Ionica Constan˛a Popescu

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Bun„ diminea˛a, stima˛i colegi!

Œn calitate de reprezentant al jude˛ului Hunedoara Ón Parlamentul Rom‚niei aduc ast„zi Ón aten˛ia dumneavoastr„ solicitarea Sindicatului Liber îVictoria“ din C„lan, care cere ajutorul autorit„˛ilor Ón vederea relu„rii activit„˛ii pe platforma siderurgic„ din acest ora∫.

C„lan este, de departe, unul dintre cele mai s„race ora∫e din jude˛ul Hunedoara ∫i cred c„ ∫i din ˛ar„. O bun„ bucat„ de vreme, oamenii de aici, r„ma∫i f„r„ locuri de munc„ Ón urma Óncet„rii activit„˛ilor pe vechea platform„ siderurgic„, ∫i-au Óntre˛inut familiile din valorificarea fierului vechi pe care-l c„utau Ón zona fostului combinat. C‚nd acesta s-a terminat, am Ónt‚lnit familii Óntregi din C„lan la marginea ora∫ului Hunedoara scormonind p„m‚ntul dup„ cocs. Oric‚t de ur‚t ar p„rea cuv‚ntul, s„ ∫ti˛i c„ îa scormoni“ este verbul care descrie cel mai fidel modul Ón care oamenii c„utau buc„˛ile de cocs Ón p„m‚nt cu m‚inile ∫i t‚rn„coapele. Aflu acum c„ ∫i cocsul s-a terminat. Oamenii nu mai au ce vechituri s„ valorifice.

Este momentul, Óns„, ca autorit„˛ile statului s„ se implice Ón valorificarea for˛ei de munc„ din C„lan ∫i a experien˛ei Ón siderurgie a celor care au lucrat Ón fostul combinat. C„lanul este un ora∫ recunoscut pentru oamenii s„i harnici ∫i pentru experien˛a acestora Ón siderurgie, Ón care au f„cut ∫i o serie de lucruri novatoare de-a lungul timpului. La C„lan a existat cel mai mare furnal din ˛ar„ la sf‚r∫itul secolului al XIX-lea, tot aici s-a folosit, Ónc„ din 1975, prima instala˛ie din lume pentru producerea cocsului ∫i a semicocsului prin fluidizare, dar ∫i primele suflante pentru furnalele proiectate ∫i construite de speciali∫ti rom‚ni, Ón 1952.

Azi, Combinatul de la C„lan nu mai exist„. Azi, rata ∫omajului dep„∫e∫te 40% Ón C„lan, Ón condi˛iile Ón care poten˛ialul for˛ei de munc„ active este de 8.000 de oameni.

Anul 2003, c‚nd o parte din fostul combinat a fost privatizat, a adus o und„ de speran˛„ locuitorilor C„lanului. Atunci a luat fiin˛„ Societatea AMIDIP, Ón colaborare cu o firm„ german„, îPipe Productions“. Noua unitate urma s„ Ónceap„ produc˛ia de tuburi de font„ ductil„ ∫i s„ mai angajeze Ónc„ 1.000 de oameni, pe l‚ng„ cei 600 de salaria˛i existen˛i la momentul privatiz„rii. AMIDIP p„rea solu˛ia de redresare economic„ ∫i social„ a C„lanului. Nimic din toate acestea nu s-a Ónt‚mplat pentru c„, dup„ primele investi˛ii germane la AMIDIP, creditorii fostei îSidermet“ C„lan au ac˛ionat Ón judecat„ pentru recuperarea datoriilor, cer‚nd tocmai activele cu care îSidermet“ participase la constituirea AMIDIP. Din aceast„ cauz„, firma german„ a stopat investi˛iile, iar Ón aceste condi˛ii activitatea la AMIDIP s-a oprit. Œn loc de angaj„ri, s-au f„cut disponibiliz„ri, 400 de oameni, iar cei 200 de salaria˛i r„ma∫i pe platforma AMIDIP primesc leafa cu mari Ónt‚rzieri.

Œn 2004, la Ónceputul anului, Executivul de la acea vreme a adoptat Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 3/2004 privind finalizarea investi˛iei îTurn„toria de tuburi de presiune din font„ ductil„“ de la C„lan. Potrivit documentului, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului urma s„ lichideze AMIDIP, s„ evalueze activele de˛inute de îSidermet“ la aceast„ unitate ∫i s„ negocieze o v‚nzare a acestora ori c„tre firma german„ îPipe Productions“, ori c„tre o alt„ firm„, astfel Ónc‚t, Ón cazul