Colegul meu a Ónceput prezentarea raportului cu afirma˛ia potrivit c„reia Guvernul nu sus˛ine o asemenea ini˛iativ„ legislativ„. Noi suntem convin∫i c„, dup„ raportul Comisiei pentru politic„ extern„ din Parlamentul European, Guvernul va fi dispus s„-∫i reevalueze punctul de vedere, pentru c„ foarte multe dintre criticile din raportul de ˛ar„ ∫i raportul Comisiei de politic„ extern„ cu privire la corup˛ie sunt cuprinse Ón acest proiect de lege.
Altfel spus, dac„ acum un an sau aproape un an Guvernul nu avea disponibilitatea s„ analizeze propunerile noastre, suntem convin∫i c„ ast„zi va face acest lucru, la fel cum a f„cut ∫i cu cele dou„ proiecte de lege privind organizarea judiciar„ ∫i statutul magistra˛ilor, c‚nd, sub imperativul raportului Comisiei de politic„ extern„, cele dou„ proiecte de acte normative au fost retrimise la comisie pentru a rezolva cel pu˛in cele trei probleme fundamentale care vizeaz„ independen˛a justi˛iei din Rom‚nia, ∫i anume: trecerea atribu˛iilor bugetare de la ministrul justi˛iei la Consiliul Superior al Magistraturii, trecerea Institutului Na˛ional al Magistraturii din subordinea Ministerului Justi˛iei Ón subordinea Consiliului Superior al Magistraturii ∫i eliminarea practicii de numire Ón magistratur„ f„r„ concurs, cel pu˛in trei dintre criticile din raportul de ˛ar„ cu privire la Rom‚nia Ón materie de justi˛ie.
Revenind la lupta anticorup˛ie, aceast„ propunere legislativ„ se coreleaz„, pe de o parte, cu inten˛iile Guvernului, anun˛ate Ón nenum„rate r‚nduri, de perfec˛ionare a legisla˛iei anticorup˛ie, iar, pe de alt„ parte, ofer„ o ∫ans„ concret„ Guvernului de a demonstra c„ dore∫te cu adev„rat s„ se implice prin sus˛inerea unor m„suri ferme de lupt„ Ómpotriva corup˛iei ∫i a justifica din acest punct de vedere continuarea negocierilor de aderare a Rom‚niei la Uniunea European„, care ast„zi, din nefericire, sunt puse sub semnul Óntreb„rii.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/4.III.2004
Aceast„ propunere legislativ„ urm„re∫te rezolvarea a cel pu˛in urm„toarelor probleme:
Unu — procedura de control a provenien˛elor averilor demnitarilor. Avem o lege a declar„rii averilor demnitarilor din 1996. Ea a fost modificat„ ∫i Ón 2003, de c„tre Guvernul Adrian N„stase. ™i v„ Óntreb pe dumneavoastr„ ∫i Óntreb pe toat„ lumea dac„ cunoa∫te˛i vreun caz Ón care Comisia de cercetare a averilor demnitarilor a Óntreprins vreo anchet„ cu privire la averea dob‚ndit„ de vreun demnitar. V-a∫ ruga s„-mi da˛i un singur exemplu, fie din 1996 p‚n„ Ón 2000, fie din 2000 p‚n„ Ón 2004, inclusiv dup„ modificarea de c„tre P.S.D. a legii. Nu exist„!
Ce Ónseamn„ asta Ón termeni juridici, c‚nd o prevedere legal„ nu este aplicat„ sau nu se reg„se∫te Ón nici o situa˛ie? Fie c„ este prost conceput„, fie c„ nu-∫i are sensul. Nu putem contesta sensul, pentru c„ dac„ avem o lege a declar„rii averilor, trebuie ca cineva s„ ∫i verifice. Dar dac„ nu s-a f„cut nimic, Ónseamn„ c„ prevederea este ineficient„. Acest lucru vrem s„-l demonstr„m, c„ prevederea din Legea declar„rii averii demnitarilor cu privire la cine poate exercita acest control nu-∫i are nici un fel de aplicabilitate practic„. De ce?
La nivelul demnitarilor este vorba de sesizarea care trebuie f„cut„ comisiei de c„tre ministrul justi˛iei sau de c„tre procurorul general al Parchetului de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie. Cine este ministrul justi˛iei? Om politic ∫i membru al Guvernului. Cine este procurorul general? Un om care este dependent politic de ministrul justi˛iei care, la fel, este om politic ∫i membru al Guvernului.
Deci nu va exista niciodat„ disponibilitatea acestor dou„ structuri de a face o cerere c„tre comisia constituit„ pe l‚ng„ Œnalta Curte de Justi˛ie ∫i Casa˛ie de declan∫are a procedurii de cercetare a averilor demnitarilor.
Am completat ∫i noi, cu to˛ii, anul trecut, ne-am Ónghesuit s„ bif„m rubrici, s„ num„r„m banii din cont. Oricum, a fost o ac˛iune f„r„ efect, pentru c„ nimeni nu controleaz„ ∫i nimeni nu poate controla aceste lucruri.
Œn luna noiembrie, Guvernul Adrian N„stase, Ón urma Raportului de ˛ar„, a venit cu un plan de m„suri care viza adaptarea legisla˛iei din Rom‚nia la criticile formulate Ón raportul de ˛ar„. Una dintre ele viza ∫i Ónl„turarea exclusivit„˛ii ministrului justi˛iei ∫i a procurorului general cu privire la declan∫area procesului de control al averii demnitarilor. Œn noiembrie 2003! Suntem, iat„, Ón martie 2004, ∫i nu s-a f„cut absolut nimic. Ar fi un semn concret c„ avem o voin˛„ politic„ de a lupta ∫i pe aceast„ cale Ómpotriva corup˛iei, prev„z‚nd o alt„ procedur„.
Procedura pe care noi o avem Ón vedere este una prin intermediul unei Comisii de integritate ∫i conduit„, dup„ modelul legii franceze, o comisie care s„ poat„ fi sesizat„ de c„tre orice persoan„, care s„ poat„ desf„∫ura anchete, s„ aib„ competen˛e, dar nu judiciare, ∫i, cum s-a exprimat colegul meu, din nefericire, aici, nu anchete ce ˛in de existen˛a puterii judec„tore∫ti, pentru c„ dac„ colegul meu citea cu aten˛ie propunerea legislativ„ observa c„ eu am men˛ionat faptul c„ aceast„ Comisie de integritate ∫i transparen˛„, Ón cazul Ón care
consider„ c„ exist„ date suficiente pentru a trimite Ón judecat„ sau pentru a sesiza instan˛ele judec„tore∫ti, va face acest lucru. Nu aceast„ comisie ia m„suri asiguratorii, nu aceast„ comisie confisc„ averea. Nici poveste! Evident c„ justi˛ia se face numai prin intermediul instan˛elor judec„tore∫ti. Dar sesizeaz„ instan˛ele atunci c‚nd are la Óndem‚n„ asemenea date, a∫a cum trebuie s„ fac„ de altfel orice cet„˛ean al Rom‚niei c‚nd de˛ine date, informa˛ii cu privire la s„v‚r∫irea unor infrac˛iuni.
Dar undeva mecanismul trebuie s„ fie deblocat, altfel, el, repet, nu func˛ioneaz„.
Deci din cel pu˛in acest punct de vedere propunerea legislativ„ trebuie s„ fie sus˛inut„. Se Óncadreaz„ ∫i Ón programul Guvernului, ∫i Ón exigen˛ele europene Ón materia luptei anticorup˛ie.
Œn al doilea r‚nd, am propus includerea Ón declara˛ia de avere a colec˛iilor de art„. îColec˛iile de art„ sau obiectele de art„ cu valoare deosebit„, colec˛iile numismatice, filatelice sau de art„ popular„, cu valoare Ónsumat„ care dep„∫e∫te echivalentul a 10.000 de euro, trebuie s„ fie men˛ionate Ón declara˛ia de avere“.
Este cunoscut faptul c„, prin intermediul colec˛iilor de art„, se pot acumula, tezauriza averi importante, serioase ∫i nu pot sc„pa controlului averilor demnitarilor. Œn condi˛iile Ón care nu avem nimic de ascuns, nu vedem de ce aceste colec˛ii de art„ cu o valoare de peste 10.000 de euro s„ nu fie men˛ionate Ón declara˛ia de avere.
Este o practic„ Ónt‚lnit„ Ón toat„ legisla˛ia democratic„, Ón toat„ legisla˛ia ˛„rilor democratice din Europa ∫i din Statele Unite. De ce s„ ne Ómpiedic„m Ón Rom‚nia de un capriciu al unor politicieni, ∫i a nu trece Ón declara˛ia de avere colec˛iile de art„?
S„ nu uit„m c„ guvernan˛ii sunt temporari; legile ar trebui s„ d„inuiasc„. ™i legile trebuie s„ fie f„cute nu Ón considerentul unor persoane, ci Ón considerentul interesului general.
Œn al treilea r‚nd, prin propunerea legislativ„ am solicitat ca Ón con˛inutul declara˛iei de avere s„ fie men˛ionate creditele ob˛inute ca persoane fizice, cu dob‚nd„ preferen˛ial„, de la îBancorex“, Banca Agricol„, BANKCOOP, Banca îDacia Felix“, Columna Bank, Banca îAlbina“, Banca Interna˛ional„ a Religiilor, Banca Rom‚n„ de Scont, Banca de Investi˛ii ∫i Dezvoltare ori de la alte b„nci populare care ∫i-au Óncetat activitatea.
Ar fi o prim„ dovad„ de transparen˛„ c„ nu avem nimic de ascuns. Dac„ ne-am returnat creditele, foarte bine, dar dac„ nu le-am returnat, cet„˛enii au dreptul s„ ∫tie acest lucru.
De asemenea, prin con˛inutul declara˛iei de avere dorim s„ se men˛ioneze Ón materie comercial„ ac˛iunile, p„r˛ile sociale ∫i valoarea ac˛iunilor sau a p„r˛ilor sociale, cu precizarea num„rului de ac˛iuni ∫i a valorii contabile a acestora. Este un element extrem de important Ón materia controlului averilor demnitarilor.
™i, nu Ón ultimul r‚nd, declararea cadourilor pe care demnitarii le primesc Ón cadrul activit„˛ilor de protocol. Valoarea impus„ prin lege este de 300 de euro. Ce Ónseamn„ 300 de euro? De cel pu˛in patru ori salariul minim pe economie.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 18/4.III.2004
Cum putem concepe, dac„ spunem c„ 2.800.000 lei este salariul minim (70 euro), atunci 4 x 7 = 280 euro. Cadourile sunt Ón valoare de 300 de euro. Cred c„ este o chestiune de decen˛„ din partea demnitarilor ca acele cadouri care sunt peste valoarea salariului minim pe economie s„ fie declarate. ™i dac„ un demnitar dore∫te s„ le p„streze, s„ pl„teasc„ diferen˛a. A∫a se practic„ Ón Marea Britanie, se practic„ Ón Statele Unite ale Americii. Acolo ai voie s„ prime∫ti un cadou de maximum 50 de dolari. Dac„ el valoreaz„ 100 de dolari, se procedeaz„ Ón felul urm„tor: po˛i s„ decizi s„-l re˛ii, ∫i pl„te∫ti diferen˛a de la 50 la 100 de dolari, sau Ól donezi muzeului institu˛iei, care Ól valorific„ Ón interesul institu˛iei. Este o chestiune de decen˛„, de respect fa˛„ de banul public ∫i fa˛„ de interesul public, pentru c„ ai primit acel cadou Ón considerentul func˛iei publice pe care o ai, nu Ón considerentul persoanei private pe care o reprezin˛i.
Deci dac„ dorim s„ demonstr„m transparen˛„ ∫i eficien˛„ din acest punct de vedere, credem c„ valoarea cadourilor trebuie s„ se reduc„ la 50 de dolari, cu posibilitatea demnitarului de a achizi˛iona cadoul cu plata diferen˛ei p‚n„ la valoarea lui real„, cu men˛iunea, la fel ca Ón Statele Unite, c„ anual un demnitar nu poate primi cadouri, Ón cadrul acestor activit„˛i de protocol, mai mult de 150 de dolari, valoare Ónsumat„, dup„ care trebuie s„ le depun„ la sediul institu˛iei, care institu˛ie le valorific„ ∫i ob˛ine resurse proprii.
Iat„ doar c‚teva dintre argumentele pe care noi le-am avut Ón vedere, argumente de bun-sim˛ ∫i care, credem noi c„, Óntr-o logic„ normal„, ele trebuie s„ fie acceptate.
Am Ón˛eles elanul ∫i av‚ntul Guvernului de la data depunerii proiectului nostru de lege, era 26 mai 2003, adic„ imediat dup„ pachetul anticorup˛ie, ∫i credem c„ Óntre timp ∫i guvernan˛ii no∫tri ∫i-au dat seama de caren˛ele pachetului legislativ, de ineficien˛a acestuia. ™i dac„ dorim cu adev„rat s„ facem un pas Ónainte, aceast„ propunere legislativ„ nu poate dec‚t s„ fie acceptat„.
V„ mul˛umesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.