˛umesc. Domnule Stoica, domnul Muraru Ónt‚i.
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
N-a∫ fi vrut s„ iau cuv‚ntul, dar colegul meu Constantinescu m-a provocat. Œn primul r‚nd, pentru c„ nu mai sus˛ine amendamentul comisiei, care mie mi se pare bun, ∫i, Ón al doilea r‚nd, pentru c„ este Ón general ∫i Óncearc„ s„ fie at‚t de conving„tor, Ónc‚t e Ón m„sur„ s„ sus˛in„ ∫i aceast„ variant„ foarte frumos, chiar seduc„tor.
A∫ dori s„ exprim sintetic un punct de vedere. Curtea de Conturi cuprinde dou„ segmente, dou„ componente: o component„ de control financiar, a∫a cum este ast„zi, ∫i o component„ jurisdic˛ional„. A∫a cum este ast„zi aceast„ Curte, a fost reglat„ Ón timp at‚t prin decizii ale Cur˛ii Constitu˛ionale, c‚t ∫i prin modific„ri legislative. S-a introdus acel recurs jurisdic˛ional ∫i a∫a mai departe.
Problema mi se pare mie foarte simpl„: din moment ce spunem c„ respect„m separa˛ia puterilor, din moment ce spunem c„ justi˛ia este unic„ ∫i egal„ pentru to˛i, cum am putea sus˛ine ∫i cum am putea explica faptul c„, Ón afara justi˛iei acestea obi∫nuite, mai cre„m o justi˛ie. P‚n„ la urm„ vom crea nu ∫tiu c‚te justi˛ii Ónc‚t practic ne Óndep„rt„m de ceea ce ne-am propus s„ repar„m prin actuala Constitu˛ie.
Ca atare, sub acest aspect, p„strarea amendamentului comisiei este un lucru bun. Mi-a∫ Óng„dui, cu toat„ decen˛a, s„ observ c„ amendamentul propus de Guvern este pu˛in suferind din punct de vedere juridic. Potrivit Constitu˛iei, lua˛i toate textele, justi˛ia este Ónf„ptuit„ de instan˛ele judec„tore∫ti sau, altfel spus, instan˛ele judec„tore∫ti Ónf„ptuiesc justi˛ia.
Afl„m acum, din acest amendament, c„ judec„torii, instan˛ele judec„tore∫ti, chiar dac„ sunt specializate, c„ avem comerciale, civile, militare ∫i a∫a mai departe, Ónf„ptuiesc ∫i atribu˛ii jurisdic˛ionale. Cu toat„ decen˛a, repet, noi trebuie s„ respect„m terminologia riguroas„ a Constitu˛iei, dac„ dorim ca lucrurile s„ fie clare pentru judec„tori ∫i mai ales pentru cet„˛enii care se adreseaz„ justi˛iei.
Iat„ de ce eu consider c„ p„strarea textului comisiei este un lucru bun, ar fi ∫i ipoteza s„ nu umbl„m deloc la aceste texte, dar asta este voin˛a dumneavoastr„. ™i, Ón orice caz, nu cred c„ acest amendament poate fi admis din ra˛iuni, sigur, constitu˛ionale.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
V„ mul˛umesc ∫i eu.
V„
Vot · Amânat
Continuarea dezbaterilor asupra propunerii legislative de revizuire a Constitu˛iei (supunerea la votul final; adoptat„)
Eu vreau s„ v„ ajut, ca s„ corect„m o eroare din text, nu pentru altceva!
V„ rog!
La art. 58 lit. c), dac„ nu m„ Ón∫el, textul se refer„ la arbitraj. N-am nimic Ómpotriv„ s„ r„m‚n„ ∫i arbitrajul men˛ionat, Óns„ nu trebuie s„ uit„m c„ sunt mai multe feluri de arbitraj: avem arbitraj comercial, avem arbitraj valutar, avem arbitraj interna˛ional public, avem arbitraj sportiv. Dac„ nu facem precizarea c„ e vorba de arbitrajul comercial, textul este defectuos. De aceea am intervenit, nu pentru altceva.
Deci trebuie s„ facem un text care s„ fie corect ∫i s„ nu fie jenant c‚nd Ól citim. Ad„ug‚nd îarbitraj comercial“, evit„m orice confuzie ∫i textul este bun.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
La ce punct este acesta? îArbitraj comercial“, aici spune˛i. Comisia Ó∫i Ónsu∫e∫te punctul acesta de vedere? Dac„ comisia ∫i-a Ónsu∫it, vine îarbitraj comercial“. V„ mul˛umesc.
Vot · Amânat
Continuarea dezbaterilor asupra propunerii legislative de revizuire a Constitu˛iei (supunerea la votul final; adoptat„)
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œnainte de a trece la punctul 61, din ra˛iuni de consecven˛„, v„ supun aten˛iei propunerea noastr„, amendamentul nostru respins de la pozi˛ia 208 de la îAmendamente respinse“, prin care solicit„m eliminarea art. 148.
Œn˛elegem c„ exist„ ∫i ra˛iuni juridice constitu˛ionale de a conserva, de a pietrifica anumite prevederi ale Constitu˛iei. Consider„m c„ acestea sunt ni∫te valori incontestabile ∫i recunoa∫tem chiar existen˛a unor valori incontestabile, Óns„ consider„m, Ón acela∫i timp, c„ o putere constituant„ nu poate limita puterea unei alte puteri constituante viitoare ∫i consider„m c„, din punct de vedere juridic, strict juridic, nu ar avea relevan˛„ aceste interdic˛ii de a modifica anumite prevederi din Constitu˛ie.
Av‚nd Ón vedere schimb„rile din via˛a noastr„, accelerarea fenomenului, de exemplu, de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„ este un element care trebuie s„ ne conduc„ la ideea c„ o astfel de interdic˛ie Ón cadrul Constitu˛iei nu ar fi pur ∫i simplu ra˛ional„ ∫i nu ar avea relevan˛„ juridic„.
Doresc s„ men˛ionez c„ prin aceasta nu contest„m valoarea unor idei fundamentale, cum ar fi: democra˛ia, pluralismul politic, independen˛a justi˛iei ∫i a∫a mai departe. Deci nu contest„m valoarea acestor idei fundamentale, dar consider„m c„ din punct de vedere juridic, ∫i chiar sunt ∫i Ón teorie, Ón doctrina juridic„ rom‚neasc„, astfel de comentarii, Ón sensul c„ nu ar avea valoare, relevan˛„ juridic„ o astfel de interdic˛ie.
V„ mul˛umesc foarte mult.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
V„ mul˛umesc. Supun la vot amendamentul U.D.M.R.-ului. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? V„ mul˛umesc.
Ab˛ineri?
Cu 24 de voturi pentru, 4 ab˛ineri ∫i 210 Ómpotriv„, amendamentul a fost respins.
Vot · Amânat
Continuarea dezbaterilor asupra propunerii legislative de revizuire a Constitu˛iei (supunerea la votul final; adoptat„)
Punctul 73, Ón raport, la îAmendamente respinse“, domnule pre∫edinte.
V„ mul˛umesc. V„ rog s„ lua˛i cuv‚ntul.
Amendamentul pe care l-am f„cut pleac„ de la premisa c„ ar trebui s„ avem o real„ departajare func˛ional„ a atribu˛iilor celor dou„ Camere.
Œn comisie, Óntr-adev„r, au existat ample discu˛ii Ón leg„tur„ cu acest subiect ∫i s-a ajuns la o formul„ de compromis, exprimat„ Ón textul care v„ este prezentat dumneavoastr„ Ón proiectul legislativ. Dar, doamnelor ∫i domnilor deputa˛i, compromisul care s-a realizat Ón comisie nu a fost un compromis politic, nu a fost un compromis Óntre social-democra˛i, liberali, U.D.M.R., a fost un compromis Óntre senatori ∫i deputa˛i, pentru c„, Ón aceast„ privin˛„, senatorii, indiferent de culoarea lor politic„, au f„cut bloc pe ideea c„ nu vor admite nici un fel de simplificare a mecanismului parlamentar, care le-ar r„pi Ón vreun fel atribu˛iile de legiferare pe care le au Ón prezent. ™i, din acest punct de vedere, ˛in‚nd seama de ponderea Senatului Ón acest proces de revizuire a Constitu˛iei, a fost foarte greu s„ se primeasc„ punctul de vedere pe care noi l-am sus˛inut, ∫i anume c„ principala Camer„ legiuitoare trebuie s„ fie Camera Deputa˛ilor, iar Senatul, c„ruia i se spune ∫i Camera superioar„, ar trebui s„ p„streze atribu˛ii Ón materia ratific„rii tratatelor interna˛ionale, Ón materia unor numiri Ón autorit„˛ile statului care trebuie s„ func˛ioneze independent sau autonom, Ón materia administra˛iei publice. S-ar realiza, Ón felul acesta, o adev„rat„ departajarea func˛ional„ a atribu˛iilor celor dou„ Camere ale Parlamentului.
Aici s-a mai spus, dintr-un punct de vedere care este al teoriei constitu˛ionale, c„ Ón m„sura Ón care atribu˛iile legislative ale celor dou„ Camere nu mai sunt echilibrate,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/10.VII.2003 nu am mai avea un adev„rat Parlament, ci am avea dou„ Parlamente. Mi se pare c„ acest punct de vedere nu rezist„, dac„ ˛inem seama c„ teoria constitu˛ional„ este destul de elastic„ Ón aceast„ privin˛„ ∫i concepe ambele sisteme: ∫i sistemele Ón care ambele Camere au atribu˛ii legislative echivalente, ∫i sistemele Ón care, Óntr-adev„r, cele dou„ Camere au atribu˛ii bine diferen˛iate.
Dac„ dorim s„ avem un mecanism parlamentar rapid ∫i eficace, amendamentul pe care noi l-am propus ∫i care duce la o real„ diferen˛iere a atribu˛iilor celor dou„ Camere ar trebui s„ fie admis.
Mul˛umim, domnule Stoica. Domnul Boc.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Pozi˛ia Partidului Democrat fa˛„ de atribu˛iile celor dou„ Camere ale Parlamentului este sensibil apropiat„ de cea exprimat„ de c„tre colegii liberali.
Partidul Democrat s-a pronun˛at, Ón cadrul procesului de revizuire a Constitu˛iei, pentru o separare real„, ∫i nu formal„ a atribu˛iilor celor dou„ Camere ale Parlamentului.
Prin actuala propunere legislativ„ de revizuire a Constitu˛iei, am realizat o separare formal„ a atribu˛iilor celor dou„ Camere, Ón sensul c„, una dintre Camere va avea cuv‚ntul decisiv asupra unui proiect de lege ∫i nu va mai exista procedura medierii, dec‚t Ón cazuri excep˛ionale, dup„ procedura prev„zut„ de lege. Acesta este c‚∫tigul apreciat de c„tre majoritatea comisiei a fi Ón privin˛a separ„rii atribu˛iilor celor dou„ Camere: faptul c„ se elimin„ procedura medierii ∫i proiectul de lege r„m‚ne definitiv Ón cea de-a doua Camer„ care-l dezbate. Intr„ Ón Camera Deputa˛ilor, r„m‚ne definitiv Ón Senat; intr„ Ón Senat, r„m‚ne definitiv Ón Camera Deputa˛ilor.
Noi apreciem, av‚nd Ón vedere ∫i modelele parlamentare existente, c„ un sistem bicameral eficient — dac„ este s„ mai men˛inem sistemul bicameral — ar fi acela prin care cele dou„ Camere s„ fie separate prin atribu˛ii distincte ∫i clar precizate Ón Constitu˛ie. Œn concep˛ia noastr„ Senatul ar urma s„ se ocupe de problemele legate de administra˛ia local„, pornind ∫i de la premisa c„ o asemenea separare a celor dou„ Camere ar trebui s„ fie continuat„ sau cel pu˛in putea fi precedat„ de o reformare a sistemului electoral, unde votul uninominal s„ vizeze Senatul, ∫i av‚nd Ón vedere leg„tura Óntre senator, desemnat prin vot uninominal, ∫i competen˛a exclusiv„ a Senatului pentru administra˛ia local„, s-ar fi justificat, Óntr-adev„r, o asemenea separa˛ie, ca Senatul s„ se ocupe de probleme de administra˛ie local„.
Œn al doilea r‚nd, s„ se ocupe de problemele rela˛iilor interna˛ionale, s„ vizeze aceste aspecte care ˛in de integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, s„ ratifice tratatele interna˛ionale ∫i, g‚ndindu-ne din perspectiva integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„, v„ putem
asigura c„ aceste tratate nu vor fi pu˛ine. Cu alte cuvinte, vom avea o Camer„ specializat„ pe aceste domenii.
Am o rug„minte la colegii mei, liderii de grup, s„-∫i anun˛e colegii c„ pentru ora 17,00 ar putea s„ fie votul nominal ∫i s„-∫i cheme to˛i colegii Ón sal„.
V„ mul˛umesc.
Domnul B„doiu.
## Stima˛i colegi,
B„nuind c„ amendamentul domnului Stoica nu va fi adoptat de c„tre dumneavoastr„ — de altfel, ∫i d‚nsul ∫i-a manifestat scepticismul —, a∫ vrea s„ fi˛i de acord cu o adaptare redac˛ional„, ∫i anume, ca la lit. g[1)] s„ ad„ug„m c„: îvalidarea sau, dup„ caz, numirea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii“. S„ ad„ug„m acolo: îvalidarea sau, dup„ caz, numirea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii“.
Dac„ ar fi trecut amendamentul sau dac„ va trece, atunci, Óntr-un fel s-ar fi impus s„ r„m‚n„, Ón opinia unor colegi, ca numirea acestor membri ai Consiliului s„ se fac„ numai de c„tre Senat.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Comisia, v„ rog? Domnul Dorneanu.
## Stima˛i colegi,
Rolul Camerelor, departajarea lor ar putea face obiectul unui simpozion, la al c„rui rezultat, dup„ dou„ s„pt„m‚ni, nu ne-am putea a∫tepta c„ ar putea da o
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/10.VII.2003 solu˛ie sigur„. Ceea ce, Óns„, v-a∫ ruga s„ Ón˛elege˛i este c„, de∫i noi ne-am propus s„ modific„m acele texte care pot fi votate, deci am avut o pozi˛ie realist„, aceasta nu Ónseamn„ c„ doar faptul c„ Senatul n-ar vota o altfel de departajare Óntre atribu˛iile celor dou„ Camere ne-a determinat s„ adopt„m aceast„ solu˛ie.
Solu˛ia actualei departaj„ri este o solu˛ie logic„, este o solu˛ie care se reg„se∫te ∫i Ón alte Constitu˛ii ∫i este o solu˛ie care, Ón principiu, a func˛ionat dup„ Constitu˛ia din 1991. A separa rolul Camerelor ∫i a transforma, de pild„, Senatul Óntr-o Camer„ de reflec˛ie, Óntr-o Camer„ de avizare ar Ónsemna, practic, s„ modific„m, s„ revolu˛ion„m Óntreg sistemul de legiferare. Un asemenea sistem care se reg„se∫te, de pild„, Ón Austria, Ón Polonia, de multe ori face activitatea parlamentar„ dificil„ ∫i transform„ acel sistem Óntr-un sistem conflictual, pentru c„ Senatul, av‚nd un asemenea rol, este tentat s„ ∫i-l supradimensioneze, s„ Ól suprasolicite.
Dac„ am g„si o asemenea solu˛ie, practic ar trebui s„ g„sim un sf‚r∫it al traseului. Dac„ Senatul nu avizeaz„ un proiect, func˛ioneaz„ fie sistemul navetei continue, se Óntoarce la Camer„ pentru a-l vota, dac„ Ól voteaz„, din nou la Senat ∫i uite a∫a, p‚n„ c‚nd, de pild„, Ón Fran˛a trebuie s„ intervin„ la un moment dat Guvernul ∫i s„ opreasc„ aceast„ navet„. Deci este nefunc˛ional ∫i este Óntr-un fel ∫i nefiresc. Ce s„ Ón˛eleag„ cet„˛eanul rom‚n care trimite, pe de o parte, deputa˛i Ón Parlament ∫i, pe de alt„ parte, senatori, senatorilor s„ le creeze un statut, oarecum, de decor, dar ei nu pot s„ participe la activitatea de legiferare.
Pe de alt„ parte, o activitate de legiferare care s„ se desf„∫oare succesiv Ón cele dou„ Camere Ói confer„ acesteia un surplus de garan˛ii: de garan˛ii de calitate, de garan˛ii de echilibru, garan˛ii de cenzur„. Dac„ gre∫e∫te prima Camer„, cealalt„ are posibilitatea s„ repare acest lucru.
V„ mul˛umesc.
Pentru o chestiune de redactare, domnul Bahrin.
Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Vreau s„ fac urm„toarea propunere de tehnic„ legislativ„, la articolul...
Am rug„mintea la membrii comisiei s„ fie aten˛i la propunerea domnului Bahrin.
La art. 62 alin. 2, lit. f) s„ fie desp„r˛it„ Ón dou„, respectiv s„ r„m‚n„ f), care era prev„zut„ ∫i Ón articol, Ón propunerea legislativ„ de modificare a Constitu˛iei, respectiv îaprobarea strategiei na˛ionale de ap„rare a ˛„rii“, ∫i s„ fie un f[1] ), fosta lit. f) din Constitu˛ia Ón vigoare, respectiv îexaminarea rapoartelor Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii“.
Motiva˛ie. Œn primul r‚nd, din punct de vedere al tehnicii legislative, sunt dou„ activit„˛i distincte: prima este obligativitatea pre∫edintelui de a proceda la prezentarea noii strategii la maximum 6 luni dup„ intrarea Ón vigoare a mandatului s„u ∫i practic excede mandatul, c„ mai urmeaz„ Ónc„ 6 luni p‚n„ vine noul pre∫edinte, iar cealalt„ activitate, normal, trebuie s„ o aprob„m anual ∫i de baz„ tot despre strategie, dar nu numai strategia cuprinde rapoartele Consiliului Suprem de Ap„rare a fi„rii. Deci s„ fie dou„ litere distincte ∫i Ón economia articolului, peste tot, activit„˛ile nu sunt comasate, sunt articole distincte.
Domnul Babiuc.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Œntr-un fel, repet„m experien˛a din 1990—1991, c‚nd n-am avut t„ria de a tran∫a raportul dintre cele dou„ Camere. Œn parlamentele bicamerale normale, atunci c‚nd exist„ diferen˛e de puncte de vedere Óntre o Camer„ ∫i alta, cea care tran∫eaz„ divergen˛a este Camera Deputa˛ilor.
Œn 1990, Óns„, sau 1991, orgoliile senatorilor au fost mai mari dec‚t Ón˛elepciunea, iar Camera Deputa˛ilor a fost mai Óng„duitoare dec‚t trebuia.
Œn statele normale, v„ aduc aminte, mo˛iunile de cenzur„ se fac numai Ón Camera Deputa˛ilor, nu Ón Senat, bugetul este aprobat de Camera Deputa˛ilor, nu de c„tre Senat, iar dac„ la un proiect de lege sunt divergen˛e, Óntre cele dou„ solu˛ii, a Camerei Deputa˛ilor ∫i a Senatului, cea care decide este Camera Deputa˛ilor.
Iat„ c„ acum Óncerc„m iar„∫i o solu˛ie hibrid„, s„ d„m, Ón anumite cazuri, prioritate Senatului, Ón alte cazuri prioritate Camerei Deputa˛ilor.
Mi se pare c„ iar vom continua s„ avem solu˛ii cu divergen˛e, neclarit„˛i Ón leg„tur„ cu cine decide ∫i cine nu decide, solu˛ii care se abat de la normalitatea din parlamentele europene care func˛ioneaz„ bine.
De aceea, mi se pare c„ ar trebui s„ fim pu˛in mai curajo∫i, ca s„ nu spun altfel, Ón leg„tur„ cu solu˛iile pe care le adopt„m.
Domnul ministru Stoica ∫i Partidul Na˛ional Liberal ne-a propus un text care tran∫eaz„ aceast„ chestiune Ón favoarea Camerei Deputa˛ilor ∫i ar trebui s„ mergem pe aceast„ solu˛ie.
V„ amintesc, de altfel, c„ Ón 1990, c‚nd s-au f„cut alegeri, s-a pornit de la o premis„ normal„, c„ senatorii reprezint„ jude˛ele ∫i doar deputa˛ii na˛iunea. Iat„ c„ ne-am Óntors la o solu˛ie Ón care am pus semnul egalit„˛ii ∫i nu g„sim rezolv„ri convenabile pentru toate atributele pe care trebuie s„ le aib„ fie Camera Deputa˛ilor, fie Senatul.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/10.VII.2003
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
V„ mul˛umesc.
Vot · Respins
Continuarea dezbaterilor asupra propunerii legislative de revizuire a Constitu˛iei (supunerea la votul final; adoptat„)
Vot · Amânat
Continuarea dezbaterilor asupra propunerii legislative de revizuire a Constitu˛iei (supunerea la votul final; adoptat„)
## Domnule pre∫edinte,
Œnainte de articolul consacrat imunit„˛ii parlamentare, avem la art. 66 un amendament care cred c„ va trece foarte repede, f„r„ probleme. El sun„ a∫a: îDeputatul sau senatorul care p„r„se∫te partidul pe listele c„ruia a fost ales pierde de drept mandatul parlamentar“.
Cred c„ este un amendament care va Óntruni sus˛inerea colegilor no∫tri, Óntruc‚t, pe de o parte, pune cap„t migra˛iei politice Ón Rom‚nia, pe de alt„ parte, va putea fi completat la nivelul legii organice ∫i cu o limitare a migra˛iei politice cu privire la consilierii locali ∫i consilierii jude˛eni ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, acest amendament se mai reg„se∫te sau o asemenea formul„ se mai reg„se∫te ∫i Ón alte Constitu˛ii.
Putem invoca, de exemplu, Constitu˛ia Portugaliei, deci nimic nu-i nou sub soare. ™i al˛ii au introdus Ón Constitu˛ie, acolo unde au apreciat c„ este nevoie. Mul˛i au spus c„ nu este nevoie ca o asemenea precizare s„ fie de natur„ constitu˛ional„, dar vreau s„ v„ spun c„, de obicei, legiuitorul constituant pune Ón Constitu˛ie acele lucruri care Ól dor.
De exemplu, americanii au avut un amendament ∫i au introdus prin Constitu˛ie prohibi˛ia b„uturilor alcoolice, sau elve˛ienii au Ón art. 22 bis o regul„ cu privire la t„ierea bovinelor.
Cu alte cuvinte, n-ar fi Ón afara Constitu˛iei s„ preciz„m un asemenea principiu, o asemenea formul„ la nivelul textului constitu˛ional. Ea ar avea marele avantaj c„ ar reda cet„˛eanului Óncrederea Ón votul pe care-l d„, am Óncheia faza aceasta c‚nd aleg„torul ar fi min˛it, ar fi indus Ón eroare de c„tre reprezentantul pe care-l voteaz„, Óntruc‚t acum acesta are posibilitatea, a doua zi dup„ ce este votat, s„ treac„ la un alt partid politic, f„r„ nici un fel de alt„ problem„.
Se va invoca aici faptul c„ se men˛ioneaz„ Ón Constitu˛ia Rom‚niei c„ mandatul imperativ este nul ∫i, Ón consecin˛„, orice alt„ precizare suplimentar„ ar fi contrar„ textului constitu˛ional. Vreau s„ v„ spun c„ nu este adev„rat, impunerea acestui text nu ar afecta caracterul reprezentativ al mandatului ∫i v„ pot oferi dumneavoastr„ Ónc„ un exemplu concret: avem, prin Legea anticorup˛ie, precizarea c„ acel deputat sau acel senator care nu renun˛„ la situa˛ia de incompatibilitate Ón termenul prev„zut de lege este considerat demisionat de drept. Iat„ o situa˛ie aproape similar„, prin care este considerat demisionat de drept acel parlamentar, ∫i nimeni nu a
## V„ mul˛umesc.
Domnul Mitu ∫i se preg„te∫te pe urm„ domnul Stoica. Domnule Stoica, l„sa˛i-l pe domnul Mitu Ónt‚i, v„ rog.
## Domnule pre∫edinte,
## Domnilor colegi,
Eu o s„ Óncerc s„ completez de unde a Óncheiat domnul Boc, pentru c„ domnul deputat Boc abia acum ∫i-a dat seama c„ e posibil ∫i s„ fii dat afar„ dintr-un partid. ™i nu Ón˛eleg cum ar putea s„ rezulte din prevederile Constitu˛iei, Ón condi˛iile Ón care se adopt„ amendamentul respectiv, cum se poate face distinc˛ia Óntre c‚nd p„r„se∫ti partidul ∫i c‚nd e∫ti dat afar„ ∫i p„r„se∫ti partidul ∫i c‚nd vrei s„-l p„r„se∫ti.
De aceea, sigur c„ eu unul nu sunt de acord cu introducerea unui asemenea amendament, pentru c„, o dat„ introdus, nu mai poate fi respectat punctul 1 al art. 66, care spune: îŒn exercitarea mandatului, deputa˛ii ∫i senatorii sunt Ón serviciul poporului“.
™i ˛in s„-l contrazic pe domnul Boc, pentru c„ vreau s„ v„ spun, printre altele, cum un prieten de al meu, regizor, m„ tachineaz„, numindu-m„ îalesul lui“, ∫i eu Ói spun de foarte multe ori c„ nu sunt îalesul lui“, c„ sunt îreprezentantul“ lui. Glumind, spun‚nd c„ Ón Rom‚nia sunt doar 5 aleg„tori sau, eventual, 7 sau 8, ace∫tia fiind ∫efii partidelor. Dar, prin virtutea prevederilor constitu˛ionale, sigur c„ noi ajungem s„ fim reprezentan˛i ai poporului. Cum putem, Ón felul acesta, s„ mai r„m‚nem îreprezentan˛i ai poporului“, c‚nd putem s„ ajungem dependen˛i de emo˛iile unui pre∫edinte de partid, care, uneori, Ó∫i permite chiar s„ schimbe un pre∫edinte de filial„, ∫tiu eu, de unde, din ˛ar„, pentru c„ nu s-a Ón˛eles cu nu ∫tiu ce alt sus˛inut al d‚nsului? Sau chiar c‚nd vorbim de o conven˛ie na˛ional„.
Mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/10.VII.2003
Mul˛umesc. Domnul Stoica.
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor colegi,
De obicei, pledez pentru a apropia realit„˛ile de principii. Œn aceast„ situa˛ie, a migra˛iei parlamentare, trebuie s„ recunosc c„ realitatea a Ónvins principiul. Principiul care afirm„ c„ mandatul nu este imperativ este Óntr-adev„r, Ón dreptul constitu˛ional, un principiu fundamental. ™i, mai devreme, antevorbitorul meu pleca tocmai de la acest principiu pentru a demonstra c„ amendamentul nu se sus˛ine ∫i c„ ar trebui respins.
Dar ori de c‚te ori realitatea bate principiul, cred c„ ar trebui s„ ne g‚ndim la o reformulare a principiului, pentru c„, deocamdat„, realitatea nu d„ semne c„ ar vrea s„ se ridice la Ón„l˛imea principiului. Œn 13 ani de via˛„ parlamentar„, Ón Rom‚nia, ar fi trebuit ca valorile morale s„-i Óndemne pe to˛i parlamentarii s„ nu fac„ asemenea gesturi, care, din diferite motive, mai mult sau mai pu˛in inspirate, nu arat„ dec‚t instabilitatea ∫i, de multe ori, trebuie s„ o spun, cu toat„ triste˛ea, oportunismul unor oameni.
Iat„ de ce, din aceast„ perspectiv„, dac„ dorim s„ curm„m migra˛ia parlamentar„, ˛in‚nd seama c„ este vorba de un sistem electoral, deocamdat„, bazat pe liste, singura cale este aceea de a se admite amendamentul f„cut de Partidul Democrat. ™i atunci, un principiu constitu˛ional actual va fi Ónlocuit cu un alt principiu constitu˛ional.
Œn fond, nimic nu este b„tut Ón cuie ∫i dac„ realitatea rom‚neasc„ cere o modificare de principiu, acest amendament o face ∫i, ca urmare, este bine venit.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Domnul Me∫ca. V„ rog.
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Am cea mai mare stim„ pentru colegii mei, domnul deputat Boc ∫i domnul deputat Stoica, stima mea este real„, sunt ni∫te speciali∫ti de Ónalt„ clas„, sunt ni∫te oameni inteligen˛i ∫i motiva˛i de cele mai onorabile inten˛ii, Óns„ nu pot s„ fiu de acord cu sus˛inerile Domniilor lor, din c‚teva motive.
Œn primul r‚nd, este oarecum depreciativ numit„ mi∫carea care se produce Ón r‚ndurile unor grupuri parlamentare Ón timpul unei legislaturi. O legislatur„ este o perioad„ de timp destul de lung„, iar aceast„ mi∫care este o mi∫care normal„, pentru c„, dac„ am considera-o altfel, ar Ónsemna s„ consider„m c„ situa˛ia dintr-un anume moment al clasei politice este situa˛ia perfect„, o situa˛ie care nu mai poate fi schimbat„; c„ partidele respective, Ón felul Ón care se afl„ Óntr-un anume moment, sunt partidele perfecte. Or, noi ∫tim c„ lucrurile nu stau tocmai a∫a, iar libertatea aceasta de mi∫care, liberul arbitru al parlamentarilor, este o situa˛ie care nu trebuie Ón nici un fel Ónfr‚nat„, pentru c„ nu putem s„ leg„m parlamentarii îde glie“, nu putem s„-i leg„m de anumite partide.
Eu vreau s„ spun c„ toate partidele politice prezente Ón Parlament acum au Ón r‚ndurile lor, Ón aceste momente, oameni care sunt demni de toat„ stima, sunt profesioni∫ti de Ónalt„ clas„, sunt oameni principiali, sunt oameni care au un aport deosebit la ceea ce facem noi aici zi de zi. De aceea este nedrept s„ condamn„m _in corpore_ toat„ aceast„ categorie a parlamentarilor care, a∫a cum mai spuneam ∫i alt„ dat„, au considerat fie c„ ei sunt prea buni pentru partidele din care f„ceau parte ∫i pe listele c„rora au fost admi∫i, fie c„ partidele respective sunt prea bune pentru ei ∫i au ales s„ le p„r„seasc„. Unii au p„r„sit partidele respective d‚ndu-∫i demisia, al˛ii au fost da˛i afar„ din respectivele partide.
Eu sunt un parlamentar independent, nu vreau s„ fac o pledoarie _pro domo,_ am plecat dintr-un partid pe listele c„ruia am intrat Ón Parlament prin demisie ∫i nu accept Ón nici un fel ∫i mi-ar p„rea foarte r„u dac„ plenul Camerei ar accepta aceast„ idee, c„ orice plecare, din motive de con∫tiin˛„ sau din alte motive Ónseamn„ îtraseism politic“ ∫i c„ trebuie condamnat„ de plenul Camerei. Cred c„ ar fi o limitare a libert„˛ii ∫i de g‚ndire, ∫i de ac˛iune, ∫i a moralei, ∫i moralit„˛ii parlamentarilor ∫i, de aceea, v„ rog, doamnelor ∫i domnilor colegi, s„ respinge˛i un astfel de amendament.
V„ rog, domnule Cazimir.
## **Domnul ™tefan Cazimir:**
Pe marginea amendamentului propus de Partidul Democrat, trebuie s„ m„rturisesc c„, Ón trecut, am Ómp„rt„∫it ∫i eu aceast„ idee ∫i m-am declarat Ón favoarea ei la dezbaterea Legii electorale din 1992. Mi-am dat Óns„ ulterior seama c„ adoptarea unei asemenea prevederi n-ar face altceva dec‚t s„ Óncurajeze ipocrizia: parlamentarul avizat asupra consecin˛elor care ar decurge din schimbarea apartenen˛ei politice ar renun˛a s-o mai declare public, dar ar ac˛iona Ón conformitate cu noile lui op˛iuni ∫i simpatii. Altfel spus, ∫i-ar p„stra p„rul, schimb‚ndu-∫i numai n„ravul.
Un motiv suplimentar de a m„ opune amendamentului propus de P.D. decurge din calitatea mea de pre∫edinte fondator al Partidului Liber Schimbist. Œn ziua de 24 septembrie 1991, printr-o hot„r‚re a Consiliului Director P.L.S., to˛i parlamentarii care-∫i schimbaser„ apartenen˛a politic„ au fost declara˛i membri de onoare ai Partidului Liber Schimbist. Ulterior, Decizia nr. 44/8 iulie 1993 a Cur˛ii Constitu˛ionale a stabilit c„ îdeputatul are facultatea de a adera la un grup parlamentar sau altul Ón func˛ie de op˛iunile sale, de a se transfera de la un grup parlamentar la altul sau de a se declara independent fa˛„ de toate grupurile parlamentare“. Printr-o nou„ decizie a sa, nr. 45/17 mai 1994, Curtea Constitu˛ional„ a calificat prevederile din Regulamentul Camerei privind p„r„sirea unui grup parlamentar ∫i interdic˛ia trecerii Ón altul ca o Óngr„dire a mandatului reprezentativ, a∫adar, ca o Ónc„lcare a art. 66 din Constitu˛ie. Œn consecin˛„, amintitele prevederi au fost eliminate din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor. Mi∫carea liber-schimbist„ din Parlamentul Rom‚niei era legitimat„ integral ∫i definitiv. Legislativul ales la 26 noiembrie 2000 a cuprins _ab initio_ zeci de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/10.VII.2003 liber-schimbi∫ti cu veche atestare, iar num„rul nu a Óncetat s„ creasc„. Amendamentul propus de P.D. ar avea nevoie, pentru a fi adoptat, de autodezavuarea multor parlamentari, printre care am cinstea s„ m„ num„r ∫i eu. Vorba lung„, s„r„cia omului! Faptul nu se va Ónt‚mpla niciodat„!
V„ mul˛umesc. Domnul Bahrin.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Cu tot respectul ∫i salutul meu vizavi de pledoaria domnului deputat Stoica, Ómi permit s„ vin cu contraargumente pe acela∫i ra˛ionament, Ón sensul c„ îpractica bate teoria“ ∫i vreau s„ sus˛in ideea c„, cel pu˛in acest subiect, pentru Ónc„ o bun„ perioad„ de timp, trebuie s„ r„m‚n„ de domeniul doctrinei.
™i spuneam c„ practica bate teoria ∫i o s„ v„ dau cel pu˛in dou„ exemple din practic„:
1. Ce se Ónt‚mpl„ cu un deputat care a intrat pe o list„ Ón Parlament pentru o alian˛„ politic„, devine independent ∫i r„m‚ne Ón alian˛a politic„ respectiv„? ™i-a schimbat idealul de baz„ pentru care l-a votat aleg„torul?
2. Ce se Ónt‚mpl„ cu un deputat dac„ partidul s„u, la un moment dat, Ó∫i schimb„ fundamental doctrina, aproape de a ajunge la extremism, dar r„m‚ne Ón limitele legalit„˛ii? Acel deputat trebuie s„ se supun„ orbe∫te unei decizii sau unei hot„r‚ri sau unei situa˛ii de arbitru?
Deci p„rerea mea este c„ pentru aceast„ perioad„, Ónc„ de tranzi˛ie la maturizarea partidelor politice Ón Rom‚nia, este necesar s„ r„m‚n„ aceast„ libertate de op˛iune a deputatului.
Mul˛umesc.
Domnul Oltean.
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Amendamentul pe care Partidul Democrat Ól sus˛ine treze∫te un interes incontestabil ∫i din partea celor care Ól v„d ca un element necesar pentru stabilizarea vie˛ii politice rom‚ne∫ti, dar ∫i de c„tre cei care cred c„, Ón felul acesta, pot fi participan˛i direc˛i la modificarea voin˛ei electoratului Ón mod artificial.
Migra˛ia parlamentar„ nu este un fenomen ce a ap„rut numai din anul 2000 Óncoace, el este Ónt‚lnit din 1992 Óncoace, dar Ón Rom‚nia a cunoscut cote nemaiÓnt‚lnite Ón alte ˛„ri din Europa Central„ ∫i de Est. De asemenea, cotele pe care le-a Ónt‚lnit migra˛ia parlamentar„ din 2000 Óncoace sunt nemaiÓnt‚lnite Ón Rom‚nia.
Spuneam mai Ónainte c„ fenomenul nu l-a inventat legislatura Ón 2000—2004, el a fost prezent ∫i Ón anii trecu˛i, evident, Óns„, la cote mult mai mici. Œn actuala legislatur„, 48 de parlamentari, ceea ce reprezint„ aproape 13%, ∫i-au schimbat op˛iunea politic„, plec‚nd prin demisie din partidul pe listele c„ruia au ajuns Ón Parlamentul Rom‚niei. Œn felul acesta, Ón mod cu totul ∫i
cu totul artificial, voin˛a electoratului pe care ei o reprezentau s-a modificat, ceea ce mi se pare absolut de nepermis.
Dac„ Ón sesiunea 1996—2000, 47 de parlamentari au plecat prin demisie din forma˛iunile politice, doar 3% dintre ace∫tia s-au Óndreptat spre partidul de guvern„m‚nt. Œn perioada 2000—2003, 48 de parlamentari au plecat din partidele politice pe listele c„rora au ajuns Ón Parlament ∫i, dintre ace∫tia, 11% se reg„sesc ast„zi, Óntr-un fel sau altul, Ón coloratura politic„ a partidului de guvern„m‚nt.
Noi credem c„ via˛a politic„ rom‚neasc„ are nevoie de mult„ stabilitate ∫i c„, dac„ morala nu poate fi impus„ printr-o con∫tiin˛„ liber consim˛it„, printr-o moral„ politic„, atunci se impune ca legiuitorul s„ intervin„ ∫i s„-∫i aduc„ aportul. De aceea, noi credem c„ un asemenea amendament, un asemenea principiu inserat Ón Constitu˛ie este bine venit. Aceasta, nu pentru a st„vili pentru moment migra˛ia politic„ ∫i migra˛ia parlamentar„, Ón general, ci pentru a stabili Ón viitor ca acest fenomen s„ nu mai existe.
Sigur, este de neacceptat, din punctul meu de vedere, ca persoane care sunt Óntr-o asemenea situa˛ie s„ vin„ aici ∫i s„ caute argumente care s„ pledeze Ómpotriva unui asemenea principiu. Acest lucru este lipsit de moral„. Dar dac„ Ón politic„ nu exist„ moral„, atunci nici politica nu poate fi de bun„ calitate.
V„ mul˛umesc.
Domnul Baciu ∫i, apoi, domnul Boiangiu.
Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Avem 23%, Parlamentul, Ón percep˛ia electoratului. Suntem printre cele mai, s„ spunem a∫a, dispre˛uite institu˛ii din Rom‚nia, iar Parlamentul nu este o institu˛ie oarecare.
Aceast„ percep˛ie joas„ de care ne bucur„m Ón percep˛ia majorit„˛ii oamenilor din Rom‚nia are la baz„, dup„ cum ∫ti˛i, mai multe motive. L„s‚nd la o parte corup˛ia (∫i acolo, nu ∫tiu de ce, dar, m„ rog, se pot aduce argumente, tot parlamentarii apar Ón frunte, de data aceasta), Óntre alte motive, este ∫i turismul politic.
Turismul politic, care este condamnat nu de azi, de ieri, ci de opinia public„ rom‚neasc„ mai demult, nemaivorbind de mass-media rom‚ne∫ti, care condamn„, Ón unanimitate, a∫ zice, turismul politic.
Eu cred c„ este timpul s„ facem un pic de cur„˛enie Ón acest domeniu ∫i dac„ este adev„rat proverbul (∫i orice proverb este adev„rat) c„ îPe∫tele de la cap se Ómpute!“, s„ Óncepem cur„˛enia cu propria noastr„ ograd„, adic„, cu Parlamentul. Nu putem s„ utiliz„m un instrument mai eficient, dec‚t aprob‚nd amendamentul nostru — acesta, pe care Ól repet, s„-l Ón˛eleag„ Ónc„ o dat„ toat„ lumea: îParlamentarul care p„r„se∫te un partid s„ p„r„seasc„ ∫i fotoliul de parlamentar!“
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/10.VII.2003 Am spus de mai multe ori, stima˛i colegi, cred c„ ∫i aici, dar ∫i cu alte ocazii, c„ eu r„m‚n la un anumit nivel de naivitate. Am fost acuzat de naivitate ∫i Ómi asum aceast„ acuza˛ie. Aceast„ naivitate const„ Ón urm„torul lucru: se zice c„ pentru via˛a politic„ morala este o rud„ s„rac„, c„ Ón via˛a politic„ nu c„ nu are ce c„uta, dar nu ar exista moral„ — nici morala comun„, nemaivorbind de principiile legii morale universale. Naivitatea mea const„ Ón convingerea, pe care mi-o p„strez, oric‚t m-ar acuza unii ∫i al˛ii, oric‚t ar r‚de de mine, c„ ∫i Ón via˛a politic„ este nevoie de un minim de principii morale, de un minim de norme morale, pe care trebuie s„ le respect„m at‚t Ón rela˛iile dintre indivizi, ca oameni politici, c‚t ∫i Ón rela˛iile dintre partide.
Dar pentru acest lucru trebuie s„ Óncepem, repet, cu v‚rful, adic„ cu Parlamentul. A∫a Ónc‚t v„ rog ∫i insist, nu Ón numele meu personal, evident, Ón numele Partidului Democrat ∫i Ón numele unei p„r˛i semnificative, a∫ putea spune, majoritare din popula˛ia acestei ˛„ri, s„ vot„m acest amendament.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
## Domnul Dorneanu.
Eu conduc ∫edin˛a, totu∫i... Domnul Boc.
## Domnule pre∫edinte,
Au fost formulate c‚teva lucruri ∫i eu apreciez generozitatea timpului dumneavoastr„. Dou„ lucruri, domnule pre∫edinte.
Contraargumentele formulate aici, ∫i anume, cele legate de faptul c„ exist„ o decizie a Cur˛ii Constitu˛ionale. Da, exist„ o decizie a Cur˛ii Constitu˛ionale pe actualul cadru constitu˛ional, noi revizuim Constitu˛ia, domnule Cazimir, de aceea ne propunem s„ limit„m migra˛ia parlamentar„. Pe actualul cadru constitu˛ional este imposibil„, de aceea o propunem, pentru c„, p‚n„ acum, nu era posibil„, pe actualul cadru constitu˛ional. Prin limitarea propus„, noi doream s„ modific„m implicit cadrul constitu˛ional ∫i, atunci, era Ón regul„.
™i, doi, sper s„ se Ón˛eleag„ Ónc„ o dat„ foarte bine, noi nu propunem ca acel deputat care este demis de un partid politic s„ piard„ mandatul parlamentar, noi am propus ∫i propunem ca acel parlamentar care, de bun„voie, p„r„se∫te lista partidului pe care a fost ales, s„ piard„ de drept mandatul parlamentar.
Deci cu aceste dou„ elemente sper„m c„ argumentele formulate de colegii mei au fost conving„toare ∫i a∫tept„m un vot pozitiv de la dumneavoastr„. V„ mul˛umim.
V„ mul˛umesc. Domnul Dorneanu.
## Stima˛i colegi,
Nu vreau ca prin pozi˛ia mea s„ se Ón˛eleag„ c„ a∫ fi cumva partizanul navetismului, al celor care Ó∫i p„r„sesc partidele. Vreau Óns„ s„ analiz„m ∫i s„ vedem dac„ un gest individual al unui nemul˛umit ne poate justifica nou„ Ónc„lcarea unor principii constitu˛ionale.
Domnul Boc a invocat aici exemplul Portugaliei, eu a∫ mai da un exemplu: Ón India se mai Ónt‚mpl„ asemenea lucruri, Óntr-adev„r, este o ˛ar„ cu o mare migra˛ie, c‚nd parlamentarii sunt penaliza˛i astfel. Œn celelalte democra˛ii din Europa nu exist„ asemenea texte. ™i o s„ le dau colegilor mei chiar ast„zi o recent„ carte, scris„ de marele constitu˛ionalist Giovanni Sartori, care, Ón stilul lui nonconformist, califica asemenea texte, propuse de dumnealor, ca fiind nonnecesare ∫i, Ón orice caz, excesive.
Nu cred c„ prin aceast„ solu˛ie s-ar na∫te o mai mare calificare a clasei politice. Nu cred c„ o asemenea solu˛ie ar duce la o mai mare stabilitate politic„. Œn schimb, sunt convins c„ o asemenea solu˛ie ar Ónc„lca ni∫te principii constitu˛ionale: ar Ónc„lca libertatea de opinie, libertatea de expresie, ar Ónc„lca rela˛iile normale, constitu˛ionale care se nasc Óntre ale∫i ∫i electoratul lor.
Eu cred c„ Ón alt„ parte trebuie g„sit„ solu˛ia, Ón disciplina de partid, Ón modul de selectare a oamenilor. ™i, Ón orice caz, repet, aceasta nu este o solu˛ie, pentru c„ dac„ noi am aproba textul propus de c„tre colegii no∫tri, am crea un precedent foarte periculos. Deci pe cel care Ó∫i d„ demisia dintr-un partid Ól excludem de drept, ar urma ca acei care sunt exclu∫i din partid din motive politice, la r‚ndul lor, s„ fie ∫i ei exclu∫i din Parlament. ™i alte ∫i alte solu˛ii. Practic, s-ar ajunge la Ónc„lcarea Ón Óntregime a normelor care dirijeaz„ dreptul constitu˛ional.
Toate aceste motive, ca ∫i practica, repet, majoritar„ a ˛„rilor europene ne determin„ s„ credem c„ aceasta este solu˛ia Ómpotriva navetismului politic. V„ rug„m, deci, s„ vota˛i Ómpotriva textului propus de c„tre Partidul Democrat.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
V„ mul˛umesc.
Supun la vot amendamentul domnului Boc. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? V„ mul˛umesc.
Ab˛ineri?
Cu 26 de voturi pentru ∫i 208 Ómpotriv„, amendamentul a fost respins.
Vot · Amânat
Continuarea dezbaterilor asupra propunerii legislative de revizuire a Constitu˛iei (supunerea la votul final; adoptat„)
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Cer ca propunerea comisiei s„ fie completat„ cu urm„torul text .....
La ce anume? La ce articol cere˛i, exact, ca s„ ∫tiu?
La art. 23, am un amendament, la punctul 80.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Sunt mai multe amendamente admise de comisie ∫i nu vreau s„ insist Ón sus˛inerea lor, pentru c„ este limpede c„ sunt necesare. Vreau doar s„ precizez c„, urmare a admiterii acestor amendamente, ∫i la art. 73[1] trebuie f„cut„ o modificare, Ón sensul c„ amendamentul pe care l-am admis la lit. e[1] ) al art. 72 se refer„ la o lege care trebuie s„ intre Ón competen˛a Senatului, iar cel de la lit. i[1] ), Ón competen˛a Camerei Deputa˛ilor. Ca urmare, la art. 73[1] ar trebui s„ intre ∫i regimul st„rii de r„zboi Ón competen˛a Senatului.
A∫a. Bun, v„ rog.
îDeputa˛ii ∫i senatorii nu pot fi tra∫i la r„spundere pentru activitatea lor parlamentar„.“
Stima˛i colegi,
Conform Constitu˛iei, exist„ un control parlamentar. Dac„ deputa˛ii ∫i senatorii vor s„ uzeze de acest drept, este nevoie de introducerea acestui text, pentru a fi feri˛i de unele acte du∫m„noase din partea acelor persoane care au fost atinse Ón activit„˛ile lor ilegale.
Œn legislatura trecut„ eram membru Ón Comisia special„ care s-a ocupat cu situa˛ia economiei forestiere din Rom‚nia. Pentru anchetele efectuate Ón cadrul atribu˛iunilor mele parlamentare, prin care am descoperit ho˛ia ∫i ilegalit„˛ile, de 11 ori am fost purtat Ón instan˛„.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
## V„ mul˛umesc.
Supun la vot amendamentul domnului Garda. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? V„ mul˛umesc. Ab˛ineri?
Cu 22 voturi pentru, 4 ab˛ineri ∫i 210 voturi Ómpotriv„, amendamentul a fost respins.
Vot · approved
Continuarea dezbaterilor asupra propunerii legislative de revizuire a Constitu˛iei (supunerea la votul final; adoptat„)
Vot · Amânat
Continuarea dezbaterilor asupra propunerii legislative de revizuire a Constitu˛iei (supunerea la votul final; adoptat„)
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,
A existat un set de amendamente retrimise pentru discu˛ie Ón comisie, respectiv reprezentan˛ilor grupurilor parlamentare, ∫i aici am avut o propunere de compromis pentru art. 73, conform c„reia, Ón alin. (2), Camera sesizat„ Ón prima lectur„ se pronun˛„ Ón termen de 45 de zile, iar pentru coduri ∫i alte legi de o complexitate deosebit„ termenul este de 60 de zile, propunere cu care aceast„ comisie a fost de acord, ∫i propun s„ aproba˛i ∫i dumneavoastr„ aceste termene de 45, respectiv 60 de zile, care Óntr-adev„r se pot realiza conform uzan˛ei parlamentare.
Eu am propus doar modificarea de la 30 la 45 de zile, fiind vorba de num„rul de zile Ón care, dac„ prima Camer„ nu realizeaz„ un raport, se consider„ adoptat proiectul de lege Ón forma nemodificat„.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
V„ mul˛umesc. Comisia? Este de acord.
Vot · Amânat
Continuarea dezbaterilor asupra propunerii legislative de revizuire a Constitu˛iei (supunerea la votul final; adoptat„)
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Onorat„ Camer„,
Amendamentul nostru se afl„ la pozi˛ia 122 de la amendamente respinse ∫i se refer„ la alin. (1) ∫i la alin. (3) ale art. 114. Noi am propus o Ómbun„t„˛ire a textului actual al Constitu˛iei.
La alin. 1 propunem urm„toarea formul„: îParlamentul poate adopta o lege special„ de abilitare a Guvernului la finalul fiec„rei sesiuni a puterii Legislative pentru a emite ordonan˛e Ón perioada vacan˛ei parlamentare Ón domenii care nu fac obiectul legii organice.“ Acest text precizeaz„ ∫i, mai degrab„, consacr„ cutuma actual„, Ón sensul c„ Parlamentul a abilitat Guvernul de a emite ordonan˛e simple doar Ón perioada vacan˛ei parlamentare. Œns„ textul actual al Constitu˛iei prevede posibilitatea, ∫i cel pu˛in a r„mas teoretic„ aceast„ posibilitate, ca ∫i Ón cazul Ón care func˛ioneaz„ Parlamentul s„ abiliteze Guvernul ca, Ón acea perioad„, c‚nd Ón mod normal func˛ioneaz„ Parlamentul, s„ adopte ordonan˛e simple.
Deci textul nostru precizeaz„ ∫i consacr„ cutuma care s-a obi∫nuit Ón Parlament, ca Ón perioada vacan˛ei parlamentare Guvernul s„ fie abilitat de a emite ordonan˛e simple.
La alin. (3), Ón completarea alin. (1), propunem urm„torul text: îOrdonan˛ele se supun aprob„rii Parlamentului potrivit procedurii legislative, p‚n„ la Ómplinirea termenului de abilitare. Nu se supun aprob„rii Parlamentului ordonan˛ele care Ón„untrul termenului de abilitare ∫i-au Óndeplinit efectul pentru care au fost emise.“
Conform textului actual din Constitu˛ie, formularea este c„, dac„ legea prevede, numai atunci se supun aprob„rii Parlamentului ordonan˛ele simple, fiind deci o condi˛ie. Noi am considerat oportun ca fiecare ordonan˛„ s„ treac„ prin filtrul Parlamentului. Evident, Ón cazul Ón care ordonan˛ele emise de Guvern Ó∫i consum„ efectul Ón termenul de abilitare, atunci nu mai este necesar acest lucru. Dar, ca o regul„, propunem s„ fie aceea ca ordonan˛ele s„ treac„ Ón mod obligatoriu prin Parlament, s„ fie dezb„tute Ón Parlament nu numai Ón cazul Ón care legea o cere. Deci propunerea noastr„ are sensul de a Ómbun„t„˛i textul actual.
V„ mul˛umesc.
Domnul Márton Árpád. V„ rog.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,
Am venit la microfon pentru o alt„ problem„. Ve˛i vedea c„ ∫i Ón raportul amendamentelor respinse apare ca element distinct, pentru c„ cele dou„ amendamente despre care v„ voi vorbi se refer„ la alin. (4) al art. 114, punctul 39.
Grupul nostru parlamentar a propus eliminarea institu˛iei ordonan˛elor de urgen˛„. Noi credem Ón continuare c„ aceasta ar fi cea mai bun„ solu˛ie.
Mai exist„ ∫i un amendament de reformulare a textului, propus de mine, conform c„ruia, dac„ o astfel de ordonan˛„ de urgen˛„ nu este aprobat„ Óntr-un termen de 90 de zile, ea trebuie s„ fie suspendat„ p‚n„ c‚nd Parlamentul Ó∫i va spune punctul de vedere.
Renun˛„m la cele dou„ amendamente, aduc‚ndu-v„ aminte c„ trebuie s„ facem o corelare Óntre ceea ce am vorbit mai Ónainte ∫i acest articol, art. 114 alin. (4), pentru c„ ∫i Ónainte cele dou„ termene erau corelate.
Deci v„ propunem ca Ón loc de îcel mult 30 de zile“, s„ fie îcel mult 45 de zile“.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Domnul Tóro Tibor.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Amendamentul meu se refer„ tot la art. 114 alin. (4) din textul Constitu˛iei, care se g„se∫te la pozi˛ia 127, pagina 33, la îAmendamente respinse“, ∫i se refer„ la institu˛ia ordonan˛elor de urgen˛„ ale Guvernului.
Cred c„ practica celor dou„ guverne — Coali˛ia dintre 1996 ∫i 2000, respectiv Guvernul condus de Partidul Social Democrat din 2000 p‚n„ acum — a demonstrat practic c„ este un argument pentru acceptarea acestui amendament, deoarece ambele guverne au abuzat de aceast„ institu˛ie a ordonan˛elor de urgen˛„.
Astfel, trebuie limitat„ Ón mod drastic aceast„ institu˛ie, nu cum este limitat„ Ón textul propus de c„tre Comisia de modificare a Constitu˛iei, un text care chiar Ónr„ut„˛e∫te situa˛ia.
Deci prin amendamentul nostru propunem doar Ón cazuri absolut excep˛ionale uzarea de acest instrument, ∫i anume Ón modul urm„tor: îŒn caz de r„zboi, catastrof„, calamit„˛i naturale ori situa˛ii care justific„ declararea st„rii de urgen˛„ sau a st„rii de asediu, Guvernul poate adopta ordonan˛e de urgen˛„. Acestea intr„ Ón vigoare numai dup„ depunerea lor spre aprobare la Parlament. Dac„ Parlamentul nu se afl„ Ón sesiune, se convoac„ Ón mod obligatoriu.“ Acest amendament coincide aproape textual cu cel depus de c„tre colegii no∫tri de la Partidul Democrat ∫i v„ rog s„ sus˛ine˛i acest amendament. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Domnul Boc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/10.VII.2003
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Amendamentul Partidului Democrat vizeaz„ art. 114 alin. (4) din Constitu˛ie, consacrat ordonan˛elor de urgen˛„.
Credem c„ amendamentul Partidului Democrat, care vizeaz„ restr‚ngerea posibilit„˛ii Guvernului de a emite ordonan˛e de urgen˛„ doar la situa˛iile Ón care avem de-a face cu stare de necesitate, cu stare de asediu, cu stare de r„zboi sau cu calamit„˛i naturale, a∫a cum au formulat textul ∫i colegii de la U.D.M.R., se impune. De ce? Procesul legislativ permite at‚t Guvernului, c‚t ∫i Parlamentului s„ parcurg„ unele proiecte de lege sau unele propuneri legislative Ón proceduri diferite ca ritm ∫i intensitate.
Œn primul r‚nd, avem la dispozi˛ie, ∫i Parlamentul are la Óndem‚n„, procedura legislativ„ obi∫nuit„, c‚nd proiectul de lege trece prin ambele Camere Ón procedur„ normal„, lucru care, de obicei, dureaz„ Óntre dou„ ∫i patru luni de zile, la nivel statistic.
Œn al doilea r‚nd, Parlamentul are la Óndem‚n„, la cererea Guvernului sau a parlamentarilor, s„ promoveze un proiect de lege Ón procedur„ de urgen˛„, c‚nd ∫tim bine c„ termenele sunt mult mai scurte ∫i, atunci, Óntr-o lun„, maximum dou„, un proiect de lege poate parcurge ambele Camere ale Parlamentului.
Œn al treilea r‚nd, Constitu˛ia i-a dat Guvernului, Ón cazul Ón care are nevoie de o lege foarte important„ pentru programul de guvernare, f„r„ de care nu s-ar putea duce mai departe guvernarea ˛„rii, o procedur„ excep˛ional„ — procedura angaj„rii r„spunderii asupra unui proiect de lege, program sau declara˛ie de politic„ general„. Ce Ónseamn„ acest lucru: c„ Ón trei zile proiectul de lege poate ajunge Ón îMonitorul Oficial“, dac„ nu se depune o mo˛iune de cenzur„.
Deci iat„, Guvernul are la Óndem‚n„ posibilitatea ca prin cele trei solu˛ii alternative s„ Ó∫i promoveze programul legislativ.
Inten˛ia Adun„rii Constituante din 1991 a fost s„ se legifereze Ón aceste cadre.
Institu˛ia ordonan˛elor de urgen˛„, inspirat„ din alte sisteme constitu˛ionale, printre care Ól amintesc pe cel spaniol, viza cu adev„rat situa˛ii excep˛ionale, atunci c‚nd o calamitate, o stare de asediu, o stare de r„zboi nu mai permit discutarea Ón Parlament a unui proiect de lege foarte important ∫i, atunci, este nevoie de o asemenea reglementare urgent„.
V„ mul˛umesc. Domnul Stoica.
Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Grupul parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal sus˛ine amendamentul formulat de Partidul Democrat. De altfel, acest amendament ar trebui s„ fie sus˛inut cel pu˛in ∫i de Partidul Social Democrat, prin grupul s„u parlamentar din Camer„, Óntruc‚t Ón programul de guvernare al Partidului Social Democrat figureaz„, Óntre altele, ∫i ideea restabilirii autorit„˛ii Parlamentului. Or, dac„ reprezentan˛ii Partidului Social Democrat din aceast„ sal„ respect„ propriul program de guvernare, restabilirea autorit„˛ii Parlamentului nu este posibil„ dec‚t dac„ limit„m drastic, prin Constitu˛ie, posibilitatea emiterii ordonan˛elor de urgen˛„.
Dac„ aceast„ limitare nu este f„cut„ prin prevederile Constitu˛iei, ulterior Ón practica Executivului se va abuza de aceast„ posibilitate, ∫i c‚nd spun asta nu vreau s„ acuz numai actualul Guvern, ci acuz toate guvernele care, de la intrarea Ón vigoare a acestei Constitu˛ii ∫i p‚n„ Ón prezent, au abuzat de practica ordonan˛elor de urgen˛„.
Dac„ dorim Óntr-adev„r ca aceast„ practic„ s„ fie Ónl„turat„, singura cale nu este s„ sper„m doar Ón Ón˛elepciunea Executivului, ci singura cale este ca prin Constitu˛ie s„ limit„m drastic aceast„ posibilitate. Pentru c„, sub presiunea evenimentelor, pentru Executiv este mai comod s„ recurg„ la ordonan˛a de urgen˛„ dec‚t s„ supun„ dezbaterii Parlamentului uneori reglement„ri complicate.
A∫adar, paza bun„ trece primejdia rea. Este mai bine ca, prin Constitu˛ie, s„ avem un instrument, o pav„z„, o barier„ Ómpotriva abuzului Executivului. Iat„ de ce v„ rog s„ vota˛i Ón favoarea acestui amendament.
Cine mai dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Domnul profesor Muraru.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/10.VII.2003
## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Eu voi r„spunde plec‚nd de la tehnicile constitu˛ionale de legiferare, pentru c„ avocatul poporului nu face politic„ ∫i, ca atare, nu pot s„ spun ce au f„cut guvernele.
La punctul 122 se propune ca Legea special„ de abilitare a Guvernului s„ fie adoptat„ la finalul fiec„rei sesiuni, merg‚ndu-se pe ideea c„ se consacr„ o practic„ parlamentar„.
Permite˛i-mi s„ observ c„ aceast„ practic„ parlamentar„ nu acoper„ Ón totalitate delegarea legislativ„. Oric‚nd Parlamentul poate delega Guvernul s„ emit„ ordonan˛e. Pot fi momente Ón timpul sesiunii parlamentare c‚nd Parlamentul este foarte aglomerat ∫i consider„ c„ anumite lucruri de mai mic„ importan˛„ eventual trebuie acordate Guvernului. Iat„ de ce aceast„ prim„ propunere este, a∫ spune, mai mult sentimental„, fa˛„ de cutuma constitu˛ional„ de la noi, dar nu este ∫i pragmatic„, nu este Ón general folosit„ Ón practica parlamentar„.
Se face ∫i o a doua propunere, tot la acest punct, ∫i anume: îNu se supun aprob„rii Parlamentului ordonan˛ele care Ón„untrul termenului de abilitare ∫i-au Óndeplinit efectul pentru care au fost emise.“
Da˛i-mi voie s„ observ, tot din punct de vedere al tehnicilor de guvernare, c„ ar conveni Guvernului un asemenea lucru, pentru c„ poate da o ordonan˛„ care Ón trei s„pt„m‚ni ∫i-a Óndeplinit efectul, o ordonan˛„ care poate fi criticat„, ∫i Parlamentul nu mai are controlul.
Trebuie s„ v„ supun aten˛iei faptul c„ ∫i aici suntem Ón zona unei tehnici de legiferare.
Mai Ónt‚i, trebuie s„ observ„m c„ aprobarea despre care vorbe∫te textul nostru constitu˛ional are un dublu rol. Pe de o parte, Parlamentul exercit„ un control asupra modului Ón care Guvernul ∫i-a Óndeplinit delega˛ia, deci mandatul dat, iar, pe de alt„ parte, prin aceast„ aprobare Parlamentul descarc„ Guvernul de r„spunderea pe care a avut-o, pentru c„ ordonan˛a continu„ dup„ aceea s„ produc„ efecte ca lege.
Mai mult dec‚t at‚t, dac„ ve˛i accepta aceast„ parte din amendament, venim Ón conflict cu punctul 5[1] propus de comisie, care punct 5[1] este un mare pas Ónainte, comisia spun‚nd acolo: îŒn cazul Ón care Parlamentul respinge o ordonan˛„, trebuie s„ arate ∫i ce se Ónt‚mpl„ cu efectele juridice produse“. Mai exact, f„r„ a intra Ón detalii, s„ spunem c„, dac„ printr-o ordonan˛„ s-au produs pagube cet„˛enilor, ∫i Parlamentul nu o aprob„, Parlamentul are obliga˛ia s„ spun„ cum se repar„ aceste pagube. Dac„ introducem acest text, Parlamentul nu va mai discuta o asemenea ordonan˛„, iar pagubele produse cet„˛enilor nu mai pot fi reparate.
Domnul Varga Attila ∫i, apoi, domnul profesor Constantinescu.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Trebuie s„ m„ aplec Ón fa˛a argument„rii domnului profesor Ioan Muraru, Ón special Ón privin˛a alin. (3). Œntr-adev„r, am gre∫it atunci c‚nd am formulat teza a doua, ∫i anume c„: îNu se supun aprob„rii Parlamentului
ordonan˛ele care Ón„untrul termenului de abilitare ∫i-au Óndeplinit efectul pentru care au fost emise“. Deci m„ aplec asupra acestor argument„ri.
Œns„, Ón privin˛a alin. (1), consider c„ nu ar fi fost din partea noastr„ doar un argument sentimental consacrarea unei cutume care s-a obi∫nuit Ón cadrul Parlamentului. Eu cred c„ dac„ se dore∫te Óntr-adev„r Ónt„rirea autorit„˛ii Parlamentului, atunci este necesar ca aceast„ abilitare s„ se emit„ doar pe perioada vacan˛ei parlamentare.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Domnul profesor Constantinescu.
Doamnelor ∫i domnilor,
Eu voiam un singur lucru: s„ risipesc, dac„ sunt Ón stare, aceast„ grav„ confuzie pe care a f„cut-o, spre uimirea mea, chiar domnul Boc. Pentru c„, Ón avizul s„u, Comisia de la Vene˛ia ne-a zis: nu mai confunda˛i starea excep˛ional„ cu ordonan˛a de urgen˛„; nu are nici o leg„tur„. Starea excep˛ional„, adic„ starea de urgen˛„, starea de necesitate au o lege a lor; a˛i votat c„ regimul st„rii de asediu ∫i st„rii de necesitate se aprob„ prin lege organic„ ∫i este cu totul altceva. Nu are nici o leg„tur„ cu ordonan˛a de urgen˛„.
Ordonan˛a de urgen˛„ este cunoscut„ ∫i Ón Italia ∫i sub un alt nume Ón Germania, este cunoscut„ Ón absolut toate legisla˛iile, Ón diferite forme, pute˛i s„ Ói spune˛i cum vre˛i, ∫i nu are absolut nici o leg„tur„ cu starea de urgen˛„ ∫i cu starea de necesitate.
Tocmai aceasta a fost critica din raportul Comisiei de la Vene˛ia: faptul c„ denumirea actual„ ∫i modul Ón care este redactat textul f„ceau o conexiune posibil„, care este o conexiune anticonstitu˛ional„, ne∫tiin˛ific„, ira˛ional„ ∫i a∫a mai departe.
Probabil c„ unii uit„, probabil nu vor s„-∫i aduc„ aminte c„, Ónainte, Ón perioada antebelic„, pentru situa˛ii de genul acesta se d„deau decrete-lege. Decretele-lege nu aveau nici un temei constitu˛ional ∫i erau pentru situa˛ii caracterizate Ón epoc„ de Curtea de Casa˛ie ca fiind situa˛ii anormale. Constitu˛ia ar fi pentru situa˛iile normale, ∫i tot ceea ce nu este situa˛ie normal„ este decret-lege, unde bineÓn˛eles c„ puterea executiv„ era liber„ s„ stabileasc„ orice, ∫i a profitat din plin de aceast„ liberate ∫i pentru lucruri care sunt consacrate istoric, dar ∫i pentru m„run˛i∫uri de tot felul privind nu ∫tiu ce Camer„ de Comer˛ de la Fo∫cani ∫i a∫a mai departe, pentru c„ aceea nu era cenzurabil„ de nimeni. Vrem s„ ajungem la a∫a ceva?!
Dup„ Al Doilea R„zboi Mondial, Ón toate ˛„rile europene, deci nu Ón Rom‚nia noastr„, starea excep˛ional„ ∫i reglement„rile pe care le infirmau decretele-lege, deci care nu erau pe temei constitu˛ional, au disp„rut ∫i a∫a a ap„rut ordonan˛a de urgen˛„.
Ceea ce se dore∫te acum este probabil reÓnvierea unui trecut revolut care a adus mult„, mult„ nenorocire Ón Europa Ón general ∫i, pe care, din aceast„ cauz„, nu ar fi cazul Ón nici un fel s„ Ól reÓnviem noi ast„zi.
V„ mul˛umesc.
Domnul profesor universitar Boc, drept la replic„.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Raportul Comisiei de la Vene˛ia se invoc„ Ón func˛ie de ceea ce ne convine ∫i Ón func˛ie de argumentele pe care trebuie s„ le formul„m.
Au fost multe puncte din raportul Comisiei de la Vene˛ia pe care le-am ignorat ∫i pe care nu le-am utilizat Ón expunerile noastre, iar Ón privin˛a acestei situa˛ii Ómi permit s„ nu fiu de acord cu distinsul profesor Constantinescu, pentru c„ a reglementa prin lege ce Ónseamn„ stare de asediu, stare de urgen˛„, stare de r„zboi nu este acela∫i lucru cu a prevedea, Ón Constitu˛ie, c„ numai Ón aceste situa˛ii extraordinare se pot emite ordonan˛e de urgen˛„. Este un lucru, cred, care este de ordinul eviden˛ei c„, dac„ am definit ce este, nu Ónseamn„ c„, Ón acele domenii, nu putem legifera ∫i pe cale obi∫nuit„, dar Ói d„m dreptul, Ón mod excep˛ional, c„ a∫a spune ∫i textul actual al Constitu˛iei, Ón art. 114: îÓn cazuri excep˛ionale“, ∫i textul propus de comisie: îÓn situa˛ii extraordinare“. Aceste lucruri pot fi realizate prin intermediul ordonan˛elor de urgen˛„.
Œn al doilea r‚nd, da˛i-mi voie s„ spun c„ poate fi o realitate teoretic„ frumoas„, impecabil„, dar ea nu se potrive∫te cu fondul. Via˛a bate filmul, din nefericire! Aceast„ teorie frumoas„ pe care o avem Ón Constitu˛ie cu privire la ordonan˛ele de urgen˛„ este impecabil„ din punct de vedere constitu˛ional, dar uita˛i-v„ la ce consecin˛e am ajuns Ón materia instabilit„˛ii legislative. ™i dac„ via˛a bate filmul, haide˛i s„ ne adapt„m realit„˛ilor ∫i s„ g„sim acele mecanisme constitu˛ionale capabile s„ aduc„ stabilitatea legislativ„ Ón Rom‚nia.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
V„ mul˛umesc.
Vot · Respins
Continuarea dezbaterilor asupra propunerii legislative de revizuire a Constitu˛iei (supunerea la votul final; adoptat„)
-
Vot · Amânat
Continuarea dezbaterilor asupra propunerii legislative de revizuire a Constitu˛iei (supunerea la votul final; adoptat„)
Cred c„ acest vot a Ónsemnat, fac doar o precizare, c„ acea corelare de termene la 45 de zile s-a operat implicit.
Da, da. Domnul Stoica.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,
La acest punct 42, exist„ dou„ amendamente. Un amendament al comisiei, mai bine zis al domnului profesor Neagu prive∫te alin. 3 din art. 119 ∫i este un amendament f„cut de mine... La art. 119 alin. 3.
Eu sunt la alin. 2.
La 2, da? Dac„ mai ave˛i treab„ la alin. 2, v„ las. Pofti˛i.
Domnul C„∫unean.
Domnule pre∫edinte, Domnilor mini∫tri,
Stima˛i colegi,
Punctul 142 din cadrul amendamentelor respinse vizeaz„ propunerea introducerii unui nou alineat, (2[1] ), dup„ alin. (2) al art. 119 propus de comisie, cu urm„torul con˛inut: îActele redactate Ón limba unei minorit„˛i na˛ionale vor fi Ónso˛ite de traducerea autorizat„ Ón limba rom‚n„“.
S-a considerat c„ n-ar fi o problem„ de ordin constitu˛ional adoptarea unei norme de principiu care s„ prevad„ obligativitatea traducerii Ón limba rom‚n„ a actelor redactate Ón limba unei minorit„˛i na˛ionale, Óntruc‚t o asemenea traducere s-ar justifica numai Ón func˛ie de utilizarea actului. Noi credem c„ traducerea Ón limba rom‚n„ a actelor utilizate de persoanele apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale este o problem„ de principiu ∫i se impune din mai multe considerente. Un prim considerent ar fi acela al respect„rii principiului constitu˛ional al oficialit„˛ii limbii rom‚ne.
A insera, Ón cuprinsul Constitu˛iei, posibilitatea folosirii unei limbi, a limbii unei minorit„˛i na˛ionale Ón administra˛ia public„ f„r„ a condi˛iona traducerea Ón limba rom‚n„ a ceea ce se exprim„ Ón limba acestei minorit„˛i Ónseamn„ a recunoa∫te ca limb„ oficial„ ∫i limba minorit„˛ilor na˛ionale, ceea ce contravine normei constitu˛ionale care prevede c„ Ón Rom‚nia, stat na˛ional, ∫i nu multina˛ional, limba oficial„ este limba rom‚n„.
Un al doilea considerent ar fi acela c„ a acorda unei minorit„˛i posibilitatea de a se exprima Ón limba sa matern„ Ón cadrul administra˛iei publice, necondi˛ionat, f„r„ obliga˛ia de traducere Ón limba oficial„, Ón limba rom‚n„, a ceea ce exprim„ Ónseamn„ a discrimina unele unit„˛i administrativ-teritoriale din Rom‚nia ∫i, implicit, pe
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/10.VII.2003 cet„˛enii acestei unit„˛i care nu apar˛in minorit„˛ii na˛ionale respective s„-∫i desf„∫oare activitatea Ón administra˛ia public„, fa˛„ de ceilal˛i cet„˛eni ai ˛„rii. Cu alte cuvinte, Ól obliga˛i pe func˛ionarul public din Covasna sau Harghita, sau Mure∫ s„ cunoasc„ limba maghiar„ pentru a putea ∫ti ce con˛in cererile sau alte acte redactate Ón limba maghiar„ care Ói parvin sau care-i sunt repartizate, f„r„ a fi traduse, dar nu acela∫i lucru se Ónt‚mpl„ cu al˛i func˛ionari din restul ˛„rii care lucreaz„ Ón administra˛ia public„.
Domnul Baciu.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
De data asta, voi fi mai lung ca de obicei, chiar foarte lung.
Grupul P.D. sus˛ine acest amendament.
V„ mul˛umesc. Domnul Szilágyi Zsolt.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
A∫ dori s„ sus˛in un amendament depus de domnii deputa˛i Kovacs Zoltan, Pécsi Ferenc, Tóro Tibor ∫i Vekov Károly ∫i, bineÓn˛eles, subsemnatul, Zsolt Szilágyi.
Amendamentul nostru se afl„ la amendamente respinse. V„ m„rturisesc c„, ini˛ial, am crezut c„ e o gre∫eal„ de redactare, fiindc„ amendamentul nostru vrea s„ implementeze practica existent„ european„ Ón ceea ce prive∫te exercitarea unor drepturi locale privind ideea ∫i principiul regionalismului.
Se cunoa∫te bine c„ Europa unit„ nu va fi Europa statelor centralizate. Europa statelor bogate nu poate fi conceput„ f„r„ regiuni bogate. Deci f„r„ acceptarea ca regionalismul s„ fie aplicat ∫i Ón Rom‚nia, cursa noastr„ de integrare nu va fi de succes. Drept urmare, noi propunem ca noi s„ legifer„m diversitatea regional„ existent„ Ón aceast„ ˛ar„ ∫i s„ valorific„m aceast„ bog„˛ie ce este diversitatea regional„.
Rom‚nia numai Ónainte de ’89 a fost o ˛ar„ omogen„, unitar„, egalitarist„ ∫i uniform„ ∫i a fost neeuropean„. Europa unit„ trebuie s„ fie o Europ„ ce se bazeaz„ nu numai pe ˛„ri ∫i pe guverne centrale, dar ∫i pe regiuni. Este, deci, vorba despre o necesitate, este vorba despre o realitate dinamic„, dac„-mi permite˛i, fiindc„ ∫i Ón acest domeniu sunt foarte multe schimb„ri, iar recentul raport ce este legat de numele deputatului din Elve˛ia, deputat socialist Andreas Gross, recentul raport adoptat de Adunarea parlamentar„ a Consiliului Europei recomand„ ˛„rilor europene s„ aplice ideea regionalismului, prin practicarea diferitelor forme de autonomie regional„.
Amendamentul bineÓn˛eles c„ d„ dreptul comunit„˛ii locale s„ fac„ demersul de a se constitui pe criterii existente, pe realitate, Óntr-o regiune, dar bineÓn˛eles c„ demersul lor trebuie reglementat printr-o lege organic„. Propunem, deci, un alineat nou al art. 119, dup„ alin. (1), deci (1[1] ), care sun„ Ón felul urm„tor: îŒn baza dreptului la autonomie regional„ ∫i ˛in‚nd cont de tr„s„turile tradi˛ionale istorice, culturale ∫i economice comune, la ini˛iativa autorit„˛ilor administra˛iilor publice locale interesate, acestea se pot constitui Ón unit„˛i admi-
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/10.VII.2003 nistrativ-teritoriale cu caracter regional. Constituirea unor asemenea unit„˛i administrativ-teritoriale ∫i competen˛ele autorit„˛ilor corespunz„toare se reglementeaz„ prin legea organic„“.
V„ mul˛umesc. Domnul Stoica.
A∫adar, revin asupra a ceea ce spuneam mai devreme, amendamentul pe care-l formuleaz„ Grupul parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal prive∫te alin. (3) din art. 119. Spuneam c„ aici sunt dou„ amendamente, unul admis de comisie, altul formulat de noi. Amendamentul nostru vizeaz„ eliminarea alin. 3 din art. 119, Ón forma prezentat„ de comisie.
Œn urma Ónt‚lnirii grupurilor parlamentare, care a avut loc s„pt„m‚na trecut„, la sf‚r∫itul s„pt„m‚nii, am convenit s„ elimin„m acest alineat. Practic, ∫i comisia este de acord, exist„ o singur„ excep˛ie ∫i sper c„, ˛in‚nd seama de acest acord politic, amendamentul va fi admis.
V„ mul˛umesc.
Domnul Pambuccian.
Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Chiar dac„ este t‚rziu, este t‚rziu ca or„ ∫i colegii v„d c„ sunt mai ner„bd„tori, este foarte ciudat c„, dup„ ce exist„ un acord politic pe baza c„ruia se formuleaz„ un amendament care este admis de comisie, deci admis de to˛i cei care sunt acolo, lucrurile se pot Óntoarce Ón felul acesta ∫i v„ m„rturisesc c„ sunt absolut nedumerit. La discu˛ia care a avut loc Óntre grupurile parlamentare nu a fost un singur grup parlamentar, adic„ al nostru, care nu a fost de acord cu aceast„ Óntoarcere a discu˛iei, ci ∫i U.D.M.R.-ul ne-a sus˛inut, a∫a c„ nu suntem singurii care am avut acest punct de vedere.
Eu vreau s„ v„ reamintesc c„ acest amendament a fost, prima dat„, formulat de domnul senator Iorgovan ∫i, dup„ aceea, suferind dou„, trei reformul„ri, a ajuns Ón forma aceasta propus„ de domnul profesor Neagu ∫i acceptat„ de toat„ lumea la acea vreme. Au existat o serie de nel„muriri legate de acest amendament, expuse de domnul Stoica, nel„muriri c„rora le-am g„sit un r„spuns ∫i c„rora le-am putea da ∫i o formulare mai precis„, ca s„ nu existe nici un fel de ambiguitate acolo unde facem trimiterea la legea organic„. ™i pentru acest r„spuns v„ propun o completare a amendamentului domnului profesor Neagu, cu un punct 5 care s„ sune Ón felul urm„tor: îMandatele de consilier local sau jude˛ean atribuite potrivit alin. (3) sau (4) nu se acord„ peste num„rul total de consilieri stabilit prin normele legale“.
Despre ce este vorba, de fapt: noi vrem o democra˛ie constitu˛ional„ pentru o situa˛ie care a existat, cea elec-
toral„, Ón toate legile electorale, cu excep˛ia legii care a stabilit alegerile locale din 2000, Ón care noi nu am mai putut intra deloc Ón joc, nici m„car acolo la resturi, unde Ónainte eram Ón jocul respectiv, fapt care a condus la situa˛ii paradoxale, ∫i anume la situa˛ii Ón care un consilier local a putut s„ fie ales cu 4 voturi, Ón condi˛iile Ón care o minoritate na˛ional„ avea peste 1.000 de voturi, dar nu reu∫ea s„ fac„ pragul. Deci cerem, pur ∫i simplu, s„ se revin„ la situa˛ia Legii electorale care a fost Óntotdeauna, cu excep˛ia celei care a ac˛ionat Ón 2000, ∫i pentru asta vrem ∫i o garan˛ie constitu˛ional„. Asta este tot. Deci o garan˛ie Ón Constitu˛ie ∫i posibilitatea ca, Ón urma acestei garant„ri din partea Constitu˛iei, Legea electoral„ s„ ne ofere un drept pe care l-am avut, repet, Óntotdeauna, cu excep˛ia anului 2000. Asta este tot, toat„ lumea a fost de acord. Acum v„d c„ lumea are alt punct de vedere. Noi ne men˛inem punctul de vedere ∫i suntem siguri c„ ∫i colegii no∫tri de la U.D.M.R. ne vor sprijini mai departe. S„ vedem.
V„ mul˛umesc ∫i eu, domnule Pambuccian. Domnul Varga Attila.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Eu m-a∫ referi la alin. (1) din art. 119. Noi am dori s„ introducem un nou principiu Ón acest text, al„turi de principiul autonomiei locale, respectiv al desconcentr„rii serviciilor publice ∫i principiul subsidiarit„˛ii.
Consider„m c„, al„turi de principiul separ„rii puterilor Ón stat, care este un principiu fundamental al organiz„rii, func˛ion„rii mecanismului statal, principiul subsidiarit„˛ii este la fel de important Ón organizarea administrativ„ a statului, Ón organizarea competen˛elor diferitelor autorit„˛i publice.
Dorim s„ remarc„m ∫i s„ constat„m faptul, Ón acela∫i timp, c„ principiul subsidiarit„˛ii nu este str„in de legisla˛ia rom‚n„, Óntruc‚t con˛inutul acestui principiu este consacrat Ón Legea nr. 215/2001 privind administra˛ia public„ local„, principiu care, de altfel, se rezum„ la ideea c„ deciziile trebuie s„ fie luate c‚t mai aproape de cet„˛ean.
Prin aplicarea acestui principiu, se realizeaz„ o participare real„, ∫i nu formal„ a cet„˛enilor Ón luarea deciziilor. Are menirea de a sensibiliza popula˛ia fa˛„ de problemele publice, respectiv responsabilizarea Ón privin˛a rolului s„u social. Œn domeniul administra˛iei publice locale chiar se aplic„ acest principiu ∫i nu v„d nici un argument solid care s„ ne Ómpiedice s„ consacr„m ∫i la nivel constitu˛ional acest principiu fundamental. De fapt, principiul subsidiarit„˛ii a fost deja ∫i este experimentat Ón practica administra˛iei publice locale ∫i nu am face altceva dec‚t am constitu˛ionaliza aceast„ prevedere legal„.
Œns„∫i raporturile existente la ora actual„ Óntre consiliile locale ∫i consiliile jude˛ene, deci Óntre autorit„˛ile locale, exprim„ acest principiu al subsidiarit„˛ii. Recunoa∫tem sau trebuie s„ recunoa∫tem c„ este mult de perfec˛ionat Ón acest domeniu, tocmai de aceea consider„m c„ s-ar Óntregi principiul administra˛iei publice locale dac„ am men˛iona ∫i principiul subsidiarit„˛ii.
Consider„m, de asemenea, ∫i cu aceasta Ónchei, c„ al„turi de faptul c„ acest principiu are o dimensiune
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/10.VII.2003 european„, Ón privin˛a statelor membre ale Uniunii Europene, Ón raportul acestora ∫i autorit„˛ile Uniunii, consider„m c„, Ón aceea∫i m„sur„, are ∫i o dimensiune intern„ privind organizarea administra˛iei publice, Ón special a celei locale.
V„ mul˛umesc. Domnul Wittstock. V„ rog.
## Domnule pre∫edinte, Stimate colege, Stima˛i colegi,
Doresc s„ m„ refer ∫i eu, foarte pe scurt, la art. 119 alin. (3), la care s-au referit ∫i antevorbitorii mei, domnul deputat Stoica ∫i domnul deputat Pambuccian. De fapt, acest alin. (3), care acum este retras de Comisia de ini˛iere a propunerii legislative, Ó∫i are acoperirea prin constat„rile Cur˛ii Constitu˛ionale care, Ón decizia privind constitu˛ionalitatea Propunerii legislative de revizuire a Constitu˛iei Rom‚niei, a constatat urm„toarele.
Œn situa˛ia Ón care, Óntr-o unitate administrativ-teritorial„, persoanele apar˛in‚nd unei minorit„˛i na˛ionale au o pondere semnificativ„, se poate crea un dezechilibru Óntre ace∫tia ∫i cet„˛enii de etnie rom‚n„ din respectiva unitate administrativ-teritorial„ sau membrii altui grup etnic care nu au posibilitatea de a fi ale∫i Ón consiliile locale, ceea ce creeaz„ o discriminare, Ón sensul art. 6 alin. (2) din Constitu˛ie, al art. 7 din Declara˛ia universal„ a drepturilor omului, al art. 14 din Conven˛ia pentru ap„rarea drepturilor omului ∫i a libert„˛ilor fundamentale, precum ∫i a altor reglement„ri interna˛ionale care interzic discriminarea.
Pentru eliminarea acestui posibil dezechilibru, textul constitu˛ional ar urma s„ prevad„ c„ persoanele apar˛in‚nd unui grup etnic minoritar Óntr-o unitate administrativ-teritorial„ au dreptul de a fi reprezentate Ón consiliul local. Œn felul acesta, cet„˛enii rom‚ni de na˛ionalitate rom‚n„ sau de alt„ na˛ionalitate din unit„˛ile administrativ-teritoriale Ón care sunt minoritari ar avea posibilitatea de a accede la func˛ii publice, la nivel local, ∫i de a-∫i p„stra identitatea etnic„.
Vede˛i, stimate colege, stima˛i colegi, alin. (3) al art. 119, cuprins Ón propunerea de revizuire a Constitu˛iei, Ó∫i are acoperirea Ón aceste constat„ri ale Cur˛ii Constitu˛ionale, care, de fapt, pleac„ de la ni∫te anomalii care au ap„rut o dat„ cu introducerea unui prag electoral Ón Legea privind alegerile locale.
Av‚nd Ón vedere c„ ∫i Curtea Constitu˛ional„ propune eliminarea acestor anomalii prin modificarea Constitu˛iei, ∫i noi, Grupul parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, sus˛inem acest punct de vedere.
Domnul Dorneanu. V„ rog.
## Stima˛i colegi,
Am s„ m„ refer, pe r‚nd, Ónt‚i la art. 119, alin. (2), cel cu privire la utilizarea limbii materne de c„tre minorit„˛ile na˛ionale av‚nd o pondere semnificativ„.
Stima˛i colegi,
Eu nu vreau s„ spun c„ vreuna din aprecierile distinsului meu coleg C„∫unean nu sunt adev„rate. Œntr-adev„r, ∫i Ón Harghita, ∫i Ón Covasna exist„ modalit„˛i de aplicare a acestui text de interpretare a legii. Nu cred Óns„ c„, pornind de la unele anomalii care exist„, noi trebuie s„ construim o legisla˛ie imperfect„. Dreptul minorit„˛ii na˛ionale din zonele unde acestea au o pondere semnificativ„ de a-∫i utiliza limba matern„ Ón raport cu autorit„˛ile administrative locale este un drept firesc, este un drept rezult‚nd din Carta european„ a limbilor regionale, este un drept care, practic, a ∫i fost... Œntr-o secund„, termin, domnule deputat, ca s„ v„ las ∫i pe dumneavoastr„ s„ vorbi˛i.
A∫adar, noi, comisia, sus˛inem Ón continuare acest text. Sigur c„ este de datoria legii organice s„ stabileasc„ Ón ce condi˛ii poate fi utilizat un text scris, dac„ el trebuie neap„rat Ónso˛it de o autentificare sau Ón ce condi˛ii acesta trebuie utilizat de c„tre parte, dar nu putem scoate din principiu, din textul constitu˛ional, acest drept.
Œn ceea ce prive∫te celelalte dou„ alineate, posibilitatea unei etnii care nu are o pondere semnificativ„ Óntr-o localitate de a fi reprezentat„ Ón consiliile locale, ne-am g‚ndit foarte bine, inclusiv consult‚nd autorit„˛ile locale ∫i ne d„m seama c„ un asemenea text ar fi imposibil de aplicat ∫i nerealist. El ar schimba Óns„∫i ponderea politic„ a consiliilor locale. G‚ndi˛i-v„, Óntr-un municipiu cum e Constan˛a, unde sunt reprezentate 8-9 minorit„˛i, dac„ fiecare dintre acestea ar avea c‚te un reprezentant, practic s-ar schimba compozi˛ia politic„, inclusiv modalitatea de stabilire a majorit„˛ilor ∫i de luare a deciziilor.
P‚n„ c‚nd vom g„si un alt text care s„ dea posibilitatea minorit„˛ilor s„ fie reprezentate Ón consiliile locale, cred c„ nu putem s„ ne aventur„m s„ lu„m Ón dezbatere ∫i s„ adopt„m solu˛ii nerealiste. Deci comisia, cu majoritate de voturi, mai pu˛in Grupul minorit„˛ilor na˛ionale, retrage amendamentele cu privire la introducerea alin. (3) ∫i (4) Ón art. 119.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
V„ mul˛umesc.
Dac„ mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul la acest punct? Dac„ nu,
Vot · Respins
Continuarea dezbaterilor asupra propunerii legislative de revizuire a Constitu˛iei (supunerea la votul final; adoptat„)
Vot · Respins
Continuarea dezbaterilor asupra propunerii legislative de revizuire a Constitu˛iei (supunerea la votul final; adoptat„)
Vot · Respins
Continuarea dezbaterilor asupra propunerii legislative de revizuire a Constitu˛iei (supunerea la votul final; adoptat„)
Supun aten˛iei dumneavoastr„ amendamentul domnului Stoica, este amendamentul comisiei.
Punctul 42 f„r„ alin. (3) ∫i (4).
V„ rog domnule Stoica, Ónc„ o dat„ ca s„ Ón˛eleg exact ce supun la vot.
Domnule pre∫edinte, Distin∫i colegi,
Este bine c„ sunte˛i foarte aten˛i ∫i, beneficiind de aten˛ia dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, acum Ón acest moment spre deosebire de alte d„˛i, precizez: exist„ un text al comisiei, alin. (3), exist„ un amendament f„cut dup„ aceea de comisie, alin. (3) ∫i (4), amendamente care au fost retrase acum prin vocea pre∫edintelui comisiei, ∫i exist„ un amendament al Grupului liberal care cere eliminarea alin. (3) din textul comisiei. A∫adar, v„ rog s„ pune˛i la vot eliminarea alin. (3) din textul comisiei, conform Ón˛elegerii politice pe care am realizat-o.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
Aici este al comisiei ∫i al Grupului liberal.
Supun la vot punctul 42 f„r„ alin. (3) ∫i (4), domnule Pambuccian. Cele dou„ alineate vor fi cuprinse Ón Legea electoral„. Nu ave˛i garan˛ii constitu˛ionale. Aceasta este singura diferen˛„.
Deci
Vot · Amânat
Continuarea dezbaterilor asupra propunerii legislative de revizuire a Constitu˛iei (supunerea la votul final; adoptat„)
Stima˛i colegi, avem dou„ posibilit„˛i de a vota: o posibilitate este cea a votului deschis ∫i cea de a doua este a votului nominal, cum s-a procedat ∫i Ón 1991. V„ propun votul nominal.
Cine este pentru? V„ mul˛umesc.
Œmpotriv„? Ab˛ineri?
Œn unanimitate, vom proceda la vot nominal.
Am rug„mintea la domnul secretar Ni˛„ s„ procedeze la votul nominal. Ve˛i r„spunde prin îda“ sau înu“. îNu“ cred c„ nu este cazul, rezolv„m prin îda“.
Stima˛i colegi, dac„ Ómi permite˛i-mi numai o clip„. Ca procedur„ de vot, trebuie s„ v„ ridica˛i Ón picioare c‚nd sunte˛i nominaliza˛i. De aceea v„ rog s„ p„stra˛i, pe c‚t se poate, lini∫tea Ón sal„ ∫i ve˛i r„spunde prin îpentru“ sau îcontra“. V„ mul˛umesc foarte mult pentru corectur„.
Am rug„mintea s„ face˛i lini∫te ∫i s„ lua˛i loc!
|**Domnul Constantin Ni˛„:**|| |---|---| |Abi˛ei Ludovic<br>Afr„sinei Viorica<br>Albu Gheorghe<br>Ana Gheorghe<br>Andea Petru<br>Andrei Ioan<br>Andronescu Ecaterina<br>Antal István<br>Anton Marin<br>Antonescu George Crin Lauren˛iu<br>Antonescu Niculae Napoleon<br>Apostolescu Maria<br>Arghezi Mitzura Domnica<br>Ariton Gheorghe<br>Arma∫ Iosif|absent<br>pentru<br>pentru<br>pentru<br>pentru<br>pentru<br>pentru<br>pentru<br>pentru<br>pentru<br>pentru<br>absent„<br>absent„<br>absent<br>pentru| |Arn„utu Eugenu<br>Asztalos Ferenc<br>Baban ™tefan<br>Babiuc Victor<br>Baciu Mihai<br>Bahrin Dorel<br>Balt„ Mihai<br>Balt„ Tudor<br>Bar Mihai<br>Bara Radu Liviu<br>Barbu Gheorghe<br>Barto∫ Daniela<br>B„doiu Cornel<br>B„l„e˛ Mitic„<br>B„l„∫oiu Amalia|pentru<br>pentru<br>absent<br>pentru<br>pentru<br>pentru<br>pentru<br>pentru<br>pentru<br>pentru<br>pentru<br>pentru<br>pentru<br>absent<br>pentru| |B„ncescu Ioan<br>B‚ldea Ioan|absent<br>absent| |Becsek-Garda Dezideriu Coloman|pentru| |Bentu Dumitru|pentru| |Berc„roiu Victor|pentru| |Berceanu Radu Mircea|pentru| |Bereczki Endre<br>Birtalan Ákos|pentru<br>absent| |Bivolaru Ioan|pentru| |Bleotu Vasile|pentru| |Boabe∫ Dumitru<br>Boagiu Anca Daniela|pentru<br>absent„| |Boaj„ Minic„|pentru| |Boc Emil|pentru| |Bogea Angela<br>Boiangiu Cornel|absent„<br>pentru| |Bolca∫ Augustin Lucian|absent| |Böndi Gyöngyike|pentru| |Borbély László|pentru| |Bozg„ Ion|pentru| |Bran Vasile|pentru| |BrÓnzan Ovidiu|pentru| |Bruda∫ca Damian<br>Bucur Constantin<br>Bucur Mircea|absent<br>absent<br>pentru| |Buga Florea|absent| |Burnei Ion|pentru| |Buruian„-Aprodu Daniela|absent„| |Buzatu Dumitru|pentru| |Buzea Cristian Valeriu|absent| |Calcan Valentin Gigel|pentru| |Canacheu Costic„|pentru| |Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard|pentru| |Cazimir ™tefan|pentru|
V„ mul˛umesc. Stima˛i colegi, Urmeaz„ declara˛iile pe marginea votului. Are cuv‚ntul domnul Valeriu Stoica.
™i, Ón acest sens, vreau s„ subliniez Ón mod special independen˛a justi˛iei, pentru c„ textele din proiectul de lege consolideaz„ independen˛a justi˛iei ∫i, mai ales, independen˛a judec„torilor de la Curtea Suprem„ de Justi˛ie.
## **Domnul Valeriu Stoica:**
Nu Ón ultimul r‚nd, aceast„ revizuire Ómpline∫te o dorin˛„ veche a noastr„, a rom‚nilor, ∫i este de natur„ s„ pun„ punct unui balans istoric care a durat mai mult de dou„ secole — balansul Óntre Orient ∫i Occident.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Am asistat la o premier„ Ón via˛a politic„ rom‚neasc„, dar nu orice fel de premier„, pentru c„, din p„cate, Ón ultimii 13 ani, premiere au fost ∫i evenimentele rele, nu numai cele bune.
Prin textele adoptate ast„zi, cre„m mecanismul constitu˛ional al ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„, al ader„rii Rom‚niei la NATO. Acest mecanism constitu˛ional este acela care f„cea necesar„ revizuirea constitu˛ional„, Ón primul r‚nd.
Am asistat la o premier„ care cred c„ poate fi pus„ sub semnul maturiz„rii clasei politice rom‚ne∫ti. De ce spun asta? Acum, pentru prima dat„, dup„ 13 ani, am demonstrat cu to˛ii, aceia care am r„mas Ón aceast„ sal„ p‚n„ la sf‚r∫it, c„ partidele politice ∫tiu Ón egal„ m„sur„ s„ reprezinte interesele electoratului propriu, dar Ón acela∫i timp cunosc ∫i arta dialogului. Democra˛ia nu este doar o demonstra˛ie de partizanat politic, democra˛ia este, Ón termeni consacra˛i, un sistem politic Ón care dialogul, toleran˛a ∫i spiritul de deschidere trebuie s„-i caracterizeze pe partenerii jocului. Œn absen˛a toleran˛ei, Ón absen˛a dialogului, Ón absen˛a spiritului de deschidere, chiar dac„ exist„ pluralism, nu exist„ democra˛ie.
Œn Óncheiere, Óng„dui˛i-mi s„ spun urm„torul lucru: Ón aceast„ sal„ nu sunt cei care nu Ón˛eleg democra˛ia constitu˛ional„, dar, chiar dac„ intr„ Ón aceast„ sal„, vr‚ndnevr‚nd, vor trebui s„ accepte regulile jocului pe care noi, de aici Ónainte, prin aceast„ revizuire, le stabilim. Este vorba de regulile jocului democratic. Nu Ónseamn„ c„, dac„ Ómpreun„, am votat aceste reguli ∫i am stabilit Ón ce mod se va desf„∫ura jocul democratic de acum Ón Rom‚nia, Óntre noi va exista tot timpul concordan˛„ ∫i Óntre noi va exista tot timpul o unitate de vedere.
Dup„ 13 ani, timp Ón care au existat multe falii Ón societatea rom‚neasc„, reflectate uneori cu mult„ patim„ la nivel politic, putem spune c„ Óncheiem cu adev„rat un acord constitu˛ional ∫i am convingerea c„ ∫i cealalt„ Camer„, Senatul va da expresie acestui acord constitu˛ional.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/10.VII.2003
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
V„ mul˛umesc, domnule Stoica.
Stima˛i colegi,
Pot s„ v„ anun˛ rezultatul votului: din 254 de colegi care au votat, 254 de voturi pentru.
V„ mul˛umesc.
Are cuv‚ntul, Ón continuare, domnul Emil Boc, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.
f n s„ anun˛ ∫i prezen˛a Ón mijlocul nostru a domnului Radu Berceanu, care a votat ∫i el pentru Constitu˛ie.
## **Domnul Emil Boc:**
V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Domnule prim-ministru, Domnilor mini∫tri, Doamnelor ∫i domnilor,
O constitu˛ie este o retrospectiv„ ∫i o perspectiv„ a societ„˛ii Ón care apare. Nu cred c„ este o alt„ defini˛ie mai bun„ dat„ Legii noastre de revizuire, dec‚t aceasta.
Legea de revizuire a Constitu˛iei pe care am adoptat-o ast„zi Ón Camera Deputa˛ilor este, pe de o parte, o retrospectiv„ a anilor care au urmat adopt„rii prin referendum a Constitu˛iei din 1991, cu bunele ∫i cu relele pe care ea le-a avut. O parte dintre rele le-am corectat ast„zi; unele r„m‚n. De asemenea, aceast„ Lege de revizuire este o perspectiv„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti, iar aceast„ perspectiv„ este clar„: este integrarea european„.
Dac„ actuala Constitu˛ie are foarte multe merite, unul dintre ele se refer„ ∫i la deschiderea cadrului constitu˛ional care s„ preg„teasc„ integrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„ ∫i Ón NATO.
Partidul Democrat, consecvent politicii sale de sus˛inere a integr„rii Rom‚niei Ón structurile euro-atlantice ∫i de perfec˛ionare a mecanismului legal ∫i constitu˛ional, a participat, particip„ ∫i va participa la Óntregul proces de revizuire a Constitu˛iei.
Ast„zi, o parte dintre amendamentele, dintre obiectivele Partidului Democrat s-au reg„sit Ón textul legii de revizuire. Putem aminti c‚teva dintre ele: eliminarea stagiului militar obligatoriu, cobor‚rea pragului de v‚rst„ pentru Senat de la 35 la 30 de ani, consacrarea Ón textul Constitu˛iei a principiului egalit„˛ii de ∫anse ∫i al accesului egal al femeilor ∫i b„rba˛ilor Ón ocuparea func˛iilor ∫i demnit„˛ilor publice, cobor‚rea pragului de semn„turi necesar unei ini˛iative legislative populare de la 250 de mii la 100 de mii, consacrarea expres„ Ón textul Constitu˛iei a faptului c„ Pre∫edintele Rom‚niei nu poate revoca primul-ministru, pentru a curma alte crize constitu˛ionale care puteau ap„rea sub textul constitu˛ional Ón vigoare.
Evident c„ unele amendamente, unele obiective nu ne-au fost Ónc„ Óndeplinite, ∫i m„ refer aici la limitarea migra˛iei parlamentare, la restr‚ngerea practicii abuzive a ordonan˛elor de urgen˛„ ∫i la separa˛ia real„ a atribu˛iilor celor dou„ Camere ale Parlamentului. Sunt obiective pe care nu le-am uitat ∫i le vom sus˛ine Ón continuare. M‚ine sau poim‚ine, ele r„m‚n necesare cadrului constitu˛ional actual, Ón vederea revizuirii lui fundamentale.
Mul˛umim domnului Boc.
Are cuv‚ntul Varga Attila, din partea Grupului parlamentar U.D.M.R.
## **Domnul Varga Attila:**
Domnule pre∫edinte, Domnule prim-ministru, Onorat„ comisie,
Onorat„ Camer„,
Revizuirea Constitu˛iei, a Legii fundamentale, a fost ∫i este un imperativ politic ∫i juridic care, realiz‚ndu-se, poate oferi o nou„ perspectiv„ pentru dezvoltarea sistemului de drept ∫i a sistemului politic Ón formare, Ón plin„ consolidare a Rom‚niei.
Œn procesul revizuirii Constitu˛iei, am putut constata existen˛a a trei ipoteze.
Œn primul r‚nd, s-au formulat amendamente unanim acceptate, necesare, solu˛ii potrivite, corespunz„toare exigen˛elor momentului ∫i, mai ales, viitorului. Pentru a exemplifica astfel de amendamente, de data aceasta acceptate, este includerea principiului separ„rii puterilor Ón stat, capitolul cu privire la facilitarea integr„rii Rom‚niei Ón structurile euroatlantice, asigurarea independen˛ei justi˛iei.
Œn al doilea r‚nd, a doua ipotez„ este aceea a amendamentelor care au adoptat solu˛ii mai pu˛in reu∫ite, mai pu˛in adecvate, cu toate c„ necesitatea schimb„rii a fost recunoscut„ din partea tuturor partidelor politice care au participat la acest proces al revizuirii Constitu˛iei. Exemplific‚nd acest lucru, m„ refer la institu˛ia deleg„rii legislative, la delimitarea atribu˛iilor celor dou„ Camere.
Œn final, a treia ipotez„ se refer„ la amendamente care, de∫i au fost formulate sau chiar nu au fost formulate, dar nu au atins unele texte actuale, de∫i, Ón opinia noastr„, trebuia revizuite. M„ refer la principiul subsidiarit„˛ii, la art. 6 privind dreptul la identitate, la consacrarea unor forme de autonomii culturale ∫i regionale.
Consider„m c„ se putea ∫i mai mult ∫i mai bine. Cu toate acestea, trebuie s„ recunoa∫tem c„, pe ansamblu, putem s„ ne reg„sim ∫i noi, Uniunea Democrat„ Maghiar„ din Rom‚nia, Ón aceste modific„ri Ón revizuirea Constitu˛iei.
Œn acela∫i timp, consider„m c„ Parlamentul va avea o mare responsabilitate Ón a pune Ón aplicare noile prevederi ale Constitu˛iei.
Noi nu am votat Constitu˛ia din 1991. Responsabilitatea noastr„ politic„ era ∫i este aceea de a realiza aceast„ ameliorare, reabilitare, Ómbun„t„˛ire a Legii fundamentale, revizuire ce probabil c„ se va continua peste c‚˛iva ani Óntr-un context geopolitic net favorabil Rom‚niei. Motiv pentru care, cu bun„ ∫tiin˛„, am votat pentru revizuirea Constitu˛iei.
## V„ mul˛umim.
Are cuv‚ntul domnul Varujan Pambuccian, din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, altele dec‚t cea maghiar„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/10.VII.2003
## **Domnul Varujan Pambuccian:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Grupul nostru parlamentar a sus˛inut acest demers de revizuire a Constitu˛iei Ónc„ de la Ónceput, Ón special Ón ce prive∫te acea parte a Constitu˛iei care realizeaz„ premisele interoperabilit„˛ii cu legisla˛ia din ˛„rile Uniunii Europene. ™i, din acest punct de vedere, consider„m c„ votul de ast„zi reprezint„ un succes al nostru, al tuturor.
Œn timpul discu˛iilor pe care le-am avut Ón cadrul Comisiei constitu˛ionale, am Óntrez„rit ∫i solu˛ii care, poate, cel pu˛in nou„, ni s-au p„rut mai bune dec‚t cele de compromis la care s-a ajuns, dar politica este arta compromisului ∫i probabil c„ este mai bine a∫a. Faptul c„ Ón momentul de fa˛„ am asistat la o constitu˛ie votat„ Ón unanimitate probabil c„ dovede∫te c„ a fost realizat un compromis bun.
Œn timpul discu˛iilor care au fost aici — ∫i acum trec la lucruri care ne privesc direct —, am avut pl„cerea s„ constat„m, atunci c‚nd art. 59 din Constitu˛ie a fost atacat, am avut pl„cerea s„ constat„m c„ toate partidele politice reprezentate Ón Parlament au sus˛inut — ∫i Ónc„ mul˛i, prin cuvinte foarte frumoase — prezen˛a Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale Ón Parlamentul Rom‚niei, lucru pe care-l consider„m, prima oar„ de la votarea Constitu˛iei, ca un vot de Óncredere, vot de Óncredere pentru care v„ mul˛umim.
Din p„cate, Óns„, nu po˛i Óntotdeauna s„ ob˛ii tot ce-˛i dore∫ti ∫i v„ m„rturisesc c„ plec„m de aici cu o mic„ frustrare legat„ de votul de ast„zi. Era bine dac„ aveam ∫i acea garan˛ie constitu˛ional„. Din ce am Ón˛eles ∫i din discu˛iile care au avut loc Ón comisie ∫i din discu˛iile care au avut loc Óntre grupurile parlamentare ∫i din ceea ce domnul pre∫edinte de ∫edin˛„ a afirmat aici, amendamentul pe care noi l-am f„cut Ó∫i va g„si locul — ∫i am Óncrederea Ón felul nostru de a lucra —, Ó∫i va g„si locul Ón noua Lege electoral„, chiar dac„ nu va exista o garan˛ie constitu˛ional„ Ón spatele lui.
Am militat, Ón cadrul acestui proces de revizuire a Constitu˛iei, pentru c‚teva principii pe care le reg„sim Ón cadrul ei: o mai bun„ func˛ionare a celor dou„ Camere, o garantare a dreptului la proprietate privat„, o garantare a unor drepturi de exprimare a identit„˛ii na˛ionale. Consider„m, al„turi de c‚∫tigurile legate de interoperabilitatea legislativ„ cu ˛„rile Uniunii Europene, c„ aceast„ rafinare a ceea ce exista p‚n„ acum Ón Constitu˛ie reflect„ gradul de maturitate la care am ajuns cu to˛ii.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
## V„ mul˛umim, domnule Varujan.
Are cuv‚ntul, din partea Partidului Social Democrat, domnul pre∫edinte Adrian N„stase.
## **Domnul Adrian N„stase** _— prim-ministru al Guvernului Rom‚niei_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Ast„zi este o zi de s„rb„toare Ón Parlament ∫i m„ bucur s„ constat c„ aceast„ ambian˛„ extraordinar„ ∫i finalizarea lucr„rilor coincid fericit cu Óncheierea sesiunii
Parlamentului Ón acest prim semestru, reprezint„ o expresie a dialogului politic ∫i vreau Ónc„ o dat„ s„ le mul˛umesc celor care, Ómpreun„ cu noi, au dorit s„ facem acest pas Ónainte, adapt‚nd normativitatea constitu˛ional„ la o modificare de realitate.
Constitu˛ia din 1991 a fost, Ón mod categoric, o constitu˛ie a tranzi˛iei. Aceast„ constitu˛ie revizuit„ va fi o constitu˛ie a preader„rii. Probabil, ˛in‚nd seama de modific„rile care acum se fac Ón cadrul european, trebuie s„ g‚ndim de pe acum pe undeva, dup„ anul 2007, va fi nevoie de Ónc„ un exerci˛iu de modificare a Constitu˛iei.
Dar, pentru ca aceste lucruri s„ se poat„ Ónt‚mpla succesiv, este nevoie s„ facem aducerile la zi necesare Ón planul normativit„˛ii.
Partidul Social Democrat, atunci c‚nd a lansat ideea reformei politice ∫i institu˛ionale, a men˛ionat ∫i a dorit s„ sus˛in„ ∫i aceast„ nevoie de revizuire constitu˛ional„, care a fost uneori considerat„ drept un atac la fundamentul statal.
Aceast„ interpretare era profund gre∫it„, pentru c„, Ón mod evident, ie∫irea noastr„ din izolare a Ónsemnat o acordare foarte fin„ a sistemului de valori, dar ∫i a sistemului de reguli, a principiilor cu cele din Uniunea European„.
Œn urm„ cu mul˛i ani, Anita Naschitz, o foarte cunoscut„ specialist„ Ón filozofia dreptului Ón Rom‚nia, f„cea o diferen˛„ Óntre îdat“ ∫i îconstruit“ Ón drept, teorie foarte frumoas„ care Óncerca s„ explice de ce dreptul se modific„ discontinuu fa˛„ de realitate, care se modific„ continuu, de ce sunt anumite repere care, dincolo de momente de schimbare fundamental„, r„m‚n, totu∫i, Ón interiorul unei societ„˛i ca baz„ de raportare.
Este important s„ vedem care sunt, cu adev„rat, problemele, care sunt resursele pe care le avem ∫i s„ Óncerc„m Ómpreun„ s„ g„sim solu˛iile cele mai potrivite.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/10.VII.2003 Avem o ∫ans„ extraordinar„ ∫i este o ∫ans„ a genera˛iei noastre. Indiferent de guverne, noi am reu∫it, Ón aceast„ ultim„ perioad„, s„ elimin„m o parte dintre frustr„rile rom‚nilor Ón rela˛ia lor cu str„inii. Eliminarea vizelor pentru rom‚ni pentru a c„l„tori Ón str„in„tate a fost echivalent„ cu d„r‚marea Zidului Berlinului pentru cei care, Ón Grupul Vi∫egrad, au v„zut schimb„ri de acest tip mult mai repede dec‚t noi.
Intrarea noastr„ Ón NATO, ce se va finaliza Ón cur‚nd, reprezint„ un alt element important pentru noi. Rom‚nii nu mai tr„iesc Óntr-o zon„ de ambiguitate, Óntre Est ∫i Vest, ci ei fac parte, de acum, dintr-o zon„ asigurat„ din punctul de vedere al securit„˛ii lor na˛ionale. ™i exist„, Ón fine, aceast„ a treia mare miz„ a genera˛iei noastre, aceea de a preg„ti intrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„. ™i, din acest punct de vedere, perioada care va urma va fi esen˛ial„, pentru c„, dac„ nu reu∫im s„ Óncheiem negocierile p‚n„ la sf‚r∫itul mandatului actualei comisii, Ón octombrie, anul viitor, aceast„ fereastr„ de oportunitate se va Ónchide ∫i vom intra Óntr-un alt ciclu politic, poate ∫i cu alte ˛„ri, p‚n„ se va crea din nou o mas„ critic„ pentru un moment favorabil. Nu ne dorim a∫a ceva.
Suntem con∫tien˛i cu to˛ii c„, a∫a cum Constitu˛ia din 1991 a fost Constitu˛ia tranzi˛iei, ∫i noi, ca oameni politici, reprezent„m genera˛ia tranzi˛iei ∫i va trebui s„ preg„tim momentul Ón care, dup„ 2007, vor veni cei care vor cesiona de fapt Rom‚nia Ón Uniunea European„. Dar avem datoria s„ nu facem p‚n„ atunci gre∫eli, sau s„ nu facem gre∫eli foarte mari. ™i, de aceea, este extrem de important s„ asigur„m o coordonare mai bun„ a eforturilor.
Ast„zi am decis, Ómpreun„ cu colegii mei, s„ trimitem liderilor grupurilor parlamentare o informare la zi cu toate eforturile pe care le-am f„cut ∫i pe care le desf„∫ur„m din acest punct de vedere. Poate c„, uneori, informa˛iile nu ajung la destinatarii fire∫ti ∫i poate c„ este ∫i vina noastr„. Œn aceste eforturi de zi cu zi, nu asigur„m Óntotdeauna o informare foarte bun„, mai ales a colegilor parlamentari.
V„ mul˛umim.
Dau cuv‚ntul domnului Valer Dorneanu, pentru a vorbi Ón numele Comisiei constitu˛ionale.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Domnule prim-ministru, Stima˛i mini∫tri,
Stima˛i colegi,
Da˛i-mi voie la o mic„ clip„ de vanitate ∫i s„ v„ spun c„, dintre to˛i, eu sunt cel mai fericit dintre dumneavoastr„…
… pentru c„ am pornit, Ómpreun„ cu colegii mei, Ónt‚i cu cei din P.S.D., apoi cu cei cu care am constituit Comisia constitu˛ional„, la un lucru extrem de dificil. A fost un travaliu care, iat„, Ómpline∫te aproape un an, dar a fost o munc„ deosebit de frumoas„, pentru c„ ea a dat rezultat un edificiu constitu˛ional de care ne putem m‚ndri, un edificiu constitu˛ional modern, deschis Ón primul r‚nd spre Ómplinirea dezideratelor noastre euroatlantice, un edificiu care, practic, a actualizat ∫i a pus Ón lumin„ un lucru mai bun dec‚t ceea ce s-a realizat Ón 1991.
Am f„cut acest lucru, profit‚nd de experien˛a pe care noi am acumulat-o, dar ∫i lu‚nd act de evolu˛ia constitu˛ional„ din aceast„ perioad„.
Vreau s„ spun c„ rezultatul acestei munci este, a∫a cum a Ónceput s„ spun„ primul vorbitor, domnul Valeriu Stoica, a fost Ón primul r‚nd rezultatul artei dialogului.
Noi, Ón comisie, ne-am propus ca, f„r„ s„ abandon„m culoarea politic„ pe care o avem, s„ Óncerc„m s„ g„sim acele solu˛ii constitu˛ionale care s„ fie durabile, care s„ nu fie ale unui partid, care s„ fie aplicabile tuturor, care s„ dea na∫tere la o constitu˛ie a tuturor partidelor parlamentare, a ˛„rii.
Din acest motiv, c‚t de multe propuneri, c‚t de multe ambi˛ii ale fiec„rui partid am avut, am g„sit Óntotdeauna Ón˛elepciunea necesar„, mai ales Ón˛elepciunea renun˛„rii.
Am renun˛at la acele solu˛ii care nu se dovedeau viabile ∫i am renun˛at la acele solu˛ii care nu aveau adeziunea tuturor. Sigur, va exista, a existat deja, tenta˛ia fiec„rui partid de a-∫i asuma c‚t mai multe din meritele acestei Constitu˛ii. Au fost contribu˛ii personale, au fost contribu˛ii ale fiec„rui partid. Noi, fiind mai mul˛i, am putea s„ adun„m Ón inventarul nostru mai multe propuneri. Noi, fiind cei care am declan∫at procesul, am putea s„ le numim un fel de motor.
Eu cred c„ avem Ón˛elepciunea necesar„ s„ Ómp„r˛im Ómpreun„ acest succes, pentru c„, f„r„ unul din componentele politice care suntem ast„zi Ón aceast„ sear„ aici, nu am fi putut realiza acest edificiu.
De aceea, doresc, Ón primul r‚nd, s„ mul˛umesc Partidului Na˛ional Liberal ∫i Partidului Democrat, care, Ón decursul timpului, au pornit cu foarte multe ambi˛ii, cu foarte multe ambi˛ii, s„ le spun a∫a, exclusive, cu ambi˛ii care, dac„ nu se aprob„, nu merg mai departe... Au avut ∫i d‚n∫ii puterea renun˛„rii, au avut puterea s„ accepte multe dintre propunerile noastre ∫i a rezultat, Ón final, un climat de lucru pe care da˛i-mi voie s„ v„ spun c„ nu l-am sperat.
## **Domnul Viorel Hrebenciuc:**
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Œnainte de a v„ dori vacan˛„ pl„cut„, vreau s„ mul˛umim presei, at‚t celei prezente Ón sal„, c‚t ∫i celei care este pe hol la televizor, pentru maniera Ón care a reliefat dezbaterile noastre despre Constitu˛ie ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, televiziunilor aici participante.
Cu aceasta, Ónchid ∫edin˛a noastr„ de ast„zi, o dat„ cu sesiunea din acest an.
V„ mul˛umesc.
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#198533Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 93/10.VII.2003 con˛ine 36 de pagini.**
Pre˛ul 44.496 lei
Œn constitu˛iile de dup„ r„zboi, denumite constitu˛ii socialiste, Procuratura a fost transformat„ Óntr-o a patra putere Ón stat. Evident, aceasta a fost o exagerare, cu mari consecin˛e pentru ordinea juridic„ din Rom‚nia.
Constituantul din 1990—1991 a voit — ∫i cred c„ a reu∫it — s„ aduc„ la dimensiunile fire∫ti, constitu˛ionale, Ministerul Public. Œn 1990—1991, Adunarea Constituant„ a avut Ón vedere tr„s„turile specifice momentului istoric, pentru c„ niciodat„ nu trebuie s„ ie∫im Ón afara momentului istoric. Iar printre aceste tr„s„turi, au fost avute Ón vedere noile institu˛ii care priveau protec˛ia drepturilor omului, a fost avut„ Ón vedere independen˛a puterii
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/10.VII.2003 judec„tore∫ti ∫i a fost avut Ón vedere faptul c„ Ministerul Public trebuie s„ apere interesele generale ale societ„˛ii, drepturile omului.
Mai mult dec‚t at‚t, trebuie s„ avem Ón vedere c„ s-a ˛inut cont de acel nou raport Óntre cet„˛ean ∫i autorit„˛ile publice. Raportul dintre cet„˛ean ∫i autorit„˛ile publice, dup„ Revolu˛ia din 1989, a devenit altul. A devenit un raport de echilibru. Autorit„˛ile publice au obliga˛ia s„ protejeze oamenii, iar procurorii au fost obliga˛i, prin Constitu˛ie, s„ protejeze drepturile cet„˛enilor.
Iat„, deci, a fost practic o schimbare de optic„ ∫i o schimbare de func˛ii Ón ceea ce prive∫te Ministerul Public.
Am re˛inut din discursurile unor domni deputa˛i c„ Ón aceast„ Constitu˛ie se folosesc unele no˛iuni care nu ar reprezenta nimic, cum ar fi, de exemplu, faptul c„ reprezint„ interesele generale ale societ„˛ii. S-a pus Óntrebarea: exist„ asemenea interese generale? Sigur c„ exist„. Din moment ce exist„ interese personale, individuale, interese de grup, Ón mod firesc exist„ ∫i interese generale, a∫a cum exist„ bine comun, interes na˛ional, interes public ∫i a∫a mai departe. Nu sunt n„scociri ale Constitu˛iei Rom‚niei.
Œmi permit s„ v„ rog s„ observa˛i c„ asemenea formul„ri apar ∫i Ón alte constitu˛ii vest-europene. Iat„, de exemplu, Constitu˛ia Elve˛iei vorbe∫te de interes public; Constitu˛ia Olandei vorbe∫te de interes public; chiar Constitu˛ia actual„ a Rom‚niei vorbe∫te de interese na˛ionale.
Œn ce prive∫te locul Ón Constitu˛ie, pentru c„ ∫i aici, sigur, se pot formula critici sau se pot, ∫tiu eu, formula argumente pentru scoaterea autorit„˛ii, Ministerul Public, Ón Constitu˛ie, este cuprins Óntr-un capitol care se cheam„ îAutoritatea judec„toreasc„“.
Trebuie s„ observ c„ aceast„ exprimare, care valorific„, Ón mare m„sur„, exprimarea din Constitu˛ia francez„, nu se identific„ cu puterea judec„toreasc„. Ministerul Public nu face parte din puterea judec„toreasc„. Exprimarea îautoritatea judec„toreasc„“ este o exprimare cu dimensiuni particulare. Ca atare, ea ˛ine mai mult de tehnica de redactare ∫i de sistematizarea dispozi˛iilor constitu˛ionale.
Mai mult dec‚t at‚t, art. 130 ∫i art. 131, a∫a cum sunt formulate, exprim„ foarte clar dubla natur„ juridic„ a Ministerului Public. Ministerul Public a fost ∫i r„m‚ne at‚t un partener al activit„˛ii judiciare, c‚t ∫i un reprezentant al puterii executive. Sub acest aspect sunt, ∫tiu eu, de men˛ionat tratatele de procedur„ civil„, penal„ ∫i a∫a mai departe, unde lucrurile sunt exprimate foarte clar.
Sigur c„, Ón leg„tur„ cu procurorii, cu Ministerul Public, trebuie aduse — ∫i s-au adus — anumite perfec˛ion„ri. Iat„, v„ reamintesc c„ s-a modificat art. 23, pe care dumneavoastr„ l-a˛i votat Óntr-o formulare nou„, unde arestarea preventiv„ va fi decis„ numai de instan˛a de judecat„, de judec„tor; deci, procurorul este scos din aceast„ institu˛ie. Apoi, a∫a cum remarca profesorul Valeriu Stoica, recursul Ón anulare Ón civil a fost scos. Iat„ de ce, aceast„ m„sur„ Ón˛eleapt„ a perfec˛ionat ∫i a adus la timpul istoric actual rolul procurorului Ón via˛a noastr„. Dar trebuie s„ observ c„ de aici p‚n„ la scoaterea din Constitu˛ie a Ministerului Public este o cale foarte lung„.
Iat„ de ce, personal, pledez pentru men˛inerea textelor actuale ale art. 130 ∫i art. 131, de fapt, a∫a cum sunt ele Ón Constitu˛ia actual„, cum au fost stabilite de c„tre Constituanta din 1991.
V„ mul˛umesc.
™i iat„ c„, doar cu acest singur text, Ministerul Public din Rom‚nia a func˛ionat excelent zeci ∫i zeci de ani de zile. Dac„ v-a˛i uita Ón Constitu˛ia francez„, a˛i g„si ceva asem„n„tor.
De aceea, propunerea Partidului Democrat a fost de a se elimina aceste texte f„r„ de care Ministerul Public va func˛iona Ón continuare la fel de bine ca ∫i p‚n„ acum ∫i, Ón acela∫i timp, am realiza o mic„ Ómbun„t„˛ire a Constitu˛iei rom‚ne.
V„ mul˛umesc.
Dintr-un studiu pe care Ól avem finalizat de Departamentul de studii al Camerei cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Ón multe ˛„ri europene, ministrul justi˛iei nu este Ón Consiliul Superior al Magistraturii. Dup„ cum exist„ ˛„ri unde ministrul justi˛iei este membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
Av‚ndu-se Óns„ Ón vedere tradi˛ia, mai bine spus, av‚nd Ón vedere antecedentele Rom‚niei dup„ 1989, c‚nd politizarea justi˛iei a ajuns s„ figureze cap de afi∫ Ón majoritatea rapoartelor de ˛ar„, credem c„ o m„sur„ hot„r‚t„, radical„, dar Ón acela∫i timp eficient„ ar fi ca, pentru viitor, ministrul justi˛iei s„ nu fac„ parte din Consiliul Superior al Magistraturii, chiar dac„ ministrul justi˛iei nu conduce lucr„rile, pentru c„ noua structur„ propune un pre∫edinte care se alege prin rota˛ie, prezen˛a ministrului justi˛iei Ón Consiliul Superior al Magistraturii influen˛eaz„, oricum am dori noi s„ spunem, pe ceilal˛i membri care sunt acolo s„ voteze Ón Consiliul Superior al Magistraturii.
Iat„ de ce noi propunem pentru a p„stra aceea∫i ecua˛ie, acela∫i num„r de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii suplimentarea cu Ónc„ unu a membrilor societ„˛ii civile — acum sunt doi, noi propunem 3 ∫i propunem eliminarea ministrului justi˛iei din Consiliul Superior al Magistraturii. Este bine venit„ solu˛ia ∫i o salut„m ca atare, ca membrii societ„˛ii civile s„ fac„ parte din Consiliul Superior al Magistraturii. Este o solu˛ie care s-a validat ∫i Ón alte p„r˛i. Este o contrapondere la principiul corporatismului, iar reprezentan˛ii societ„˛ii civile trebuie s„ aib„ o pondere care ini˛ial a fost de 4 Ón propunerea ini˛ial„, a ajuns din nefericire acum Ón plenul Camerei Deputa˛ilor la doi reprezentan˛i, dup„ toate discu˛iile din comisie pentru a avea un num„r impar de membri ∫i a corespunde acestor principii.
De aceea, prin eliminarea ministrului justi˛iei am suplimenta cu unu num„rul membrilor societ„˛ii civile, ∫i echilibrul Ón consiliu s-ar p„stra. Repet, nu ar fi o decizie u∫oar„, dar ar fi una benefic„, a∫a cum am spus, ∫i, Ón viitor, ministrul justi˛iei nu va mai putea fi acuzat de faptul c„ are implica˛ii Ón actul de justi˛ie. El va avea cu totul alte atribu˛ii care ˛in de administrarea justi˛iei, Consiliul Superior va avea prerogativele de a avea un buget care s„ administreze prin intermediul pre∫edintelui Consiliului Superior al Magistraturii ∫i atunci va fi un semnal clar ∫i pentru factorii externi, din perspectiva integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„, c„ dorim cu adev„rat o justi˛ie independent„, ferit„ de imixtiuni politice.
V„ mul˛umesc.
De aceea, indiferent c„-mi voi atrage antipatiile cuiva, ∫tiu eu, eu pledez pe aceast„ idee. Haide˛i s„ dorim o justi˛ie independent„, responsabil„ ∫i impar˛ial„ ∫i atunci cei 3, Ón condi˛iile date, cele precizate de mine, s„ nu mai fac„ parte din consiliu.
Eu vreau s„ v„ mai spun ∫i alt aspect. S-au introdus doi reprezentan˛i ai societ„˛ii civile. Deja s-a creat un organism numeros ∫i dumneavoastr„ ∫ti˛i c„ atunci c‚nd sunt mai mul˛i laolalt„, practic, deciziile se iau cu mare greutate, cu foarte mare greutate. Nu ∫tiu Ón ce m„sur„ ace∫ti reprezentan˛i ai societ„˛ii civile vor fi Ón stare s„ c‚nt„reasc„ corect ∫i impar˛ial problemele ce le-ar avea de rezolvat.
™i acum, pentru c„ suntem la acest text, eu supun aten˛iei membrilor comisiei constituite pentru propunerea de revizuire un aspect. ™i anume: ace∫ti membri ai Consiliului Superior ai Magistraturii sunt valida˛i sau dup„ caz ale∫i Ón ∫edin˛„ numai de Senat. Mi se pare c„ este o gre∫eal„, o sc„pare, deci supun aten˛iei ceea ce spun eu acum, mai ales c„ avocatul poporului este ales Ón ∫edin˛a comun„ a celor dou„ Camere. P„i, at‚ta vreme c‚t e vorba de Parlamentul Justi˛iei ∫i at‚ta vreme c‚t dorim ca aceast„ justi˛ie s„ constituie o a treia putere Ón stat, normal ∫i firesc este ca ace∫ti domni s„ fie ale∫i Ón ∫edin˛a comun„ a celor dou„ Camere, av‚nd Ón vedere c„ puterea legislativ„ este compus„ de reprezentan˛i ale∫i
ai electoratului. Mi se pare c„ nu i-am da autoritate deplin„, a∫a cum ar trebui dac„ am l„sa s„ fie ale∫i numai de Senat.
De aceea, v„ rog s„ reflecta˛i asupra propunerii mele ∫i s„ hot„r‚˛i Ón consecin˛„.
- V„ mul˛umesc.
Exist„ temerea c„ solu˛ia men˛ionat„ ar Óngreuna ∫i completa procedurile. Oare instan˛ele judiciare au calificarea profesional„ specific„ pentru a judeca astfel de cazuri? Œn general, spun exper˛ii comisiei, Ón numeroase ˛„ri, cur˛ile de conturi sunt considerate jurisdic˛ii.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/10.VII.2003 Nu vedem de ce li s-ar retrage aceast„ calificare. No˛iunea de litigii care rezult„ din activitatea Cur˛ii ar trebui precizat„.
Pentru respectarea principiului unicit„˛ii jurisdic˛ionale, se poate prevedea Ón legea de organizare posibilitatea de a sesiza Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, pentru a solu˛iona Ón ultim„ instan˛„ litigiile Ón acest domeniu. Spania este un exemplu Ón acest sens.
Acestea sunt considerentele pentru care, domnule pre∫edinte, stima˛i colegi, Guvernul solicit„ s„ fie aprobat acest amendament. Celelalte amendamente referitoare tot la acest text figureaz„ Ón Anexa l, ca amendamente deja admise de comisie, ∫i Ón propunerea legislativ„. Deci votul ar urma s„ se exprime Ón leg„tur„ cu alin. (1) al art. 139, teza a II-a. Deci, alineatul Ón integralitatea lui.
E firesc ca jurisdic˛ia Cur˛ii de Conturi s„ fie ca orice alt„ jurisdic˛ie judec„toreasc„! Asta este marea reform„ pe care cei care critic„ textul nu vor s„ o vad„. ™i „sta este lucrul pe care eu nu ∫tiu cum s„ fac s„ v„ rog s„ citi˛i ∫i s„ vede˛i c„ asta este marea schimbare pe care nu ∫tiu cum cei ce se opun textului nu vor s-o Ón˛eleag„.
™i un ultim cuv‚nt. De ce-i nevoie de aceast„ schimbare? Pentru un lucru foarte simplu: Curtea de Conturi este singura institu˛ie, dup„ p„rerea mea, normal„ Ón domeniul fiscal. Pentru c„ controlorul de conturi c‚nd constat„ c„ exist„ o pagub„, spre diferen˛„ de cel de la finan˛e ∫i al˛ii, el nu emite un titlu executoriu. El nu
poate emite un titlu executoriu. El emite o simpl„, o simpl„ constatare, asta, at‚ta face! O opinie, asta e! Care-i cenzurat„ de procurorul financiar, ∫i cine emite titlul? Numai judec„torul! Numai el! ™i avem singura jurisdic˛ie Ón ˛ar„ Ón care numai el este cel care emite titlul.
Deci e absolut nevoie de o jurisdic˛ie specializat„. De o jurisdic˛ie Ón care limbajul specific acestei jurisdic˛ii s„ poat„ s„ fie Ón˛eles. Altfel, Ónseamn„ c„ vom avea exact ca la orice litigiu fiscal. Ei! Tocmai am vrut s„ salv„m acest mare c‚∫tig pentru Rom‚nia. Am vrut s„ salv„m aceast„ posibilitate ∫i, din aceast„ cauz„, ideea ca judec„torii Cur˛ii de Conturi s„ fie ca orice judec„tor al ˛„rii este ideea fundamental„ pe care to˛i care au criticat-o nici unul n-a Óndr„znit s„ v-o spun„, iar eu ast„zi vreau s„ v„ conving.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Œn acela∫i timp, Óns„, nu pot s„ nu subliniez Ónc„ o dat„ c„ acest compromis nu a fost un compromis politic, ci un compromis Óntre cele dou„ Camere. Iat„ de ce, chiar dac„ a˛i admite amendamentul pe care l-am f„cut, mi-e team„ c„ Senatul nu va fi niciodat„ de acord cu el. V„ mul˛umesc.
™i nu Ón ultimul r‚nd, a treia competen˛„, care s„ ˛in„ de numirile Ón unele func˛ii ∫i demnit„˛i publice de autoritate.
Iat„, am circumscrie, Óntr-o manier„ precis„, atribu˛iile Senatului, l„s‚nd Camerei Deputa˛ilor — o Camer„ cu preponderen˛„ politic„, av‚nd Ón vedere ∫i desemnarea ei, Ón continuare, pe baza scrutinului de list„ — adoptarea legilor organice ∫i ordinare, adic„ procesul legislativ, cel r„mas Ón afara celui dat Ón competen˛a exclusiv„ a Senatului.
Atunci am putea vorbi, Óntr-adev„r, de o separare real„ a celor dou„ Camere, atunci am putea aprecia c„, Óntr-adev„r, bicameralismul rom‚nesc se justific„.
Œn aceste condi˛ii Ón care noi am realizat o separare, repet, doar formal„, bicameralismul nostru se sus˛ine cu greu. De aceea, sper„m s„ accepta˛i amendamentele formulate, Ón sensul departaj„rii reale a atribu˛iilor celor dou„ Camere, pentru ca reforma electoral„ care se preconizeaz„ s„ aib„ loc Ón aceast„ toamn„ s„ aib„ sens. F„r„ departajarea atribu˛iilor celor dou„ Camere ale Parlamentului, reforma electoral„ nu are sens. Pentru c„, Ón fapt, Camerele Parlamentului vor avea acelea∫i atribu˛ii, Ón ultim„ instan˛„, ∫i atunci nu se mai justific„ reforma electoral„.
Iat„, dac„ dorim o reformare a sistemului politic rom‚nesc Ón ansamblu, pilonii am putea s„-i punem ast„zi, prin departajarea real„ a atribu˛iilor celor dou„ Camere ale Parlamentului.
V„ mul˛umesc.
Faptul c„ Ón sistemul nostru una dintre Camere este Camer„ decizional„ Ónl„tur„ unul din factorii blocan˛i care au existat Ón experien˛a constitu˛ional„ de p‚n„ acum. Nu o s„ mai avem nevoie nici de medieri, nu o s„ mai avem nevoie nici de ∫edin˛e comune, dar nu Ónl„tur„m competen˛a de legiferare a nici uneia dintre Camere.
A∫adar, sistemul nostru nu este unic, sistemul nostru are avantajul de a asigura o participare egal„ a celor dou„ Camere la activitatea de legiferare ∫i un anumit echilibru Óntre ele, o consultare Óntre ele, o cooperare Óntre ele. ™i, din acest motiv, comisia a ajuns cu majoritate de voturi la actualul sistem pe care, cu aceea∫i majoritate, v„ rug„m s„ Ól vota˛i — sistemul nostru.
spus c„ acel lucru contravine mandatului reprezentativ dat de c„tre corpul electoral. Totul ˛ine de voin˛a politic„ concret„. Dac„ voin˛„ politic„ va exista, pentru ca un asemenea amendament s„ fie admis, atunci textul constitu˛ional poate fi amenajat Ón a∫a fel Ónc‚t s„ nu existe nici o contradic˛ie constitu˛ional„ Óntre mandatul imperativ ∫i mandatul reprezentativ. Se poate rediscuta acest lucru, important este s„ existe aceast„ voin˛„ politic„ de a curma migra˛ia politic„ Ón Rom‚nia ∫i de a asana moral via˛a public„.
Vreau s„ fac o nuan˛„ la acest amendament. Am spus deputatul sau senatorul care p„r„se∫te partidul, nu care este demis de c„tre partid. Ca s„ se Ón˛eleag„ faptul c„ aceast„ ipotez„ vizeaz„ situa˛ia Ón care deputatul, de bun„voie, nesilit de nimeni, pleac„ de la partidul pe listele c„ruia a fost ales. Deci este decizia lui de a p„r„si partidul ∫i de a Ón∫ela votul dat de c„tre corpul electoral.
Pentru c„ s-au folosit foarte multe argumente, spun‚nd: îDac„ partidul te d„ afar„, trebuie s„ pierzi mandatul?“ Nu, Ón aceast„ situa˛ie, nu pierzi mandatul, ci numai Ón situa˛ia Ón care e∫ti adeptul unui traseism politic, a∫a cum s-a f„cut Ón Rom‚nia ultimilor 12 ani.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Iat„ de ce noi, parlamentarii Partidului Democrat, sus˛inem ∫i credem c„ un asemenea principiu nu contravine normelor constitu˛ionale ∫i c„ el ar avea darul indubitabil de a stabiliza via˛a politic„ rom‚neasc„ cel pu˛in la nivel parlamentar.
V„ mul˛umesc.
Sigur c„ am auzit ∫i contraargumente. Am auzit contraargumente din partea unor colegi de ai no∫tri care se afl„ Ón sal„, al˛ii au plecat, ∫i aceste contraargumente, care eu cred c„ sunt f„cute mai mult a∫a, de form„, ca s„ nu strice disciplina de partid, Ómi aduc aminte de o zicere, un proverb, sau, dac„ dori˛i a∫a, un panseu al marchizului (vede˛i c„ nu zic al îbaronului“, baroni sunt...) Lambert, care spunea a∫a: îNu tot ce g‚nde∫ti trebuie s„ spui, dar tot ce spui trebuie s„ g‚nde∫ti!“
™i alte interven˛ii pe diferite teme, nu vreau s„ mai iau cuv‚ntul, auzite Ón acest hemiciclu zilele acestea, Ómi readuc Ón minte ∫i un panseu de al meu, dac„ Ól suporta˛i, ∫i anume, c„: îExist„ unii oameni care nu-∫i merit„ ideile care le trec prin cap!“
V„ mul˛umesc ∫i a∫tept votul dumneavoastr„.
Poate singura ordonan˛„ de urgen˛„ din Rom‚nia care s-a justificat a fost acea ordonan˛„ care a vizat instituirea st„rii de asediu ∫i a st„rii de urgen˛„ din 1991, atunci c‚nd minerii veneau spre Bucure∫ti, iar noi nu aveam Legea st„rii de asediu ∫i a st„rii de urgen˛„. Da, atunci s-a impus o ordonan˛„ de urgen˛„. Poate a fost singura situa˛ie. Dar, Ón rest, a transforma excep˛ia Ón regul„ reprezint„ un atentat la Constitu˛ie.
Dup„ 1996, practica aceasta a devenit curent„, a legifer„rii prin ordonan˛e de urgen˛„. Dup„ 2000, ea s-a consacrat ∫i, practic, Parlamentul s-a transformat Óntr-un ghi∫eu de Ónregistrat ordonan˛e simple ∫i ordonan˛e de urgen˛„, fiind emise Ón ace∫tia ani, 2001—2002 ∫i 2003, p‚n„ Ón luna iunie, peste 460 de ordonan˛e de urgen˛„.
Dac„ dorim s„ t„iem cancerul din r„d„cin„ trebuie s„ limit„m drastic ordonan˛ele de urgen˛„.
Comisia constitu˛ional„ v„ propune o solu˛ie intermediar„ prin care introducem ni∫te constr‚ngeri, limit„m Ón anumite domenii ordonan˛ele de urgen˛„, dar, practic, ele tot vor fi posibile.
Noi credem c„ o solu˛ie radical„ se impune, ∫i anume nu mergem chiar pe varianta ultraradical„, ca ele s„ dispar„ din Constitu˛ie, ceea ce ar fi o solu˛ie, ci mergem pe varianta ca aceste ordonan˛e s„ mai poat„ fi emise Ón situa˛ii cu adev„rat excep˛ionale, ∫i le repet — stare de asediu, stare de urgen˛„, stare de r„zboi ∫i cataclisme naturale.
Sper„m c„ acest amendament va fi acceptat ∫i, cu acea ocazie, vom reintroduce stabilitatea legislativ„ Ón Rom‚nia, asigur‚nd un cadru coerent at‚t pentru investitorii str„ini ∫i interni, c‚t ∫i pentru cet„˛eni Ón ansamblu. V„ mul˛umesc.
Iat„ de ce, sub acest aspect, cred c„ este bine s„ p„str„m textele comisiei ∫i textele actuale. V„ mul˛umesc.
Cred c„ ave˛i cu to˛ii raportul Comisiei de la Vene˛ia. Œn orice caz, propunerea care vi s-a f„cut se bazeaz„ pe o confuzie grav„ pentru un specialist Ón drept constitu˛ional Óntre dou„ institu˛ii care nu au nici o leg„tur„,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/10.VII.2003 care sunt complet diferite ∫i pe care a∫a le-am reglementat, cu ajutorul, bineÓn˛eles, al speciali∫tilor de la Vene˛ia, pentru a fi absolut diferite.
Deci dac„ a˛i accepta ceea ce vi se propune, p„rerea mea este c„ dumneavoastr„ nu a˛i face dec‚t o simpl„ gre∫eal„, dar, de data aceasta, de neiertat, pentru c„ vine dup„ o lung„ perioad„ de asemenea erori.
Vreau s„ v„ aduc la cuno∫tin˛„ c„ prevederile art. 90 din Legea nr. 215/2001 a administra˛iei publice locale, asem„n„toare cu prevederile art. 110 alin. (2) din Constitu˛ie, au f„cut posibil„ angajarea ∫i men˛inerea func˛ionarilor publici din administra˛ia public„ cov„snean„, unde cunoa∫te˛i cu to˛ii c„ maghiarii sunt majoritari, pe criteriul cunoa∫terii limbii maghiare.
Domnilor colegi,
V„ vorbesc Ón numele acelor rom‚ni care au fost grav afecta˛i de prevederea legal„ privind posibilitatea folosirii Ón scris ∫i oral a limbii materne a minorit„˛ilor na˛ionale Ón administra˛ia public„, f„r„ nici un fel de condi˛ionare, ∫i obligativitatea func˛ionarilor de a le r„spunde Ón aceea∫i limb„. Pentru a se putea conforma acestei dispozi˛ii, func˛ionarii publici vor putea s„ cunoasc„ limba matern„ a acestor minorit„˛i na˛ionale.
V„ vorbesc Ón calitatea mea de deputat de Covasna, Ón numele rom‚nilor din jude˛ul Covasna, Ón numele acelor rom‚ni care nu au fost angaja˛i sau n-au mai putut r„m‚ne Ón cadrul administra˛iei publice cov„snene pentru c„, necunosc‚nd limba maghiar„, nu puteau Ón˛elege con˛inutul actelor ori cererilor formulate Ón aceast„ limb„. S-a ajuns astfel ca, la Prim„ria municipiului Sf‚ntu Gheorghe, din 104 angaja˛i, s„ fie men˛inu˛i Ón func˛ie doar doi rom‚ni care cunosc ∫i limba maghiar„, iar la prim„riile municipiilor T‚rgu Secuiesc ∫i ora∫ului Baraolt nu a mai r„mas nici un angajat rom‚n.
Vreau s„ v„ spun c„, Ón municipiul Sf‚ntu Gheorghe, un sfert din popula˛ia localit„˛ii este de etnie rom‚n„. Dac„ dorim s„ ap„r„m, prin normele constitu˛ionale, identitatea minorit„˛ilor na˛ionale, trebuie s„ facem acela∫i lucru ∫i pentru etnicii rom‚ni minoritari Ón zonele unde predomin„ minorit„˛ile na˛ionale.
Iat„ de ce am considerat c„ este o problem„ de ordin constitu˛ional adoptarea unei norme, dac„ vre˛i, ∫i de protec˛ie pentru limba rom‚n„ ∫i pentru etnicul rom‚n implicat Óntr-o reclama˛ie administrativ„ formulat„ contra sa Óntr-o alt„ limb„, precum ∫i pentru acei func˛ionari publici sau al˛i angaja˛i care nu apar˛in minorit„˛ilor na˛ionale ∫i care nu cunosc limba acestora, norm„ care s„ prevad„ obligativitatea traducerii Ón limba rom‚n„, limba oficial„ a statului rom‚n, a actelor redactate Ón limba unei minorit„˛i na˛ionale.
Traducerea actelor implic„ nu numai posibilitatea acordat„ func˛ionarilor de etnie rom‚n„ de a cunoa∫te con˛inutul acestora, dar ∫i posibilitatea exercit„rii controlului administrativ ∫i de c„tre func˛ionarii inspectori care nu cunosc limba minorit„˛ii respective, altminteri nu vor putea exercita aceste atribu˛ii dec‚t cei care cunosc limba Ón care s-a redactat actul supus controlului.
Œnclin s„ cred c„ persoanele apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale, Ón calitatea lor de cet„˛eni rom‚ni, nu se vor sim˛i ofensate de con˛inutul textului amendamentului pe
care l-am propus ∫i prin care nu cer altceva dec‚t traducerea Ón limba rom‚n„ a actelor redactate Óntr-o alt„ limb„, Ón cadrul administra˛iei publice locale.
V„ mul˛umesc.
V„ cer, deci, cu respect ∫i stim„, dragi colegi, un vot care s„ ne duc„ mai aproape de Europa, tocmai implement‚nd ∫i Ón Rom‚nia practica existent„ Ón Europa. V„ mul˛umesc foarte mult pentru aten˛ie.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Œn Óncheiere, a∫ dori s„ ar„t c„ este foarte important ∫i pentru reprezentan˛ii minorit„˛ilor na˛ionale s„ fie prezen˛i Ón consiliile locale ∫i jude˛ene, ∫i nu numai Ón Parlament, pentru c„ multe decizii importante privind minorit„˛ile na˛ionale se iau la baz„, Ón consiliile locale ∫i jude˛ene.
Deci v„ invit s„ vota˛i acest alin. (3) al art. 119, fie Ón formularea dat„ de comisie, fie Ón formularea amendat„ a domnului deputat Ion Neagu.
V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.
## 30 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/10.VII.2003
|C„∫uneanu-Vlad Adrian|pentru|Ifrim Mircea|absent| |---|---|---|---| |Cerchez Metin|pentru|Ignat Miron|pentru| |Cherescu Pavel|pentru|Iliescu Valentin Adrian|pentru| |Chiliman Andrei Ioan|pentru|Ionel Adrian|pentru| |Chiri˛„ Dumitru|pentru|Ionescu Anton|pentru| |Ciontu Corneliu|absent|Ionescu Costel Marian|absent| |Ciuceanu Radu|absent|Ionescu Dan|pentru| |Ciuperc„ Vasile Silvian|pentru|Ionescu Daniel|absent| |CÓrstoiu Ion|pentru|Ionescu Mihaela|absent„| |Cladovan Teodor|pentru|Ionescu R„zvan|pentru| |Cliveti Minodora|pentru|Ionescu Smaranda|absent„| |Coifan Viorel-Gheorghe|pentru|Iordache Florin|pentru| |Cojocaru Nicu|pentru|Iriza Marius|absent| |Cr„ciun Dorel Petru|pentru|Iriza Scarlat|pentru| |Cre˛ Nicoar„|pentru|Iv„nescu Paula Maria|pentru| |Cristea Marin|pentru|Jipa Florina Ruxandra|absent„| |Cri∫an Emil|absent|Kelemen Atilla Béla Ladislau|pentru| |Dan Matei-Agathon|pentru|Kelemen Hunor|pentru| |Daraban Aurel|pentru|Kerekes Károly|pentru| |D„ianu Dorin|pentru|Kónya-Hamar Sándor|pentru| |Dinu Gheorghe|absent|Kovács Csaba-Tiberiu|pentru| |Dobre Traian|pentru|Kovacs Zoltan|pentru| |Dobre Victor Paul|pentru|Lari Iorga Leonida|absent„| |Dobrescu Smaranda|pentru|Laz„r Maria|pentru| |Dol„nescu Ion|absent|L„p„dat ™tefan|absent| |Dorian Dorel|pentru|L„pu∫an Alexandru|pentru| |Dorneanu Valer|pentru|Leon„chescu Nicolae|absent| |Dragomir Dumitru|absent|Lep„datu Lucia Cornelia|pentru| |Drago∫ Iuliu Liviu|pentru|Lep∫a Sorin Victor|pentru| |Dragu George|pentru|Longher Ghervazen|pentru| |Dr„g„nescu Ovidiu-Virgil|absent|Loghin Irina|absent„| |Dre˛canu Doina-Mic∫unica|pentru|Luchian Ion|pentru| |Dumitrescu Cristian Sorin|pentru|Magheru Paul|absent| |Dumitriu Carmen|pentru|Maior Laz„r Dorin|pentru| |Du˛u Constantin|absent|Makkai Grigore|pentru| |Du˛u Gheorghe|pentru|Man Mircea|pentru| |Enescu Nicolae|absent|Manolescu Oana|pentru| |Erdei Dolóczki István|pentru|Marcu Gheorghe|absent| |Eserghep Gelil|absent|Mardari Ludovic|absent| |F‚c„ Mihail|pentru|Marin Gheorghe|pentru| |Firczak Gheorghe<br>Florea Ana|pentru<br>pentru|Marineci Ionel<br>Márton Árpád Francisc|pentru<br>pentru| |Florescu Ion|pentru|M„laimare Mihai-Adrian|absent| |Fotopolos Sotiris|pentru|M„r„cineanu Adrian|absent| |Frunz„verde Sorin|pentru|M‚ndrea-Muraru Mihaela|pentru| |Gaspar Acsinte|pentru|M‚ndroviceanu Vasile|pentru| |Georgescu Florin|pentru|Mera Alexandru Liviu|absent| |Georgescu Filip|pentru|Merce Ilie|absent| |Gheorghe Valeriu|pentru|Me∫ca Sever|pentru| |Gheorghiof Titu Nicolae|pentru|Miclea Ioan|absent| |Gheorghiu Adrian|pentru|Micula C„t„lin|pentru| |Gheorghiu Viorel|pentru|Mihalachi Vasile|pentru| |Ging„ra∫ Georgiu|absent|Mih„ilescu Petru ™erban|pentru| |Giuglea ™tefan|absent|Mincu Iulian|absent| |Godja Petru|pentru|Mircea Costache|absent| |Gr„dinaru Nicolae|pentru|Mirciov Petru|pentru| |Grigora∫ Neculai|pentru|Miron Vasile|pentru| |Gubandru Aurel|pentru|Mitrea Miron Tudor|pentru| |Gvozdenovici Slavomir|absent|Mitrea Manuela|pentru| |Ha∫otti Puiu|absent|Mitu Dumitru Octavian|pentru| |Hogea Vlad Gabriel|absent|Mi˛aru Anton|pentru| |Holtea Iancu|absent|MÓnzÓn„ Ion|absent| |Hrebenciuc Viorel|pentru|Mocanu Alexandru|pentru| |Ianculescu Marian|pentru|Mocioalc„ Ion|pentru|
|MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI,|MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI,|PARTEA a II-a, Nr. 93/10.VII.2003|31| |---|---|---|---| |Mocioi Ion|absent|Popescu-T„riceanu C„lin Constantin Anton|absent| |Mogo∫ Ion|pentru|Posea Petre|pentru| |Mohora Tudor|pentru|Predic„ Vasile|pentru| |Moisescu George Dumitru|absent|Pribeanu Gheorghe|absent| |Moisoiu Adrian|absent|Priboi Ristea|pentru| |Moi∫ V„s„lie|absent|Purceld Octavian-Mircea|absent| |Moldovan Petre|pentru|Pu∫ca∫ Vasile|pentru| |Moldovan Carmen Ileana|pentru|Puwak Hildegard-Carola|pentru| |Moldoveanu Eugenia|pentru|Puzdrea Dumitru|absent| |Moraru Constantin Florentin|pentru|Radan Mihai|absent| |Motoc Marian-Adrian|pentru|Ráduly Róbert Kálmán|pentru| |Musc„ Monica Octavia|pentru|Raicu Romeo Marius|pentru| |Mu∫etescu Tiberiu-Ovidiu|absent|Rasovan Dan Grigore|pentru| |Naidin Petre|pentru|R„doi Ion|pentru| |Nan Nicolae|pentru|R„dulescu Grigore Emil|absent| |Nassar Rodica|pentru|Ro∫cule˛ Gheorghe|pentru| |Naum Liana Elena|pentru|Rus Emil|absent| |N„dejde Vlad-George|pentru|Rus Ioan|pentru| |N„stase Adrian|pentru|Ru∫anu Dan Radu|pentru| |N„stase Ioan Mihai|pentru|Sadici Octavian|absent| |Neac∫u Ilie|pentru|Sali Negiat|pentru| |Neagu Ion|pentru|Sandache Cristian|pentru| |Neagu Victor|pentru|Sandu Alecu|pentru| |Neam˛u Horia Ion|pentru|Sandu Ion Florentin|pentru| |Neam˛u Tiberiu Paul|absent|Sassu Alexandru|pentru| |Nechifor Cristian|pentru|Saulea D„nu˛|absent| |Negoi˛„ Gheorghe Liviu|pentru|Savu Vasile Ioan|absent| |Nica Dan|absent|S„punaru Nini|pentru| |Nicolae Ion|pentru|S‚rbu Marian|pentru| |Nicol„escu Gheorghe-Eugen|pentru|Sb‚rcea Tiberiu Sergius|pentru| |Nicolescu Mihai|pentru|Selagea Constantin|pentru| |Nicolicea Eugen|pentru|Semcu Adrian Emanuil|pentru| |Niculescu Constantin|pentru|Sersea Nicolae|pentru| |Niculescu-Duv„z Bogdan Nicolae|pentru|Severin Adrian|pentru| |Nistor Vasile|pentru|Simedru Dan Coriolan|pentru| |Ni˛„ Constantin|pentru|Sire˛eanu Mihail|pentru| |Oltean Ioan|pentru|Sonea Ioan|absent| |Olteanu Ionel|absent|Spiridon Nicu|pentru| |Oltei Ion|pentru|Stan Ioan|pentru| |Onisei Ioan|pentru|Stan Ion|pentru| |Palade Doru Dumitru|absent|Stana-Ionescu Ileana|pentru| |Pambuccian Varujan|pentru|Stanciu Anghel|absent| |Pa∫cu Ioan Mircea|pentru|Stanciu Zisu|pentru| |Pataki Iulia|pentru|St„nescu Alexandru-Octavi|pentru| |P„duroiu Valentin|pentru|St„ni∫oar„ Mihai|pentru| |P„∫cu˛ ™tefan|absent|Stoian Mircea|absent| |P„un Nicolae|absent|Stoica Valeriu|pentru| |Pécsi Francisc|pentru|Stroe Radu|pentru| |Pere∫ Alexandru|pentru|Stuparu Timotei|pentru| |Petrescu Ovidiu Cameliu|pentru|Suciu Vasile|pentru| |Petru∫ Octavian Constantin|pentru|Suditu Gheorghe|pentru| |Ple∫a Eugen Lucian|absent|Székely Ervin-Zoltán|pentru| |Podgorean Radu|pentru|Szilágyi Zsolt|pentru| |Pop Napoleon|pentru|™naider Paul|absent| |Popa Constan˛a|absent„|™tefan Ion|pentru| |Popa Cornel|pentru|™tef„nescu Codrin|pentru| |Popa Virgil|absent|™tef„noiu Luca|pentru| |Popescu Bejat ™tefan Marian|absent|™tirbe˛ Cornel|pentru| |Popescu Ioan Dan|pentru|Tamás Sándor|pentru| |Popescu Costel-Eugen|absent|T„r‚˛„ Culi˛„|pentru| |Popescu Dorin Grigore|pentru|T‚rpescu Pavel|pentru| |Popescu Gheorghe|pentru|Tcaciuc ™tefan|pentru| |Popescu Kanty C„t„lin|pentru|Timi∫ Ioan|pentru| |Popescu Virgil|pentru|Toader Mircea Nicu|pentru|
|MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI,PARTEA a II-a, Nr. 93/10.VII.2003<br>32|MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI,PARTEA a II-a, Nr. 93/10.VII.2003<br>32|MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI,PARTEA a II-a, Nr. 93/10.VII.2003<br>32| |---|---|---| |Todoran Pavel|pentru|Ast„zi vedem Ómplinite cele mai m| |Tokay Gheorghe|pentru|care noi, Ón 1991, nu ni le-am Ómplini| |Toró Tiberiu|pentru|tul de lege pe care tocmai l-am v| |Tudor Marcu|absent|c‚teva principii la care noi, liberalii| |Tudose Mihai|pentru|Este vorba, Ón primul r‚nd, de princ| |Tunaru Raj-Alexandru|pentru|deaz„ democra˛ia constitu˛ional„ Ón| |fbulc„ Alexandru|pentru|separa˛iei puterilor statului, principiul| |focu Iulian Costel|pentru|idei la care am ˛inut ∫i ˛inem foarte| |Varga Attila|pentru|Ón textul proiectului de lege. Este vorb| |Vasile Aurelia|pentru|economiei de pia˛„, garantarea propri| |Vasilescu Nicolae|absent|ini˛iativ„, restr‚ngerea sferei propriet| |Vasilescu Lia-Olgu˛a|absent„|pu˛in, drepturile omului, Ón formula pro| |Vasilescu Valentin|absent|g„sesc o expresie bine venit„. Fie| |Vekov Károly-János|pentru|libertatea persoanei ∫i de garan˛ia po| |Verbina Dan|pentru|rea Ón aceast„ ˛ar„, dup„ revizuirea| |Vida Iuliu|pentru|putea face numai de c„tre un jude| |Vi∫inescu Marinache|absent|vorba de procesul echitabil, fie c„ est| |Voicu M„d„lin|pentru|drepturi fundamentale ale omului, reg| |Voinea Florea|pentru|lege, votat de noi Ón acest moment,| |Voinea Olga-Lucheria|pentru|apropie de Europa. Nu mai pu˛in, ins| |Winkler Iuliu|pentru|democra˛iei sunt ajustate Óntr-un sens| |Wittstock Eberhard-Wolfgang|pentru|ele, de aici Ónainte s„ func˛ioneze m| |Z„voianu Ioan Dorel|pentru|vorba de institu˛ia preziden˛ial„,| |Zgonea Valeriu ™tefan|pentru|Guvern, de Curtea Constitu˛ional„, de<br>|
Ast„zi vedem Ómplinite cele mai multe din dorin˛ele pe care noi, Ón 1991, nu ni le-am Ómplinit. Ast„zi, Ón proiectul de lege pe care tocmai l-am votat, se reg„sesc c‚teva principii la care noi, liberalii ˛inem foarte mult. Este vorba, Ón primul r‚nd, de principiile care consolideaz„ democra˛ia constitu˛ional„ Ón Rom‚nia; principiul separa˛iei puterilor statului, principiul na˛iunii civice sunt idei la care am ˛inut ∫i ˛inem foarte mult ∫i se reg„sesc Ón textul proiectului de lege. Este vorba apoi de principiile economiei de pia˛„, garantarea propriet„˛ii private, libera ini˛iativ„, restr‚ngerea sferei propriet„˛ii publice, nu mai pu˛in, drepturile omului, Ón formula proiectului de lege, Ó∫i g„sesc o expresie bine venit„. Fie c„ este vorba de libertatea persoanei ∫i de garan˛ia potrivit c„reia, arestarea Ón aceast„ ˛ar„, dup„ revizuirea Constitu˛iei, se va putea face numai de c„tre un judec„tor, fie c„ este vorba de procesul echitabil, fie c„ este vorba de celelalte drepturi fundamentale ale omului, reg„sim Ón proiectul de lege, votat de noi Ón acest moment, elemente care ne apropie de Europa. Nu mai pu˛in, institu˛iile de baz„ ale democra˛iei sunt ajustate Óntr-un sens benefic, astfel Ónc‚t ele, de aici Ónainte s„ func˛ioneze mai bine, fie c„ este vorba de institu˛ia preziden˛ial„, de Parlament, de Guvern, de Curtea Constitu˛ional„, de Curtea de Conturi, de Curtea Suprem„ de Justi˛ie, de Consiliul Suprem al Magistraturii, toate aceste institu˛ii, prin revizuirea pe care tocmai am votat-o, Ó∫i vor g„si un cadru mai bun de func˛ionare.
Am adoptat jocul, am adoptat regulile jocului, pentru ca jocul democratic s„ continue, iar Ón jocul democratic exist„ adversari politici, exist„ pozi˛ii diferite, exist„ interese diferite. Important este ca, de aici Ónainte, aceste pozi˛ii de partid, aceste pozi˛ii care exprim„ electoratul fiec„rui partid, s„ ˛in„ seama de regulile jocului constitu˛ional. ™i, dac„ vom face acest lucru, atunci, Óntr-adev„r, Rom‚nia va avea o democra˛ie constitu˛ional„ consolidat„. ™i, dac„ mai d„ Dumnezeu ∫i o economie func˛ional„ de pia˛„... P‚n„ aici, Óns„, mai avem mult timp.
De ce noi, liberalii, am votat ast„zi Ón favoarea acestei revizuiri a Constitu˛iei? De ce am participat vreme de mai bine de un an la acest proces de revizuire a Constitu˛iei? Mai Ónt‚i, pentru c„, a∫a cum spuneam Ón deschiderea dezbaterilor pe marginea acestui proiect de lege, liberalii au crezut Ónc„ din 1991 c„ este necesar„ aceast„ revizuire.
V„ mul˛umesc.
Partidul Democrat a participat ∫i va participa Ón continuare la Óntregul proces de revizuire a Constitu˛iei. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Vom sprijini Ón continuare acest demers, repet, chiar dac„ avem aceast„ frustrare Ón urma votului de ast„zi. V„ mul˛umesc.
N-am s„ fac acum o teorie juridic„ sau n-am s„ revin la o teorie juridic„ pe care o Ómp„rt„∫esc ∫i care, Ón mare m„sur„, se bazeaz„ pe un fundament axiologic, dar am s„ spun c„, Ón mod firesc, trebuie s„ accept„m c„, a∫a cum noi, sper, evolu„m, a∫a cum societatea rom‚neasc„ evolueaz„, se schimb„, se modernizeaz„, ∫i legile trebuie s„ se schimbe, s„ se Ómbun„t„˛easc„.
Œn mod evident, acordul parlamentar Ón leg„tur„ cu revizuirea Constitu˛iei, pentru c„ Ón momentul de fa˛„ vorbim doar despre un astfel de acord, reprezint„ ∫i o expresie a Ón˛elepciunii politice din Rom‚nia ∫i vreau s„ le mul˛umesc ∫i colegilor de la P.N.L., de la P.D., de la U.D.M.R. pentru felul Ón care au desf„∫urat, Ómpreun„ cu noi, acest exerci˛iu de democra˛ie.
Sigur c„ nici unul dintre grupurile politice nu este perfect mul˛umit cu rezultatul ob˛inut. Fiecare a avut diverse idei, diverse sugestii, diverse propuneri. Au r„mas, Ón mod firesc, cele care, la momentul acesta, sunt considerate de c„tre majoritatea parlamentar„ a fi acceptabile.
Dar am mai reu∫it un lucru important: Ón acest exerci˛iu democratic, am eliminat for˛ele extremist-populiste, pe cei care Óncearc„ s„ r„m‚n„ undeva Ón istorie, critic‚ndu-ne de pe b„ncile istoriei pentru eforturile pe care le facem de a merge Ónainte.
Votul de ast„zi este ∫i un mesaj pentru cei care sprijin„ astfel de efort. Oric‚te probleme ar fi Ón ˛ar„, oric‚te dificult„˛i am avea de dep„∫it, acestea nu pot fi rezolvate m„rind tirajele la o revist„ sau alta.
Œn orice caz, momentul de ast„zi este important. El este important nu doar pentru modific„rile respective, pe care nu le comentez, pentru c„ le ∫ti˛i foarte bine. Unele au un sens extrem de important — clauzele referitoare la integrarea european„. Exist„ alte modific„ri care au fost adoptate _intuitu personae._ Pentru c„ o anumit„ persoan„ n-a Ón˛eles Óntr-un anumit moment c„ primul-ministru nu poate s„ fie schimbat, a trebuit s„ d„m acum o interpretare la nivelul Parlamentului pentru acel moment ∫i pentru acea persoan„. Asta ˛ine de farmecul politicii.
Dar, dincolo de aceste lucruri care pot fi comentate Ón diferite feluri, eu cred c„ r„m‚ne semnifica˛ia major„ a acestui vot Ón armonie, cum ar spune grecii, un vot care Ónseamn„ de fapt capacitatea noastr„ de a privi dincolo de orizont. ™i acest lucru, din punctul de vedere al partidului nostru, doresc s„-l salut Ónc„ o dat„.
V„ mul˛umesc.
Am g„sit Ón comisie un reprezentant al Partidului Democrat deosebit de cooperant — nu-l numesc, ca s„ nu cear„ dreptul la replic„ —, am g„sit oameni extrem de fermi Ón a-∫i sus˛ine punctele de vedere p‚n„ la controverse cu sc‚ntei, am g„sit o atmosfer„ colegial„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/10.VII.2003 Vreau, de asemenea, s„ mul˛umesc colegilor mei din U.D.M.R. care au participat av‚nd de sus˛inut c‚teva propuneri, nu le numesc radicale, dar le numesc totu∫i foarte ferme. Le-au sus˛inut cu argumente, ne-au impresionat prin calitatea teoretic„ a motiva˛iilor pe care le-au adus, dar au avut puterea s„ recunoasc„ rezultatul democratic al votului. Poate numai cine nu vrea s„ nu vad„ nu Ón˛elege ce importan˛„ are acum faptul c„ U.D.M.R.-ul a votat Constitu˛ia.
Œn fine, a∫ dori s„ mul˛umesc Ón mod deosebit tuturor membrilor comisiei ∫i celor cu drept de vot ∫i profesorilor universitari care au compus-o, care ∫i-au adus o contribu˛ie deosebit„ la realizarea acestui proiect. C‚nd am vorbit de grupuri politice, doresc s„ m„ exprim explicit, Ón compunerea acestora am Ón˛eles ∫i grupul minorit„˛ilor na˛ionale, care n-a venit numai cu puncte de vedere care s„ priveasc„ interesul grupului, ci a dorit s„ contribuie prin solu˛iile promovate la un proiect c‚t mai viabil, c‚t mai modern, c‚t mai bun.
A∫ dori s„ m„ adresez de aceast„ dat„ plenului Camerei Deputa˛ilor. Cred c„ prin felul cum au decurs dezbaterile am realizat un model de democra˛ie parlamentar„, un model al dezbaterilor parlamentare, unde au
Ónvins Óntotdeauna puterea argumentelor, unde Óntotdeauna am avut posibilitatea s„ remarc„m ∫i s„ apreciem puncte de vedere pe care, Ón final, nu le-am votat. Cred c„ ar trebui ca acest model de dezbatere s„-l urm„m Ón continuare.
V„ mul˛umesc tuturor ∫i sper„m s„ vedem bucuria Ómplinit„ Ón plenitudinea ei Ón toamn„ la Senat.
V„ mul˛umesc foarte mult ∫i v„ doresc o vacan˛„ pl„cut„!