Emil Boc

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dac„ am accepta amendamentul domnului general B„doiu ar Ónsemna s„-i trimitem la Ónchisoare pe to˛i aceia care nu g‚ndesc precum g‚ndesc cei care de˛in la un moment dat majoritatea politic„ Óntr-o structur„ temporar„.

A nu fi de acord este un drept democratic. A-˛i exprima un punct de vedere contrar reprezint„ o chestiune de democra˛ie. Art. 30 din Constitu˛ia Rom‚niei spune: îLibertatea de exprimare a g‚ndurilor, a opiniilor sau a credin˛elor ∫i libertatea crea˛iilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini sau prin alte mijloace de comunicare Ón public, sunt inviolabile.“ Deci libertatea de exprimare a g‚ndurilor sau opiniilor. Eu pot s„ am o opinie Óntr-o democra˛ie, s„ spun c„ forma republican„ de guvern„m‚nt nu este cea mai bun„ solu˛ie. Asta nu Ónseamn„ c„ nu trebuie s„ respect punctul de vedere al majorit„˛ii care a spus: îForma republican„ de guvern„m‚nt reprezint„ Ón acest moment cea mai bun„ solu˛ie.“ Dar dac„ cineva dore∫te s„ spun„: îNu! Forma de guvern„m‚nt nu este bun„, republica nu este Ón tradi˛ia rom‚neasc„, alt„ form„ de guvern„m‚nt ar fi mai bun„!“, nu Ónseamn„ ca eu s„-l trimit la Ónchisoare, ∫i nu la orice Ónchisoare, de la 15 la 25 de ani.

A trimite la Ónchisoare pe cineva care spune c„ nu e de acord cu forma republican„ de guvern„m‚nt cred c„, de departe, ar reprezenta o revenire la un sistem totalitar, dup„ principiul îCine nu este cu noi este Ómpotriva noastr„“.

Democra˛ia presupune respectarea acestor drepturi, inclusiv dreptul de a te Ómpotrivi, iar Óntr-o societate

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/2.IV.2004 democratic„ oricine trebuie s„ fac„ tot ce-i st„ Ón putin˛„ ca adversarul s„u s„ aib„ dreptul s„-i spun„ nu.

Dumneavoastr„ invoca˛i un text constitu˛ional cu privire la limitele revizuirii Constitu˛iei. Acele limite spun un singur lucru: c„ nu se poate accepta un proiect de lege Ón Parlament care s„ vizeze Ónlocuirea formei de guvern„m‚nt. Dar exist„ o alt„ cale, domnule general. De exemplu, se poate ajunge pe calea unui referendum. Dac„ pre∫edintele Rom‚niei, de exemplu, domnule general, Ón temeiul art. 90 din Constitu˛ie, ar recurge la un referendum consultativ cu privire la oportunitatea schimb„rii formei de guvern„m‚nt din Rom‚nia, are un temei constitu˛ional, are un temei legal s„ cheme poporul ∫i, prin referendum, s„-i pun„ o Óntrebare: îDori˛i sau nu o alt„ form„ de guvern„m‚nt?“ Are dreptul s„ fac„ acest lucru. Ce facem cu pre∫edintele? Œl trimitem la Ónchisoare de la 15 la 25 de ani? Nu, pentru c„ are un drept constitu˛ional.

Dac„ poporul, Ón urma referendumului, ar opta pentru o alt„ form„ de guvern„m‚nt, atunci, evident, ar putea s„ se ajung„, s„ se constituie o nou„ adunare constituant„, care adunare constituant„ s„ propun„ o nou„ constitu˛ie care s„ nu mai includ„ aceste limite care acum exist„.

Deci, iat„, exist„ cadrul legal, cadrul pa∫nic pentru schimbarea, de exemplu, a Constitu˛iei ∫i acestor limite care ast„zi sunt prescrise Ón art. 152, pe bun„ dreptate invocate de dumneavoastr„. Societatea este dinamic„. Important este ca noi s„ Ón˛elegem c„ regulile institu˛ionale trebuie s„ fie respectate. Dar asta nu Ónseamn„ c„ trebuie s„-i oprim„m, s„-i trimitem pe to˛i Ón Ónchisoare dac„ au un punct de vedere diferit sau contrar.