Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·2 aprilie 2004
MO 38/2004 · 2004-04-02
Dezbateri asupra Legii Codului penal
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputa˛ilor, Ón vederea exercit„rii de c„tre deputa˛i a dreptului de a sesiza Curtea Constitu˛ional„, a urm„toarelor legi: — Legea pentru Ónfiin˛area unor comune; — Legea privind respingerea Ordonan˛ei Guvernului nr. 18/2003 pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea ∫i func˛ionarea Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune ∫i Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune; — Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unit„˛ilor sanitare publice de interes jude˛ean ∫i local; — Legea privind declararea ca ora∫ a comunei Pope∫ti-Leordeni, jude˛ul Ilfov; — Legea privind schimbarea denumirii satului Dumbrava, comuna Ciugud, jude˛ul Alba, Ón Limba; — Legea privind Ónfiin˛area comunei Dalnic, prin reorganizarea comunei Moac∫a, jude˛ul Covasna; — Legea pentru declararea ca ora∫ a comunei Voluntari, jude˛ul Ilfov; — Legea pentru declararea ca ora∫e a unor comune
· other · respins
· Informare · informare
329 de discursuri
Bun„ diminea˛a! Stima˛i colegi,
Da˛i-mi voie s„ declar deschis„ ∫edin˛a de ast„zi. V„ anun˛ c„ din cei 345 de deputa˛i ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 258, sunt absen˛i 87. 41 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.
Stima˛i colegi,
Ieri am ajuns la art. 220, îCalomnia“. V-a∫ sugera ceea ce v-am sugerat ∫i ieri, av‚nd Ón vedere dezbaterile care se presupune c„ vor urma cu privire la acest text foarte important, ca ∫i multe altele din Codul penal, c„ am fost criticat ieri c„ l-am f„cut cel mai important, v-a∫ propune s„ trecem peste art. 220 ∫i 221, pentru a fluidiza restul dezbaterilor, urm‚nd ca cele dou„ texte s„ le dezbatem atunci c‚nd va fi posibil votul final, pentru c„ din evalu„rile pe care le-am f„cut ast„zi n-o s„ putem, Ón orice caz, s„ vot„m Codul penal.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/2.IV.2004 Dac„ sunte˛i de acord cu aceast„ propunere? Toat„ lumea de acord, da? V„ mul˛umesc.
Domnul deputat B„doiu.
Sunt de acord cu propunerea dumneavoastr„, e o chestiune foarte delicat„ care va comporta multe discu˛ii, va inflama spiritele, dar Ón accep˛iunea mea cred c„ ar trebui reluat„ discu˛ia ∫i Ón ce prive∫te dezincriminarea insultei. Pentru c„ insulta este legat„ de calomnie, cum calomnia de insult„. De aceea, v-a∫ propune s„ fi˛i de acord ∫i s„ supune˛i votului s„ relu„m discu˛ia pe aceast„ tem„.
De altfel, vreau s„ precizez c„ s-a trecut cu at‚ta u∫urin˛„ peste aceast„ problem„ Ónc‚t, practic, nici nu ne-am mai putut sus˛ine amendamentele, dac„ existau ca atare.
V„ mul˛umesc.
Domnul deputat Boc.
Domnule pre∫edinte,
Din punct de vedere procedural, nu mai putem reveni la ceea ce domnul B„doiu propune. Insulta ∫i amendamentul care viza reintroducerea acestei infrac˛iuni Ón Codul penal sunt Ónainte de art. 220, unde noi am ajuns ieri, ∫i din punct de vedere procedural nu mai putem reveni, din aceast„ perspectiv„.
2. Nici Ón acest moment insulta nu este incriminat„ prin Ónchisoare. Ar Ónsemna s„ facem un pas Ónapoi fa˛„ de reglementarea existent„, dac„ noi am accepta propunerea domnului general B„doiu.
A∫a c„, domnule pre∫edinte, v„ propun s„ nu accept„m ∫i s„ nu leg„m cele dou„ infrac˛iuni pentru c„ au con˛inut, evident, diferit, iar din punct de vedere procedural nu mai putem reveni.
V„ mul˛umesc.
Domnul Bolca∫.
Dou„ probleme cred c„ pot s„ fie l„murite.
1. Aceast„ revenire este absolut procedural„ ∫i posibil„ prin votul plenului care este suveran. Plenul a votat cu privire la acest articol. Plenul, Ón cursul dezbaterilor, poate s„ reia Ón discu˛ie acest articol, Ón condi˛iile Ón care este necesar.
2. Este necesar sau nu, m„ al„tur vocii de practician avizat a domnului deputat B„doiu: Óntre calomnie ∫i insult„ exist„ o str‚ns„ leg„tur„, aproape simbiotic„. Vreau s„ v„ spun c„ de multe ori Ón fa˛a instan˛elor de judecat„ problema tratat„ ini˛ial drept o calomnie Ó∫i schimb„ calificarea Ón simpl„ insult„, astfel dup„ cum se poate ∫i invers. Evident c„ trebuie s„ existe un tratament unitar, care nu poate s„ fie realizat dec‚t prin reluarea discu˛iei Ómpreun„. De altfel, nu putem discuta despre calomnie ∫i despre men˛inerea sau nu a acestui text, noi spunem c„ nu trebuie men˛inut dec‚t Ón raport de existen˛a acestei infrac˛iuni de insult„, pe care da˛i-mi voie ca apocrif ∫i ne∫tiin˛ific s-o consider subsidiar„.
Orice reluare de discu˛ie cu argumente este benefic„. Sus˛in propunerea domnului general B„doiu.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Stima˛i colegi,
Tocmai am dorit s„ d„m deoparte lucrurile care inflameaz„ spiritele ∫i am g„sit altul. Eu sunt de acord c„ sunt legate cele dou„ infrac˛iuni, nu o s„ pot s„ interzic nim„nui s„ reia aceast„ discu˛ie, dar nu s„ o
Vot · Amânat
Dezbateri asupra Legii Codului penal
s„u, domnul vicepre∫edinte, s„ nu conturbe lucr„rile plenului, chiar dac„ nu discut„m despre administra˛ia public„.
Art. 237, urm„ri˛i amendamentul 307.
Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. Titlul capitolului XI.
Admis„ Ón unanimitate formularea ini˛iatorului. Art. 238, amendament 309.
Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. Art. 239, urm„ri˛i amendamentul 310.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/2.IV.2004 Este admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat articolul.
Art. 240. Urm„ri˛i amendamentul 311. Pardon, nu este amendament, este doar punctul de marcare Ón raportul comisiei. Comisia nu are amendamente.
Votat Ón unanimitate textul ini˛iatorului.
Titlul capitolului XII. Sunt obiec˛iuni? Nu, nu, aici este un amendament. Urm„ri˛i amendamentul 312.
Admis amendamentul, modificat titlul.
Art. 241, amendament 313.
Adoptat, modificat ∫i renumerotat acest text.
Art. 242, îProfanarea de morminte“, amendament 314. Domnul deputat B„doiu.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, ∫i am rug„mintea la dumneavoastr„ s„ ne permite˛i s„ putem interveni la timp, pentru c„ am trecut peste ni∫te amendamente respinse ∫i a˛i mers a∫a de repede c„ pur ∫i simplu nu am mai ajuns s„ v„d la finalul materialului unde se afl„ amendamentul pe care Ól formulasem ∫i care-mi fusese respins.
Stimate coleg, tocmai pentru a atrage aten˛ia…
V-a∫ ruga s„ ne da˛i aceast„ posibilitate.
™i eu v„ rog s„ urm„ri˛i, v-am spus ∫i titlul, ∫i denumirea marginal„, am spus tocmai pentru a v„ atrage aten˛ia.
Este a∫a de alert Ónc‚t nu mai avem timp, domnule pre∫edinte. Dac„ materialul era f„cut de a∫a manier„ Ónc‚t s„ apar„ pe aceea∫i pagin„ amendamentul admis ∫i, respectiv, respins, nu era o problem„. Numai c„ amendamentele respinse sunt exact la final ∫i Óntreg materialul are vreo 390 de pagini. Bun. Am Óncheiat discu˛ia.
Am un amendament respins aici, la infrac˛iunea de profanare de morminte, care const„ Ón urm„toarele. Vreau s„ dau citire textului pentru a-mi justifica propunerea pe care vreau s„ le-o fac colegilor: îInfrac˛iunea de profanare de morminte const„ Ón aceea c„ prin orice fel de mijloc se aduce o profanare a unui monument, a unei urne funerare sau a unui cadavru.“
Dac„ ve˛i fi aten˛i, pentru aceast„ fapt„, Ón opinia mea, ie∫it„ din comun, care te face s„ te cutremuri, sanc˛iunea care se propune este at‚t de nesemnificativ„ Ónc‚t pe cei care au astfel de tendin˛e boln„vicioase nu-i sperie deloc. Deci se sanc˛ioneaz„ cu Ónchisoare strict„ de la 1 la 3 ani sau cu zile-amend„. Propunerea mea este s„ m„rim aceste limite, limitele îde la 1 la 5 ani sau zile-amend„“, pentru c„ nu ne poate fi indiferent dac„ distrug o urn„ funerar„ cu a scoate cadavrul cuiva ∫i a-l batjocori.
De aceea, eu v„ propun s„ fi˛i de acord s„ m„rim maximul sanc˛iunii îde la 3 la 5 ani“.
V„ mul˛umesc.
Am ∫i eu o sugestie la acela∫i articol.
Distinse coleg, dezbatem un amendament al colegului dumneavoastr„. Vre˛i s„ trecem peste acest lucru? Sau la acest lucru v„ referi˛i?
La acela∫i articol, domnule pre∫edinte.
La amendamentul domnului B„doiu. P„i, da, tocmai asta v„ spuneam, sta˛i s„ termin„m Ónt‚i.
La acest amendament interveni˛i?
V„ rog, domnule Moi∫.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Grupul nostru parlamentar sus˛ine amendamentul domnului deputat Cornel B„doiu, pe considerentul c„ Ón acest secol XXI, Ón loc s„ mergem ortocronic, din trecut spre viitor, s„ ne moderniz„m, Ón mod paradoxal apar ni∫te manifest„ri stranii, tot felul de secte ∫i tot felul de indivizi dezaxa˛i apar cu ni∫te manifest„ri ciudate. Mai deun„zi televiziunea transmitea un ritual macabru, c‚nd un cadavru a fost dezgropat, inima i-a fost ars„, iar cenu∫a a fost b„ut„ de c„tre cei care au participat la acest ritual macabru.
Mi se pare c„ una dintre metodele posibile de descurajare a unor astfel de ritualuri satanice, de ritualuri care ne duc cu g‚ndul la Evul Mediu Óntunecat, ar fi ∫i Ón„sprirea pedepsei pentru profanare. De aceea grupul nostru parlamentar va sus˛ine acest amendament. Consider„m c„ este bine venit„ o Ón„sprire a pedepsei pentru profanare prin orice mijloace a unui morm‚nt, a unui monument, urne funerare sau a unui cadavru. Trebuie pedepsit„ cu asprime pentru a descuraja eventualii amatori de astfel de practici macabre.
S-a Ón˛eles, domnule coleg. Domnule pre∫edinte Neagu?
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Av‚nd Ón vedere escaladarea acestor activit„˛i infrac˛ionale, suntem de p„rere c„ putem s„ m„rim maximul special, Óntr-un cuv‚nt, agre„m amendamentul ridicat de colegul nostru Cornel B„doiu.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Nu exist„ o incompatibilitate cu îsau zile-amend„“, dac„ major„m… Nu. Bun.
Vot · Amânat
Dezbateri asupra Legii Codului penal
La acela∫i articol, la amendamente respinse, pozi˛ia 51, figureaz„ propunerea mea de modificare a
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/2.IV.2004 marginalului. Argument: actualul marginal, îProfanarea de morminte“, nu acoper„ dec‚t una singur„ dintre numeroasele ipoteze de acolo. E vorba nu numai de morminte, e vorba ∫i de monumente, de urne funerare ∫i, Ón sf‚r∫it, de profanarea cadavrelor. ™i de aceea marginalul propus de mine, care figureaz„, repet, la pozi˛ia 51, este: îŒnc„lcarea respectului datorat mor˛ilor“.
## Doamna ministru?
## **Doamna Cristina Tarcea** — _secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
Noi nu suntem de acord cu amendamentul. Pe l‚ng„ faptul c„ aceasta este denumirea clasic„ a infrac˛iunii, îprofanarea de morminte“, admi˛‚nd propunerea îÓnc„lcarea respectului datorat mor˛ilor“ nu ar face altceva dec‚t s„ restr‚ngem mult sfera infrac˛iunii ∫i atunci nu ar mai reflecta con˛inutul infrac˛iunii, nu ar mai fi existat corelare Óntre denumirea marginal„ ∫i con˛inutul constitutiv al infrac˛iunii.
De altfel, s-a mers pe aceast„ variant„ clasic„, îprofanarea de morminte“, pentru c„ este clar, ca s„ ajungi la cadavru, trebuie mai Ónt‚i s„ profanezi morm‚ntul, iar forma aceasta a profan„rii cadavrului este, de fapt, o form„ calificat„ a infrac˛iunii de profanare de morminte.
Prin urmare, sus˛inem marginalul îProfanarea de morminte“, a∫a cum a fost el consacrat.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Vot · Amânat
Dezbateri asupra Legii Codului penal
renumerotat textul. Art. 260, îDistrugerea din culp„“, amendament 333. Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. Art. 261, îTulburarea de posesie“, amendamentul 334. Admis amendamentul ∫i modificat ∫i renumerotat textul.
Art. 262, îT„inuirea“, amendament 335.
- Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. Art. 263, îSp„larea banilor“, amendament 336. Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. Art. 264, îSanc˛ionarea tentativei“, amendament 337. Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. Art. 265, îSanc˛ionarea persoanei juridice“,
- amendament 338.
- Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. Titlul III. Admis textul ini˛ial.
Art. 266, îTr„darea“, amendament 340.
Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. Art. 267, îTr„darea prin transmiterea de informa˛ii secrete“, amendament 341.
- Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. Art. 268, îTr„darea prin ajutarea inamicului“,
- amendament 342.
Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. Art. 269, îAc˛iuni ostile contra statului rom‚n“, amendament 343.
- Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. Art. 270, îSpionajul“, amendament 344.
Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. La art. 271 comisia nu are amendamente. Nici dumneavoastr„?
Domnule Boc, v„ rog.
## Domnule pre∫edinte,
La pagina 376 din raport, la num„rul curent 54 din cadrul amendamentelor respinse, la art. 271 exist„ un amendament. Textul din proiect sun„ Ón felul urm„tor: îR„sp‚ndirea de informa˛ii false Ón scopul provoc„rii unui r„zboi, s„v‚r∫it„ prin orice mijloace, se pedepse∫te cu Ónchisoarea strict„ de la 2 la 7 ani ∫i interzicerea unor drepturi.“
Sensul amendamentului este urm„torul sau acest amendament vizeaz„ urm„torul lucru: fie eliminarea, fie nuan˛area privind calitatea subiectului activ. Œn ce sens? Cine poate r„sp‚ndi informa˛ii false de natur„ a ajunge la provocarea unui r„zboi? Un cet„˛ean care iese pe strad„ ∫i spune, ∫tiu eu, ˛ara X este contra intereselor Rom‚niei, poate provoca un r„zboi? Chiar dac„ informa˛ia pe care un cet„˛ean ar spune-o despre un stat anume, c„ ar merita s„ fie agresat, acel cet„˛ean s„ poat„ fi trimis la Ónchisoare pentru c„ a r„sp‚ndit informa˛ii false Ón scopul provoc„rii unui r„zboi?
Noi spunem c„ nu orice persoan„ poate r„sp‚ndi asemenea informa˛ii ∫i, din perspectiva subiectului activ,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/2.IV.2004 doar ∫eful statului sau membrii Guvernului ar putea, prin amploarea declara˛iilor lor, av‚nd Ón vedere ∫i func˛ia pe care o au, s„ provoace asemenea ac˛iuni. Declan∫area unui r„zboi presupune analize am„nun˛ite ∫i decizii luate de conducerea unui stat. Nu orice persoan„ poate declan∫a un r„zboi prin relansarea sau transmiterea unui simplu zvon.
Acest text, din acest punct de vedere, poate crea premisele unor abuzuri Ón aplicarea lui, dac„ nu se circumscrie calitatea subiectului activ. Repet, nu orice persoan„ poate provoca un r„zboi, nu orice simplu zvon poate ajunge s„ provoace un asemenea eveniment, ci doar persoane care au calitatea oficial„: ∫ef de stat, membrii Guvernului, care ar putea conduce…
Deci, din acest punct de vedere, propunem reformularea articolului ca subiectul activ s„ fie ∫eful statului sau membrii Guvernului, prin r„sp‚ndirea de informa˛ii false, Ón scopul provoc„rii unui r„zboi. V„ mul˛umesc.
Doamna ministru sau domnul profesor Neagu, care dori˛i?
Œmi pare r„u c„ nu sunt de acord cu colegul meu Emil Boc, cu care, de altfel, colaborez foarte bine Ón cadrul comisiei, Óns„ aici subiectul activ al infrac˛iunii nu poate fi circumstan˛iat. De ce? Pentru c„, Ón afara celor circumstan˛ia˛i prin calit„˛ile evocate de colegul nostru, ∫i alte persoane ar putea cu succes, credem noi… ™i, de altfel, Codul penal Ón vigoare prevede aceast„ infrac˛iune ∫i la îInfrac˛iuni contra p„cii ∫i omenirii“: prima este a˛‚˛area la r„zboi etc., f„r„ s„ circumstan˛ieze subiectul.
™i spuneam, deci, c„ orice persoan„ ar putea s„ devin„ subiect activ prin activit„˛i eficiente de provocare sau, ca s„ zic a∫a, de declan∫are a unor informa˛ii referitoare la provocarea unui r„zboi. Deci nu v„d de ce am reduce aceast„ posibilitate numai la ∫eful statului sau membru al Guvernului.
C‚t _de lege lata_ , ∫i la prima infrac˛iune contra p„cii ∫i omenirii, ∫i la infrac˛iunile contra capacit„˛ii de ap„rare, defetismul, s„ ne amintim c„ e reglementat de mult„ vreme, nu circumstan˛iaz„ subiectul activ.
De aceea, cred c„ e bine s„ men˛inem actuala formulare, Ón sensul c„ orice persoan„ ar putea s„ r„spund„ penal pentru s„v‚r∫irea unor asemenea fapte. V„ mul˛umesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Vot · Amânat
Dezbateri asupra Legii Codului penal
La punctul anterior n-am mai sus˛inut amendamentul Óntruc‚t era legat de admiterea amendamentului anterior ∫i, nefiind admis amendamentul anterior, nu avea sens s„-l sus˛in.
La art. 274, care sun„ Ón felul urm„tor: îS„v‚r∫irea de pe teritoriul Rom‚niei de acte ostile contra unui stat sau contra unuia dintre statele membre ale Organiza˛iei Atlanticului de Nord sau care fac parte din Uniunea European„ ori din Consiliul Europei se pedepse∫te cu Ónchisoare strict„ de la 7 la 10 ani ∫i interzicerea unor drepturi. Cu aceea∫i pedeaps„ se sanc˛ioneaz„ ∫i actele ostile contra siguran˛ei unui stat, altele dec‚t cele prev„zute la alin. 1 ∫i care nu se afl„ Ón r„zboi cu Rom‚nia“, amendamentul meu vizeaz„ definirea actelor ostile contra unui stat str„in ∫i a expresiei îacte ostile contra siguran˛ei unui stat str„in“.
Este cunoscut faptul c„, potrivit jurispruden˛ei Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului, o lege trebuie s„ aib„ un caracter previzibil, adic„ s„-i spun„ omului ce s„ nu fac„, s„-i spun„ clar, s„ nu se recurg„ la formule vagi, ambigue, care s„ dea posibilitatea de interpretare ∫i, mai ales, la Óndem‚na judec„torului s„ aplice Ón mod discre˛ionar con˛inutul unui text. G‚ndi˛i-v„, e vorba de aplicarea unei pedepse cu Ónchisoare de la 7 la 10 ani, nu e vorba de o amend„ sau de zile-amend„, de o pedeaps„ mai pu˛in sever„.
™i atunci, dac„ l„s„m la Óndem‚na judec„torului s„ stabileasc„ ce Ónseamn„ acte ostile contra unui stat str„in, orice ar putea Ónsemna act ostil contra intereselor unui stat str„in. C„ ies Ón fa˛a ambasadei Statelor Unite sau Ón alt„ parte ∫i fac o manifesta˛ie Ómpotriva r„zboiului ar putea fi considerat„ ca fiind un act ostil contra unui stat membru NATO sau din Uniunea European„.
Aceast„ imprecizie terminologic„ poate conduce la abuzuri ∫i la limitarea Ón ultim„ instan˛„ ∫i a libert„˛ii de asociere, de manifestare, de con∫tiin˛„, de exprimare ∫i omisiunea unor astfel de defini˛ii poate permite exces de zel din partea anchetatorilor sau judec„torilor. S-ar putea s„ n-ajungi Ón instan˛„, dar s-ar putea s„ ajungi pe la Parchet, s„ te timoreze, ca alt„dat„ s„ nu mai ai curajul Óntr-o societate democratic„ s„-˛i expui un punct de vedere pro sau contra unei anumite politici.
Iat„ de ce credem c„ trebuie foarte bine circumscrise aceste acte ostile contra unui stat str„in sau acte ostile contra siguran˛ei unui stat str„in, care sunt acestea, pentru a nu da prilej de abuz.
V„ mul˛umesc.
Doamna ministru.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/2.IV.2004
Cu toat„ considera˛ia pentru domnul Emil Boc, trebuie s„ ar„t faptul c„ Guvernul Rom‚niei nu poate s„ fie de acord cu amendamentul Domniei sale, pentru simplul motiv c„ Ón Codul penal exist„ no˛iuni care sunt definite ∫i exist„ no˛iuni care nu sunt definite. ™i aceasta nu datorit„ faptului c„ s-ar l„sa arbitrarului, ci datorit„ faptului c„ exist„ anumite Ómprejur„ri Ón care numai puterea de apreciere a judec„torului trebuie s„ intervin„.
Nu am s„ revin asupra teoriei ∫i practicii Ón ceea ce prive∫te no˛iunea de grav Ón sensul Codului penal: ceea pentru o institu˛ie poate fi prejudiciu grav, pentru o alt„ institu˛ie nu este un prejudiciu grav. A∫a este ∫i cu actele ostile. Este genul de termen pe care este periculos s„-l definim, pentru c„ ceea ce pentru un stat este la un moment dat act ostil, pentru un alt stat poate s„ nu fie act ostil, ∫i atunci trebuie Ón aceast„ situa˛ie ca judec„torul, Ón func˛ie de circumstan˛ele concrete ale fiec„rui stat, s„ aprecieze dac„ este vorba sau nu de un act ostil.
De altfel, Ón mare parte, cam ceea ce Ónseamn„ un act ostil este definit Ón diferite conven˛ii interna˛ionale, dar, la fel, f„r„ preten˛ia de a se da o enumerare exhaustiv„ acestor gen de acte.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Mul˛umesc.
Comisia Ó∫i men˛ine punctul de vedere. Da˛i-mi voie, stima˛i colegi, s„ r„spund amabilit„˛ii colegului meu, Titu Gheorghiof, de ieri, care m-a aplaudat c‚nd am intrat Ón sal„, ∫i-l aplaud ∫i eu acum!
Vot · Respins
Dezbateri asupra Legii Codului penal
Œmpotriv„? 37 voturi Ómpotriv„.
Ab˛ineri? Dou„ ab˛ineri.
Mul˛i nu voteaz„, inclusiv domnul ™tefan Cazimir, membru al Comisiei juridice. Nu sunte˛i solidar cu colegii dumneavoastr„, stimate coleg!
Amendamentul a fost respins cu acest scor. Domnul deputat Boc, v„ rog.
O interven˛ie de procedur„ sau…?
## **Domnul Emil Boc:**
De procedur„. Eu protestez fa˛„ de nominalizarea domnului ™tefan Cazimir, pentru c„ nu este corect s„ lu„m un coleg de-al nostru din Comisia juridic„, care a muncit foarte mult Ón comisie pentru textul Codului penal, s„ fie nominalizat Óntr-un context care nu trebuia!
Deci, domnule pre∫edinte, v„ rug„m s„ nu recurge˛i la asemenea nominaliz„ri pentru colegii din Comisia juridic„, repet, care au f„cut eforturi sus˛inute ca acest proiect s„ ajung„ pe masa dumneavoastr„.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul V„s„lie Moi∫**
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Din respect fa˛„ de interven˛ia dumneavoastr„ ∫i fa˛„ de contribu˛ia domnului ™tefan Cazimir, retrag nominalizarea d‚nsului!
Art. 274. Œl
Vot · Amânat
Dezbateri asupra Legii Codului penal
Stima˛i colegi,
Amendamentul meu const„ Óntr-o modificare de substan˛„ a textului care incrimineaz„ fapta de ac˛iuni Ómpotriva ordinii constitu˛ionale. Diferen˛a const„ c„, Ón accep˛iunea ini˛iatorului, c‚t ∫i a Comisiei juridice Ón parte, trebuie s„ fie sanc˛ionat„ ca infrac˛iune numai dac„ ini˛ierea, organizarea sau s„v‚r∫irea ori sprijinirea de ac˛iuni violente pun Ón pericol ordinea constitu˛ional„, caracterul na˛ional, suveran, independent, unitar ∫i indivizibil al statului rom‚n.
Eu zic c„ valorile care trebuie ap„rate Ón o astfel de incriminare sunt at‚t de importante Ónc‚t, indiferent dac„ ac˛iunea este violent„ sau nonviolent„, dac„ are drept scop atingerea acestora, trebuie s„ fie sanc˛ionat„ ca atare. Pentru c„ altcumva, _ab initio,_ dumneavoastr„ sunte˛i de acord c„ tot ce Ónseamn„ ac˛iune chiar cu caracter pa∫nic care vizeaz„ Ónl„turarea, Ónc„lcarea drepturilor omului: libertatea cuv‚ntului, dreptul la asociere, dreptul la munc„, libertatea ∫i a∫a mai departe, de a te ap„ra etc., nu se sanc˛ioneaz„.
Or, vreau s„ subliniez c„ este vorba de o infrac˛iune de pericol care nu cere neap„rat s„ se produc„ efectul ca atare. Œn opinia mea, Ón vechea redactare, era mult mai complet„ ∫i Ón concordan˛„ cu imperativele unei societ„˛i democratice.
V„ rog s„ fi˛i aten˛i la cum suna vechea reglementare: îIni˛ierea, organizarea, s„v‚r∫irea sau sprijinirea de ac˛iuni care pot pune Ón pericol sub orice form„ ordinea constitu˛ional„, caracterul na˛ional, suveran, independent, unitar ∫i indivizibil se sanc˛ioneaz„. Dac„ fapta prev„zut„ la alin. 1 a fost s„v‚r∫it„ prin ac˛iuni de violen˛„, sanc˛iunea era mult mai grav„.“
Deci, ∫i cu aceasta termin, cred ∫i am convingerea, nu cred numai, c„ orice fel de ac˛iune, fie violent„, fie nonviolent„, dac„ vizeaz„ Ónc„lcarea acestor drepturi fundamentale, dac„ vizeaz„ ordinea constitu˛ional„, trebuie s„ fie sanc˛ionat„ ca atare de Codul penal. V„ mul˛umesc.
## V„ mul˛umesc.
Am Ón˛eles c„ domnul secretar Leon„chescu dore∫te s„ intervin„.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Da˛i-mi voie s„ fiu de acord cu propunerea domnului B„doiu, datorit„ faptului c„ noi Ón˛elegem adjectivul îviolent“ prin imagini dep„∫ite, arhaice. Noi vrem neap„rat ca statul s„ fie dobor‚t, nu?, cu pu∫ca, cu mitraliera, cu tunul, cu un front vizibil ∫i a∫a mai departe. Œn lumea modern„ asemenea rezultat se poate ob˛ine ∫i prin ac˛iune aparent nonviolent„. De exemplu, agresiune de tip radioactiv sau infestarea apei, sau perturbarea unor
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/2.IV.2004 comunica˛ii de mare importan˛„. Eu am lucrat Ón acest domeniu, am lucrat la proiectarea unor obiective Ón acest domeniu. Este absolut aparent nonviolent, dar Ó˛i d„ peste cap un stat, afecteaz„ siguran˛a na˛ional„.
Deci, Ónl„tur‚nd adjectivul îviolent“, noi d„m o arie mult mai larg„ ac˛iunilor distructive Ón perspectiv„ modern„. Adev„rul e c„ nu sunt numai acestea, putem g„si o gam„ larg„. Se fur„ Banca Na˛ional„, printr-o ac˛iune nonviolent„ dai peste cap tot statul, sau introduci prin sistemul informa˛ional na˛ional mesaje de destabilizare. Toat„ lumea s„ se duc„ nu ∫tiu unde…
Iat„, deci, c„ propunerea domnului B„doiu vizeaz„ un alt con˛inut al adjectivului îviolent“ ∫i v„ rog s„ vota˛i acest amendament.
Mul˛umesc.
Mul˛umesc, domnule coleg. Domnul secretar Ha∫otti. Este ziua prezidiului la lu„rile de cuv‚nt!
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Nu pot fi de acord cu amendamentul domnului deputat Cornel B„doiu ∫i am s„ v„ spun Óndat„ de ce. Pentru c„ organizarea unei ac˛iuni presupune, spre exemplu, a unei ac˛iuni care s„ schimbe ordinea constitu˛ional„, presupune inclusiv chestiuni constitu˛ionale. Ini˛iativa cet„˛eneasc„ de revizuire a Constitu˛iei presupune str‚ngerea a 500.000 de semn„turi ∫i un partid politic, o organiza˛ie, un ONG poate purcede la str‚ngerea de 500.000 de semn„turi pentru schimbarea ordinii constitu˛ionale, pentru transformarea Rom‚niei, s„ spunem, din republic„ Ón monarhie. E posibil acest lucru ∫i este o ac˛iune c‚t se poate de pa∫nic„.
Eu merg p‚n„ acolo ∫i spun c„ un ONG sau oricine altcineva poate organiza colocvii, sesiuni ∫tiin˛ifice ∫i spun ∫tiin˛ifice, dezbateri pe marginea ordinii constitu˛ionale, a caracterului na˛ional, suveran, independent, unitar ∫i a∫a mai departe, a statului rom‚n. Aceasta este o chestiune care ˛ine de libertatea individului ∫i nu cred c„ ea poate fi pedepsit„, nicidecum, cu at‚t mai mult pedepsit„ cu deten˛ie sever„ de la 15 la 25 de ani.
A∫adar, dac„ avem astfel de ac˛iuni, inclusiv ac˛iuni de str‚ngere de semn„turi pentru modificarea ordinii constitu˛ionale, care este prev„zut„ chiar Ón Constitu˛ie, s„ prevedem o deten˛iune sever„ de 15—25 de ani. Cred c„ articolul, a∫a cum a fost formulat de comisie, este cel corect.
Pofti˛i, domnule deputat Florin Iordache.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Œn cadrul Comisiei juridice a fost dezb„tut Óndelung acest amendament ∫i Ón final a fost respins, men˛in‚ndu-se textul din proiectul de lege. S-a avut Ón vedere c„ aceast„ infrac˛iune prive∫te numai ac˛iunile violente din acest domeniu, nu ∫i pe cele care se deruleaz„ Ón limitele oferite de lege.
f n‚nd cont c„ anumite ac˛iuni, a∫a cum spunea ∫i domnul Ha∫otti, sunt ∫i vizeaz„ legisla˛ia Ón vigoare, nu suntem de acord cu amendamentul domnului B„doiu.
Domnul deputat V„s„lie Moi∫.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Cu tot respectul pe care i-l port domnului deputat B„doiu, grupul nostru nu poate sus˛ine acest amendament pentru un motiv foarte simplu: Ón momentul Ón care scoatem epitetul îviolente“ ∫i r„m‚ne îac˛iuni“, Ónseamn„ c„ Óntotdeauna opozi˛ia va fi vulnerabil„ ∫i reprezentan˛ii acesteia vor putea fi pasibili ∫i s„ fie inculpa˛i ca subiec˛i activi ai acestei infrac˛iuni, pentru c„ nimeni nu va mai face demarcarea, separarea Óntre ac˛iuni violente care vizeaz„ scopul de a schimba ordinea constitu˛ional„ ∫i celelalte ac˛iuni. Œntotdeauna va exista posibilitatea interpret„rii, motiv pentru care sus˛inem textul ini˛ial, care viza sanc˛ionarea penal„ cu Ónchisoare de la 15 la 25 de ani doar a ac˛iunilor violente de tipul celor care antreneaz„ mari mase de oameni, ies Ón strad„, provoac„ distrugeri, provoac„ acte deosebit de violente care au ca ˛int„ schimbarea ordinii constitu˛ionale.
Acesta este obiectul de reglementare al acestui art. 277, ∫i nu orice fel de ac˛iune de tipul Revolu˛iei de la Ploie∫ti, care a fost organizat„ Ón ni∫te condi˛ii ilare, a f„cut obiectul foarte multor articole de umor.
Sigur c„ trebuie s„ p„str„m un anumit echilibru Ón reglementarea asta a dreptului penal ∫i c‚nd vorbim de Ónchisoare de la 15 la 25 de ani nu putem s„ o aplic„m la unul care iese Ón strad„ ∫i vrea monarhie, ci unuia care ini˛iaz„ ac˛iuni violente de anvergur„, care ar putea pune Ón pericol Óntr-adev„r ordinea constitu˛ional„.
Acestea sunt ra˛iunile pentru care sus˛inem forma ini˛ial„ a art. 277.
Domnul deputat Boc.
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte,
Eu cred c„ se contureaz„ deja un punct de vedere, domnul general B„doiu, domnul deputat, Ón inten˛ia de a proteja aproape prin orice mijloc, orice atentat la adresa ordinii constitu˛ionale, ne propune s„ l„s„m formula numai îac˛iuni“, Ón loc de îac˛iuni violente Ón scopul de a schimba ordinea constitu˛ional„“.
Dar, domnule general, v-a∫ ruga s„ observa˛i c„ nu e vorba doar de ordinea constitu˛ional„, care este chestiunea major„, s„ spunem, Ón care este pus„ Ón pericol existen˛a democra˛iei Ón Rom‚nia. Vede˛i c„ textul articolului are o continuare: îÓn scopul de a schimba ordinea constitu˛ional„, caracterul na˛ional, suveran, independent, unitar, indivizibil al statului“.
Dac„ am l„sa formula dumneavoastr„, din aceast„ perspectiv„, de exemplu, ini˛ierea unui miting Ómpotriva integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„, un miting antiglobalizare, care ar fi o ac˛iune care ar afecta, ∫tiu eu, caracterul independent al statului rom‚n, c„ Rom‚nia intr‚nd Ón Uniunea European„ cedeaz„, implicit, o parte din prerogativele sale, intr‚nd Óntr-o structur„ suprastatal„, este o ac˛iune care la prima vedere este contrar„ caracterului suveran al statului rom‚n. Or, este dreptul cet„˛eanului, este dreptul unor cet„˛eni s„ spun„: îEu nu sunt de acord ca Rom‚nia s„ intre Ón Uniunea European„.“ Este o chestiune care ˛ine de libertatea de exprimare Óntr-o societate democratic„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/2.IV.2004 Œns„, dac„ ar fi vorba de ac˛iuni violente care s„ presupun„ for˛a, atunci, da, este dreptul statului rom‚n s„ intervin„ ∫i s„ sanc˛ioneze pe aceia care utilizeaz„ alte mijloace legale nepermise. Or, libertatea de exprimare este un mijloc constitu˛ional care st„ la dispozi˛ia cet„˛eanului s„-∫i expun„ un punct de vedere. L-am consacrat constitu˛ional. ™i ieri l-a˛i invocat dumneavoastr„, domnule general, chiar Ón acest loc, c„ avem dreptul la libertate de exprimare.
Œn acest moment, dac„ articolul dumneavoastr„ ar fi acceptat Ón forma propus„, libertatea de exprimare Ón Rom‚nia ar fi practic distrus„, cet„˛eanul ar trebui s„ fie un simplu obedient al politicii statului, s„ nu comenteze sub nici o form„ deciziile politice, limit‚ndu-i drastic libertatea de exprimare. Or, societatea democratic„ tocmai pe asta se bazeaz„, pe dezbatere, pe puncte de vedere contradictorii, pe criticarea deciziilor guvernan˛ilor, pe dreptul de a avea un punct de vedere contrar, accept‚nd Óns„ regula majorit„˛ii. Acolo unde se contureaz„ un punct de vedere majoritar, tu ai dreptul s„ nu fii de acord, dar trebuie s„ respec˛i punctul de vedere majoritar. Dar dac„ treci dincolo de aceast„ regul„ ∫i utilizezi mijloace violente pentru a sus˛ine Ón continuare punctul de vedere, atunci trebuie ca statul s„ intervin„.
Iat„ de ce credem c„ amendamentul nu poate fi acceptat ∫i forma propus„ de ini˛iator trebuie men˛inut„. V„ mul˛umesc.
Domnul deputat B„doiu a cerut dreptul la replic„.
Aici s-a adus drept contraargument ce spunea domnul Ha∫otti, confirmat de domnul Boc ∫i domnul Moi∫, ∫i anume: domnule, Ón accep˛iunea dumitale, noi sau oricare cet„˛ean al Rom‚niei nu mai poate avea ∫i o alt„ p„rere cu privire la forma de guvern„m‚nt, cu privire la drepturile ∫i libert„˛ile cet„˛ene∫ti, cu privire la caracterul na˛ional, integritatea teritoriului, suveranitate etc. ™i da, domnilor, a∫a este! Pentru c„ dumneavoastr„ care a˛i contribuit ∫i a˛i f„cut parte din acea echip„ de revizuire a Constitu˛iei uita˛i ce a˛i spus la art. 152: îDispozi˛iile prezentei Constitu˛ii privind caracterul na˛ional, independent, unitar ∫i indivizibil al statului rom‚n, forma republican„ de guvern„m‚nt, integritatea teritoriului, independen˛a justi˛iei, pluralismul politic ∫i limba oficial„ nu pot forma obiectul revizuirii.“ Deci acestea sunt valorile fundamentale care trebuie ap„rate oric‚nd ∫i Ón orice moment.
Mai departe, v„ rog s„ v„ uita˛i la art. 53 din Constitu˛ie, care spune a∫a: îExerci˛iul unor drepturi sau al unor libert„˛i poate fi restr‚ns numai prin lege ∫i numai dac„ se impune, dup„ caz, pentru ap„rarea securit„˛ii na˛ionale, a ordinii, a s„n„t„˛ii ori a moralei publice, a drepturilor ∫i libert„˛ilor cet„˛ene∫ti, desf„∫urarea instruc˛iei penale, prevenirea consecin˛elor unor calamit„˛i etc.“
Deci, stima˛i colegi, haide˛i s„ nu ne juc„m cu cuvintele ∫i cu valorile pe care dorim cu adev„rat s„ le ap„r„m. Cei care tind Ón a le Ónc„lca n-au dec‚t s„ r„spund„. Asta nu Ónseamn„ c„ nu pot avea o opinie. Aici e vorba de cei care Ón scopul… ini˛iaz„, trec la fapte concrete de natur„ a pune Ón pericol toate aceste valori. Asta e ideea.
Deci este o infrac˛iune de pericol, nu neap„rat de rezultat. De aceea, v„ rog s„ reflecta˛i foarte bine Ónainte de a v„ da votul.
V„ mul˛umesc.
A mai cerut cuv‚ntul domnul secretar Leon„chescu ∫i domnul Boc ∫i v„ propun ca dup„ domnul Boc s„ sist„m discu˛iile, nu Ónainte de a-i da cuv‚ntul ∫i pre∫edintelui comisiei.
Dac„ sunte˛i de acord cu sistarea? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri?
Unanimitate.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule secretar Leon„chescu.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Discu˛iile sunt foarte utile ∫i definitorii. Eu constat c„ ele se fac pe o percep˛ie difuz„ a unor concepte fundamentale, diferite, ∫i anume cele dou„ concepte sunt stat ∫i regim politic. Aici nu ne referim dec‚t la stat, pe care-l ap„r„ ∫i Constitu˛ia, îna˛ional, suveran, independent, unitar ∫i indivizibil“. Nimeni nu contest„ dreptul unor grupuri, unor indivizi la ac˛iuni care s„ conteste un anume regim politic. Asta este alt„ poveste.
C„i democratice, politice, declara˛ii politice sunt ac˛iuni pe care acest articol nu le incrimineaz„. Articolul se refer„ numai la caracteristicile statului unitar. Eu cred c„ aici trebuie s„ lu„m atitudine Ómpotriva tuturor ac˛iunilor care afecteaz„ o asemenea idee, ideea de stat unitar, indivizibil.
Iat„ de ce domnul B„doiu are dreptate Ón amendamentul pe care l-a propus. V„ rog!
Domnul Boc.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Dac„ am accepta amendamentul domnului general B„doiu ar Ónsemna s„-i trimitem la Ónchisoare pe to˛i aceia care nu g‚ndesc precum g‚ndesc cei care de˛in la un moment dat majoritatea politic„ Óntr-o structur„ temporar„.
A nu fi de acord este un drept democratic. A-˛i exprima un punct de vedere contrar reprezint„ o chestiune de democra˛ie. Art. 30 din Constitu˛ia Rom‚niei spune: îLibertatea de exprimare a g‚ndurilor, a opiniilor sau a credin˛elor ∫i libertatea crea˛iilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini sau prin alte mijloace de comunicare Ón public, sunt inviolabile.“ Deci libertatea de exprimare a g‚ndurilor sau opiniilor. Eu pot s„ am o opinie Óntr-o democra˛ie, s„ spun c„ forma republican„ de guvern„m‚nt nu este cea mai bun„ solu˛ie. Asta nu Ónseamn„ c„ nu trebuie s„ respect punctul de vedere al majorit„˛ii care a spus: îForma republican„ de guvern„m‚nt reprezint„ Ón acest moment cea mai bun„ solu˛ie.“ Dar dac„ cineva dore∫te s„ spun„: îNu! Forma de guvern„m‚nt nu este bun„, republica nu este Ón tradi˛ia rom‚neasc„, alt„ form„ de guvern„m‚nt ar fi mai bun„!“, nu Ónseamn„ ca eu s„-l trimit la Ónchisoare, ∫i nu la orice Ónchisoare, de la 15 la 25 de ani.
A trimite la Ónchisoare pe cineva care spune c„ nu e de acord cu forma republican„ de guvern„m‚nt cred c„, de departe, ar reprezenta o revenire la un sistem totalitar, dup„ principiul îCine nu este cu noi este Ómpotriva noastr„“.
Democra˛ia presupune respectarea acestor drepturi, inclusiv dreptul de a te Ómpotrivi, iar Óntr-o societate
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/2.IV.2004 democratic„ oricine trebuie s„ fac„ tot ce-i st„ Ón putin˛„ ca adversarul s„u s„ aib„ dreptul s„-i spun„ nu.
Dumneavoastr„ invoca˛i un text constitu˛ional cu privire la limitele revizuirii Constitu˛iei. Acele limite spun un singur lucru: c„ nu se poate accepta un proiect de lege Ón Parlament care s„ vizeze Ónlocuirea formei de guvern„m‚nt. Dar exist„ o alt„ cale, domnule general. De exemplu, se poate ajunge pe calea unui referendum. Dac„ pre∫edintele Rom‚niei, de exemplu, domnule general, Ón temeiul art. 90 din Constitu˛ie, ar recurge la un referendum consultativ cu privire la oportunitatea schimb„rii formei de guvern„m‚nt din Rom‚nia, are un temei constitu˛ional, are un temei legal s„ cheme poporul ∫i, prin referendum, s„-i pun„ o Óntrebare: îDori˛i sau nu o alt„ form„ de guvern„m‚nt?“ Are dreptul s„ fac„ acest lucru. Ce facem cu pre∫edintele? Œl trimitem la Ónchisoare de la 15 la 25 de ani? Nu, pentru c„ are un drept constitu˛ional.
Dac„ poporul, Ón urma referendumului, ar opta pentru o alt„ form„ de guvern„m‚nt, atunci, evident, ar putea s„ se ajung„, s„ se constituie o nou„ adunare constituant„, care adunare constituant„ s„ propun„ o nou„ constitu˛ie care s„ nu mai includ„ aceste limite care acum exist„.
Deci, iat„, exist„ cadrul legal, cadrul pa∫nic pentru schimbarea, de exemplu, a Constitu˛iei ∫i acestor limite care ast„zi sunt prescrise Ón art. 152, pe bun„ dreptate invocate de dumneavoastr„. Societatea este dinamic„. Important este ca noi s„ Ón˛elegem c„ regulile institu˛ionale trebuie s„ fie respectate. Dar asta nu Ónseamn„ c„ trebuie s„-i oprim„m, s„-i trimitem pe to˛i Ón Ónchisoare dac„ au un punct de vedere diferit sau contrar.
Dup„ textul dumneavoastr„ ar Ónsemna c„ acei colegi care au propus o lege cu f nutul Secuiesc s„ fie 25 de ani dup„ gratii, da, s„ fie consecin˛a imediat„. Chiar crede˛i c„ este necesar ca trei colegi care au propus un proiect de lege — a∫a g‚ndesc ei, sunt minoritari, evident, nu au o sus˛inere — s„-i trimitem dup„ gratii 25 de ani? Nu cred c„ asta este esen˛a unei societ„˛i democratice, chiar dac„, evident, nu Ómp„rt„∫esc punctul lor de vedere. Dar este o form„ de dezbatere democratic„, unde adversarii se combat, nu cu trimiterea lor Ón Ónchisoare, ci cu argumente, Óntr-o democra˛ie.
™i atunci cred c„ formula propus„ de c„tre ini˛iator trebuie s„ r„m‚n„ Ón consecin˛„ ∫i s„ nu o l„s„m la orice form„ de ac˛iune, pentru c„ orice cet„˛ean Ón acel moment, inclusiv orice politician, poate face subiectul unei anchete penale ∫i al unei condamn„ri care, repet, nu este Ón zile-amend„, ci este Ónchisoare de la 15 la 25 de ani.
Mul˛umesc.
Domnul pre∫edinte Neagu.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Chiar discu˛iile care au avut loc ast„zi, aici, pe marginea acestui amendament propus ne determin„ s„ milit„m pentru men˛inerea textului adoptat de comisie. Pentru c„ a men˛ine îac˛iuni“ numai, f„r„ îviolente“, iat„ c„ ar putea c„p„ta diverse interpret„ri, chiar alunec„ri Ón interpretarea dispozi˛iilor legii, cu consecin˛e imprevizibile.
De aceea, am apreciat noi ∫i la comisie c„ este bine s„ r„m‚n„ îac˛iuni violente“, tocmai ∫i pentru
considerente dezvoltate de c„tre unii colegi de-ai no∫tri. A men˛ine numai îac˛iuni“ Ón text, iat„ ce discu˛ii ar putea avea loc ∫i ce interpret„ri pe planul practicii judiciare. Men˛in‚nd îac˛iuni violente“, deja punem un z„gaz Ómpotriva oric„ror interpret„ri care ar putea degenera.
De aceea nu suntem de acord cu amendamentul domnului deputat B„doiu.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Mul˛umesc. Stima˛i colegi,
Pentru c„ amendamentul domnului deputat B„doiu este o variant„ de text, ∫i nu un amendament de eliminare, potrivit regulamentului, voi supune Ónt‚i votului amendamentul comisiei.
Deci amendamentul nr. 355 cu privire la formularea art. 277.
Cine este pentru amendamentul comisiei?
## **Domnul ™tefan Cazimir**
**:**
Mai era un amendament la respinse, 59.
Domnule Cazimir, sunt Óntr-o dilem„ existen˛ial„. Textul Comisiei juridice este amendamentul domnului ™tefan Cazimir. Acela∫i domn, ™tefan Cazimir, pune un amendament, altul, la respinse.
L„muri˛i-ne aceast„ problem„.
Explica˛ia este simpl„: amendamentul acceptat viza o chestiune de punctua˛ie, Ón timp ce amendamentul respins este o chestiune de enun˛ ∫i o chestiune, p‚n„ la urm„, de fond.
Acolo, Ón textul pe care Ól dezbatem, apare verbul îa schimba“: îIni˛ierea, organizarea, s„v‚r∫irea sau sprijinirea de ac˛iuni violente, Ón scopul de a schimba ordinea constitu˛ional„“, termen care mi se pare neadecvat din dou„ motive.
Mai Ónt‚i, pentru c„ a∫az„ ∫tacheta prea sus, adic„ n-ar fi infrac˛iune dec‚t atunci c‚nd este inten˛ia de a schimba, ceea ce mi se pare de o gravitate extraordinar„, ∫i creeaz„, repet, posibilitatea pentru unii de a se strecura sub aceast„ ∫tachet„ foarte Ónalt„, cu motivarea c„ nu au vrut s„ schimbe, ci doar s„ modifice, s„…, Ón sf‚r∫it… ™i atunci am sugerat, ∫i asta este prezent la pozi˛ia 59, verbul îa submina“.
Al doilea motiv, al doilea argument Ómpotriva folosirii verbului îa schimba“ ∫i pentru Ónlocuirea lui cu îa submina“ este faptul c„ ordinea constitu˛ional„ poate fi schimbat„, caracterul suveran, independent, unitar ∫i indivizibil pot fi, la r‚ndul lor, schimbate prin antonimele lor, dar caracterul na˛ional nu poate fi schimbat. El este un dat inerent ∫i inalienabil. De aceea, am considerat c„ termenul care poate acoperi toate ipotezele ∫i care mai prezint„ ∫i avantajul exprimat anterior, c„ fixeaz„ ∫tacheta mai jos, este verbul îa submina“.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Mul˛umesc.
## Stima˛i colegi,
Voi supune votului, a∫a cum v-am propus, Ónt‚i amendamentul comisiei. Dac„ acesta nu va fi adoptat, le vom discuta pe celelalte dou„.
Cine este pentru amendamentul nr. 351, cu privire la art. 277? V„ rog s„ vota˛i.
10 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/2.IV.2004
Domnul pre∫edinte al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i pe unde este?
Stima˛i colegi,
Am rug„mintea s„ vin„ Ón sal„ pre∫edintele Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, ca s„ nu se presupun„ c„ a plecat dup„ ce…
Œntreb colegii mei dac„ se ab˛in de la vot.
Cine este pentru amendamentul nr. 351 formulat Ón comisie ∫i sus˛inut de pre∫edintele acesteia, cu privire la art. 277?
62 de voturi pentru.
Voturi Ómpotriv„? 3 voturi Ómpotriv„.
Ab˛ineri? Nici o ab˛inere.
Dar sunt mul˛i care nu ∫i-au exprimat votul.
Deci amendamentul nr. 351, al comisiei, a fost adoptat cu 62 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere.
Œn consecin˛„, nu vom supune amendamentele respinse votului.
Art. 278, îSubminarea puterii de stat“, cu amendamentul nr. 352. Nu sunt obiec˛iuni.
S-a admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul.
Art. 279, îUzurparea militar„“. Comisia nu are amendamente.
Dac„ ave˛i obiec˛iuni?
Votat textul ini˛ial.
Acela∫i lucru se Ónt‚mpl„ ∫i la art. 280, îActe de diversiune“. Comisia nu are amendamente. Dac„ ave˛i dumneavoastr„?
Votat textul ini˛ial.
Art. 281, îComplotul“. Urm„ri˛i amendamentul nr. 355. S-a admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul.
Art. 282, îConstituirea de structuri informative ilegale“, cu amendamentul nr. 356.
S-a admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul.
Art. 283, comisia are amendamente pe pagina urm„toare. Deci art. 283, îNerespectarea regimului juridic al activit„˛ilor informative“, cu amendamentul nr. 357. Nu sunt obiec˛iuni.
Votat amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. Art. 284. Urm„ri˛i amendamentul nr. 358, îConstituirea de organiza˛ii cu caracter fascist“. Nu sunt obiec˛iuni.
Adoptat amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul.
Art. 285, 286 — are domnul Boc un amendament la art. 285 —, asupra c„rora comisia nu a formulat amendamente.
V„ rog, domnule Boc.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Este amendamentul nr. 60 din cadrul amendamentelor respinse, pagina 380 din raport.
Art. 285 sun„ Ón felul urm„tor: îDivulgarea informa˛iilor secrete de stat sau informa˛iilor secrete de serviciu, de c„tre cel care le cunoa∫te datorit„ atribu˛iilor de serviciu, dac„ fapta este de natur„ s„ pun„ Ón pericol siguran˛a na˛ional„, se pedepse∫te…“
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Numai pu˛in domnule coleg.
A∫ ruga colegii de la U.D.M.R. s„-l roage pe colegul dumnealor care vorbe∫te tare la telefon s„ nu ne Óntrerup„, pentru c„ s-ar putea s„ cread„ lumea c„ este o ac˛iune subversiv„.
V„ rog.
î…se pedepse∫te cu deten˛iunea sever„ de la 15 la 20 de ani ∫i interzicerea unor drepturi.“
Alin. 2: îDe˛inerea Ón afara Óndatoririlor de serviciu a unui document ce constituie secret de stat, dac„ fapta este de natur„ s„ pun„ Ón pericol siguran˛a na˛ional„, se pedepse∫te cu Ónchisoare sever„ de la 3 la 10 ani.“
Alin. 3: îCu pedeapsa prev„zut„ Ón alin. 2 se sanc˛ioneaz„ de˛inerea, Ón afara Óndatoririlor de serviciu, a unui document ce constituie secret de serviciu, Ón vederea divulg„rii, dac„ fapta este de natur„ s„ pun„ Ón pericol siguran˛a na˛ional„.“
Care sunt obiec˛iile noastre ∫i propunerile la acest articol?
Œn primul r‚nd, am propus la acest art. 285 eliminarea sintagmei îsecret de serviciu“ ∫i men˛inerea Ón text doar a sintagmei îsecrete de stat“, deci îDivulgarea informa˛iilor secrete de stat de c„tre cel care le cunoa∫te datorit„ atribu˛iilor de serviciu…“ s„ se men˛in„. De ce? Aceasta, pentru c„ informa˛iile pe care le de˛ine o persoan„ juridic„ de drept public sau privat ∫i care intereseaz„ siguran˛a na˛ional„ nu pot fi simple secrete de serviciu, ci intr„ Ón categoria informa˛iilor secrete de stat. Prin urmare, includerea secretelor de serviciu Ón alin. 1 este total nejustificat„ ∫i trebuie eliminat„.
Pentru acela∫i motiv, alin. 3, care se refer„ la îsecrete de serviciu“, este nejustificat ∫i trebuie eliminat. Dac„ secretele de serviciu intereseaz„ siguran˛a na˛ional„, atunci sunt secrete de stat ∫i ele fac obiectul alin. 1. Secretele de serviciu, dac„ vizeaz„, repet, siguran˛a na˛ional„, atunci sunt secrete de stat.
O alt„ problem„. Dac„ se dore∫te p„strarea alin. 2, este necesar s„ se precizeze, a∫a cum s-a f„cut la alin. 1, c„ de˛inerea Ón afara Óndatoririlor de serviciu a unui document ce constituie secret de stat are Ón vedere numai pe cel care cunoa∫te sau le cunoa∫te datorit„ atribu˛iilor de serviciu. Din formularea actual„ rezult„ c„ orice persoan„ care ar intra Ónt‚mpl„tor Ón posesia unui astfel de document, f„r„ s„ ∫tie c„ este secret de stat, ar putea r„spunde penal, ceea ce este inacceptabil. De ce acest lucru? Deoarece, din formularea art. 16 din Legea nr. 182/2002 privind protec˛ia informa˛iilor clasificate, rezult„ c„ obliga˛ia de a proteja informa˛iile secrete de stat nu mai revine, aceast„ obliga˛ie, tuturor cet„˛enilor, ci numai persoanelor autorizate. Pentru c„ simplii cet„˛eni, inclusiv ziari∫tii, nu intr„ Ón sfera persoanelor autorizate la care se refer„ art. 16, rezult„ c„ pentru ace∫tia nu mai exist„ obliga˛ia de a proteja informa˛iile secrete de stat.
Cu alte cuvinte, exist„ o diferen˛„ major„ Óntre concep˛ia Legii nr. 182/2002, care este Legea privind protec˛ia informa˛iilor clasificate, ∫i cea a vechii legi, nr. 23/1971, Ón vigoare p‚n„ Ón 13 iunie 2002. Numai legea din 1971 instituia obliga˛ia tuturor cet„˛enilor de a proteja secretele de stat.
Œntruc‚t Legea nr. 182/2002 este legea-cadru Ón materia protec˛iei informa˛iilor secrete de stat, ea constituie un punct de referin˛„ pentru toate infrac˛iunile, prin care se
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/2.IV.2004 urm„re∫te protejarea acestor informa˛ii, deci ∫i pentru infrac˛iunea din art. 285 din proiectul Codului penal.
Exist„ ∫i o logic„ a unei astfel de abord„ri: o dat„ ce informa˛ia a ie∫it din sfera secret„, fapt Ómplinit Ón momentul Ón care datele, informa˛iile au intrat Ón posesia publicului, a presei, de exemplu, informa˛ia Ó∫i pierde caracterul secret, iar acesta nu mai poate fi ob˛inut.
Acest principiu a fost afirmat de Curtea European„ a Drepturilor Omului, Óntre altele, Ón cazurile îSunday Times“ versus Regatul Unit al Marii Britanii ∫i Irlandei de Nord sau îObserver“ ∫i îGuardian“ versus Regatul Unit al Marii Britanii ∫i Irlandei de Nord, care stabilesc cel pu˛in dou„ principii importante acestei hot„r‚ri.
Primul principiu afirm„ c„ informa˛iile privind siguran˛a na˛ional„, o dat„ intrate Ón spa˛iul public, nu mai pot fi interzise, retrase ∫i nici autorii disemin„rii informa˛iei pedepsi˛i.
Al doilea principiu instituie interdic˛ia clasific„rii necondi˛ionate a tuturor informa˛iilor din domeniul siguran˛ei na˛ionale ca informa˛ii secrete ∫i introducerea Ón acest mod a unei restric˛ii prealabile asupra accesului la astfel de informa˛ii.
De asemenea, documentul intitulat îPrincipiile de la Johannesburg“ include ∫i urm„torul principiu (17): îO dat„ ce o informa˛ie a fost f„cut„ accesibil„ publicului, fie ∫i prin metode ilegale, orice justificare f„cut„ Ón scopul de a opri publicarea ei ulterioar„ va fi anulat„ de dreptul publicului de a cunoa∫te acea informa˛ie.“
Iat„ de ce, din punctul nostru de vedere, credem c„ sunt suficiente argumente pentru a elimina Ón primul r‚nd categoria secretelor de serviciu din art. 285 alin. 1, pentru c„ prin secretele de serviciu nu se poate pune Ón pericol siguran˛a na˛ional„, pentru c„ dac„ s-ar pune Ón pericol siguran˛a na˛ional„ ar fi secrete de stat.
™i, Ón al doilea r‚nd, dorim men˛ionarea expres„ la alin. 2, dac„ se dore∫te a se men˛ine, c„ de˛inerea Ón afara Óndatoririlor de serviciu a unui document ce constituie secret de stat are Ón vedere numai pe cel care le cunoa∫te datorit„ atribu˛iilor de serviciu ∫i c„ o persoan„ care Ón mod Ónt‚mpl„tor intr„ Ón posesia unui document care reprezint„ secret de serviciu s„ nu poat„ fi sanc˛ionat„. Cel pu˛in acesta este spiritul legii pe care noi am adoptat-o, spiritul ∫i textul Legii informa˛iilor clasificate nr. 182/2002, pe care noi am adoptat-o.
Iar la art. 3, men˛inerea Ón continuare a unor formul„ri îdac„ fapta este de natur„ s„ pun„ Ón pericol siguran˛a na˛ional„“ Óncalc„ iar„∫i reglement„rile Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului, care cer caracterul previzibil al incrimin„rii, s„ spun„ ce se Ón˛elege prin îde natur„ s„ pun„ Ón pericol“. Orice se poate Ón˛elege prin aceast„ sintagm„, îde natur„ s„ pun„ Ón pericol siguran˛a na˛ional„“, ∫i trebuie s„ fie circumscris„ defini˛ia la o chestiune foarte precis„.
Noi am propus, de exemplu, ca aceast„ formul„, îde natur„ s„ pun„ Ón pericol“, fiind vag„, ambigu„ ∫i fiind lipsit„ de previzibilitate, s„ fie Ónlocuit„ cu o referire la producerea unui pericol cert, real, observabil, verificabil ∫i demonstrabil. Este o chestiune mult mai palpabil„ ∫i direct„, ∫i nu una ambigu„, Ón formularea pe care noi o avem Ón textul men˛inut.
Cu aceste argumente, domnule pre∫edinte, v„ rug„m s„ accepta˛i propunerea formulat„.
V„ mul˛umesc.
Domnule pre∫edinte Neagu.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Art. 285 cu alineatele sale ne arat„ foarte clar c„ este vorba de o persoan„ care cunoa∫te aceste secrete datorit„ atribu˛iilor de serviciu. Asta este ipoteza fixat„ Ón textul de lege.
Celelalte dou„ alineate vizeaz„ acelea∫i persoane ∫i nu pune Ón pericol activitatea nim„nui, pentru c„ spune la un moment dat alin. 2: îDe˛inerea Ón afara Óndatoririlor de serviciu…“ Deci este vorba de o persoan„ care le cuno∫tea gra˛ie activit„˛ii pe care o desf„∫ura ∫i avea acces la acele documente.
Iar chestiunea cu eliminarea din text a îsecretelor de serviciu“ credem noi c„ nu este Óntemeiat„, pentru c„ se face deosebire Óntre secrete de stat ∫i de serviciu, ∫i uneori secretele de serviciu ale unor organe de informa˛ii, institu˛ii, ar putea aduce atingere chiar siguran˛ei na˛ionale. Adic„ se coboar„ p‚n„ la secrete de serviciu pentru c„, Ón anumite circumstan˛e concrete, ∫i acestea ar putea periclita siguran˛a na˛ional„. Ar putea periclita, cum spune textul marginal.
De aceea, ∫i cu asta conchid, este vorba indubitabil de persoane care de˛in aceste informa˛ii datorit„ activit„˛ilor pe care le desf„∫oar„, ∫i nu de alte persoane, care Ónt‚mpl„tor ar intra Ón posesia unor asemenea informa˛ii. Este clar, textul le Ónl„tur„ categoric. Iar pe de alt„ parte, nu se confund„ ∫i nu semnific„ acela∫i lucru îsecrete de stat“ ∫i îsecrete de serviciu“.
Repet, uneori ar fi posibil ca Ón anumite circumstan˛e concrete chiar secrete de serviciu s„ pericliteze siguran˛a na˛ional„. De aceea cred eu c„ textul, a∫a cum a trecut de comisie, ar trebui men˛inut, domnule pre∫edinte. V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Domnul Boc dore∫te o scurt„ interven˛ie. De un minut, stimate coleg.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Ar trebui s„ existe o succesiune logic„ Óntre alin. 1 ∫i alin. 2, ∫i atunci la alin. 1 se spune: îDivulgarea informa˛iilor secrete de stat sau informa˛iilor secrete de serviciu de c„tre cel care le cunoa∫te datorit„ atribu˛iilor de serviciu…“, deci acolo se men˛ioneaz„ corect. Eu nu sunt de acord cu secretele de serviciu, dar este o alt„ problem„. Dar se men˛ioneaz„ îde c„tre cel care le cunoa∫te datorit„ atribu˛iilor de serviciu“.
La alin. 2 nu se mai men˛ioneaz„ acest lucru. Se spune: îDe˛inerea Ón afara Óndatoririlor de serviciu a unui document ce constituie secret de stat…“ De ce s„ nu spunem a∫a cum se spune la alin. 1: îDe˛inerea, Ón afara Óndatoririlor de serviciu, de c„tre cel care le cunoa∫te datorit„ atribu˛iilor de serviciu, a unui document ce constituie secret de stat…“, ca s„ fim preci∫i?
Din formula alin. 2, practic, rezult„ o obliga˛ie pentru to˛i cet„˛enii, or, noi am stabilit prin Legea informa˛iilor clasificate c„ nu mai incumb„ o asemenea obliga˛ie.
Deci, Ón momentul Ón care la alin. 1 apare sintagma, iar la alin. 2 nu mai apare, se Ón˛elege c„ ea atunci ar avea o acoperire general„ ∫i vizeaz„ pe to˛i cet„˛enii. Ce ne cost„, ce ne cost„, repet, ca la alin. 2, pentru precizie, s„ introducem aceast„ sintagm„, a∫a cum este la alin. 1, îde c„tre cel care le cunoa∫te datorit„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/2.IV.2004 atribu˛iilor de serviciu“? Deci, îDe˛inerea Ón afara Óndatoririlor de serviciu a unui document ce constituie secret de stat, de c„tre cel care le cunoa∫te datorit„ atribu˛iilor de serviciu…“ ∫i textul curge, pentru a nu l„sa loc nici unei ambiguit„˛i. ™i asta Ón concordan˛„ cu spiritul, repet, al legii de baz„ Ón materie, Legea nr. 182/2002.
Cred c„ nu am avea nimic de pierdut dac„ am introduce pentru precizie un asemenea text ∫i c„ am elimina orice ambiguitate. Altfel, am putea da Ón practic„ prilejul unor solu˛ii contradictorii ∫i revenirea la o practic„ anterioar„ adopt„rii Legii nr. 182/2002 ∫i la o revenire, practic, la Legea din 1971, care instituia obliga˛ia tuturor cet„˛enilor de a proteja secretele de stat.
Credem c„ este o cerin˛„ absolut necesar„ s„ realiz„m acest lucru.
Domnul pre∫edinte Neagu.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Pentru c„ Ón fond dezbatem o lege ∫i putem lucra chiar pe loc, ca s„ zic a∫a, la reformularea unor texte, eu cred c„ propunerea colegului nostru Boc, ca ∫i Ón alin. 2 s„ circumstan˛iem subiectul, nu este rea. Numai c„ Ónc„rc„m un pic textul ∫i-o s„ vedem cum l-am putea formula ca s„ evit„m orice posibilitate de interpretare, Ón sensul c„ ∫i un cet„˛ean care Ónt‚mpl„tor etc.
™i atunci domnul profesor Cazimir, care Óntotdeauna ne-a ajutat, ne ajut„ ∫i ast„zi s„ introducem, foarte bine, Ón alin. 2 circumstan˛ierea din alin. 1, Ón sensul c„ le de˛inea aceste informa˛ii Ón baza Óndatoririlor de serviciu ∫i a plecat cu geanta acas„, cu informa˛ia, asta dorim s„ spunem, ∫i a gre∫it. Dar circumstan˛iem subiectul, s„ nu cumva s„ se interpreteze c„ ∫i un oarecare cet„˛ean care Ónt‚mpl„tor a intrat Ón posesia unor asemenea informa˛ii ar putea fi sanc˛ionat de lege.
™i propunerea, domnule profesor Cazimir, a colegului nostru de comisie cu care lucr„m toat„ ziua — un b„iat simpatic, de altfel, domnul Boc —, este ca s„ introducem ∫i Ón alin. 2 aceast„ precizare: c„ este vorba de persoane care de˛ineau secretele Ón baza activit„˛ilor de serviciu. ™i atunci elimin„m posibilitatea ca cineva s„ interpreteze c„, vezi, Doamne, o ter˛„ persoan„ care avea asemenea informa˛ii ar putea fi sanc˛ionat„.
M„ adresam dumneavoastr„ pentru a echilibra fraza sau frazele din alin. 2 al art. 285 ∫i-l reformul„m Ómpreun„, ∫i evit„m orice discu˛ie, cred eu, ∫i tran∫„m asupra textului.
De aceea, ca s„ conchid, noi suntem de acord cu introducerea acestei circumstan˛ieri Ón alin. 2. Dar haide˛i s„ facem pe loc textul s„ sune bine, domnule profesor. V„ mul˛umesc.
## Stima˛i colegi,
Eu v„ propun, ca s„ ∫tim exact ce vot„m, lua˛i acest text ∫i-l reformula˛i, ∫i trecem acum peste text.
Eu sunt Ómpotriva formul„rii îla botul calului“ a unor texte foarte importante.
V„ rog, domnul Moi∫.
Dac„ intercal„m îde c„tre persoana prev„zut„ la alin. 1“, rezolv„m toat„ problema. ™i atunci spunem: îDe˛inerea Ón afara Óndatoririlor de serviciu de c„tre persoana prev„zut„ la alin. 1 a unui document ce constituie…“ ∫i textul curge, ∫i am circumstan˛iat persoana exact.
Domnul deputat B„doiu.
V„ rog s„ vede˛i, s„ observa˛i c„ este vorba de trei ipoteze
La alin. 1 se vorbe∫te de îdivulgarea informa˛iilor secrete de stat sau de serviciu de cel care le cunoa∫te datorit„ atribu˛iunilor de serviciu, dac„ fapta este de natur„ s„ pun„ Ón pericol siguran˛a na˛ional„“, prima tez„.
A doua tez„: îde˛inerea Ón afara Óndatoririlor de serviciu“, deci poate fi vorba aici de salariatul, func˛ionarul care are Ón atribu˛iile de serviciu s„ gestioneze astfel de date, dar pe care le duce cu el acas„, da? Nu le ˛ine acolo, b„gate Ón casa de valori sau Ón casa de fier.
™i a treia ipotez„: îde˛inerea, de asemenea, Ón afara Óndatoririlor de serviciu, a unui document ce constituie secret de serviciu, Ón vederea divulg„rii“.
Deci, domnilor, ce se dore∫te? Se dore∫te a se sanc˛iona, a se pedepsi divulgarea unor astfel de date, c‚nd o face cel care le de˛ine Ón virtutea obliga˛iilor de serviciu; se dore∫te a fi sanc˛ionat„ cu pedeaps„ de˛inerea unor astfel de documente secrete de stat Ón afara Óndatoririlor de serviciu, deci, cu alte cuvinte, vreau s„ pun stavil„ celor care le iau de la slujb„ ∫i le duc Ón alt„ parte. Pentru c„ asta Ónseamn„ c„ pui Ón pericol ce? Siguran˛a statului. Ele nu mai sunt asigurate. Ele au un regim special, un loc anume pentru p„strare etc., etc. Haide˛i s„ ne g‚ndim la ni∫te secrete, adev„rate secrete, nu la secretele babei Ioana.
G‚ndi˛i-v„ c„ sunt date care dac„ ar fi cunoscute de toat„ lumea ar pune, Óntr-adev„r, Ón pericol ordinea constitu˛ional„, siguran˛a noastr„ personal„ ∫i a celorlal˛i ∫i a∫a mai departe.
™i a treia variant„: îDe˛inerea Ón afara Óndatoririlor de serviciu, Ón vederea divulg„rii“. Deci, iat„, le iau de la locul lor, le scot ∫i cu inten˛ia de a le divulga.
Sunt trei ipoteze diferite. A∫a c„, ierta˛i-m„, povestea s„ aducem la alin. 2 ce se spune la alin. 1, pardon, asta Ónseamn„ c„ exclude˛i din sfera subiec˛ilor activi o alt„ categorie, ∫i anume a acelora care le iei de colo ∫i le duci dincolo.
Deci, domnilor, sunt lucruri absolut distincte, ∫i v„ rog s„ l„sa˛i textul a∫a, c„ este corect, ∫i s„ fi˛i de acord cu ce v„ propun eu: respingerea amendamentului domnului Boc.
V„ mul˛umesc.
Domnul Márton Árpád.
## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,
Nu mi se Ónt‚mpl„ foarte des, dar de data aceasta sunt de acord cu propunerea domnului Moi∫, pentru c„,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/2.IV.2004 Óntr-adev„r, formularea din text ne vorbe∫te despre anumite persoane. Cine sunt aceste persoane? ™i de cel ce le cunoa∫te. Trimiterea la alin. 1, at‚t la alin. 2, c‚t ∫i la alin. 3, este o circumscriere exact„ a persoanei respective, persoana care le cunoa∫te, ∫i nu cred c„ este o problem„ mare trimiterea acestui alin. 1. Este o problem„ de tehnic„ legislativ„ foarte simpl„ ∫i clar„.
Domnul profesor Neagu.
## Stima˛i colegi,
## Domnule pre∫edinte,
C„ s-a dorit f„r„ nici un dubiu Ónl„turarea din acest text a sanc˛ion„rii oric„rei alte persoane Ón afar„ de cea care le de˛inea Ón baza Óndatoririlor de serviciu ne-o spune Óns„∫i eliminarea din actualul text a ipotezei din art. 169 alin. 4, Cod penal Ón vigoare, care sun„ a∫a: îDac„ faptele prev„zute Ón alineatele precedente sunt s„v‚r∫ite de orice alt„ persoan„…“ — care alta? Alta dec‚t cea care le de˛inea Ón baza Óndatoririlor de serviciu! — î…pedeapsa este de la 1 la 7 ani.“ A fost Ónl„turat acest text al alin. 4, textul face referire prin circumstan˛iere la subiectul care le de˛ine Ón baza Óndatoririlor de serviciu. F„c‚nd ∫i sublinierea pe care o propunea colegul nostru, deputatul Boc, Ónl„tur„m orice dubiu ∫i orice posibilitate de interpretare ∫i atunci spun eu c„ textul care a plecat de la comisie, cu acea modificare sugerat„ de colegii mei cu îpersoana de la alin. 1“, este perfect ∫i orice discu˛ie este de prisos.
Permite˛i-mi s„ spun c„ ipoteza de care vorbea colegul meu, domnul deputat B„doiu, sunt ipoteze plasate pe latura obiectiv„. Or, ceea ce discutam noi se refer„ la subiect. Sigur c„ ipotezele acelea sunt activit„˛i nuan˛ate: îde˛inerea Ón afara…“ etc. Calitatea este centrat„ pe o persoan„, ∫i anume aceea care era abilitat„ s„ de˛in„, s„ ∫tie, s„ aib„ secrete de stat sau de serviciu. Aceasta este toat„ reglementarea.
De aceea cred eu c„ textul este foarte bun, s-a renun˛at la orice alt„ persoan„, acea team„ c„ s-ar putea da interpret„ri exagerate. Complet‚nd textul comisiei, este foarte bun ∫i Ól putem valida aici.
De aceea, dac„ Óntre timp sunte˛i de acord cu propunerea f„cut„ de colegii mei, am putea ∫i introduce Ón alin. 2 sublinierea c„ este vorba de îpersoana de la alin. 1“, ca s„ valid„m acest text de la 169.
V„ mul˛umesc.
## Mul˛umesc.
Cineva s-a uitat Ón Constitu˛ie s„ verifice corectitudinea sintagmei îsiguran˛„ na˛ional„“. Din c‚te ∫tiu, domnule Popescu, Constitu˛ia a folosit terminologia de îsecuritate na˛ional„“.
Œntr-adev„r, domnule pre∫edinte, la art. 53 apare conceptul nou de îsecuritate na˛ional„“, care este vehiculat, de altfel, ∫i Ón alte legi care sunt adoptate de c„tre noi ∫i, ca atare, v„ propun Ónlocuirea sintagmei îsiguran˛„ na˛ional„“ cu îsecuritate na˛ional„“ Ón cadrul acestui articol.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?
Œn privin˛a acestei propuneri, ea este obligatorie, trebuie s„ utiliz„m textul constitu˛ional.
Stima˛i colegi,
Pentru c„ exist„ Ónc„ divergen˛e ∫i a intervenit ∫i Comisia de ap„rare, v„ propun s„ am‚n„m dezbaterea acestui text, Ómpreun„ cu celelalte trei. Nu este vorba de îsecuritate na˛ional„“, este vorba de fondul celor dou„ alineate.
Domnule Boc, Ón situa˛ia Ón care se face referire la alin. 2 îla persoana prev„zut„ la alin. 1“, mai ave˛i probleme cu amendamentele dumneavoastr„?
## **Domnul Emil Boc**
**:**
Nu.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Nu.
Œn aceste condi˛ii
Vot · Amânat
Dezbateri asupra Legii Codului penal
## **Domnul V„s„lie Moi∫**
**:**
™i la alin. 3!
Exact! Alin. 2 ∫i 3.
Cu aceste preciz„ri, supun textul ini˛iatorului votului dumneavoastr„.
Cine este pentru?
Voturi Ómpotriv„? Un vot Ómpotriv„. Ab˛ineri?
Cu dou„ ab˛ineri ∫i un vot Ómpotriv„ textul a fost votat Ón formularea pe care v-am prezentat-o.
Art. 286. Comisia nu a avut amendamente. Ave˛i dumneavoastr„?
V„ rog, domnule deputat Boc.
## Domnule pre∫edinte,
La pagina 380 din raport, la amendamentul 61 respins, art. 286 spune a∫a: îPropaganda Ón vederea instaur„rii unui stat totalitar, s„v‚r∫it„ prin orice mijloace, Ón public, se pedepse∫te cu Ónchisoare strict„ de la 1 la 5 ani ∫i interzicerea unor drepturi.“
Care este con˛inutul amendamentului pe care l-am propus? Definirea expresiei de stat totalitar. Textul legii nu ne spune ce Ónseamn„ stat totalitar; las„ la interpretarea judec„torului, la aprecierea procurorului, care instan˛„ sau Ón anchet„ s„ Ón˛eleag„ ce dore∫te.
Repet, ∫i aceast„ norm„ juridic„, din perspectiva reglement„rilor europene, Óncalc„ aceast„ cerin˛„ a previzibilit„˛ii, adic„ s„ ∫tim exact ce comportament s„ nu facem.
Stimate coleg, am o rug„minte.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
V„ ∫tiu foarte constructiv, de aceea v„ rog s„ da˛i dumneavoastr„ defini˛ia pe care o dori˛i, pentru c„ doar a critica c„ nu se Ón˛elege ce este aceea stat totalitar… Propune˛i dumneavoastr„ o definire a statului totalitar, Óntr-un text juridic.
## **Domnul V„s„lie Moi∫**
**:**
Statul P.S.D.!
## **Domnul Emil Boc:**
Domnul Moi∫ mi-a dat o sugestie, dar n-a∫ vrea s-o reproduc de la microfon. Œn privin˛a aceasta pot fi acuzat c„ trec din domeniul juridic Ón domeniul politic, de∫i tot timpul suntem Ón domeniul politic, dar, de exemplu, v„ pot oferi o interpretare a acestui text care ar putea sta la Óndem‚na procurorilor.
De exemplu, dac„ cineva ar utiliza un studiu de istorie comparat„, o analiz„ economic„ sau un articol de pres„ Ón care s-ar face o afirma˛ie de genul: îŒnainte de 1989 puterea de cump„rare era mai ridicat„ dec‚t Ón prezent“, urmat„ de prezentarea unor date de a convinge publicul c„ pre˛ul p‚inii ∫i al c„rnii era mai mic Ónainte de 1989 dec‚t dup„ 1989, ar putea fi considerat„ o propagand„ Ón favoarea statului totalitar, regim comunist experimentat Ón Rom‚nia. O simpl„ opinie politic„ sau economic„ ar putea atrage consecin˛„ penal„, depinz‚nd aprecierea aceasta de iritarea procurorului sau modul Ón care procurorul ar avea de discutat cu tine, Ón func˛ie dac„ ar dori sau s„ te pun„ sub acuzare, s„ te ∫icaneze, tracaseze ∫i a∫a mai departe.
Eu nu de˛in adev„rul, am sugestii, dar ideea de a defini aceast„ sintagm„, pentru a preveni abuzurile, cred c„ ar fi bine venit„ Óntr-o construc˛ie juridic„ pe care noi o propunem ca fiind nou„ ∫i pentru a Ómbun„t„˛i textul existent.
Deci nu de˛in solu˛ia, dar a∫ propune definirea acesteia ∫i l„sarea la Óndem‚na comisiei a unui scurt timp s„ propun„ o defini˛ie cu conota˛ii juridice a unei sintagme prin excelen˛„ cu con˛inut politic.
## **Domnul V„s„lie Moi∫**
Domnule Moi∫, ave˛i cuv‚ntul. Œn Parlamentul nostru se vorbe∫te de la tribun„.
Am rug„mintea pe care v-o adresez de principiu: la un text de lege, la elaborarea unei legi ∫i dezbaterea ei nu facem dezbateri politice. Cum ar trebui, critic„m un text. Ori propunem un text, ori propunem eliminarea lui. Este u∫or s„ spui c„ nu este bun textul ∫i s„ nu pui ceva Ón loc.
Domnule profesor Boc, veni˛i cu propuneri concrete de definire juridic„ a statului totalitar.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule Moi∫.
Mi-a˛i luat dou„ minute din interven˛ia mea, domnule pre∫edinte.
Vi le dau Ónapoi!
Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
V„ rog s„ observa˛i c„ art. 286 incrimineaz„ fapta de propagand„, propaganda Ón vederea instaur„rii unui stat totalitar.
La alin. 2 avem detalierea acestei fapte incriminate. Alin. 2 spune: îPropaganda const„ Ón r„sp‚ndirea Ón mod sistematic sau Ón apologia unei idei, concep˛ii sau doctrine, cu inten˛ia de a convinge ∫i a atrage noi adep˛i.“ Œn aceste circumstan˛e este incriminat„ fapta de la alin. 1, propaganda Ón vederea instaur„rii unui stat totalitar.
A∫adar, din punctul meu de vedere, art. 286 este rotund; este prev„zut„ fapta incriminat„ ∫i circumstan˛ierea acesteia. Nu mai este nevoie de definirea statului totalitar, pentru c„ dac„ ne apuc„m s„ definim toate no˛iunile din Codul penal ar trebui s„ definim fiecare no˛iune, nu numai statul totalitar, or, deja am intra pe un alt teren, pe terenul politicii, pe terenul doctrinelor politice, unde ar putea fi tot felul de discu˛ii, am accepta ideea s„ definim statul totalitar. Fiecare dintre noi ar avea o defini˛ie pentru statul totalitar, dar obiectul acestui text, al acestui art. 286, este incriminarea propagandei.
A∫adar, din punctul nostru de vedere consider„m c„ textul este corect.
V„ rog s„ supune˛i votului textul pe care vi l-a propus comisia.
Domnule Boc, v„ dau cuv‚ntul dac„ veni˛i cu un text, c„ altminteri v„ urm„resc studen˛ii dumneavoastr„ ∫i o s„ spun„ c„ n-a˛i ∫tiut tema pe care v-am dat-o. S„ veni˛i s„ spune˛i c„ nu ∫ti˛i s„ o defini˛i… Vre˛i s-o trimitem la Academie, unde vre˛i s-o trimitem?!
Domnul Leon„chescu.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Œn acest art. 286 pe care comisia Ól propune ca atare, nemodificat, sunt trei elemente care trebuie luate Ón discu˛ie: instaurare, stat ∫i totalitar.
Din punctul meu de vedere, un stat nu poate fi instaurat. Instaur„m un regim politic. Deci cuv‚ntul îinstaurat“, aici, asociat unui stat totalitar, este nefericit.
Cred c„ trebuie o variant„, s„ punem Ón locul acestui cuv‚nt, îinstaur„rii“, alt cuv‚nt adecvat p„r˛ii a doua, îstat totalitar“. Dar eu cred c„ propaganda se poate face Ón vederea instaur„rii unui regim politic totalitar. Rom‚nia r„m‚ne Rom‚nia! Ea poate s„ aib„ un regim politic democratic, totalitar, zice˛i-i cum vre˛i, fascist, socialist! Rom‚nia r„m‚ne Rom‚nia ca stat! Germania r„m‚ne Germania, Fran˛a la fel! Regimurile politice pot s„ fie totalitare.
Iat„ de ce cuv‚ntul îstat“ aici trebuie Ónlocuit ∫i eu propun îregim politic“.
Stimate coleg, nu regimul conduce, ci statul conduce o entitate. Statul determin„ regimul politic!
Domnul deputat Boc vine cu defini˛ia statului totalitar. V„ a∫tept„m cu interes.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/2.IV.2004
Domnule pre∫edinte,
Pentru a da o defini˛ie trebuie o prelegere de vreo dou„ ore, ca s„ intr„m Ón concepte ∫i nu se poate realiza o sintez„ chiar a∫a, f„r„ a intra Ón analiz„ am„nun˛it„.
Domnul Moi∫, un jurist subtil ∫i cu elegan˛„ profesional„ tot nu le-a l„murit. El spune îDa, este vorba de propaganda Ón favoarea statului totalitar“ ∫i spune c„ alin. 2: îPropaganda const„ Ón r„sp‚ndirea Ón mod sistematic sau Ón apologia unei idei sau doctrine, cu inten˛ia de a convinge noi adep˛i“, dar tot nu ne spune ce este castravetele. Ce este propaganda Ón favoarea statului totalitar? ™i dac„ nu ∫tim ce este statul totalitar, nu ∫tim care este propaganda Ón favoarea statului totalitar.
Deci tot ne Ónv‚rtim Ón jurul conceptului care, recunosc, este un concept, prin esen˛„, de natur„ politologic„, dar trebuie s„ avem grij„ atunci c‚nd Ól introducem Óntr-un cod riguros cum este Codul penal, c„ cei care Ól interpreteaz„ sunt juri∫tii, sunt procurorii, sunt judec„tori, care vor veni cu o interpretare Óngust„, ∫i s-ar putea s„ dea pretextul unor abuzuri, ca cineva care formuleaz„ opinii politice s„ poat„ intra sub sanc˛iunea unui asemenea text. îDomnule, cum Ó˛i permi˛i s„ faci referire la statul totalitar Ónainte de 1989? Ia s„ te trimitem noi pe tine pu˛in pe la o Ónchisoare strict„ de la 1 la 5 ani, ca s„ nu mai vorbe∫ti de ceea ce a fost Ónainte de 1989!“, chiar dac„ declara˛ia politic„ avea un caracter constructiv de a sublinia, ∫tiu eu, o chestiune de impact.
Statul totalitar ar fi acel stat care se define∫te prin Ónc„lcarea principiului separa˛iei puterilor Ón stat, a pluralismului politic ∫i ideologic ∫i prin compromiterea drepturilor ∫i libert„˛ilor cet„˛ene∫ti, Óntr-o formul„ c‚t de c‚t mai precis„ dec‚t cea existent„ Ón momentul de fa˛„. Deci aici circumscrie c‚teva lucruri, a∫a, Óntr-o defini˛ie foarte scurt„.
Repet, suntem Ón fa˛a Codului penal ∫i s„ nu uit„m c„ acest text va fi Ón vigoare ∫i va putea fi utilizat de c„tre cei care cu rea-credin˛„ vor dori s„-i ∫icaneze pe poten˛ialii adversari sau s„ introduc„ o autocenzur„ la aceia care ar dori s„ exprime Ón mod liber unele opinii sau unele compara˛ii cu privire la regimul dinainte de 1989, asupra c„ruia avem un punct de vedere relativ unitar, c„ a fost un stat totalitar.
Mul˛umesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Vot · Amânat
Dezbateri asupra Legii Codului penal
O sc„pare din vedere face s„ fi r„mas Ón text enun˛ul îde la unu la cinci ani“. Œn toate cazurile precedente ∫i ulterioare se spune: îde la un an la cinci ani“ sau cum este cifra Ón cazurile respective.
Deci nu îde la unu la cinci ani“, ci îde la un an la cinci ani“.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Rog comisia s„ rectifice aceast„ gre∫eal„ de exprimare, Ón vederea asigur„rii unei uniformiz„ri a formul„rii.
Cum este corect, domnule pre∫edinte Neagu? Un an, cifr„? Se pune cifra 1, îde la 1 an la…“
Domnule profesor, v„ rog Ónc„ o dat„. Vede˛i c„ discut„m chestiuni din acestea, cum se scrie, îunu“ sau î1“?! A˛i intervenit la toate virgulele posibile ∫i aici n-a˛i intervenit Ón comisie ∫i veni˛i Ón plen s„ discut„m cinci minute despre chestiunea aceasta?! Este o formulare unitar„. Peste tot a˛i folosit p‚n„ acum îun an“ ∫i aceasta este o chestiune pe care o repar„ aparatul tehnic.
Vot · Amânat
Dezbateri asupra Legii Codului penal
Tot la 298 am ni∫te probleme.
Sta˛i atunci s„ convenim. La art. 297 sunt? Votat Ón unanimitate. A˛i zis c„ la art. 298 ave˛i.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/2.IV.2004
îCoruperea aleg„torilor“, la acesta am.
Folos material. Nu cred c„ un material promo˛ional este un folos material.
Bun. Deci art. 297 este votat. Art. 298.
Œn primul r‚nd vreau s„-mi cer scuze c„ n-am intervenit la vreme, f„c‚nd un amendament la comisie, pentru a Ómbun„t„˛i acest text. Dar, av‚nd Ón vedere c„ aici, Ón sal„, au existat multe precedente Ón care s-au acceptat modific„ri ∫i Ón plen, v„ rog s„-mi permite˛i s„ spun c„ sunt anumite neclarit„˛i Ón acest text.
Œn primul r‚nd, dac„ ave˛i materialul, raportul Ón fa˛„, ve˛i vedea c„ sun„ a∫a: îPromisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase Ón scopul determin„rii aleg„torului s„ voteze sau s„ nu voteze o anumit„ list„ de candida˛i sau candidat independent ori s„ voteze sau s„ nu voteze Ón cadrul referendumului, precum ∫i primirea acestora de c„tre aleg„tor, Ón acela∫i scop, se pedepsesc cu Ónchisoare strict„ de la 1 an la 5 ani.“
Œn primul r‚nd, a∫a cum este formulat, cineva ar putea spune c„ ∫i o promisiune electoral„, pentru c„ se spune îpromisiunea“ adresat„ aleg„torilor, Ón general: îVom construi Ón localitatea aceasta un pod“, este o Óncercare de mituire a aleg„torilor. Cred c„ ar trebui s„ spunem c„ îpromisiunea, oferirea sau darea de bani ori de foloase unui aleg„tor sau aleg„torului, Ón scopul de a determina…“ pentru a ar„ta c„ aceste promisiuni de dob‚ndire a unor foloase sunt ni∫te foloase primite de fiecare Ón parte, de un anumit cet„˛ean, pentru a-l determina s„ voteze, nu o promisiune la modul general. Pentru c„ to˛i politicienii fac promisiuni c„ Óntr-o anumit„ comunitate se va tr„i mai bine dac„ ei vor fi vota˛i. S„ dispar„ aceast„ nuan˛„ care ar putea s„ creeze ni∫te ambiguit„˛i.
Pe urm„, Óntrebarea mea ar fi dac„ materialele promo˛ionale, care sunt ni∫te bunuri materiale primite de aleg„tori, pot fi interpretate ca o corupere a aleg„torilor. Peste tot Ón lumea aceasta — ∫i lucrul este cunoscut — oamenii primesc pixuri, brichete, tricouri, ∫epci, prosoape pe care scrie îVota˛i partidul cutare sau vota˛i candidatul cutare!“. O s„-mi spune˛i c„ materialele promo˛ionale nu pot constitui foloase materiale. Eu cred c„ cineva…
Stimate coleg, numai pu˛in!
Citi˛i Ónc„ o dat„ textul! Textul se refer„ la promisiunea, oferirea sau darea de bani.
Nu, domnule!
At‚t! Nu materiale promo˛ionale, nu altceva!
V„d îalte foloase“, domnule pre∫edinte.
Noi spunem c„ este logic, c„ n-ar putea fi interpretat Ón astfel de moduri, dar s„ ∫ti˛i c„ s-ar putea interpreta ∫i astfel textul respectiv. Poate c„ ar trebui s„ excludem Ón mod explicit aceste materiale promo˛ionale, ca s„ nu fie interpretate ca foloase.
Dup„ aceea, mi se pare oarecum excesiv„ situa˛ia celor care primesc asemenea foloase. M„ rog, probabil c„ s-a mers ca o simetrie cu darea ∫i luarea de mit„, dar este pu˛in exagerat.
Dar acum o s„ v„ relev aspectul cel mai grav al textului, care chiar presupune o modificare, trebuie neap„rat s„ fie modificat. Este vorba de cei care sunt pedepsi˛i pentru c„ Óncearc„ s„ corup„ aleg„torii. ™i v„ rog s„ observa˛i c„ ne referim la listele de partid ∫i la candida˛ii independen˛i. Nu ne referim la cei care sunt ale∫i printr-un vot uninominal: primarii ∫i pre∫edin˛ii de stat, care sunt excepta˛i Ón mod implicit din acest text.
Deci domnul Stolojan este membru de partid, candideaz„ din partea unui partid, el nu este independent, nu este nici pe liste. El are dreptul s„ dea ni∫te bani ∫i ni∫te bunuri. La fel un primar. Deci dac„ toate celelalte pute˛i s„ le considera˛i ni∫te exager„ri de interpretare pe care le fac, de∫i s„ ∫ti˛i c„ Ón practic„ pot ap„rea, Ón acest caz eu cred c„ nu este vorba de interpretare, este un lucru care, evident, a sc„pat analizei ini˛iatorului ∫i comisiei.
Domnul deputat Boc ∫i apoi domnul deputat Márton.
## Domnule pre∫edinte,
Œn primul r‚nd, avem o problem„ de procedur„. S„pt„m‚na trecut„ am adoptat Legea pentru autorit„˛ile administra˛iei publice locale, lege trimis„ spre promulgare, lege care a trecut de Parlament, Camera Deputa˛ilor fiind Camer„ decizional„. Lege care, Ón art. 105, incrimina mita electoral„, ceea ce, Ón formula Codului penal, este îcoruperea aleg„torilor“. Deci avem un text deja Ón vigoare peste c‚teva zile, care sun„ Ón felul urm„tor: îPromisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase Ón timpul campaniei electorale, precum ∫i Ón scopul determin„rii aleg„torului s„ voteze sau s„ nu voteze o anumit„ list„ de candida˛i sau un anumit candidat pentru func˛ia de primar sau de consilier, precum ∫i primirea acestora de c„tre aleg„tor constituie infrac˛iune ∫i se pedepsesc cu Ónchisoare de la 6 luni la 5 ani.“
Deci Codul penal ar trebui, Ón acest moment, s„ preia un text care se reg„se∫te Óntr-o lege Ón vigoare — Legea cu privire la constituirea autorit„˛ilor administra˛iei publice locale — ∫i s„ fac„ ∫i referirea pe care, pe bun„ dreptate, o f„cea aici domnul deputat Predescu, cu privire la pre∫edinte — pentru c„ Legea autorit„˛ilor administra˛iei publice locale nu se putea referi la altceva dec‚t la func˛ia de primar sau de consilier —, pentru a nu o circumscrie doar la primari ∫i consilieri locali ∫i jude˛eni, de a g„si o formul„: î… s„ voteze sau s„ nu voteze un anumit candidat, o list„ de candida˛i…“, ∫i atunci cred c„ formula e acoperitoare, îprecum ∫i
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/2.IV.2004 primirea acestora de c„tre aleg„tori constituie infrac˛iuni ∫i se pedepsesc cu Ónchisoare de la 6 luni la 5 ani.“
Deci propunerea este una constructiv„, de a prelua textul Ón vigoare, pe care Ól avem Ón Legea pentru constituirea autorit„˛ilor administra˛iei publice locale, s„ elimin„m sintagma îprimari ∫i consilieri“ ∫i s„ p„str„m doar referirea la îdeterminarea aleg„torului s„ voteze sau s„ nu voteze un candidat sau o anumit„ list„ de candida˛i“ — cu aceasta am prins toate variantele — îprecum ∫i primirea acestora de c„tre aleg„tori constituie infrac˛iune“. Este o propunere care s„ compatibilizeze Ón legisla˛ia rom‚neasc„ texte diferite care au acela∫i obiect. V„ mul˛umesc.
Domnul Márton.
## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,
Oarecum, sus˛inerea mea are cam acela∫i temei, Ón primul r‚nd, unul de formulare. Nici n-a∫ fi intervenit dac„ c‚teva lucruri, nu ar trebui s„ fie spuse, ∫i anume, c„, Ón mod evident, trebuie s„ r„m‚n„ partea de text care se refer„ la referendum (pentru c„ noi, Ón aceast„ lege, nu avem referendumul). ™i, Ón mod evident, chiar dac„ la formulare putem s„ avem dou„ texte de lege care s„ aib„ o formulare diferit„ a aceleia∫i inten˛ii, nu putem avea, Óns„, dou„ sanc˛iuni diferite la aceea∫i fapt„, Ón dou„ legi care ies cu o s„pt„m‚n„ diferen˛„ din aceast„ Camer„.
™i v„ rog s„ observa˛i c„ aici se propune îde la 1 an la 5 ani“, iar varianta care mi se pare, de ieri, a plecat c„tre domnul Pre∫edinte spre promulgare, are îde la 6 luni la 5 ani“. De aici, noi trebuie s„ r„m‚nem la aceast„ observa˛ie: îde la 6 luni la 5 ani“.
™i, Ónc„ o dat„, trebuie s„ men˛inem ∫i varianta textului pentru referendum, pentru c„ nu avem aici. Deci, ori varianta propus„: îde candidat sau list„ de candida˛i“ ori s„ includem ∫i primarii ∫i pre∫edintele Ón textul din art. 105. ™i s„ avem îde la 6 luni la 5 ani“.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Stima˛i colegi,
Œn special, domnule pre∫edinte al comisiei ∫i doamna ministru, se ridic„ aici o problem„, Óntr-adev„r, foarte important„, pentru c„ apar dou„ infrac˛iuni diferite, care doresc s„ sanc˛ioneze aceea∫i situa˛ie. Infrac˛iunea deja reglementat„ prin Legea alegerilor locale, care sanc˛ioneaz„ dou„ fapte: îpromisiunea, oferirea ∫i darea de bani Ón timpul campaniei electorale“ (deci, indiferent din ce scop) ∫i al doilea scop: îoferirea de bani Ón scopul determin„rii aleg„torului s„ voteze sau s„ nu voteze“.
Pentru a nu exista o asemenea contradic˛ie, eu v-a∫ ruga s„ nu dezbatem ast„zi acest text ∫i comisia, Ómpreun„ cu ini˛iatorul, s„ analizeze cele dou„ texte Ón paralel. Sigur c„ nu sunt infrac˛iuni identice, pe de o parte, pentru c„ textul din Legea alegerilor locale se refer„ exclusiv la alegerile locale, iar aceasta din Codul penal este o infrac˛iune general„, dar, repet, Ón legea electoral„ se pedepsesc dou„ categorii de fapte: oferirea de bani, Ón general, Ón timpul campaniei (nelegat„ de un scop) ∫i îoferirea de bani sau alte foloase“ (∫i ele trebuie definite, cum s-a spus aici: foloase materiale sau s„ vedem cum le spunem, ca s„ nu includem, cum spunea colegul meu Ha∫otti, ∫i flori, aici…, c„ sunt ∫i acestea foloase).
Nu putem s„ rezolv„m aceast„ situa˛ie, aici. Nu se poate rezolva, Ónc„ o dat„ v„ spun. Dar nici nu putem s„ d„m un text care ar ie∫i Ón contradic˛ie cu ceea ce am votat deja. De aceea,
Vot · Amânat
Dezbateri asupra Legii Codului penal
## **Domnul V„s„lie Moi∫**
**:**
Dar asculta˛i-i ∫i pe al˛ii, domnule pre∫edinte!
Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? Un vot Ómpotriv„. Ab˛ineri?
Unanimitate.
Deci, rog comisia, Ómpreun„ cu ministerul, s„ rezolve Ón mod unitar tratarea acestei infrac˛iuni. Art. 299.
Domnule Boc,
Ave˛i o infrac˛iune similar„ Ón Legea alegerilor locale? îAtacul prin orice mijloace asupra sec˛iei de votare“. Nu. Dac„ sunt amendamente la acest text, modificat prin
amendamentul nr. 375 de c„tre comisie? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
De la art. 300 p‚n„ la art. 303, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Adoptate, fie textele ini˛iale, fie amendamentele comisiei, de la 377 p‚n„ la 381, pentru art. 301-303.
De la art. 304 p‚n„ la art. 314, dac„ ave˛i obiec˛iuni
la amendamente sau la textele comisiei?
Votate Ón unanimitate propunerile comisiei.
La art. 314, amendamentul nr. 393, nu sunt obiec˛iuni.
Votat amendamentul nr. 393, modificat ∫i renumerotat textul.
La art. 315
Domnul deputat B„doiu.
Am un amendament respins. Cred c„ a∫a cum este definit„ neglijen˛a Ón serviciu nu acoper„ toate situa˛iile. Se vorbe∫te aici c„ o astfel de fapt„ poate fi s„v‚r∫it„ numai de c„tre un func˛ionar public. Œn opinia mea, neglijen˛a Ón serviciu poate fi comis„ ∫i de un altfel de func˛ionar, cel care este Ón slujba unei persoane juridice de drept privat. ™i, Ón acest scop, v„ trimit la art. 40 ∫i, respectiv, art. 158 din partea general„ a acestui cod.
Ce spune art. 40? Da˛i-mi voie s„ v„ citesc. Art. 40 define∫te: îPersoana juridic„, cu excep˛ia statului, a autorit„˛ii publice ∫i a institu˛iilor publice r„spunde penal“. P„i, dac„ r„spunde penal persoana juridic„ ∫i, mai la vale, chiar ∫i o persoan„ fizic„ Ón slujba acesteia, nu ∫tiu de ce persoana,∫i acum v„ rog s„ merge˛i la art. 158, care define∫te no˛iunea de îfunc˛ionar“. Pentru c„, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, se face o distinc˛ie Óntre îfunc˛ionarul public“, îfunc˛ionar“ ∫i îpersoan„“ care se afl„ Ón slujba unei nu ∫tiu ce, nu ∫tiu cum. Art. 158: îPrin _func˛ionar_ se Ón˛elege orice persoan„ care exercit„ o Óns„rcinare Ón serviciul unei persoane juridice de drept privat“.
Deci, ori sunte˛i de acord cu ad„ugarea la text: îŒnc„lcarea din culp„ de c„tre un func˛ionar public sau func˛ionar a unei Óndatoriri de serviciu prin neÓndeplinirea acesteia sau prin Óndeplinirea ei defectuoas„, dac„ se cauzeaz„ o tulburare Ónsemnat„“… etc. Dac„ nu, atunci trebuie s„ face˛i urm„toarea precizare, ∫i anume, dup„ sintagma îpersoane juridice“ trebuie ad„ugat îde drept
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/2.IV.2004 public“. Pentru c„ Ón art. 155, doamn„ ministru ∫i stima˛i colegi, se define∫te: îPrin termenul _public_ se Ón˛elege tot ce prive∫te autorit„˛ile publice, institu˛iile publice sau alte persoane juridice de drept public“.
Deci, ori e o sc„pare — ceea ce nu cred c„ a fost o sc„pare — ori e o gre∫eal„. De aceea v„ propun cele dou„ variante: fie ad„ug„m ∫i îfunc˛ionar“, fie la îpersoan„ juridic„“ ad„ug„m sintagma îde drept public“, pentru a acoperi toate situa˛iile, toate variantele.
## Doamna ministru.
Guvernul este de acord pe jum„tate cu amendamentul domnului deputat B„doiu, Ón sensul ca acolo unde este vorba de îautorit„˛i sau institu˛ii publice sau al unei persoane juridice“ suntem de acord s„ spunem îde drept public“. Pentru c„ acesta a fost sensul incrimin„rii, s„ se protejeze raporturile juridice din domeniul public ∫i nu din domeniul privat, apreciind legiuitorul s„ lase la latitudinea domeniului privat reglementarea acestor raporturi juridice de drept privat.
Prin urmare, accept„m completarea îunei persoane juridice de drept public“.
™i la art. 330, dac„ Ómi permite˛i, ca s„ nu mai revin.
V„ rog!
Pentru rigoare gramatical„: îŒmpiedicarea ori tulburarea liberei concuren˛e Ón licita˛iile publice Ón vederea Ónl„tur„rii concuren˛ilor de la _acestea_ se pedepse∫te cu Ónchisoare de la 2 luni la 1 an sau zile-amend„“. Adic„, cu plural, îÓn vederea Ónl„tur„rii concuren˛ilor de la acestea“ — de la îlicita˛iile publice“.
Stimate coleg,
Referi˛i-v„ la textele ini˛iale, c„ a∫a am lucrat p‚n„ acum.
Art. 325.
De acord ∫i cu acesta.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
V„ mul˛umesc.
Cu a doua variant„?
Vot · Amânat
Dezbateri asupra Legii Codului penal
La art. 328 alin. 2, Ómi permite˛i s„ vi-l citesc: îDac„ fapta a fost s„v‚r∫it„ de c„tre custode sau de un func˛ionar public, pedeapsa este Ónchisoarea de la 6 luni la 1 an sau zile-amend„“; dispare îcu“, pentru corectitudinea formul„rii. Art. 328 alin. 2: îRuperea de sigilii“.
P„i, e 324, nu 328, stimate coleg! De acord ∫i comisia, ∫i ini˛iatorul?
Acela∫i lucru ∫i la art. 329 alin. 2: îDac„ fapta a fost s„v‚r∫it„ de c„tre custode sau de un func˛ionar public pedeapsa este Ónchisoarea de la 6 luni la 1 an sau zileamend„“.
De acord.
Stima˛i colegi,
P‚n„ la art. 343, respectiv, p‚n„ la amendamentul nr. 424 inclusiv, cu observa˛iile adoptate de c„tre dumneavoastr„ la propunerea colegului dumneavoastr„, nu mai sunt altele ∫i, Ón consecin˛„, au fost votate propunerile comisiei Ón formularea acesteia.
La art. 344?
V„ rog, domnule Boc!
A˛i g„sit defini˛ia statului totalitar? Pofti˛i!
## **Domnul Emil Boc:**
Lucrez, lucrez la ea, s„ ∫ti˛i, domnule pre∫edinte! Mia˛i dat o tem„ asupra c„reia merit„ s„ medit„m.
Trei sintagme a∫ fi prins: statul totalitar se define∫te prin concentrarea puterilor Ón stat; monism politic ∫i ideologic ∫i lipsa garan˛iilor reale Ón materia drepturilor ∫i libert„˛ilor cet„˛ene∫ti. Se putea da o defini˛ie, sunt elementele minimale care definesc un stat totalitar.
Bun, la art. 344, care vizeaz„ îÓmpiedicarea activit„˛ii justi˛iei“, eu am propus eliminarea. De ce? Se spune, Ón art. 344 alin. 1: îFapta de a participa la demonstra˛ii sau mitinguri Ón apropierea ori Ón s„lile de judecat„ cu ocazia judec„rii unui proces spre a intimida ∫i influen˛a Ón orice fel judecata se pedepse∫te cu Ónchisoare strict„ de la 1 la 5 ani“.
Eu am apreciat, Ón formularea amendamentului, c„ valorile sociale avute Ón vedere pot fi ocrotite eficient ∫i prin mijloace nepenale sau prin alte mijloace penale, deja avute la dispozi˛ie. Dac„ Ón sala de judecat„ s-ar Óncerca, ∫tiu eu, un protest, un miting, exist„ posibilitatea
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/2.IV.2004 evacu„rii din sala de judecat„; dac„ e ultraj, exist„ chiar posibilitatea unei re˛ineri sau arest„ri Ón sala de judecat„, deci, nu mai avem nevoie de alte sanc˛iuni suplimentare, care exist„ deja.
Dac„ ne uit„m la fapta de a organiza demonstra˛ii sau mitinguri îÓn apropierea“ s„lilor de judecat„, intr„m la o defini˛ie: c‚t de aproape de sala de judecat„, la 1 kilometru, la 500 de metri, la 100 de metri? L„s„m la dispozi˛ia anchetatorilor, iar„∫i, o marj„ foarte larg„ de apreciere.
Noi apreciem c„ aceste Ónc„lc„ri pot fi foarte bine sanc˛ionate prin mijloace nepenale sau prin mijloace penale. Dac„ e vorba de amenin˛are, avem la dispozi˛ie textul care vizeaz„ amenin˛area; dac„ e vorba de ultraj, avem la dispozi˛ie textul care incrimineaz„ ultrajul.
Pentru c„ aceast„ formul„, repet, care mie mi se pare ambigu„, ca cineva, dac„ are dreptul s„ protesteze Ómpotriva unui fapt care constituie obiectul unei decizii judec„tore∫ti. Judec„torul se supune numai legii ∫i nu influen˛ei de o parte sau de alta sau a presei sau a altor elemente. Ar Ónsemna, la un moment dat, s„ incrimin„m ∫i opozi˛ii exprimate Ón pres„, Ón cadrul unui proces aflat pe rol. Dar judec„torul se supune numai legii ∫i el trebuie s„ decid„ numai Ón raport cu textele legale care stau la baza judec„rii cauzei ∫i nu la opiniile exprimate Ón pres„ sau Óntr-un miting sau Óntr-o demonstra˛ie care are loc Ón ora∫ sau Ón alt„ parte.
Deci, credem noi c„, din acest punct de vedere, acest text poate da prilejul unor practici abuzive ∫i poate limita libertatea de exprimare, pentru c„ o decizie judec„toreasc„, este clar, nu poate mul˛umi pe toat„ lumea, este de ordinul eviden˛ei. Dar aceasta nu Ónseamn„ c„ cet„˛enii nu au dreptul s„-∫i exprime un punct de vedere sau altul cu privire la litigiul unui proces.
™i, v„ aminti˛i, sunt ∫i cazuri din alte state, str„ine, unde un proces de pedofilie sau altele de acest gen, care produc de obicei mai mult„ emo˛ie public„, cum s„ nu dai dreptul oamenilor s„-∫i exprime un punct de vedere? Dar aceasta nu Ónseamn„ c„ judec„torul, prin asta, va trebui s„ ia o decizie sub presiunea opiniei publice, pentru c„ el se supune numai legii ∫i at‚t.
De aceea, cred c„ acest text, de noutate absolut„ Ón Codul penal, nu ar trebui s„ fie incriminat. Repet: n-ar trebui s„ existe, pentru c„ exist„ deja alte reglement„ri similare, care pot completa ceea ce se propune prin textul acesta.
V„ mul˛umesc.
Presiunea grupurilor sau a unei mul˛imi? Ca s„-∫i dea seama Ón ce postur„ e pus magistratul c‚nd, contra legii, el e nevoit, intimidat fiind de aceste grupuri de presiune, s„ dea alt„ solu˛ie.
Domnule Boc,
Judec„torul, procurorul, magistratul, expertul, martorul trebuie s„ fie protegui˛i, feri˛i, nu numai de influen˛a, presiunea politicului, ci ∫i a unor grupuri de interese!
## **Domnul Emil Boc**
## **Domnul Cornel B„doiu:**
Grupuri de interese care pot fi fie Ón zona unor persoane cu un nivel ∫colar mai redus (∫i ∫ti˛i la ce m„ refer) fie Ón zona celor cu bani. ™i atunci, organizez un grup de presiune, Ól plasez frumos Ón sal„ sau l‚ng„ institu˛ia respectiv„ ∫i Óncep s„ bat din picioare, din tobe ∫.a.m.d. Nu e de admis!
Deci, trebuie s„ cre„m cadrul juridic necesar pentru Ónf„ptuirea unei justi˛ii Ón condi˛ii de normalitate. Acesta este rostul acestui text ∫i dumneavoastr„, care pleda˛i pentru independen˛a magistraturii, de data aceasta v„ cam contrazice˛i
Deci, s„ nu v„ fie team„ c„ dac„ vom men˛ine textul justi˛ia devine prea liber„. Da, devine liber„ s„ se supun„ legii ∫i s„ o aplice Ón litera ∫i spiritul ei At‚t ∫i nimic mai mult!
Povestea cu îamenin˛area“? P„i, Ón cur‚nd o s„ desfiin˛a˛i ∫i îamenin˛area“ aia, c„ a˛i dezincriminat îinsulta“. ™ti˛i, grupurile astea de interese, c‚nd vin acolo, Óncep s„ zic„: îM„, tu e∫ti judec„tor? E∫ti un b…!“ Apropo de dezincriminarea insultei! Pot s„ v„ dau exemple de judec„tori sau procurori care s-au trezit cu copiii sechestra˛i, amenin˛a˛i, cu foc la u∫a casei ∫.a.m.d.
## **Domnul Emil Boc**
**:**
Sunt incriminate toate, domnule, Ón Codul penal!
Sunt fapte de o gravitate deosebit„ ∫i este normal s„ incrimin„m ∫i s„ sanc˛ion„m mai aspru astfel de abera˛ii. Abateri de la normalitate, de la democra˛ie, p‚n„ la urma urmei!
Ca atare, nu pot fi de acord cu amendamentul dumneavoastr„.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Domnul judec„tor… Domnul deputat B„doiu.
## **Domnul Emil Boc**
**:**
Domnul procuror!
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Œmi era Ón minte s„-i pun o Óntrebare domnului Boc, dac„ s-a consultat cu judec„torii de la Cluj, de aceea am folosit cuv‚ntul îjudec„tor“.
## **Domnul Emil Boc**
**:**
S„ se supun„ numai legii!
## Domnule pre∫edinte,
Mi-a˛i sugerat o Óntrebare pe care trebuie s„ i-o pun domnului Boc: d‚nsul a judecat vreodat„ sub presiune?
Domnule Boc,
A∫ vrea s„ v„ ap„r de reac˛iile judec„torilor, care vor fi, la circumscrip˛iile electorale de la Cluj, unde ve˛i candida. Nu cred c„ vor fi de acord cu dumneavoastr„.
V„ pot asigura c„ m„ pot ap„ra singur, domnule pre∫edinte. Dar amendamentul meu este tocmai ca o form„ de respect, este o expresie a respectului pe care Ól am fa˛„ de puterea judec„toreasc„.
Adic„ eu, prin con˛inutul acestui amendament, ce mesaj Ói transmit? C„ n-am Óncredere Ón independen˛a ∫i Ón impar˛ialitatea judec„torului, c„ el nu s-ar supune legii ∫i s-ar supune v‚ntului care bate de afar„. Eu consider acest amendament o ofens„ la adresa judec„torilor, domnule pre∫edinte!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/2.IV.2004 ™i a∫ vrea s„ ne prezinte Ministerul Justi˛iei situa˛ii comparabile din alte ˛„ri din lume, dac„ exist„ vreun asemenea text? Eu am v„zut, Ón America, judec„torul care st„ la mas„, este un proces, un criminal Ón serie este judecat, s„ i se dea sau nu pedeapsa cu moartea, dar n-am v„zut pe nimeni s„-i trimit„ Ón Ónchisoare pe cei de afar„ care fac un miting sau s„ pun„ gloan˛ele de cauciuc sau tunurile cu ap„ pe ei. N-am v„zut, Ón America, ∫i acolo nu cred c„ nu e democra˛ie!
Domnule general B„doiu,
Faptele reprobabile despre care dumneavoastr„ vorbi˛i: amenin˛„ri, ∫antaj etc. sunt incriminate Ón Codul penal; la fel, ultrajul, dac„ este la adresa unui magistrat sau a unui poli˛ist. Dar a spune noi c„ nu avem Óncredere Ón judec„tor, c„, dac„, cumva, opinia public„ Óndr„zne∫te s„ ia o atitudine, judec„torul nu va ˛ine cont de lege ∫i va da o sentin˛„ dup„ cum bate v‚ntul afar„, cred c„ este o ofens„ la adresa magistra˛ilor ∫i, de aceea, nu-mi e fric„ s„ sus˛in acest amendament. Eu cred c„ este Ón favoarea lor, tocmai ca s„ demonstr„m c„ avem Óncredere Ón ceea ce ei fac ∫i aplic„ acolo, c„ aplic„ numai legea ∫i nu altceva.
Altfel ar Ónsemna c„ nu avem Óncredere Ón ei, ∫i repet: eu nu ∫tiu s„ mai existe o asemenea infrac˛iune incriminat„; sau s„ ni se prezinte Ón care dintre ˛„rile din lume exist„. Cel pu˛in, ∫tiu sigur c„ Ón America nu exist„, pentru c„ realit„˛ile sunt de ordinul eviden˛ei.
Iat„ de ce credem c„ toate actele men˛ionate de domnul general B„doiu pot fi sanc˛ionate prin alte articole din Codul penal — de la amenin˛are, ∫antaj, lipsire de libertate Ón mod ilegal ∫i a∫a mai departe.
Dac„ se Ónt‚mpl„ Ón sal„, judec„torul poate evacua sala.
Dac„ este vorba de un ∫antaj, sau de amenin˛are, sau de ultraj, poate dispune m„sura arest„rii pe loc. Nu este nici un fel de problem„. Orice magistrat poate face acest lucru. Dar nu trebuie acum s„ spunem c„, dac„ sunt 10 oameni Ón fa˛a sediului judec„toriei sau la un kilometru de judec„torie ∫i spun c„ ar trebui sau nu s„ fie condamnat„ o persoan„, gata, judec„torul va lua o atitudine Óntr-un sens sau altul. Cred eu c„ este o limitare a libert„˛ii de exprimare.
Oamenii au dreptul s„ se pronun˛e a∫a cum cred ei, dar judec„torul este singur, impar˛ial ∫i se supune numai legii. Aceasta este esen˛a societ„˛ii democratice — dezbaterea ∫i exprimarea Ón cadre pa∫nice a opiniilor pe care le avem.
Dac„ noi tot restr‚ngem prin tot felul de articole ∫i facem tot felul de subterfugii din acestea: ba Óntr-un loc s„ nu aib„ dreptul s„ stea mai mult de 5 persoane, ba Ón alt„ parte s„ nu aib„ dreptul s„ se pronun˛e cu privire la o chestiune aflat„ pe rolul instan˛elor judec„tore∫ti, ba Ón alt„ parte s„ nu fac„ altceva.
Iat„ c„, prin toate aceste articole, nu facem altceva dec‚t s„ restr‚ngem libertatea de exprimare.
S„ mai introducem din nou insulta Ón Codul penal, s„ mai men˛inem Ón continuare calomnia! Acestea sunt lucruri care atenteaz„ ∫i afecteaz„ libertatea de exprimare ∫i procesul democratic Ón ansamblu din Rom‚nia.
Domnul deputat Ha∫otti.
## **Domnul Puiu Ha∫otti:**
Eu a∫ vrea s„ Ól Óntreb pe domnul deputat B„doiu dac„ atunci c‚nd Gabriel Bivolaru, fostul deputat, a fost
Ónso˛it de cele mai importante personalit„˛i ale partidului pe care Ól reprezenta a constituit sau nu o infrac˛iune.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Orice ac˛iune se analizeaz„ ∫i se judec„ dup„ legea atunci Ón vigoare, stimate coleg.
Domnule pre∫edinte, doamna ministru, dori˛i s„ face˛i vreo precizare?
**Domnul Cornel B„doiu**
**:**
P‚n„ se hot„r„sc d‚n∫ii, voi da o replic„.
## **Domnul Puiu Ha∫otti**
**:**
Dar s„ r„spunde˛i dac„ da sau nu.
Domnul deputat B„doiu.
## **Domnul Cornel B„doiu:**
Œmi pare r„u c„ trebuie s„ Ói fac aceast„ precizare domnului deputat Emil Boc, care ∫tie c„ Ól respect, noi respect‚ndu-ne reciproc: Ón Codul penal ∫i Ón teoria dreptului penal sunt dou„ no˛iuni care se cheam„: concurs real de infrac˛iuni ∫i concurs ideal de infrac˛iuni.
Deci, prin aceea∫i fapt„ pot s„ Óncalc mai multe texte care o incrimineaz„ sub diferite forme, a∫a c„ la replica dumneavoastr„ — c„ avem ∫i amenin˛area, c„ avem ∫i ∫antajul, v„ spun: da, avem ∫i ∫antajul, dar avem ∫i o astfel de infrac˛iune, dac„ prin fapta mea Óncalc dou„ texte de lege. Acesta este adev„rul adev„rat! Œn al doilea r‚nd…
## Domnilor,
Dac„ au existat ∫i continu„ s„ existe astfel de ie∫iri care nu caracterizeaz„ o societate democratic„, dumneavoastr„ pleda˛i Ón continuare pentru astfel de gesturi care efectiv au un efect nociv asupra Ónf„ptuirii actului de justi˛ie? Apoi, s„-mi fie cu iertare, dac„ merge˛i a∫a Ón continuare, demonstra˛i de fapt c„ doar Ón vorbe sus˛ine˛i democra˛ia, dar Ón fapte, de fapt, o submina˛i pe c‚t posibil.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Puiu Ha∫otti**
**:**
™i r„spunsul la Óntrebarea mea?
Voci din sal„
#110734Vi s-a dat un r„spuns.
Domnul deputat Márton.
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor,
Ar trebui s„ Ói pun o Óntrebare domnului deputat Boc pentru c„ aici, la pozi˛ia 64, la amendamente respinse, propunerea ar fi ca art. 344 s„ fie eliminat, deci toate cele 3 alineate s„ se elimine, ceea ce cred c„ nici Domnia sa nu a g‚ndit-o, av‚nd Ón vedere c„ nici nu a sus˛inut eliminarea alin. 2 sau a alin. 3,de exemplu; deci eliminarea posibilit„˛ii sanc˛iunii amenin˛„rii la adresa persoanelor vizate Ón alin. 2, ∫i, tot Ón acest fel, ar trebui s„ dispar„ îÓmpiedicarea activit„˛ii justi˛iei“, cu care iar„∫i cred c„ nici domnul deputat Boc nu este de acord.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/2.IV.2004 Singura problem„ este dac„ Óntr-adev„r se va men˛ine sau nu aceast„ sintagm„: îsau influen˛a Ón orice fel judecata“.
Eventual, putem s„ elimin„m alin. 1 ∫i s„ r„m‚n„ alin. 2 ∫i 3 ∫i atunci am putea merge pe aceast„ variant„ — îorice fel de intimidare, inclusiv prin miting“, fiind foarte clar.
Deci, ar trebui s„ fie precizat. Dac„ nu se g„se∫te o alt„ formul„, cred c„, av‚ndu-se Ón vedere c„ aceast„ comisie a propus o formulare mai bun„, introduc‚nd îcu scopul de“, ar trebui s„ r„m‚nem cu formularea îde a intimida“ ∫i, Ón rest, Óntr-adev„r, poate s„ fie eliminat îsau influen˛a Ón orice fel judecata“.
Astfel, dac„ se elimin„ aceast„ parte, eu cred c„ putem merge pe toate cele 3 alineate, sau s„ r„m‚nem doar la alin. 2, evident trebuind s„ includem pedeapsa, care este doar o trimitere la pedeaps„ — alin. 2 ∫i 3.
V„ mul˛umesc. Domnul pre∫edinte Neagu.
## **Domnul Ion Neagu:**
Dumneavoastr„ ∫ti˛i foarte bine, ca legiuitori, c„ Ón anumite Ómprejur„ri, c‚nd se impune ocrotirea unor valori Ón rela˛iile sociale, legiuitorul poate interveni ∫i incrimina fapte care nu au existat Ón peisajul Codului penal. A∫a procedeaz„ ast„zi legiuitorul — vine Ón fa˛a dumneavoastr„ cu incriminarea unor fapte care Ón ultima perioad„ de timp au c„p„tat o frecven˛„ aparte ∫i pot conduce la perturbarea activit„˛ii de Ónf„ptuire a justi˛iei.
™i v„ rog s„ observa˛i c„ este vorba de îgrupuri de presiune Ón s„lile de judecat„“. Ce libertate este aceasta?! Sunt Ónc„lcate ni∫te dispozi˛ii legale existente Ón prezent Ón Codul de procedur„ penal„. Am aici un text Ón vigoare care vorbe∫te de asigurarea ordinii ∫i solemnit„˛ii ∫edin˛ei de judecat„. P„i ce ordine ∫i solemnitate am eu c‚nd Ón sal„ sunt 10 persoane care manifest„ Ón vreun fel sau altul? Deci, pe de o parte exist„ un text de lege.
Pe de alt„ parte, ∫i vorbesc _de lege lata_ , am Ón actuala reglementare un text care permite judec„torului s„ constate delictul de audien˛„, adic„ un comportament care deranjeaz„ desf„∫urarea judec„rii cauzei Ón bune condi˛ii.
Astfel, aceste dispozi˛ii existente de ordin procedural privind solemnitatea actului de justi˛iei din codul de ast„zi sunt protejate prin aceste norme.
Cum voi permite ca Ón sal„ s„ intre 20 care s„ manifeste?! Ce fel de judecat„ este aceasta?! C‚nd mie, ca judec„tor, legea Ómi spune c„ pot Óndep„rta din sala de ∫edin˛„ orice persoan„ care deranjeaz„ buna desf„∫urare a activit„˛ii judiciare.
Ca judec„tor, grupurile de presiune nu am cum s„ le Ónl„tur; Ómi este greu. ™i, atunci, legiuitorul vine ∫i incrimineaz„ aceast„ fapt„.
## Domnule Boc,
Chestiunea cu îÓn apropierea acestora“ eu cred c„ se refer„ la sala de ∫edin˛„, pentru c„ se spune: îÓn s„lile de judecat„ ori Ón apropierea acestora“. A cui? A s„lilor! Nu discut de o Ónt‚lnire a unora care protesteaz„ Ón strad„. Deci, este vorba de cei din apropierea s„lii de judecat„, care m„ deranjeaz„.
Iat„ deci ce s-a urm„rit prin acest text: s-a urm„rit protejarea activit„˛ii de Ónf„ptuire a justi˛iei, s-a urm„rit
traducerea Ón via˛„ a unor norme procedurale existente la aceast„ dat„, Ón vigoare.
™i v„ rog s„ Ómi permite˛i, domnule pre∫edinte, s„ v„ ∫i citesc…
## **Domnul Puiu Ha∫otti**
Bine. Dac„ vre˛i, este discutabil„ apropierea, dar la prima ipotez„ cred c„ nu Óncape nici o discu˛ie, ∫i aici cred c„ nu avem ce obiecta — este vorba de sintagma îgrup de presiune Ón sala de judecat„“.
Dac„ vre˛i, chestiunea cu îapropierea acestora“ ar putea genera anumite dispute, opinii — c‚t de departe, unde, cum. Dar la prima ipotez„ — îÓn sala de judecat„“ — cred c„ nu poate fi vorba de vreo discu˛ie.
™i acum v„ rog s„ Ómi permite˛i s„ v„ citesc ce spune textul art. 298 din Codul de procedur„ penal„ Ón vigoare: îAsigurarea ordinii ∫i solemnit„˛ii ∫edin˛ei. Pre∫edintele trebuie s„ vegheze asupra men˛inerii ordinii, solemnit„˛ii, put‚nd lua m„surile necesare Ón acest scop. Poate limita accesul publicului la judecat„ ˛in‚nd seama de m„rimea s„lii de ∫edin˛„. Persoanele ∫i p„r˛ile care asist„ la ∫edin˛„ sunt obligate s„ p„streze disciplina ∫edin˛ei. C‚nd o parte sau oricare alt„ persoan„ tulbur„ ∫edin˛a sau nesocote∫te m„surile luate, pre∫edintele atrage aten˛ia s„ respecte disciplina, iar Ón caz de repetare ori abateri grave dispune Óndep„rtarea din sal„“. Iat„, deci, de ce grupul de presiune nu are ce c„uta acolo.
Eu discut pe texte Ón vigoare, nu spun pove∫ti!
Art. 299: îDac„ Ón cursul ∫edin˛ei se s„v‚r∫e∫te o fapt„ prev„zut„ de legea penal„, pre∫edintele constat„ acea fapt„, identific„ pe f„ptuitor, Óntocme∫te un procesverbal, Ól poate aresta pe Ónvinuit…“, ∫i textul curge.
Va s„ zic„, codul nu a f„cut dec‚t s„ ocroteasc„ aceste dispozi˛ii legale Ón vigoare.
Domnule Boc,
Libertatea aceasta de manifestare are ∫i ea ni∫te limite. Cum s„ le dau voie la doi — trei s„ vin„ cu m„ciuca sau cu b‚ta de baseball Ón sala de ∫edin˛„ ∫i s„ spun: îLas„-i, domnule, c„ au dreptul de a se manifesta“?! Pardon! Este o Óngr„dire prin lege, ∫i eu v„ ar„t care este textul.
De aceea, cred eu c„ ceea ce e discutabil din punctul de vedere al dumneavoastr„ este aspectul acesta: îori Ón apropierea acestora“. Aici, da, se poate discuta pe aceast„ ipotez„. De aceea, cred c„ trebuie men˛inut art. 344. Nu se pune problema unei elimin„ri.
Domnule profesor,
Dac„ sim˛i˛i ∫i dumneavoastr„ nevoia unei circumstan˛ieri, ar trebui ca aici s„ se spun„: îÓn s„lile de judecat„ sau Ón incinta instan˛ei“.
De acord, corect, pentru c„ altfel ar putea fi interpretat„.
Vom g„si o formulare ca nu cumva s„ se Ón˛eleag„ c„ ar fi pe strad„, undeva, la nu ∫tiu c‚˛i zeci de metri ∫i eu le interzic.
Deci, putem umbla la aceast„ ipotez„: dup„ conjunc˛ia alternativ„ îori“ s„ nu l„s„m îÓn apropierea acestora“, ci,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/2.IV.2004 Ómpreun„ s„ g„sim o formulare care s„ nu pun„ Ón pericol dreptul de a manifesta etc.
Œn rest, textul merge mai departe ∫i curge pentru c„ nu se confund„ alin. 2 cu ultrajul, domnule coleg Boc, fiindc„ la îUltraj“ este vorba de purt„tori ai autorit„˛ii, or, avocatul, expertul, interpretul nu sunt purt„tori ai autorit„˛ii, pe de o parte. Iar, pe de alt„ parte, amenin˛area fa˛„ de judec„tor ∫i procuror ori organ de cercetare penal„ aici Ómbrac„ o form„ special„ de protec˛ie, ∫i Ón text legea prevede o sanc˛iune care nu se confund„ cu aceea de la îUltraj“.
F„r„ nici o discu˛ie, alin. 3 r„m‚ne.
Deci, discut„m despre îapropierea acestora“, dac„ g„si˛i o formul„ bun„.
V„ mul˛umesc.
Domnule profesor,
Domnul Ha∫otti a propus îÓn incinta instan˛ei“. Deci, pronun˛a˛i-v„!
Eu nu am nimic Ómpotriv„, Óns„ c‚nd spun îinstan˛„“, domnule pre∫edinte, pot Ón˛elege îsal„ de judecat„“ ∫i m„ repet, pentru c„ se spune îŒn fa˛a instan˛ei, ap„r„torul a ridicat.“, dar pot s„ Ón˛eleg instan˛„ Ón sens de îlocal“ Ón care func˛ioneaz„ sala de judecat„, dar pot Ón˛elege ∫i instan˛„ ca pretoriu judec„toresc — cei trei, patru sau nou„.
P‚n„ c‚nd intervine domnul Dr„g„nescu, v-a∫ ruga s„ v„ g‚ndi˛i la o formulare.
Dac„ nu putem spune îÓn incinta instan˛ei“, pentru c„ are accep˛iuni diferite chiar Ón lumina legii pe care o am eu Ón m‚n„, atunci ne vom g‚ndi la o alt„ formulare.
G„si˛i o alt„ formulare.
îŒn cl„direa Ón care se afl„ sala de judecat„“.
Domnul Dr„g„nescu.
## Domnule pre∫edinte,
Aceea∫i propunere o aveam ∫i eu, dar mai am ∫i c‚teva observa˛ii proprii.
La prima propunere, la care v„d c„ a˛i achiesat ∫i dumneavoastr„, a∫ propune s„ apar„ nu îs„lile de judecat„“, ci îÓn spa˛iile sau sediile instan˛elor“.
Dac„ domnul pre∫edinte Neagu crede c„ este bine, aceasta ar fi propunerea mea.
Pe de alt„ parte, faptul c„ vorbim aici de grupuri de presiune, poate s„ dea na∫tere la Ón˛elegeri diferite de o parte ∫i de alta. Grup de presiune, ∫i Ómi pare r„u c„ nu s-a r„spuns la Óntrebarea domnului Puiu Ha∫otti, poate s„ fie ∫i un grup de 10 persoane — demnitari de prim„
m„rime Ón stat, care stau Ón primul r‚nd Ón sala de judecat„ ∫i asist„ la proces. Œn cazul acesta, chiar dac„ grupul nu scoate o vorb„, av‚nd Ón vedere c„ este primministru, sau ministru, sau pre∫edintele partidului de opozi˛ie, a∫a cum a fost deplasarea acelor 80 de demnitari P.S.D. la procesul domnului Bivolaru, este un grup de presiune.
Deci, a∫ propune s„ revenim la textul ini˛ial — la îdemonstra˛ii ∫i mitinguri Ón sediile instan˛elor“.
Pe de alt„ parte, dup„ p„rerea mea, textul care curge la alin. 1 este incorect deoarece se spune: îcu scopul de a intimida sau a influen˛a Ón orice fel judecata“. Nu ∫tiu cum se poate intimida judecata. Deci, aici mai trebuie s„ lucr„m pu˛in asupra textului.
Astfel, Ón primul r‚nd propun s„ se revin„ la îdemonstra˛ii sau mitinguri Ón spa˛iile sau sediile instan˛elor“ ∫i, de asemenea, s„ revedem formularea din finalul alin. 1.
V„ mul˛umesc.
Domnul deputat B„doiu.
## Doamnelor ∫i domnilor,
Textul este foarte corect pentru c„ este vorba de îs„lile de judecat„ sau locurile din apropierea lor“.
Acum, s„ v„ explic de ce nu sunt de acord cu îcl„direa instan˛ei“, cu îsediul instan˛ei“.
## Domnilor,
Vreau s„ v„ spun c„ de foarte multe ori se judec„ la fa˛a locului. Astfel, m„ pot duce Óntr-un ora∫ unde pot transforma ad-hoc o sal„ de conferin˛e Ón sal„ de judecat„ ∫i purced la judecat„, ∫i atunci nu mai este sediul instan˛ei.
De aceea, textul îÓn s„lile de judecat„ sau Ón apropierea lor“ acoper„ ∫i exprim„ totul.
Mai departe: prin îgrup de presiune“ nu Ón˛eleg ce spunea domnul coleg — c„ m„ a∫ez Ón primul r‚nd, ∫i asta Ónseamn„ c„ evident am venit acolo ∫i fac presiune, ci trebuie s„ existe un scop anume, cu inten˛ia aceasta — s„ m„ manifest Óntr-un fel, nu doar, a∫a, s„ stau ∫i s„ m„ uit.
Toat„ lumea are dreptul s„ participe, judecata se desf„∫oar„ Ón public, scrie la lege. Acesta este un principiu, tocmai pentru a feri justi˛iabilul de o judecat„ Ón spatele u∫ilor Ónchise.
V„ rog s„ men˛ine˛i textul, care r„spunde Ón totalitate la toate variantele, ∫i haide˛i s„ nu mai sufl„m ∫i Ón iaurt, pentru c„, dac„ sufl„m Ón iaurt, vom lua foc cu to˛ii. V„ mul˛umesc.
## Stima˛i colegi,
Pentru c„ s-a cerut ∫i o documentare ∫i pentru c„ se vede clar c„ batem pasul pe loc, v„ propun s„ am‚n„m ∫i votarea ∫i dezbaterea acestui text, Ómpreun„ cu celelalte. P‚n„ atunci, va aduce ∫i doamna ministru un documentar.
De acord? V„ mul˛umesc.
Deci, p‚n„ la art. 344 am votat. Art. 344 Ól l„s„m. De la art. 345 p‚n„ la art. 350. Amendamentele de la
pct. 426 p‚n„ la pct. 434. Dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt. Votate Ón toate cazurile propunerile comisiei.
Prin amendamentul de la pct. 434, pag. 252, comisia
propune un text nou — îAsocierea pentru s„v‚r∫irea de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/2.IV.2004 infrac˛iuni“. Dac„ ave˛i obiec˛iuni la acest text—art. 356, prin renumerotare? Nu sunt obiec˛iuni.
Votat amendamentul ∫i se introduce textul.
La art. 351, domnul deputat Boc are un amendament pe care Ól g„si˛i la poz. 65 — îAmendamente respinse“.
Domnule pre∫edinte,
Este vorba de defini˛ia infrac˛iunii grave — îPrin infrac˛iune grav„ se Ón˛elege orice infrac˛iune pentru care legea prevede pedeapsa privativ„ de libertate al c„rei maxim special este de cel pu˛in cinci ani“.
Solu˛ia pe care am propus-o ca fiind adecvat„ este: îPrin infrac˛iune grav„ se Ón˛elege orice infrac˛iune prin care legea prevede pedeapsa privativ„ de libertate al c„rei maxim special este de peste cinci ani“, tocmai pentru a demonstra gravitatea acestei infrac˛iuni.
Œn prima formul„, cinci ani este inclus. Œn formula pe care o propun eu este exclusiv cinci ani — ce este peste cinci ani, ca infrac˛iune grav„, Ón concordan˛„ cu legea Ón vigoare.
Nu a∫ mai reveni ∫i la urm„torul amendament, de la art. 358. V„ supun doar aten˛iei c„ acel articol care vizeaz„ propaganda na˛ionalist-∫ovin„ ar trebui s„ fie reformulat Ón concordan˛„ cu Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea organiza˛iilor ∫i simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob, tocmai pentru a nu avea dubl„ incriminare sau incriminare diferit„ Ón cod fa˛„ de un text dintr-o alt„ ordonan˛„ de urgen˛„ care Ónc„, dup„ ∫tiin˛a mea, nu a fost aprobat„ de c„tre Parlament.
V„ mul˛umesc.
Nu am Ón˛eles referirea a doua.
Ea se refer„ la al doilea amendament respins de la art. 358.
Deci, egal ∫i cel pu˛in egal cu cinci: ∫tiu c„ ∫i cinci ani intr„ Ón acest interval.
Formularea domnului Boc are interval deschis dreapta. Dar de unde Óncepe?
Aici se spune: îde peste cinci ani“. Dar de unde? De la ∫ase, de la ∫apte Ón sus?
Astfel, vechea formulare este mai exact„ din punct de vedere matematic.
V„ mul˛umesc.
Domnul pre∫edinte Neagu.
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Sunt de acord: îde peste cinci ani“ semnific„ cinci ani ∫i o zi, ∫i dou„, ∫i trei, ∫i nou„ etc. îLa cel pu˛in cinci“ este termen pe con˛inut — a∫ spune: cinci ∫i a∫a mai departe.
Deci, formularea propus„ este corect„ — îde peste cinci ani“. Nu ne mai crampon„m.
Doamna ministru.
Guvernul nu este de acord cu propunerea formulat„, av‚nd Ón vedere faptul c„ aceast„ variant„ — îde cel pu˛in cinci ani“ — este corelat„ cu prevederile Legii nr. 39/2003 privind prevenirea ∫i combaterea criminalit„˛ii organizate ∫i, de asemenea,cu Conven˛ia Na˛iunilor Unite Ómpotriva criminalit„˛ii organizate transna˛ionale.
Vreau s„ v„ atrag aten˛ia c„, dac„ mergem pe propunerea cu îde peste cinci ani“, Ón formula proiectului de Cod penal, darea de mit„ nu va mai fi o infrac˛iune grav„.
Prin urmare, propunerea corect„ este îde cel pu˛in cinci ani“. Deci, pedeapsa maxim„ prev„zut„ de lege trebuie s„ fie de cel pu˛in cinci ani.
Bun. Am Ón˛eles. Domnul Leon„chescu.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Eu judec prima formulare din punct de vedere al exactit„˛ii matematice.
Sta˛i pu˛in, dac„ vre˛i s„ sus˛ine˛i amendamentul domnului Boc, deoarece comisia este de acord.
Dar eu nu Ól sus˛in. Deci, da˛i-mi voie s„ argumentez contrariul.
V„ rog!
La acest amendament, din punct de vedere matematic, vechea formulare este mai exact„ pentru c„ precizeaz„ intervalul Ónchis st‚nga — deschis dreapta.
Stima˛i colegi,
L-a∫ ruga totu∫i pe domnul pre∫edinte Neagu s„ mai discute acum Ónc„ o dat„ cu doamna ministru pe tema îcel pu˛in“ sau îpeste“.
Domnul Márton,v„ rog!
Domnule pre∫edinte,
Infrac˛iunile, c‚nd sunt sanc˛ionate, sunt sanc˛ionate Óntre ∫i Óntre. Este clar c„ Ón momentul Ón care noi spunem c„ o infrac˛iune este sanc˛ionat„ cu cel pu˛in cinci ani, orice infrac˛iune care este sanc˛ionat„ de la 6 luni la 5 ani, de la 3 ani la 5 ani, toate acestea cad sub inciden˛a acestei legi ca fiind infrac˛iuni grave, ∫i ve˛i putea vedea c„ sunt foarte multe infrac˛iuni care ar putea fi catalogate drept grave, or, îpeste cinci ani“ Ónseamn„ acele infrac˛iuni care se dau de la 5 p‚n„ la 7 ani. Deci, este clar.
Dorim s„ catalog„m infrac˛iuni grave ∫i pe cele care au maximum de 5 ani sau nu dorim, indiferent care este minimul acestora?
V„ rog!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/2.IV.2004
Domnule pre∫edinte,
Afirma˛ia doamnei ministru — cu luarea de mit„ — nu are absolut nici o leg„tur„.
Doamna ministru,
Nu are nici o leg„tur„, pentru c„ noi suntem la art. 351 — la definirea grupului infrac˛ional, unde acolo strict se face referire la infrac˛iune grav„, nu la darea ∫i luarea de mit„ despre care vorbea˛i dumneavoastr„.
Or, Ón interpretarea aceasta, dac„ noi men˛inem formula propus„ de c„tre ini˛iator, exist„ riscul, de exemplu, ca o organiza˛ie neguvernamental„ care critic„ Guvernul s„ fie calificat„ drept grup infrac˛ional organizat care ac˛ioneaz„ Ón scopul comiterii de infrac˛iuni grave. Critica Guvernului poate fi asimilat„ de c„tre procurorii zelo∫i cu r„sp‚ndirea de ∫tiri false, pedepsit„ cu maximum 5 ani de Ónchisoare; deci e o infrac˛iune grav„.
Deci exist„ acest risc, dac„ l„s„m la formula propus„ de dumneavoastr„, ca o simpl„ critic„ s„ fie considerat„ infrac˛iune grav„, din punctul acesta de vedere. Deci cred c„ nu are nici o leg„tur„ ∫i formula propus„ este bine venit„. Nu am inten˛ionat s„ ne atingem de infrac˛iunile clasice: dare, luare de mit„, trafic de influen˛„, primirea de foloase necuvenite ∫.a.m.d.
Definirea îgrupului organizat“ este preluat„ din conven˛ia pe care am citat-o. Este preluat„ _mot à mot_ . Prin grup infrac˛ional organizat se Ón˛elege grupul structurat format din 3 sau mai multe persoane, care exist„ pentru o perioad„ de timp ∫i ac˛ioneaz„ Ón mod coordonat Ón scopul comiterii uneia sau mai multor infrac˛iuni grave. Deci, dac„ se constituie un grup organizat care, de pild„, traficheaz„ fiin˛e ∫i le supune la rele tratamente, Ónchisoarea de supunere la stricte tratamente pedepsindu-se de la 1 la 5 ani, atunci nu mai putem vorbi de forma de la art. 351. Dac„ acela∫i grup organizat, Ón cadrul unor ac˛iuni ample de sp„lare a banilor, de deturnare de fonduri, mituie∫te, iar nu mai putem vorbi de aceast„ infrac˛iune, pentru c„ ∫i pentru dare de mit„ Ónchisoarea este de la 1 la 5 ani.
Prin urmare, vor fi omise infrac˛iuni grave ∫i care pot constitui obiectul de activitate al acestor grupuri organizate.
## Stima˛i colegi,
De la Comisia juridic„, p‚n„ acum, tot am discutat despre îpeste“ sau îp‚n„“.
Mai este un lucru: domnul Boc... Nu domnul Boc, ci dumneavoastr„, comisia, la textul ini˛ial, de la 351, spune˛i a∫a: îPrin infrac˛iune grav„ se Ón˛elege orice infrac˛iune“..., ori dincoace, Ón raportul cu amendamente admise, unde vorbi˛i de textul Guvernului, textul debuteaz„: îprin grup infrac˛ional organizat se Ón˛elege...“. A, nu, c„ e la alin. 2.
Amendamentul domnului Boc este corect. Argumentul doamnei ministru nu rezist„ ∫i am s„ v„ spun de ce. O dat„ ce o anume fapt„ o sanc˛ionezi cu pedeaps„ maxim„ p‚n„ la 5 ani inclusiv, Ónseamn„ c„ nu am apreciat acea infrac˛iune ca fiind grav„, pentru c„, acolo unde am zis: îDomnule, fapta e grav„, zic de la 2 la 7 ani, de la 3 la 12 ani, de la 15 la 20 de ani“. Iat„ c„
legiuitorul, noi „∫tia, de fapt, am avut Ón vedere o scar„ a gravit„˛ii ∫i, pe m„sur„, o scar„ a sanc˛iunilor. A∫a c„ s„ ne fie cu iertare, doamna ministru! Eu v„ propun s„ fi˛i de acord cu amendamentul domnului Boc.
Doamna ministru.
Eu vreau s„ v„ subliniez ideea c„, dac„ am acceptat aceast„ solu˛ie, Ón orice caz, intr„m Ón coliziune cu conven˛ia pe care am ratificat-o, pentru c„ acea conven˛ie define∫te infrac˛iunea grav„ ca fiind acea infrac˛iune grav„ pentru care legea prevede un maxim special de cel pu˛in 4 ani. Deci noi deja am ridicat stacheta, am ridicat-o la 5 ani. Dac„ vom merge ∫i peste aceast„ limit„, este clar c„ intr„m Ón coliziune cu dispozi˛iile conven˛iei pe care am ratificat-o.
## Doamn„ ministru,
Dac„ trecem de la 4 la 5, c‚t a˛i propus dumneavoastr„, p‚n„ la 5, deja a˛i Ónc„lcat ∫i dumneavoastr„ conven˛ia.
Era vorba de anumite infrac˛iuni enumerate de conven˛ie ∫i pentru care trebuie legisla˛ia intern„ s„ le califice drept grave. Or, noi, av‚nd pentru dare de mit„, care este enumerat„ de conven˛ie pentru rele tratamente, care este enumerat„ de conven˛ie, 5 ani, atunci de aceea... ne-am dus la 5 ani.
Sunt de acord cu propunerea asta. Stima˛i colegi,
S„ am‚n„m ∫i acest text,care pare a fi foarte simplu, dar uite c„ am pierdut 15 minute cu el, pentru c„ nu a˛i discutat serios Ón comisie. Domnul Boc nu ∫i-a sus˛inut, atunci, cu seriozitate, pentru c„ atunci avea c‚∫tig de cauz„, Ón comisie.
Vreau s„ spun, Ón calitate de vicepre∫edinte al comisiei, c„ onoarea comisiei a fost atacat„ ∫i m„ simt, Ón nume propriu, lezat de faptul c„, Ón comisie, nu s-a lucrat..., Ón nume personal ∫i cred c„ ∫i ceilal˛i colegi ai mei sunt de acord.
V„ rog s„ lua˛i onoarea Óntreag„ a comisiei.
...∫i s„ retrage˛i aceste aprecieri la adresa Comisiei juridice, pentru c„ am lucrat 3 luni de zile, 5 zile pe s„pt„m‚n„ ∫i nu cred.
De acord! Œntoarce˛i-v„, cu onoarea Óntreag„, v„ rog, ca s„...
S„-i fie reparat„ onoarea comisiei!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/2.IV.2004
I-o redau.
Dar ave˛i o problem„ ∫i la 358.
De la art. 351 p‚n„ la 358, respectiv de la amendamentul 436 p‚n„ la 442, dac„ sunt obiec˛iuni? Votat, Ón toate cazurile, propunerile comisiei.
La art. 358 mai sus˛ine˛i amendamentul, domnule Boc?
## Domnule profesor Neagu,
Uita˛i-v„ peste motivarea amendamentului domnului Boc.
## Domnule pre∫edinte,
Noi am spus, aici, c„, atunci c‚nd am respins, bineÓn˛eles, c„ se men˛ine redactarea ini˛ial„ a articolului ca fiind cuprinz„toare. Acum, sigur c„ de aceea am venit aici, pentru c„ am 678 de amendamente, 678, ca s„ Ón˛eleag„ sala. Deci nu e o joac„ — 678! A∫a am spus atunci c„ e ca fiind cuprinz„toare. Dac„ dumneavoastr„, cu min˛ile dumneavoastr„ luminate, pentru c„, oriunde sunt mai mul˛i oameni, judec„ Ón mod corect, mult mai bine, crede˛i c„ redactarea noastr„ nu este cuprinz„toare,v„ rog s„ v„ spune˛i punctul de vedere. Dar noi, atunci, am militat pe acest motiv, s„ respingem amendamentul colegului nostru Emil Boc. Aceasta este motivarea pe care am f„cut-o la data respingerii amendamentului.
Œn˛eleg c„ domnul Boc renun˛„ la amendament. Stima˛i colegi,
Haide˛i s„ nu proced„m aritmetic. Domnul Boc invoc„ faptul c„ textul dumneavoastr„ nu este identic cu textul din Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 31/2002, care pare a sanc˛iona sau a defini ceva de aceea∫i m„sur„.
Œn afar„ de faptul c„ Ordonan˛a aceasta nr. 31 este Ón procedur„ parlamentar„ ∫i nu ∫tim care va fi forma ei pe o problem„ mult discutat„, ea se refer„ ∫i la altceva, se refer„ la cultul persoanelor acuzate de crime de r„zboi ∫i la altceva dec‚t la infrac˛iunea la care ne referim.
Sunte˛i mul˛umit de explica˛ii, domnule Boc?
Da. Accept„ formularea, deci art. 358 va fi votat potrivit propunerii din amendamentul 443.
De la art. 359 p‚n„ la 466 inclusiv, deci de la amendamentul 444 p‚n„ la 569 inclusiv, dac„ ave˛i obiec˛iuni?
Domnul Márton.
Spune˛i la care.
505, pag. 298 — 300. De fapt, este pe pagina 299, pozi˛ia 505, art. 413, ini˛ial 419 propus.
P„i sta˛i, atunci, c„ p‚n„ la...
A˛i spus 550 ∫i ceva.
Am spus amendament, nu pagina.
Amendament 550 ∫i ceva ∫i eu m-am oprit la amendamentul 505.
V-a˛i dus prea departe.
Nr. crt. 505, amendamente admise, pagina 298, 299 a raportului cu amendamente admise.
Spune˛i, domnule coleg!
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,
Œn primul r‚nd, este, aici, un amendament al comisiei. S-a propus o modificare a textului ini˛ial, deci propun s„ se men˛in„ prima variant„. Œn al doilea r‚nd, este nevoie ∫i de o formulare mai exact„ a variantei din textul respectiv. ™i Óncerc s„ v„ demonstrez de ce.
Œn primul r‚nd, fiind vorba despre obiecte de o anumit„ importan˛„, exist„ o lege care se refer„ la aceste obiecte. Aceast„ lege protejeaz„, Óntr-un fel, acele obiecte care sunt clasificate Ón tezaur. Totodat„, aceast„ lege a fost modificat„ dup„ ce a fost depus acest proiect de lege, prin restr‚ngerea anumitor elemente, numai la obiectele clasificate Ón tezaur.
Pe de alt„ parte, obiectele acestea clasificate au tratament aparte ∫i Óncerc s„ v„ demonstrez despre ce este vorba. Un obiect clasificat, indiferent dac„ este o sculptur„, o pictur„ sau un instrument muzical, care este dus dincolo de grani˛ele ˛„rii, se consider„ a fi exportat, se consider„ a fi exportat temporar. Dac„ se duce dincolo de grani˛ele ˛„rii cu inten˛ia de a readuce, deci unul care c‚nt„ la vioar„ ∫i se duce s„ ˛in„ un concert face un export temporar al viorii respective. Este trimis un obiect de art„ s„ fie expus undeva, Óntr-o alt„ ˛ar„ dec‚t Rom‚nia, se duce un export temporar al obiectului respectiv. ™i, atunci, avem ni∫te prevederi legale.
Ce trebuie s„ facem? Œn forma pe care o avem acum, mai ales cea ie∫it„ din comisie, Ónseamn„ c„ nici o oper„ de art„, nici un instrument muzical nu poate trece grani˛a Rom‚niei, nici pentru expozi˛ie, nici pentru un singur concert, indiferent dac„ face parte din tezaur sau face parte din fond, nu poate fi dus dincolo de grani˛ele ˛„rii. Chiar ∫i inten˛ia de a face un asemenea demers este un caz penal. Drept pentru care, pe de o parte propun men˛inerea aproape a textului din proiectul de lege, cu o mic„ modificare: îEfectuarea oric„ror opera˛iuni de export definitiv de bunuri culturale...“ ∫i textul r„m‚ne
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/2.IV.2004 Ón varianta propus„ din textul ini˛ial. Deci Ónc„ o dat„: îEfectuarea oric„ror opera˛iuni de export definitiv de bunuri culturale mobile clasate, aflate Ón proprietatea public„ sau de bunuri culturale mobile clasate Ón tezaur, indiferent de proprietar.“; deci, Ón cazul acesta, îindiferent de proprietar“. Sau ar putea fi ∫i o alt„ solu˛ie, s„ zicem îexportul ilegal de bunuri“ ∫i atunci ne afl„m Ón aceea∫i situa˛ie, nu m-am conformat acelor prevederi legale Ón care trebuie s„ m„ prezint ca s„ primesc o h‚rtie, ca s„ m„ pot duce, cu propria mea vioar„, ca s„ concertez.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
A∫ ruga Comisia juridic„ ∫i ini˛iatorul s„ am‚n„m ambele texte, ∫i 413 ∫i urm„torul punct, de fapt 420, pe care-l propune˛i dumneavoastr„ de la pozi˛ia 506. De acord. ™i examina˛i textele Ón raport ∫i de prevederile Legii nr. 182/2000.
Deci pozi˛iile 505 ∫i 506 cu privire la actualul art. 413 ∫i propusul art. 420 le am‚n„m.
Œntreb, din nou, dac„, de la art. 359 p‚n„ la 391, respectiv amendamentele de la 444 p‚n„ la 479, exist„ obiec˛iuni? Nu exist„.
Votate, Ón toate cazurile, propunerile comisiei.
## Stima˛i colegi,
Am ajuns la pozi˛ia 507, deci amendamentul 507, art. 414. De la art. 414, amendamentul 507, p‚n„ la art. 467.
Unde interveni˛i?
## **Domnul Márton Árpád Francisc**
_**:**_
La nr. crt. 522 îNerespectarea normelor privind protec˛ia drepturilor patrimoniale de autor“.
s„ v„ dau c‚teva exemple: conform art. 428, pozi˛ia 522, se consider„ infrac˛iune ∫i se pedepse∫te cu Ónchisoare strict„ de la 1 la 3 ani fapta persoanei care face urm„torul lucru — reprezentarea scenic„, recitarea, execu˛ia sau prezentarea direct„, Ón orice alt„ modalitate public„, a unei opere. Deci, distinsul nostru coleg, domnul ™tefan Cazimir, oric‚nd poate fi dus, de la acest microfon, c‚nd se Óncumet„ s„ recite o poezie care are un autor Ónc„ Ón via˛„, sau care nu a murit, de 75 de ani. Mai departe, emiterea sau transmiterea, Óntr-un loc accesibil publicului, a unei opere radiodifuzate sau televizate. S-au Óntocmit dosare penale pentru persoane proprietari ai unor pr„v„lii sau coafuri unde func˛iona un aparat de radio, pentru fapta c„ nu au avut autorizarea de func˛ionare a acestui post de c„tre O.G.C.-ul care trebuia s„ colecteze anumite sume.
Deci propunerea mea este ori s„ elimin„m, m„car de la lit. d), partea de: îsau reprezentarea direct„, Ón orice alt„ modalitate public„, a...“, respectiv s„ elimin„m lit. l) de la acest art. 428 ori, ceea ce ar fi de preferat, art. 428 ∫i 430, mai ales c„ am mai retrimis la comisie c‚teva articole, s„ fie retrimise la comisie, s„ nu facem texte pe picior. ™i domnul Onisei ar veni, cu reprezentan˛ii ORDA, s„ facem texte Ón consonan˛„ cu legea pe care dorim s-o facem, a drepturilor de autor. ™i aceasta atunci c‚nd se dezbat ∫i celelalte amendamente, nu cer o am‚nare mai Óndelungat„.
Dumneavoastr„ a˛i avut amendament aici?
Nu am avut amendamente, domnule pre∫edinte.
Deci interveni˛i la 427?
La 428.
## Stima˛i colegi,
De la art. 414 p‚n„ la art. 427, amendamentele 507 p‚n„ la 521, dac„ sunt obiec˛iuni?
Votate toate Ón propunerile comisiei. La art. 428.
## Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor,
Œn fond, cele dou„ interven˛ii, una ∫i la art. 430, 524, vizeaz„ aceea∫i problem„. Noi, la Comisia pentru cultur„, avem Ón dezbaterea noastr„ modificarea Legii nr. 8 referitoare la dreptul de autor ∫i drepturi conexe. S-a constatat c„, prin reglementarea pe care o avem ∫i preluat„ de acest proiect de lege, neexist‚nd o diferen˛iere Óntre gravitatea unor fapte de Ónc„lcare a dreptului de autor, s-a ajuns ori Ón situa˛ia Ón care... s-au impus ni∫te pedepse absurd de mari, ori, Ón majoritatea cazurilor, nu s-a impus legea, pentru c„ s-a g„sit c„ aceast„ prevedere ar fi destul de grav„. ™i, atunci, noi, Ón dezbaterea noastr„, am propus o diversificare a acestor pedepse, dezincrimin‚nd anumite fapte, consider‚ndu-le, Ón primul r‚nd, contraven˛ionale. ™i, ca
Nu crede˛i c„, dac„ punea˛i amendamentul la timp, avea˛i, Ón comisie, posibilitatea s„...
Este Ón dezbaterea unei comisii o lege de modificare ∫i s-ar putea ca...
Eu nu vorbesc de ce ave˛i dumneavoastr„ la comisie, vorbesc de faptul c„ a˛i avut acest text ∫i, Ón g‚nd, avea˛i atunci ideile acestea.
Bine, domnule pre∫edinte, eu cred c„ s-ar putea s„ gre∫im enorm, r„m‚n‚nd Ón aceea∫i situa˛ie. Ori nu se va aplica legea penal„, ori vor fi trimise la Ónchisoare persoane pentru fapte minore. Deci asta este problema noastr„!
Œn mod evident, din punct de vedere procedural, dumneavoastr„ ave˛i dreptate. De aceea am propus ca s„ retrimite˛i art. 428 ∫i 430 la comisie, av‚nd Ón vedere c„ a˛i mai retrimis ∫i alte articole, pentru c„, la art. 430, de exemplu, apare urm„toarea formulare: îFixarea programelor de radio sau de televiziune...“ — infrac˛iune. Deci, dac„ cineva, printr-un casetofon sau un aparat de Ónregistrare audiovizual Ónregistreaz„ o emisiune de radio, oricine, acas„, face o fapt„ penal„. A∫a scrie textul. Nu cred c„ putem vota o astfel de fraz„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/2.IV.2004
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Stima˛i colegi,
Pentru c„ exist„ ni∫te neconcordan˛e posibile, v„ propun s„ am‚n„m cele 3 texte — 428, 429 ∫i 430.
De acord? Da. Toat„ lumea de acord. Mul˛umesc. Deci 428, 429 ∫i 430.
Art. 427 a fost votat, 428, 429, 430 se am‚n„.
De la art. 431, amendamentul 525 p‚n„ la art. 467, pozi˛ia 570, dac„ mai exist„ obiec˛ii? Nu exist„.
Votate, Ón toate cazurile, propunerile comisiei.
La art. 467 exist„ un amendament. Œl mai sus˛ine˛i, domnule B„doiu?
## **Domnul Cornel B„doiu**
_**:**_
Pentru c„ exist„ at‚ta disponibilitate...
Nu, textul ini˛iatorului.
Ini˛iatorului, Ón sensul acesta, pentru c„ suntem prima Camer„, o s„ mearg„ acest text ∫i la Senat ∫i dac„ va fi nevoie s„ se mai fac„ anumite retu∫uri, vom vedea p‚n„ atunci, dar deocamdat„ hai s„ d„m drumul la acest text Ón aceast„ form„ a ini˛iatorului ∫i o s„ vin„ Senatul, o s„ mai vin„ ∫i medierea, c„ este imposibil la aceast„ amploare a textelor ∫i a amendamentelor, noi s„ c„dem de acord asupra tuturor chestiunilor. Ar fi prea perfect ∫i poate nu ar fi bine ∫i atunci s„ d„m drumul textului Ón aceast„ form„ ∫i mai e cale lung„ Ón procedura parlamentar„ p‚n„ Ól finaliz„m. Astfel, ie∫im din impasul acesta, cred eu.
V„ mul˛umesc.
Spune˛i ∫i la microfon, ca s„ se aud„.
Pentru c„ exist„ at‚ta disponibilitate din partea dumneavoastr„, propun s„ am‚n„m discu˛ia ∫i am s„ v„ dau un argument. De fapt, aceste texte nu Ónseamn„ altceva dec‚t o Ón∫el„ciune, infrac˛iunea de Ón∫el„ciune. ™i, Ón opinia mea, nu prea sunt coroborate sanc˛iunile cu ce prevedem la sanc˛ionarea infrac˛iunii de Ón∫el„ciune. Asta pe de o parte. Pe de alt„ parte, vreau s„ vede˛i c„, Ón opinia noastr„, prin consecin˛e deosebit de grave, am avut Ón vedere un prejudiciu de numai 3 miliarde, nu de dolari, ci de lei. ™i, atunci, stau s„ m„ g‚ndesc, dac„ prin consecin˛e deosebit de grave, c‚nd e vorba de folosirea unor fonduri ale Comunit„˛ii Europene, trebuie s„ ne rezum„m doar la 3 miliarde de lei.
Œn opinia mea, cred c„ o s„ r‚d„ ∫i ei de noi dac„ men˛inem plafonul îdoar p‚n„ la 3 miliarde“ sau îde la 3 miliarde Ón sus“. De aceea, v„ propun s„ am‚n„m discu˛ia ∫i s„ revedem, s„ nu gre∫im. At‚ta tot!
Doamna ministru.
Guvernul nu este de acord cu am‚narea, domnule pre∫edinte. De ce? Acestea sunt infrac˛iuni care sunt prev„zute Ón Conven˛ia Uniunii Europene privind protec˛ia intereselor financiare ale comunit„˛ii ∫i care sunt prev„zute ∫i Ón Legea nr. 161/2003, intr„ sub inciden˛a Parchetului Na˛ional Anticorup˛ie. V„ da˛i seama, Ón contextul actual, Ón care Rom‚nia este acuzat„ de corup˛ie, Ón contextul actual, Ón care sunt probleme legate de administrarea ∫i gestionarea fondurilor europene, ce semnal ar putea da Rom‚nia Uniunii Europene dac„ am modifica Legea anticorup˛ie, reduc‚nd pedeapsa de la 3 la 15 ani, la 2 la 5 ani. Ce semnal politic ar putea da pentru integrare Rom‚nia?
Domnul profesor Neagu.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Domnule deputat, Insista˛i s„ supun la vot amendamentul dumneavoastr„? Bun, ∫i-a retras amendamentul.
## **Domnul Cornel B„doiu**
**:**
Nu, Ónainte eu am propus s„ am‚n„m discu˛ia.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
Vot · approved
Dezbateri asupra Legii Codului penal
Pentru c„ a existat ∫i aceast„ obiec˛ie,
Vot · Amânat
Dezbateri asupra Legii Codului penal
La pozi˛ia 590, respectiv art. 485, renumerotat 497. Œn cuprinsul textului apare de mai multe ori termenul îdu∫man“: îs„ lupte Ómpotriva du∫manului“, îs„ ajute o nav„ a statului rom‚n sau a unei ˛„ri aliate urm„rit„ de du∫man ori angajat„ Ón lupt„ sau nu ia m„surile necesare pentru a distruge un convoi du∫man ori nu urm„re∫te navele de r„zboi sau comerciale ale du∫manului“. M-am consultat cu domnul profesor universitar doctor Ionel Clo∫c„, pre∫edintele Asocia˛iei Rom‚ne de Drept Umanitar, care mi-a spus c„ toate tratatele ∫i conven˛iile interna˛ionale ∫i toate traducerile oficiale publicate Ón Monitorul Oficial folosesc exclusiv termenul îinamic“. Acela∫i profesor mi-a indicat cu titlu de exemple c‚teva asemenea conven˛ii, bun„oar„ Conven˛ia cu privire la legile ∫i obiceiurile r„zboiului terestru, cu Regulamentul-anex„, Ón care Ón art. 4 se spune c„ îPrizonierii de r„zboi sunt Ón puterea guvernului inamic“. Sec˛iunea a III-a a aceluia∫i regulament se intituleaz„ îDespre autoritatea militar„ pe teritoriul statului inamic“. Alt exemplu: Conven˛ia relativ„ la regimul navelor de comer˛ inamice la Ónceputul ostilit„˛ilor, Ón care art. 1
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/2.IV.2004 folose∫te sintagma îport inamic“, iar art. 4 sintagma îm„rfuri inamice“.
Œn sf‚r∫it, un al treilea exemplu, Conven˛ia privind bombardarea prin for˛e navale Ón timp de r„zboi, articolul 2, folose∫te sintagma îarmat„ inamic„“. Dac„ aceast„ propunere pe care o fac, s„ Ónlocuim Ón articolul pe care-l dezbatem termenul îdu∫man“ cu îinamic“, va fi acceptat„, atunci va trebui s„ proced„m la fel ∫i la pozi˛ia 342, respectiv s„ Ónlocuim Ón art. 268, renumerotat 274, îdu∫manului“, cum e acolo la genitiv, cu îinamicului“. V„ mul˛umesc.
## Domnule coleg,
Iar„∫i am o dilem„. La acest text, eu v„d c„ textul a fost reformulat la propunerea domnului ™tefan Cazimir. Atunci a˛i avut probleme cu virgula, nu avea˛i nimic cu îdu∫manul“ ∫i cu îinamicul“ atunci?
Am avut ∫i atunci, am fost comb„tut ∫i nu dispuneam Ón momentul acela de documentarea pe care mi-am procurat-o Óntre timp. Aceasta este explica˛ia.
S„ Ón˛eleg c„ a˛i vorbit cu colegul dumneavoastr„ dup„.
Am vorbit cu domnul profesor universitar doctor Ionel Clo∫c„ chiar ieri, pentru ca s„ vin ast„zi mai bine documentat dec‚t putusem fi la dezbaterea din comisie.
Pentru c„ am avut impresia c„ v-ar fi Ón˛eles colegii dumneavoastr„ dac„ spunea˛i.
Domnul pre∫edinte Neagu.
Fiindc„ totdeauna am fost receptivi la consultarea unor speciali∫ti de marc„, chiar Ón semantic„, de data aceasta eu v-a∫ propune, stima˛i colegi, s„ fi˛i de acord s„ abilit„m _staff_ -ul tehnic care lucreaz„ la aceast„ lege ca peste tot unde Ón cuprinsul legii este Ónt‚lnit cuv‚ntul îdu∫man“ s„ fie Ónlocuit cu îinamic“ ∫i r„spundem cerin˛elor de ordin ∫tiin˛ific care au fost invocate, pe bun„ dreptate, de c„tre domnul profesor Cazimir.
De aceea, cred c„ sunte˛i de acord, domnule pre∫edinte, s„ Óntreba˛i, s„ consulta˛i deputa˛ii ∫i poate vor fi de acord cu aceast„ propunere a mea. Mul˛umesc.
De la 486, respectiv pozi˛ia 591 din raport, p‚n„ la 489, dac„ sunt obiec˛iuni? Deci, de la 486 p‚n„ la 489. Nu sunt.
Votate Ón toate situa˛iile textele comisiei.
La titlul capitolului II, pozi˛ia 595. Dac„ ave˛i obiec˛iuni?
Votat textul ini˛iatorului.
La art. 490 exist„ un amendament al domnului Boc, care propune eliminarea acestui text. V„ rog!
## Domnule pre∫edinte,
O ultim„ Óncercare a∫a, de... ∫i ultimul amendament care figureaz„ Ón raport, m„ voi referi chiar la ultimul, la 497, ∫tiu c„ Óncercarea este temerar„, pentru c„ Ón˛eleg argumentele, dar am o datorie moral„.
Este vorba de acel articol din Codul penal care incrimineaz„ neprezentarea la Óncorporare. Am f„cut cu to˛ii o promisiune public„ la revizuirea Constitu˛iei cu privire la eliminarea stagiului militar obligatoriu ∫i, Ón condi˛iile Ón care nu mai exist„, potrivit Constitu˛iei, stagiul militar obligatoriu, propunerea pe care o formulam, evident, era ca nici Ón Codul penal s„ nu mai fie o sanc˛iune penal„ pentru neprezentarea la Óncorporare din moment ce nu mai este obligatoriu, ci facultativ stagiul militar. ™i Ón aceste condi˛ii am propus eliminarea acestui articol.
Mul˛umesc.
## **Domnul Valer Dorneanu:**
P„i, sta˛i pu˛in. V-a˛i referit numai la sustragerea de la recrutare. La 490, ∫i acesta dori˛i s„-l elimina˛i domnule Boc?
## **Domnul Emil Boc**
**:**
497, la ultima pagin„ a amendamentului.
Bun, deci, pentru 490 p‚n„ la 497 domnul Boc nu mai are.
Pofti˛i!
Dac„ termin„m discu˛ia legat„ de domnul Boc, eu observ ceva.
Sta˛i pu˛in, c„ nu am terminat. Domnule deputat Boc,
Œntreb dac„ v„ men˛ine˛i amendamentele de la art. 490 p‚n„ la 497?
## **Domnul Valer Dorneanu:**
™i eu v„ mul˛umesc.
Vot · Amânat
Dezbateri asupra Legii Codului penal
P„i, hot„r‚˛i-v„!
Bun„voin˛a mea, domnule pre∫edinte, fa˛„ de generozitatea dumneavoastr„, c„ mi-a˛i acordat posibilitatea s„ m„ exprim, am zis m„car acel articol care vizeaz„ la 497, dac„ nu gre∫esc, incriminarea acelor
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/2.IV.2004 persoane sau sanc˛ionarea penal„ a acelor persoane care nu se prezint„ la Óncorporare, s„ fie eliminat din Codul penal. Acest lucru cred c„ m„car ar reprezenta un prim semnal politic c„ stagiul militar obligatoriu nu mai este o realitate ∫i c„ apropierea momentului Ón care stagiul militar va fi facultativ ∫i din punct de vedere legal, nu numai constitu˛ional, va fi foarte aproape.
Œn˛eleg Óns„ rigorile pe care dumneavoastr„ le ave˛i ∫i care vor fi expuse aici: c„ Ónc„, prin lege, stagiul militar este obligatoriu ∫i c„ din acest punct de vedere s-ar justifica men˛inerea Ón continuare a textului, Ón˛eleg aceste rigori, dar cred c„ av‚nd Ón vedere c„ vorbim de un nou Cod penal al Rom‚niei, care se va aplica Ónc„ cel pu˛in 30 de ani, c‚t s-a aplicat vechiul cod, cred c„ nu ar trebui s„ mai avem Ón Codul penal aceast„ sanc˛iune la adresa persoanelor care nu se prezint„ la Óncorporare. M„ refer c„ nu ar trebui s„ mai fie o sanc˛iune penal„, poate fi o sanc˛iune administrativ„, o amend„ s„-i d„m acelui t‚n„r care nu se prezint„, dar nu o sanc˛iune penal„, adic„ s„-l trimitem la Ónchisoare pentru c„ el a votat la revizuirea Constitu˛iei pentru eliminarea stagiului militar obligatoriu, iar a doua zi noi Ól trimitem la Ónchisoare pentru c„ nu s-a prezentat. Mi se pare o contradic˛ie Ón termeni, cel pu˛in deocamdat„, ∫i a incrimina doar la nivel administrativ mi se pare suficient, s„ r„m‚n„ o amend„, s„ fie o contraven˛ie, ∫i nu o sanc˛iune penal„ aceast„ fapt„ ∫i Ón,continuare, unit„˛ile Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale ∫i ale Ministerului de Interne s„ procedeze la recrutarea voluntar„, pentru c„ sunt destui tineri care doresc Ón mod voluntar s„ fac„ armata, iar cei care nu vor, p‚n„ la eliminarea ∫i din lege a stagiului militar, s„ fie supu∫i la o sanc˛iune doar, repet, administrativ„, contraven˛ional„, ∫i nu penal„. Cred c„ ar fi o solu˛ie bun„.
Vom reveni cu discu˛iile la art. 497. Deocamdat„, domnul deputat B„doiu are o obiec˛ie la art. 490. A˛i avut amendament, domnule coleg?
Nu am avut, domnule pre∫edinte, dar s-a creat un precedent. Ideea e s„ nu gre∫im. Asta e. Dac„ vre˛i s„ gre∫im, o l„s„m a∫a.
Am gre∫it.
Ei, mai gre∫i˛i o dat„!
C„ am creat precedent, a∫a c„...
V„ rog s„ mai gre∫i˛i o dat„. V„ rog s„ observa˛i c„ art. 490 alin. 2 lit. a), de fapt este vorba numai de lit. a), textul acesta trebuie eliminat, pentru c„ spune a∫a: îCu aceea∫i pedeaps„ se sanc˛ioneaz„ ∫i urm„toarele fapte: a) instigarea militarilor chema˛i de instan˛a de judecat„ s„ nu r„spund„ acestei obliga˛ii“. Cum vine asta? N-are sens.
Unde, la instan˛a de judecat„?
P„i, aia Ól sanc˛ioneaz„, Ól amendeaz„ etc. Deci, propun eliminarea lit. a) de la alin. 2 art. 490 ∫i v„ rog s„ fi˛i de acord.
Domnule coleg,
Instan˛a Ól amendeaz„ pe cel care nu vine, de acord. Dar pe cel care-l instig„?
S„ nu vin„?!
™i asta-i infrac˛iune?
Nu ∫tiu, v„ Óntreb pe dumneavoastr„.
Eu zic c„ nu poate fi o infrac˛iune, nici nu are leg„tur„ cu via˛a militarilor. Ce-i asta?!
Eu v-am corectat doar pentru...
Eu am impresia c„ este o gre∫eal„ de redactare, de aceea v„ propun s„-l elimin„m, nu comport„ discu˛ii. Ce naiba!
Domnul profesor Neagu ∫i doamna ministru.
De fapt pe dumneavoastr„ trebuie s„ v„ Óntreb Ónt‚i, doamna ministru, c„ este textul dumneavoastr„, comisia numai l-a omologat.
## **Doamna Cristina Tarcea:**
Acum, apropo de observa˛ia mai dinainte a domnului Boc, dac„ m„ Óntreba˛i pe mine ca judec„tor, eu a∫ elimina Ón totalitate art. 490. Art. 490 Óns„ a fost propus de c„tre Comisia de elaborare a Codului penal ∫i a avut Ón vedere toate obliga˛iile militarului, ∫i nu numai cele strict legate de via˛a militar„, ∫i deci nu este nici o eroare, aceasta a fost voin˛a Comisiei de elaborare a Codului penal de a incrimina ∫i aceast„ fapt„.
## **Domnul Alexandru Sassu**
**:**
Asta poate s„ o fac„ ∫i un civil, nu numai un militar.
S„ nu vin„ la chemare.
Da, dar vede˛i, Ón cazul militarilor prezen˛a la procesul instan˛elor penale...
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/2.IV.2004
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Stima˛i colegi,
Doamna ministru a explicat foarte elegant cum este cu textul. A fost textul comisiei ∫i l-a Ónsu∫it. Nu o pune˛i Ón dificultate.
## **Domnul Cornel B„doiu**
**:**
Este vorba de ni∫te obliga˛ii legale.
Dumneavoastr„ vorbi˛i cu mine sau cu sala? V„ rog s„ lua˛i cuv‚ntul.
Ideea era de a nu se supune legilor sau de a-∫i Ónc„lca jur„m‚ntul cu privire la obliga˛iile militare, serviciul militar, nu c„ nu m„ prezint la o instan˛„. Am impresia c„, Comisia de redactare a acestui proiect de Cod penal era obosit„ spre final ∫i nu ∫i-a dat seama de ce se Ónt‚mpl„.
## Domnule profesor Neagu,
V„ rog s„ clarifica˛i sala unde-∫i dirijeaz„ m‚inile c‚nd cer eu votul.
## **Domnul Ion Neagu:**
## Stima˛i colegi,
Noi ne raport„m la realitatea de ast„zi. Deci, 596 zice: îinstigarea militarilor la nerespectarea obliga˛iilor“. Deci, v„ rog s„ nu v„ sup„ra˛i, este vorba de militari care slujesc ˛ara, nici de recrutare, nici de Óncorporare, de militari care sunt Ón unit„˛i. Zice: îinstigarea prin orice mijloace a militarilor de a nu se supune legilor sau de a-∫i Ónc„lca jur„m‚ntul sau obliga˛iile militare“. Care este treaba? Nu mai avem unit„˛i militare ∫i militari? Slav„ Domnului! Ce ne va oferi perspectiva este altceva, ne vom alinia ∫i noi.
La alin. 2 — îse sanc˛ioneaz„ instigarea militarilor chema˛i de instan˛„“. Aici formularea este convenit„, pare-mi-se, cu ceea ce spunea doamna secretar de stat, cu Comisia pentru ap„rare. Poate s„ umbl„m un pic la formulare, dar, altfel, mergem pe ceea ce este ast„zi Ón vigoare, nu absolvim pe militarii care lucreaz„ Ón prezent ∫i Ó∫i aduc la Óndeplinire, slav„ Domnului, Ón condi˛ii extraordinar de bune, ∫tim cu to˛ii, ni∫te obliga˛ii pe care le-au primit din partea statului. Nu v„d care este aici nedumerirea la acest text.
Deci, este vorba de militari care lucreaz„ azi. Œi absolvim s„-∫i Óndeplineasc„ obliga˛iile legale? Nu. √sta este textul. Sigur c„ trebuie umblat un pic, poate zic, la alin. 2 lit. a), acolo, cu instan˛a.
Domnule B„doiu, Ómi permite˛i.
Iat„, dac„ propune˛i eliminarea,despre ce este vorba Ón 2 lit. b): îinstigarea personalului civil din serviciul armatei“ ∫i, slav„ Domnului, sunt Ón procent consistent, îde a nu-∫i Óndeplini obliga˛iile legale de ap„rarea na˛ional„“.
## **Domnul Cornel B„doiu**
Eliminarea lui a) nu remodificarea, zice˛i dumneavoastr„? Ei, aici, domnule general, s„ ne g‚ndim
la a) la reformulare ∫i, domnule pre∫edinte, v„ propun pentru operativitate, celeritate, cum vre˛i s„-i spunem, hai s„ l„s„m ∫i acest alin. 2 lit. a) la inventarul textelor pe care s„ le revedem ∫i o s„ mai fie Ónc„ unul, al„turi de cele 6, pe care le-am am‚nat p‚n„ acum, ∫i c‚nd venim mar˛i nu venim numai cu îcalomnia“ ∫i nu ∫tiu ce.
## Stimate coleg,
S„ l„s„m totul, nu o s„ l„s„m numai o liter„... din art. 490. Atunci v„ propun s„-l am‚n„m Ómpreun„ cu celelalte.
Sunte˛i de acord cu aceast„ propunere? Mul˛umesc. Œmpotriv„?Ab˛ineri? Unanimitate.
La art. 491 amendamentul 597, a˛i auzit obiec˛iile domnului deputat Boc. Eu supun, Ón aceste condi˛ii, votului dumneavoastr„, amendamentul 597, al comisiei. Cine este pentru? Mul˛umesc. Œmpotriv„? 3 voturi Ómpotriv„.
Ab˛ineri dac„ sunt?
Cu majoritatea voturilor pentru ∫i 3 voturi Ómpotriv„ s-a adoptat amendamentul 597.
La art. 492 comisia nu are obiec˛ii. Dac„ ave˛i dumneavoastr„.
Votat textul ini˛ial.
La art. 493, amendament 599.
Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul. La art. 494, amendament 600.
Admis amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul.
Art. 495 p‚n„ la 497, respectiv amendamentul 601 p‚n„ la 604. Sta˛i pu˛in! P‚n„ la 496 nu sunt. Deci, 495, 496, inclusiv titlul capitolului III.
Votate Ón unanimitate, potrivit propunerilor comisiei. La 496 are cuv‚ntul domnul Boc, care dore∫te s„-∫i mai motiveze Ónc„ o dat„.
## Domnule pre∫edinte,
Foarte, foarte scurt, sunt dou„ articole, 496 ∫i 497, care vizeaz„ sustragerea de la recrutare ∫i neprezentarea la Óncorporare. Eu cred c„ aceste dou„ articole nu ar mai trebui s„ existe Ón Codul penal, ci s„ fie reglementate la nivel contraven˛ional, av‚nd Ón vedere c„ stagiul militar nu mai este obligatoriu, nu mai putem s„ trimitem pe tineri la Ónchisoare pentru faptul c„ nu se prezint„ la Óncorporare.
Mul˛umesc.
Domnul pre∫edinte Neagu.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Noi spunem c„ textul este necesar Óntruc‚t Ón prezent cadrul constitu˛ional dispune ca reglementarea serviciului militar s„ se fac„ prin lege organic„. Aceasta urmeaz„ s„ prevad„ Ónlocuirea Ón mod treptat a serviciului militar obligatoriu cu un serviciu militar profesionist. Deci, a∫a
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/2.IV.2004 prevede Constitu˛ia, ∫i c‚nd vom avea legea organic„ ∫i c‚nd vom pune lucrurile la punct vom elimina probabil neprezentarea aceasta, dar p‚n„ la constituirea unei armate de profesioni∫ti mai e pu˛in„ vreme. P‚n„ atunci, sunt ni∫te obliga˛ii care trebuiesc respectate— spunem noi. De aceea, credem c„ trebuie s„ ne opunem la amendamentul de eliminare. C‚nd va fi, vom vedea.
V„ mul˛umesc.
Domnul deputat Sassu,sau pofti˛i dumneavoastr„, c„ sunte˛i mai aproape.
Domnul deputat Popescu. Poate evoca˛i ∫i punctul de vedere al Comisiei pentru ap„rare, s„ Ón˛eleg.
Da. Din acest punct de vedere, ∫i v„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, vroiam s„ subliniez ∫i eu c„ la art. 55 din Constitu˛ia nou„ se prevede c„ îCet„˛enii au dreptul ∫i obliga˛ia s„ apere Rom‚nia“. At‚ta timp c‚t obliga˛ia de a ap„ra Rom‚nia se petrece Ón condi˛iile existen˛ei Legii preg„tirii popula˛iei pentru ap„rare, acest lucru trebuie s„ se desf„∫oare Ón virtutea prevederilor acestei legi. Mai mult dec‚t at‚ta, este prev„zut„ la acest articol ∫i concentrarea care poate s„ apar„ Ón diverse situa˛ii, lucru care, prin eliminarea articolului, nu ar mai fi posibil„.
Ca atare, sus˛inem forma prezentat„ de c„tre comisie. V„ mul˛umesc.
Domnul Boc a vrut s„ ias„ din sal„ ∫i nu particip„ la vot dac„ nu-i dau cuv‚ntul. Sub amenin˛are, Ói dau cuv‚ntul.
## Domnule pre∫edinte,
Nu sunte˛i sub amenin˛area statului totalitar; deci, nu sunt probleme.
Acest Cod penal nu va intra imediat Ón vigoare. S-a spus c„ s-ar putea s„ mai dureze un an p‚n„ el va intra Ón vigoare. Haide˛i, de ce s„ nu elimin„m acum din Codul penal aceast„ infrac˛iune, apreciind faptul c„ Óntr-un an de zile, cu siguran˛„ cele dou„ ministere vor face demersurile necesare ∫i legale pentru a elimina stagiul obligatoriu din Legea privind preg„tirea popula˛iei pentru ap„rare ∫i ar fi ∫i un stimulent legislativ pentru a-i obliga pe cei de la Ministerul Ap„r„rii ∫i de la Ministerul de Interne s„ elimine, Óntr-un an de zile, stagiul militar obligatoriu. Ar mai fi o condi˛ionare, Ón plus fa˛„ de cea politic„, pentru a face demersurile necesare ∫i a ne respecta obliga˛ia de eliminare a stagiului militar obligatoriu. C„ dac„ ar fi s„ spunem c„ este ordonan˛„ de urgen˛„ care se aplic„ de ast„zi ∫i intr„ Ón vigoare, a∫ fi de acord cu dumneavoastr„.
Av‚nd Ón vedere c„ acest Cod penal va intra Ón vigoare peste un an, cred c„ putem for˛a lucrurile ∫i s„ d„m un semnal politic ministerelor amintite s„ renun˛e la stagiul militar.
## Domnule deputat Sassu,
A˛i dorit s„ interveni˛i, ∫i apoi domnul Márton, dup„ care propun sistarea discu˛iilor.
## Domnule pre∫edinte,
Sigur c„ aici sunt dou„ lucruri. O dat„ este cazul recrut„rii ∫i Óncorpor„rii Ón caz de r„zboi, unde lucrurile sunt foarte clare ∫i este nevoie de astfel de pedepse. De aceea spun c„ articolul nu poate fi eliminat. Dincolo,Óns„, a∫ vrea s„ observa˛i c„ este vorba de pedepse de p‚n„ la 5 ani ∫i se Óncadreaz„ Ón delicte foarte grave. Eu cred c„ trebuie s„ st„m foarte bine s„ ne g‚ndim, mai ales c„ atunci c‚nd am discutat Constitu˛ia, a∫a cum s-a spus aici, am pus la cale un anume traseu. Nu cred c„ pe acest traseu pe care-l punem Ón fa˛„ putem discuta ca acest delict s„ fie Óncadrat la acele deosebit de grave.
A∫ vrea s„ v„ g‚ndi˛i foarte bine ∫i la pedepsele care se pun ∫i corelarea cu ceea ce de fapt, Óntr-un fel sau altul, am previzionat prin Constitu˛ie.
V„ mul˛umesc.
## Stima˛i colegi,
Fa˛„ de aceast„ propunere, care cred c„ trebuie analizat„ mai atent, v„ propun s„ l„s„m ∫i cele dou„ texte.
Domnul deputat B„doiu.
Sassu ar avea dreptate, dar vreau s„-l rog s„ se uite c„ este vorba de pedeaps„ de la 3 la 10 ani Ón caz de mobilizare sau de r„zboi. Este de la 1 la 5 ani. Dar nu, limita am zis peste 5 ani la infrac˛iune grav„. A∫a va r„m‚ne.
Domnule pre∫edinte,
Textul este corect, trebuie totu∫i s„ impunem dac„ nu se vrea s„ vin„ s„ efectueze aceast„ obliga˛ie. Acesta este adev„rul Ón orice stat.
V„ mul˛umesc. Domnul Márton Árpád. Vom supune la vot.
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor,
V„ rog s„ observa˛i c„ la art. 496, care ar deveni art. 508, avem dou„ alineate, pentru dou„ situa˛ii distincte: una este recrutarea pentru timp de pace — care este penalizat„ cu o sanc˛iune cu Ónchisoarea de la o lun„ la 3 luni sau cu zile-amend„, — ∫i una este sustragerea de la recrutare Ón timp de r„zboi, de la un an la 5 ani. ™i eu zic c„ este nevoie s„ r„m‚n„ acest alineat 2.
Nu ∫tiu dac„ alin. 1 trebuie sau nu trebuie s„ r„m‚n„, dar, dac„ mergem mai departe ∫i analiz„m textul art. 509, care are aceea∫i prevedere ∫i pe timp de pace ∫i pe timp de r„zboi ∫i se refer„ la dep„∫irea termenului de r„spuns la recrutare dincolo de 3 zile, deci, persoana care se prezint„ Ón cea de a patra zi la recrutare face un an Ónchisoare, nici m„car nu poate fi penalizat cu zile-amend„. Mi se pare c„ nu poate fi acceptat„ o astfel de modalitate. ™i aici trebuie s„ facem o diferen˛iere Óntre situa˛ia pe timp de r„zboi ∫i situa˛ia pe timp de pace. ™i, mai ales, dac„ am un termen strict de 3 zile; a patra zi — un an Ónchisoare, sau, Ón func˛ie de c‚t Ómi lipse∫te, p‚n„ la 5 ani.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/2.IV.2004 Deci, eu cred c„ trebuie s„ elimin„m alin. 1 de la art. 508 ∫i s„ facem o reformulare la art. 509, pentru Óncorporare numai pentru timp de r„zboi.
Stima˛i colegi,
Cererile la cuv‚nt se multiplic„.
V„ propun, Ónc„ o dat„, s„ am‚n„m discutarea celor dou„ texte, Ómpreun„ cu celelalte — îcalomnia“ ∫i celelalte.
- Dac„ sunte˛i de acord? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri?
Unanimitate.
- Deci, art. 496 ∫i art. 497 s-au am‚nat.
- Art. 498 — amendamentul nr. 605.
- Adoptat amendamentul, modificat ∫i renumerotat textul.
- Titlul — îDispozi˛ii finale“ — r„m‚ne cum a fost
- formulat de c„tre comisie, nefiind obiec˛iuni.
- Art. 499. Nu sunt obiec˛iuni.
- Votat textul ini˛iatorului.
- Art. 500.
Domnul deputat B„doiu.
La art. 500 propun ca termenul de intrare Ón vigoare s„ fie m„rit de la 6 luni la 12 luni, av‚nd Ón vedere c„ este vorba de o lege organic„. Practic, este o lege destul de complex„ ∫i este normal ca practicienii s„ aib„ vreme s„-l studieze, pentru c„, Óntr-adev„r, au ap„rut institu˛ii noi, reglement„ri noi ∫i mi se pare c„ este corect a∫a; asta, pe de o parte.
™i, ca s„ nu-mi mai da˛i cuv‚ntul a doua oar„, v„ propun ca sintagma îsiguran˛„ na˛ional„“ s„ fie Ónlocuit„ cu îsecuritate na˛ional„“, adic„ s„ facem corelarea cu dispozi˛iile constitu˛ionale, acolo unde este cazul. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Supun Ónt‚i votului dumneavoastr„, la ultimul text al codului, art. 500 — propunerea f„cut„ de c„tre domnul deputat B„doiu, de a se prelungi data intr„rii Ón vigoare p‚n„ la un an.
Cine este pentru? V„ mul˛umesc.
Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.
Supun din nou votului dumneavoastr„ Ónlocuirea termenului de îsiguran˛„ na˛ional„“ cu îsecuritate na˛ional„“. Am votat deja la unul dintre texte, dar s„ fi˛i de acord ca, ori de c‚te ori se utilizeaz„ aceast„ sintagm„, s„ fie folosit„ cea din Constitu˛ie.
Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.
Stima˛i colegi,
V„ mul˛umesc foarte mult pentru r„bdarea dumneavoastr„, pentru participarea la dezbaterea acestei legi foarte importante.
Da˛i-mi voie, Ónainte de a Ónchide ∫edin˛a, s„ v„ prezint o informare cu privire la legile care sunt depuse la secretarul general al Camerei Deputa˛ilor, Ón vederea exercit„rii dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale:
—Legea pentru Ónfiin˛area unor comune;
—Legea privind respingerea Ordonan˛ei Guvernului nr. 18/2003 pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea ∫i func˛ionarea Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune ∫i Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune;
—Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unit„˛ilor sanitare publice de interes jude˛ean ∫i local;
—Legea privind declararea ca ora∫ a comunei Pope∫ti-Leordeni, jude˛ul Ilfov;
—Legea privind schimbarea denumirii satului Dumbrava, comuna Ciugud, jude˛ul Alba, Ón Limba;
—Legea privind Ónfiin˛area comunei Dalnic, prin reorganizarea comunei Moac∫a, jude˛ul Covasna;
—Legea pentru declararea ca ora∫ a comunei Voluntari, jude˛ul Ilfov;
—Legea pentru declararea ca ora∫e a unor comune. Declar Ónchis„ ∫edin˛a de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor. M‚ine este plen.
Rog membrii Biroului permanent s„ vin„ la ora 14,00 pentru a ˛ine ∫edin˛a s„pt„m‚nal„ ∫i, Ómpreun„, s„ vin„ ∫i Comitetul ordinii de zi.
## _™edin˛a s-a Óncheiat la ora 13,50._
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#172169Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 38/2.IV.2004 con˛ine 32 de pagini.**
Pre˛ul 60.800 lei