Frunda György

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dac„ am admite o asemenea ini˛iativ„ legislativ„, am fi singura ˛ar„ din Europa care ∫i-ar Óngreuna situa˛ia at‚t Ón cazul tratatelor, c‚t ∫i Ón cel al conven˛iilor interna˛ionale pe care le semneaz„.

Nu vreau s„ intru Ón detalii, Ón felurile tratatelor ∫i ale conven˛iilor care pot fi bilaterale, multilaterale, la care guvernele statelor care le semneaz„ pot sau nu pot s„ fac„ rezerve, nu voi face referire la mecanismele interna˛ionale potrivit c„rora, de exemplu, Ón cazul conven˛iilor, dac„ un anumit num„r de state le semneaz„, ele devin obligatorii ∫i, din acel moment, statele membre trebuie s„ Ó∫i adapteze legisla˛ia na˛ional„ la ceea ce prevede conven˛ia respectiv„.

Œn asemenea cazuri, guvernele statelor care se arat„ deschise la a ratifica conven˛ia sau tratatul respectiv cer, de obicei, un termen mai lung, pentru a face studii privind implica˛iile conven˛iilor respective.

De exemplu, Rom‚nia, ca ∫i alte multe state membre ale Consiliului Europei, a semnat Carta European„ Social„. Este imposibil ca, Ón ∫ase luni, s„ faci toate analizele necesare pentru a-˛i da seama de urm„rile pe care le-ar avea ratificarea unei asemenea Carte sau este imposibil ca, Óntr-un asemenea termen, s„ faci rezervele necesare, s„ Ó˛i dai seama de implica˛iile sociale, financiare pe care conven˛ia le va avea, peste c‚˛iva ani de zile, Ón statul care o aplic„, Ón spe˛„ Rom‚nia.

De aceea, cred eu c„ ini˛ierea unui astfel de proiect de lege nu face bine statului respectiv, ar fi un bolovan juridic la g‚tul statului care semneaz„ conven˛ia respectiv„. Sunt multe situa˛ii Ón care statele ratific„ conven˛iile dup„ doi, trei ani de zile sau dup„ mai mul˛i ani de zile. V„ dau un exemplu, Federa˛ia Rus„ a semnat Conven˛ia European„ a Drepturilor Omului Ón 1996, Ón februarie vor fi 10 ani...