Liana-Elena Naum

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Ast„zi, Ónainte cu o zi de Sfin ˛ ii Œmp„ra ˛ i Constantin ∫i Elena, cred c„ se cuvine s„ spunem un îLa mul ˛ i ani!“ ora∫ului Constan ˛ a, care m‚ine are zi de s„rb„toare.

Declara ˛ ia mea politic„ de ast„zi se nume∫te îPoarta spre lume“ ∫i voi trata acest subiect, municipiul Constan ˛ a, ca poart„ spre lume.

Datorit„ pozi ˛ iei sale geografice, Constan ˛ a, centru urban de prim„ m„rime al Rom‚niei, fiind cel mai important ∫i mai mare port al ˛ „rii, al patrulea Ón Europa, a fost favorizat„ datorit„ dezvolt„rii economice Ónc„ din secolul VII a. Chr., c‚nd coloni∫tii greci din Milet au Óntemeiat Cetatea Tomis. Recunoscu ˛ i ca buni comercian ˛ i ∫i navigatori, au fructificat din plin pozi ˛ ia ora∫ului, av‚nd acces la Marea Neagr„ ∫i stabilind leg„turi comerciale intense Óntre cet„ ˛ ile ∫i porturile din Marea Neagr„ ∫i Marea Mediteran„.

De∫i a fost ocupat de romani, Tomisul a fost protejat, deoarece reprezenta un punct puternic comercial. Ulterior, Ón secolele X—XIII, se intensific„ activit„ ˛ ile comerciale pe ˛ „rmul nord-vestic al M„rii Negre, vechiul port al cet„ ˛ ii fiind folosit de flota bizantin„ ∫i men ˛ ionat Ón h„r ˛ ile de naviga ˛ ie.

Primele amenaj„ri portuare moderne, Óns„, au Ónceput Ón 1858, fiind executate de o companie englez„, construc ˛ iile dur‚nd c‚ ˛ iva ani, realiz‚nd un port de mici dimensiuni. Un mic ad„post, 200 metri de dig, 200 metri de chei de lemn, un bazin cu ap„ ∫i circa 4 hectare, c‚teva magazii ∫i linii ferate, acesta era Portul Constan ˛ a Ón 1878.

Mihail Kog„lniceanu, Ón 1878, adresa Ón Camera Deputa ˛ ilor un apel na ˛ iunii rom‚ne, acela de a urm„ri construc ˛ ia unui port care îva fi, s„ m„ crede ˛ i, pl„m‚nii Rom‚niei, prin care aceasta va respira, ∫i acesta va fi Constan ˛ a“.

Construc ˛ ia acestui obiectiv a fost rezultatul eforturilor financiare ale Guvernului rom‚n. Abia Ón 1896 s-a pus piatra de temelie, iar Ón 1909 a fost f„cut„ inaugurarea, Anghel Saligny aduc‚nd un aport considerabil Ón tot ceea ce se numea nou pentru construc ˛ ii ∫i tehnologie.

Œntre 1897—1901, Ón urma moderniz„rii, portul Constan ˛ a devine principalul port al ˛ „rii ∫i un centru comercial important. La serb„rile columbiene din 1892

Bricul Mircea ∫i Cruci∫„torul Elisabeta particip„ sub pavilion rom‚nesc, pentru a ar„ta c„ Rom‚nia este deja o for ˛ „ naval„.

Dup„ 1919 lucr„rile de modernizare ale portului vor continua, fiind Óntrerupte Ón 1916, ca urmare a ocupa ˛ iei Puterilor Centrale. Œn perioada interbelic„, portul Constan ˛ a s-a dezvoltat considerabil, ajung‚nd s„ dep„∫easc„ din punct de vedere al traficului renumite porturi ale Europei, precum Genova ∫i Bordeaux.

Dup„ 1958 portul Constan ˛ a a fost Ónzestrat cu utilaje moderne, care puteau face fa ˛ „ traficului intens de m„rfuri. Astfel, era imperios necesar„ construirea unui al doilea port maritim, construc ˛ ia lui Óncep‚nd Ón 1978. Portul Constan ˛ a-Sud este singurul port al Europei legat cu Dun„rea, acesta fiind un avantaj, complexul portuar Constan ˛ a ∫i Canalul Dun„re—Marea Neagr„ av‚nd o importan ˛ „ deosebit„, facilit‚nd leg„turile cu ˛ „rile din Europa.