Stenogramă plen

Stenogramă plen · · 2 aprilie 2004 · monitorul.ai

## Domnule pre∫edinte,

La pagina 376 din raport, la num„rul curent 54 din cadrul amendamentelor respinse, la art. 271 exist„ un amendament. Textul din proiect sun„ Ón felul urm„tor: îR„sp‚ndirea de informa˛ii false Ón scopul provoc„rii unui r„zboi, s„v‚r∫it„ prin orice mijloace, se pedepse∫te cu Ónchisoarea strict„ de la 2 la 7 ani ∫i interzicerea unor drepturi.“

Sensul amendamentului este urm„torul sau acest amendament vizeaz„ urm„torul lucru: fie eliminarea, fie nuan˛area privind calitatea subiectului activ. Œn ce sens? Cine poate r„sp‚ndi informa˛ii false de natur„ a ajunge la provocarea unui r„zboi? Un cet„˛ean care iese pe strad„ ∫i spune, ∫tiu eu, ˛ara X este contra intereselor Rom‚niei, poate provoca un r„zboi? Chiar dac„ informa˛ia pe care un cet„˛ean ar spune-o despre un stat anume, c„ ar merita s„ fie agresat, acel cet„˛ean s„ poat„ fi trimis la Ónchisoare pentru c„ a r„sp‚ndit informa˛ii false Ón scopul provoc„rii unui r„zboi?

Noi spunem c„ nu orice persoan„ poate r„sp‚ndi asemenea informa˛ii ∫i, din perspectiva subiectului activ,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/2.IV.2004 doar ∫eful statului sau membrii Guvernului ar putea, prin amploarea declara˛iilor lor, av‚nd Ón vedere ∫i func˛ia pe care o au, s„ provoace asemenea ac˛iuni. Declan∫area unui r„zboi presupune analize am„nun˛ite ∫i decizii luate de conducerea unui stat. Nu orice persoan„ poate declan∫a un r„zboi prin relansarea sau transmiterea unui simplu zvon.

Acest text, din acest punct de vedere, poate crea premisele unor abuzuri Ón aplicarea lui, dac„ nu se circumscrie calitatea subiectului activ. Repet, nu orice persoan„ poate provoca un r„zboi, nu orice simplu zvon poate ajunge s„ provoace un asemenea eveniment, ci doar persoane care au calitatea oficial„: ∫ef de stat, membrii Guvernului, care ar putea conduce…

Deci, din acest punct de vedere, propunem reformularea articolului ca subiectul activ s„ fie ∫eful statului sau membrii Guvernului, prin r„sp‚ndirea de informa˛ii false, Ón scopul provoc„rii unui r„zboi. V„ mul˛umesc.

Emil Boc

#22211

La punctul anterior n-am mai sus˛inut amendamentul Óntruc‚t era legat de admiterea amendamentului anterior ∫i, nefiind admis amendamentul anterior, nu avea sens s„-l sus˛in.

La art. 274, care sun„ Ón felul urm„tor: îS„v‚r∫irea de pe teritoriul Rom‚niei de acte ostile contra unui stat sau contra unuia dintre statele membre ale Organiza˛iei Atlanticului de Nord sau care fac parte din Uniunea European„ ori din Consiliul Europei se pedepse∫te cu Ónchisoare strict„ de la 7 la 10 ani ∫i interzicerea unor drepturi. Cu aceea∫i pedeaps„ se sanc˛ioneaz„ ∫i actele ostile contra siguran˛ei unui stat, altele dec‚t cele prev„zute la alin. 1 ∫i care nu se afl„ Ón r„zboi cu Rom‚nia“, amendamentul meu vizeaz„ definirea actelor ostile contra unui stat str„in ∫i a expresiei îacte ostile contra siguran˛ei unui stat str„in“.

Este cunoscut faptul c„, potrivit jurispruden˛ei Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului, o lege trebuie s„ aib„ un caracter previzibil, adic„ s„-i spun„ omului ce s„ nu fac„, s„-i spun„ clar, s„ nu se recurg„ la formule vagi, ambigue, care s„ dea posibilitatea de interpretare ∫i, mai ales, la Óndem‚na judec„torului s„ aplice Ón mod discre˛ionar con˛inutul unui text. G‚ndi˛i-v„, e vorba de aplicarea unei pedepse cu Ónchisoare de la 7 la 10 ani, nu e vorba de o amend„ sau de zile-amend„, de o pedeaps„ mai pu˛in sever„.

™i atunci, dac„ l„s„m la Óndem‚na judec„torului s„ stabileasc„ ce Ónseamn„ acte ostile contra unui stat str„in, orice ar putea Ónsemna act ostil contra intereselor unui stat str„in. C„ ies Ón fa˛a ambasadei Statelor Unite sau Ón alt„ parte ∫i fac o manifesta˛ie Ómpotriva r„zboiului ar putea fi considerat„ ca fiind un act ostil contra unui stat membru NATO sau din Uniunea European„.

Aceast„ imprecizie terminologic„ poate conduce la abuzuri ∫i la limitarea Ón ultim„ instan˛„ ∫i a libert„˛ii de asociere, de manifestare, de con∫tiin˛„, de exprimare ∫i omisiunea unor astfel de defini˛ii poate permite exces de zel din partea anchetatorilor sau judec„torilor. S-ar putea s„ n-ajungi Ón instan˛„, dar s-ar putea s„ ajungi pe la Parchet, s„ te timoreze, ca alt„dat„ s„ nu mai ai curajul Óntr-o societate democratic„ s„-˛i expui un punct de vedere pro sau contra unei anumite politici.

Iat„ de ce credem c„ trebuie foarte bine circumscrise aceste acte ostile contra unui stat str„in sau acte ostile contra siguran˛ei unui stat str„in, care sunt acestea, pentru a nu da prilej de abuz.

V„ mul˛umesc.

Cornel B„doiu

#27862

Stima˛i colegi,

Amendamentul meu const„ Óntr-o modificare de substan˛„ a textului care incrimineaz„ fapta de ac˛iuni Ómpotriva ordinii constitu˛ionale. Diferen˛a const„ c„, Ón accep˛iunea ini˛iatorului, c‚t ∫i a Comisiei juridice Ón parte, trebuie s„ fie sanc˛ionat„ ca infrac˛iune numai dac„ ini˛ierea, organizarea sau s„v‚r∫irea ori sprijinirea de ac˛iuni violente pun Ón pericol ordinea constitu˛ional„, caracterul na˛ional, suveran, independent, unitar ∫i indivizibil al statului rom‚n.

Eu zic c„ valorile care trebuie ap„rate Ón o astfel de incriminare sunt at‚t de importante Ónc‚t, indiferent dac„ ac˛iunea este violent„ sau nonviolent„, dac„ are drept scop atingerea acestora, trebuie s„ fie sanc˛ionat„ ca atare. Pentru c„ altcumva, _ab initio,_ dumneavoastr„ sunte˛i de acord c„ tot ce Ónseamn„ ac˛iune chiar cu caracter pa∫nic care vizeaz„ Ónl„turarea, Ónc„lcarea drepturilor omului: libertatea cuv‚ntului, dreptul la asociere, dreptul la munc„, libertatea ∫i a∫a mai departe, de a te ap„ra etc., nu se sanc˛ioneaz„.

Or, vreau s„ subliniez c„ este vorba de o infrac˛iune de pericol care nu cere neap„rat s„ se produc„ efectul ca atare. Œn opinia mea, Ón vechea redactare, era mult mai complet„ ∫i Ón concordan˛„ cu imperativele unei societ„˛i democratice.

V„ rog s„ fi˛i aten˛i la cum suna vechea reglementare: îIni˛ierea, organizarea, s„v‚r∫irea sau sprijinirea de ac˛iuni care pot pune Ón pericol sub orice form„ ordinea constitu˛ional„, caracterul na˛ional, suveran, independent, unitar ∫i indivizibil se sanc˛ioneaz„. Dac„ fapta prev„zut„ la alin. 1 a fost s„v‚r∫it„ prin ac˛iuni de violen˛„, sanc˛iunea era mult mai grav„.“

Deci, ∫i cu aceasta termin, cred ∫i am convingerea, nu cred numai, c„ orice fel de ac˛iune, fie violent„, fie nonviolent„, dac„ vizeaz„ Ónc„lcarea acestor drepturi fundamentale, dac„ vizeaz„ ordinea constitu˛ional„, trebuie s„ fie sanc˛ionat„ ca atare de Codul penal. V„ mul˛umesc.

Emil Boc

#35131

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte,

Eu cred c„ se contureaz„ deja un punct de vedere, domnul general B„doiu, domnul deputat, Ón inten˛ia de a proteja aproape prin orice mijloc, orice atentat la adresa ordinii constitu˛ionale, ne propune s„ l„s„m formula numai îac˛iuni“, Ón loc de îac˛iuni violente Ón scopul de a schimba ordinea constitu˛ional„“.

Dar, domnule general, v-a∫ ruga s„ observa˛i c„ nu e vorba doar de ordinea constitu˛ional„, care este chestiunea major„, s„ spunem, Ón care este pus„ Ón pericol existen˛a democra˛iei Ón Rom‚nia. Vede˛i c„ textul articolului are o continuare: îÓn scopul de a schimba ordinea constitu˛ional„, caracterul na˛ional, suveran, independent, unitar, indivizibil al statului“.

Dac„ am l„sa formula dumneavoastr„, din aceast„ perspectiv„, de exemplu, ini˛ierea unui miting Ómpotriva integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„, un miting antiglobalizare, care ar fi o ac˛iune care ar afecta, ∫tiu eu, caracterul independent al statului rom‚n, c„ Rom‚nia intr‚nd Ón Uniunea European„ cedeaz„, implicit, o parte din prerogativele sale, intr‚nd Óntr-o structur„ suprastatal„, este o ac˛iune care la prima vedere este contrar„ caracterului suveran al statului rom‚n. Or, este dreptul cet„˛eanului, este dreptul unor cet„˛eni s„ spun„: îEu nu sunt de acord ca Rom‚nia s„ intre Ón Uniunea European„.“ Este o chestiune care ˛ine de libertatea de exprimare Óntr-o societate democratic„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/2.IV.2004 Œns„, dac„ ar fi vorba de ac˛iuni violente care s„ presupun„ for˛a, atunci, da, este dreptul statului rom‚n s„ intervin„ ∫i s„ sanc˛ioneze pe aceia care utilizeaz„ alte mijloace legale nepermise. Or, libertatea de exprimare este un mijloc constitu˛ional care st„ la dispozi˛ia cet„˛eanului s„-∫i expun„ un punct de vedere. L-am consacrat constitu˛ional. ™i ieri l-a˛i invocat dumneavoastr„, domnule general, chiar Ón acest loc, c„ avem dreptul la libertate de exprimare.

Œn acest moment, dac„ articolul dumneavoastr„ ar fi acceptat Ón forma propus„, libertatea de exprimare Ón Rom‚nia ar fi practic distrus„, cet„˛eanul ar trebui s„ fie un simplu obedient al politicii statului, s„ nu comenteze sub nici o form„ deciziile politice, limit‚ndu-i drastic libertatea de exprimare. Or, societatea democratic„ tocmai pe asta se bazeaz„, pe dezbatere, pe puncte de vedere contradictorii, pe criticarea deciziilor guvernan˛ilor, pe dreptul de a avea un punct de vedere contrar, accept‚nd Óns„ regula majorit„˛ii. Acolo unde se contureaz„ un punct de vedere majoritar, tu ai dreptul s„ nu fii de acord, dar trebuie s„ respec˛i punctul de vedere majoritar. Dar dac„ treci dincolo de aceast„ regul„ ∫i utilizezi mijloace violente pentru a sus˛ine Ón continuare punctul de vedere, atunci trebuie ca statul s„ intervin„.

Iat„ de ce credem c„ amendamentul nu poate fi acceptat ∫i forma propus„ de ini˛iator trebuie men˛inut„. V„ mul˛umesc.

Cornel B„doiu

#38152

Aici s-a adus drept contraargument ce spunea domnul Ha∫otti, confirmat de domnul Boc ∫i domnul Moi∫, ∫i anume: domnule, Ón accep˛iunea dumitale, noi sau oricare cet„˛ean al Rom‚niei nu mai poate avea ∫i o alt„ p„rere cu privire la forma de guvern„m‚nt, cu privire la drepturile ∫i libert„˛ile cet„˛ene∫ti, cu privire la caracterul na˛ional, integritatea teritoriului, suveranitate etc. ™i da, domnilor, a∫a este! Pentru c„ dumneavoastr„ care a˛i contribuit ∫i a˛i f„cut parte din acea echip„ de revizuire a Constitu˛iei uita˛i ce a˛i spus la art. 152: îDispozi˛iile prezentei Constitu˛ii privind caracterul na˛ional, independent, unitar ∫i indivizibil al statului rom‚n, forma republican„ de guvern„m‚nt, integritatea teritoriului, independen˛a justi˛iei, pluralismul politic ∫i limba oficial„ nu pot forma obiectul revizuirii.“ Deci acestea sunt valorile fundamentale care trebuie ap„rate oric‚nd ∫i Ón orice moment.

Mai departe, v„ rog s„ v„ uita˛i la art. 53 din Constitu˛ie, care spune a∫a: îExerci˛iul unor drepturi sau al unor libert„˛i poate fi restr‚ns numai prin lege ∫i numai dac„ se impune, dup„ caz, pentru ap„rarea securit„˛ii na˛ionale, a ordinii, a s„n„t„˛ii ori a moralei publice, a drepturilor ∫i libert„˛ilor cet„˛ene∫ti, desf„∫urarea instruc˛iei penale, prevenirea consecin˛elor unor calamit„˛i etc.“

Deci, stima˛i colegi, haide˛i s„ nu ne juc„m cu cuvintele ∫i cu valorile pe care dorim cu adev„rat s„ le ap„r„m. Cei care tind Ón a le Ónc„lca n-au dec‚t s„ r„spund„. Asta nu Ónseamn„ c„ nu pot avea o opinie. Aici e vorba de cei care Ón scopul… ini˛iaz„, trec la fapte concrete de natur„ a pune Ón pericol toate aceste valori. Asta e ideea.

Deci este o infrac˛iune de pericol, nu neap„rat de rezultat. De aceea, v„ rog s„ reflecta˛i foarte bine Ónainte de a v„ da votul.

V„ mul˛umesc.

Emil Boc

#41285

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dac„ am accepta amendamentul domnului general B„doiu ar Ónsemna s„-i trimitem la Ónchisoare pe to˛i aceia care nu g‚ndesc precum g‚ndesc cei care de˛in la un moment dat majoritatea politic„ Óntr-o structur„ temporar„.

A nu fi de acord este un drept democratic. A-˛i exprima un punct de vedere contrar reprezint„ o chestiune de democra˛ie. Art. 30 din Constitu˛ia Rom‚niei spune: îLibertatea de exprimare a g‚ndurilor, a opiniilor sau a credin˛elor ∫i libertatea crea˛iilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini sau prin alte mijloace de comunicare Ón public, sunt inviolabile.“ Deci libertatea de exprimare a g‚ndurilor sau opiniilor. Eu pot s„ am o opinie Óntr-o democra˛ie, s„ spun c„ forma republican„ de guvern„m‚nt nu este cea mai bun„ solu˛ie. Asta nu Ónseamn„ c„ nu trebuie s„ respect punctul de vedere al majorit„˛ii care a spus: îForma republican„ de guvern„m‚nt reprezint„ Ón acest moment cea mai bun„ solu˛ie.“ Dar dac„ cineva dore∫te s„ spun„: îNu! Forma de guvern„m‚nt nu este bun„, republica nu este Ón tradi˛ia rom‚neasc„, alt„ form„ de guvern„m‚nt ar fi mai bun„!“, nu Ónseamn„ ca eu s„-l trimit la Ónchisoare, ∫i nu la orice Ónchisoare, de la 15 la 25 de ani.

A trimite la Ónchisoare pe cineva care spune c„ nu e de acord cu forma republican„ de guvern„m‚nt cred c„, de departe, ar reprezenta o revenire la un sistem totalitar, dup„ principiul îCine nu este cu noi este Ómpotriva noastr„“.

Democra˛ia presupune respectarea acestor drepturi, inclusiv dreptul de a te Ómpotrivi, iar Óntr-o societate

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/2.IV.2004 democratic„ oricine trebuie s„ fac„ tot ce-i st„ Ón putin˛„ ca adversarul s„u s„ aib„ dreptul s„-i spun„ nu.

Dumneavoastr„ invoca˛i un text constitu˛ional cu privire la limitele revizuirii Constitu˛iei. Acele limite spun un singur lucru: c„ nu se poate accepta un proiect de lege Ón Parlament care s„ vizeze Ónlocuirea formei de guvern„m‚nt. Dar exist„ o alt„ cale, domnule general. De exemplu, se poate ajunge pe calea unui referendum. Dac„ pre∫edintele Rom‚niei, de exemplu, domnule general, Ón temeiul art. 90 din Constitu˛ie, ar recurge la un referendum consultativ cu privire la oportunitatea schimb„rii formei de guvern„m‚nt din Rom‚nia, are un temei constitu˛ional, are un temei legal s„ cheme poporul ∫i, prin referendum, s„-i pun„ o Óntrebare: îDori˛i sau nu o alt„ form„ de guvern„m‚nt?“ Are dreptul s„ fac„ acest lucru. Ce facem cu pre∫edintele? Œl trimitem la Ónchisoare de la 15 la 25 de ani? Nu, pentru c„ are un drept constitu˛ional.

Dac„ poporul, Ón urma referendumului, ar opta pentru o alt„ form„ de guvern„m‚nt, atunci, evident, ar putea s„ se ajung„, s„ se constituie o nou„ adunare constituant„, care adunare constituant„ s„ propun„ o nou„ constitu˛ie care s„ nu mai includ„ aceste limite care acum exist„.

Deci, iat„, exist„ cadrul legal, cadrul pa∫nic pentru schimbarea, de exemplu, a Constitu˛iei ∫i acestor limite care ast„zi sunt prescrise Ón art. 152, pe bun„ dreptate invocate de dumneavoastr„. Societatea este dinamic„. Important este ca noi s„ Ón˛elegem c„ regulile institu˛ionale trebuie s„ fie respectate. Dar asta nu Ónseamn„ c„ trebuie s„-i oprim„m, s„-i trimitem pe to˛i Ón Ónchisoare dac„ au un punct de vedere diferit sau contrar.

Dup„ textul dumneavoastr„ ar Ónsemna c„ acei colegi care au propus o lege cu f nutul Secuiesc s„ fie 25 de ani dup„ gratii, da, s„ fie consecin˛a imediat„. Chiar crede˛i c„ este necesar ca trei colegi care au propus un proiect de lege — a∫a g‚ndesc ei, sunt minoritari, evident, nu au o sus˛inere — s„-i trimitem dup„ gratii 25 de ani? Nu cred c„ asta este esen˛a unei societ„˛i democratice, chiar dac„, evident, nu Ómp„rt„∫esc punctul lor de vedere. Dar este o form„ de dezbatere democratic„, unde adversarii se combat, nu cu trimiterea lor Ón Ónchisoare, ci cu argumente, Óntr-o democra˛ie.

™i atunci cred c„ formula propus„ de c„tre ini˛iator trebuie s„ r„m‚n„ Ón consecin˛„ ∫i s„ nu o l„s„m la orice form„ de ac˛iune, pentru c„ orice cet„˛ean Ón acel moment, inclusiv orice politician, poate face subiectul unei anchete penale ∫i al unei condamn„ri care, repet, nu este Ón zile-amend„, ci este Ónchisoare de la 15 la 25 de ani.

Mul˛umesc.

Emil Boc

#51650

î…se pedepse∫te cu deten˛iunea sever„ de la 15 la 20 de ani ∫i interzicerea unor drepturi.“

Alin. 2: îDe˛inerea Ón afara Óndatoririlor de serviciu a unui document ce constituie secret de stat, dac„ fapta este de natur„ s„ pun„ Ón pericol siguran˛a na˛ional„, se pedepse∫te cu Ónchisoare sever„ de la 3 la 10 ani.“

Alin. 3: îCu pedeapsa prev„zut„ Ón alin. 2 se sanc˛ioneaz„ de˛inerea, Ón afara Óndatoririlor de serviciu, a unui document ce constituie secret de serviciu, Ón vederea divulg„rii, dac„ fapta este de natur„ s„ pun„ Ón pericol siguran˛a na˛ional„.“

Care sunt obiec˛iile noastre ∫i propunerile la acest articol?

Œn primul r‚nd, am propus la acest art. 285 eliminarea sintagmei îsecret de serviciu“ ∫i men˛inerea Ón text doar a sintagmei îsecrete de stat“, deci îDivulgarea informa˛iilor secrete de stat de c„tre cel care le cunoa∫te datorit„ atribu˛iilor de serviciu…“ s„ se men˛in„. De ce? Aceasta, pentru c„ informa˛iile pe care le de˛ine o persoan„ juridic„ de drept public sau privat ∫i care intereseaz„ siguran˛a na˛ional„ nu pot fi simple secrete de serviciu, ci intr„ Ón categoria informa˛iilor secrete de stat. Prin urmare, includerea secretelor de serviciu Ón alin. 1 este total nejustificat„ ∫i trebuie eliminat„.

Pentru acela∫i motiv, alin. 3, care se refer„ la îsecrete de serviciu“, este nejustificat ∫i trebuie eliminat. Dac„ secretele de serviciu intereseaz„ siguran˛a na˛ional„, atunci sunt secrete de stat ∫i ele fac obiectul alin. 1. Secretele de serviciu, dac„ vizeaz„, repet, siguran˛a na˛ional„, atunci sunt secrete de stat.

O alt„ problem„. Dac„ se dore∫te p„strarea alin. 2, este necesar s„ se precizeze, a∫a cum s-a f„cut la alin. 1, c„ de˛inerea Ón afara Óndatoririlor de serviciu a unui document ce constituie secret de stat are Ón vedere numai pe cel care cunoa∫te sau le cunoa∫te datorit„ atribu˛iilor de serviciu. Din formularea actual„ rezult„ c„ orice persoan„ care ar intra Ónt‚mpl„tor Ón posesia unui astfel de document, f„r„ s„ ∫tie c„ este secret de stat, ar putea r„spunde penal, ceea ce este inacceptabil. De ce acest lucru? Deoarece, din formularea art. 16 din Legea nr. 182/2002 privind protec˛ia informa˛iilor clasificate, rezult„ c„ obliga˛ia de a proteja informa˛iile secrete de stat nu mai revine, aceast„ obliga˛ie, tuturor cet„˛enilor, ci numai persoanelor autorizate. Pentru c„ simplii cet„˛eni, inclusiv ziari∫tii, nu intr„ Ón sfera persoanelor autorizate la care se refer„ art. 16, rezult„ c„ pentru ace∫tia nu mai exist„ obliga˛ia de a proteja informa˛iile secrete de stat.

Cu alte cuvinte, exist„ o diferen˛„ major„ Óntre concep˛ia Legii nr. 182/2002, care este Legea privind protec˛ia informa˛iilor clasificate, ∫i cea a vechii legi, nr. 23/1971, Ón vigoare p‚n„ Ón 13 iunie 2002. Numai legea din 1971 instituia obliga˛ia tuturor cet„˛enilor de a proteja secretele de stat.

Œntruc‚t Legea nr. 182/2002 este legea-cadru Ón materia protec˛iei informa˛iilor secrete de stat, ea constituie un punct de referin˛„ pentru toate infrac˛iunile, prin care se

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/2.IV.2004 urm„re∫te protejarea acestor informa˛ii, deci ∫i pentru infrac˛iunea din art. 285 din proiectul Codului penal.

Exist„ ∫i o logic„ a unei astfel de abord„ri: o dat„ ce informa˛ia a ie∫it din sfera secret„, fapt Ómplinit Ón momentul Ón care datele, informa˛iile au intrat Ón posesia publicului, a presei, de exemplu, informa˛ia Ó∫i pierde caracterul secret, iar acesta nu mai poate fi ob˛inut.

Acest principiu a fost afirmat de Curtea European„ a Drepturilor Omului, Óntre altele, Ón cazurile îSunday Times“ versus Regatul Unit al Marii Britanii ∫i Irlandei de Nord sau îObserver“ ∫i îGuardian“ versus Regatul Unit al Marii Britanii ∫i Irlandei de Nord, care stabilesc cel pu˛in dou„ principii importante acestei hot„r‚ri.

Primul principiu afirm„ c„ informa˛iile privind siguran˛a na˛ional„, o dat„ intrate Ón spa˛iul public, nu mai pot fi interzise, retrase ∫i nici autorii disemin„rii informa˛iei pedepsi˛i.

Al doilea principiu instituie interdic˛ia clasific„rii necondi˛ionate a tuturor informa˛iilor din domeniul siguran˛ei na˛ionale ca informa˛ii secrete ∫i introducerea Ón acest mod a unei restric˛ii prealabile asupra accesului la astfel de informa˛ii.

De asemenea, documentul intitulat îPrincipiile de la Johannesburg“ include ∫i urm„torul principiu (17): îO dat„ ce o informa˛ie a fost f„cut„ accesibil„ publicului, fie ∫i prin metode ilegale, orice justificare f„cut„ Ón scopul de a opri publicarea ei ulterioar„ va fi anulat„ de dreptul publicului de a cunoa∫te acea informa˛ie.“

Iat„ de ce, din punctul nostru de vedere, credem c„ sunt suficiente argumente pentru a elimina Ón primul r‚nd categoria secretelor de serviciu din art. 285 alin. 1, pentru c„ prin secretele de serviciu nu se poate pune Ón pericol siguran˛a na˛ional„, pentru c„ dac„ s-ar pune Ón pericol siguran˛a na˛ional„ ar fi secrete de stat.

™i, Ón al doilea r‚nd, dorim men˛ionarea expres„ la alin. 2, dac„ se dore∫te a se men˛ine, c„ de˛inerea Ón afara Óndatoririlor de serviciu a unui document ce constituie secret de stat are Ón vedere numai pe cel care le cunoa∫te datorit„ atribu˛iilor de serviciu ∫i c„ o persoan„ care Ón mod Ónt‚mpl„tor intr„ Ón posesia unui document care reprezint„ secret de serviciu s„ nu poat„ fi sanc˛ionat„. Cel pu˛in acesta este spiritul legii pe care noi am adoptat-o, spiritul ∫i textul Legii informa˛iilor clasificate nr. 182/2002, pe care noi am adoptat-o.

Iar la art. 3, men˛inerea Ón continuare a unor formul„ri îdac„ fapta este de natur„ s„ pun„ Ón pericol siguran˛a na˛ional„“ Óncalc„ iar„∫i reglement„rile Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului, care cer caracterul previzibil al incrimin„rii, s„ spun„ ce se Ón˛elege prin îde natur„ s„ pun„ Ón pericol“. Orice se poate Ón˛elege prin aceast„ sintagm„, îde natur„ s„ pun„ Ón pericol siguran˛a na˛ional„“, ∫i trebuie s„ fie circumscris„ defini˛ia la o chestiune foarte precis„.

Noi am propus, de exemplu, ca aceast„ formul„, îde natur„ s„ pun„ Ón pericol“, fiind vag„, ambigu„ ∫i fiind lipsit„ de previzibilitate, s„ fie Ónlocuit„ cu o referire la producerea unui pericol cert, real, observabil, verificabil ∫i demonstrabil. Este o chestiune mult mai palpabil„ ∫i direct„, ∫i nu una ambigu„, Ón formularea pe care noi o avem Ón textul men˛inut.

Cu aceste argumente, domnule pre∫edinte, v„ rug„m s„ accepta˛i propunerea formulat„.

V„ mul˛umesc.

Emil Boc

#59906

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ar trebui s„ existe o succesiune logic„ Óntre alin. 1 ∫i alin. 2, ∫i atunci la alin. 1 se spune: îDivulgarea informa˛iilor secrete de stat sau informa˛iilor secrete de serviciu de c„tre cel care le cunoa∫te datorit„ atribu˛iilor de serviciu…“, deci acolo se men˛ioneaz„ corect. Eu nu sunt de acord cu secretele de serviciu, dar este o alt„ problem„. Dar se men˛ioneaz„ îde c„tre cel care le cunoa∫te datorit„ atribu˛iilor de serviciu“.

La alin. 2 nu se mai men˛ioneaz„ acest lucru. Se spune: îDe˛inerea Ón afara Óndatoririlor de serviciu a unui document ce constituie secret de stat…“ De ce s„ nu spunem a∫a cum se spune la alin. 1: îDe˛inerea, Ón afara Óndatoririlor de serviciu, de c„tre cel care le cunoa∫te datorit„ atribu˛iilor de serviciu, a unui document ce constituie secret de stat…“, ca s„ fim preci∫i?

Din formula alin. 2, practic, rezult„ o obliga˛ie pentru to˛i cet„˛enii, or, noi am stabilit prin Legea informa˛iilor clasificate c„ nu mai incumb„ o asemenea obliga˛ie.

Deci, Ón momentul Ón care la alin. 1 apare sintagma, iar la alin. 2 nu mai apare, se Ón˛elege c„ ea atunci ar avea o acoperire general„ ∫i vizeaz„ pe to˛i cet„˛enii. Ce ne cost„, ce ne cost„, repet, ca la alin. 2, pentru precizie, s„ introducem aceast„ sintagm„, a∫a cum este la alin. 1, îde c„tre cel care le cunoa∫te datorit„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/2.IV.2004 atribu˛iilor de serviciu“? Deci, îDe˛inerea Ón afara Óndatoririlor de serviciu a unui document ce constituie secret de stat, de c„tre cel care le cunoa∫te datorit„ atribu˛iilor de serviciu…“ ∫i textul curge, pentru a nu l„sa loc nici unei ambiguit„˛i. ™i asta Ón concordan˛„ cu spiritul, repet, al legii de baz„ Ón materie, Legea nr. 182/2002.

Cred c„ nu am avea nimic de pierdut dac„ am introduce pentru precizie un asemenea text ∫i c„ am elimina orice ambiguitate. Altfel, am putea da Ón practic„ prilejul unor solu˛ii contradictorii ∫i revenirea la o practic„ anterioar„ adopt„rii Legii nr. 182/2002 ∫i la o revenire, practic, la Legea din 1971, care instituia obliga˛ia tuturor cet„˛enilor de a proteja secretele de stat.

Credem c„ este o cerin˛„ absolut necesar„ s„ realiz„m acest lucru.

Cornel B„doiu

#64545

V„ rog s„ vede˛i, s„ observa˛i c„ este vorba de trei ipoteze

La alin. 1 se vorbe∫te de îdivulgarea informa˛iilor secrete de stat sau de serviciu de cel care le cunoa∫te datorit„ atribu˛iunilor de serviciu, dac„ fapta este de natur„ s„ pun„ Ón pericol siguran˛a na˛ional„“, prima tez„.

A doua tez„: îde˛inerea Ón afara Óndatoririlor de serviciu“, deci poate fi vorba aici de salariatul, func˛ionarul care are Ón atribu˛iile de serviciu s„ gestioneze astfel de date, dar pe care le duce cu el acas„, da? Nu le ˛ine acolo, b„gate Ón casa de valori sau Ón casa de fier.

™i a treia ipotez„: îde˛inerea, de asemenea, Ón afara Óndatoririlor de serviciu, a unui document ce constituie secret de serviciu, Ón vederea divulg„rii“.

Deci, domnilor, ce se dore∫te? Se dore∫te a se sanc˛iona, a se pedepsi divulgarea unor astfel de date, c‚nd o face cel care le de˛ine Ón virtutea obliga˛iilor de serviciu; se dore∫te a fi sanc˛ionat„ cu pedeaps„ de˛inerea unor astfel de documente secrete de stat Ón afara Óndatoririlor de serviciu, deci, cu alte cuvinte, vreau s„ pun stavil„ celor care le iau de la slujb„ ∫i le duc Ón alt„ parte. Pentru c„ asta Ónseamn„ c„ pui Ón pericol ce? Siguran˛a statului. Ele nu mai sunt asigurate. Ele au un regim special, un loc anume pentru p„strare etc., etc. Haide˛i s„ ne g‚ndim la ni∫te secrete, adev„rate secrete, nu la secretele babei Ioana.

G‚ndi˛i-v„ c„ sunt date care dac„ ar fi cunoscute de toat„ lumea ar pune, Óntr-adev„r, Ón pericol ordinea constitu˛ional„, siguran˛a noastr„ personal„ ∫i a celorlal˛i ∫i a∫a mai departe.

™i a treia variant„: îDe˛inerea Ón afara Óndatoririlor de serviciu, Ón vederea divulg„rii“. Deci, iat„, le iau de la locul lor, le scot ∫i cu inten˛ia de a le divulga.

Sunt trei ipoteze diferite. A∫a c„, ierta˛i-m„, povestea s„ aducem la alin. 2 ce se spune la alin. 1, pardon, asta Ónseamn„ c„ exclude˛i din sfera subiec˛ilor activi o alt„ categorie, ∫i anume a acelora care le iei de colo ∫i le duci dincolo.

Deci, domnilor, sunt lucruri absolut distincte, ∫i v„ rog s„ l„sa˛i textul a∫a, c„ este corect, ∫i s„ fi˛i de acord cu ce v„ propun eu: respingerea amendamentului domnului Boc.

V„ mul˛umesc.

Ion Neagu

#67494

## Stima˛i colegi,

## Domnule pre∫edinte,

C„ s-a dorit f„r„ nici un dubiu Ónl„turarea din acest text a sanc˛ion„rii oric„rei alte persoane Ón afar„ de cea care le de˛inea Ón baza Óndatoririlor de serviciu ne-o spune Óns„∫i eliminarea din actualul text a ipotezei din art. 169 alin. 4, Cod penal Ón vigoare, care sun„ a∫a: îDac„ faptele prev„zute Ón alineatele precedente sunt s„v‚r∫ite de orice alt„ persoan„…“ — care alta? Alta dec‚t cea care le de˛inea Ón baza Óndatoririlor de serviciu! — î…pedeapsa este de la 1 la 7 ani.“ A fost Ónl„turat acest text al alin. 4, textul face referire prin circumstan˛iere la subiectul care le de˛ine Ón baza Óndatoririlor de serviciu. F„c‚nd ∫i sublinierea pe care o propunea colegul nostru, deputatul Boc, Ónl„tur„m orice dubiu ∫i orice posibilitate de interpretare ∫i atunci spun eu c„ textul care a plecat de la comisie, cu acea modificare sugerat„ de colegii mei cu îpersoana de la alin. 1“, este perfect ∫i orice discu˛ie este de prisos.

Permite˛i-mi s„ spun c„ ipoteza de care vorbea colegul meu, domnul deputat B„doiu, sunt ipoteze plasate pe latura obiectiv„. Or, ceea ce discutam noi se refer„ la subiect. Sigur c„ ipotezele acelea sunt activit„˛i nuan˛ate: îde˛inerea Ón afara…“ etc. Calitatea este centrat„ pe o persoan„, ∫i anume aceea care era abilitat„ s„ de˛in„, s„ ∫tie, s„ aib„ secrete de stat sau de serviciu. Aceasta este toat„ reglementarea.

De aceea cred eu c„ textul este foarte bun, s-a renun˛at la orice alt„ persoan„, acea team„ c„ s-ar putea da interpret„ri exagerate. Complet‚nd textul comisiei, este foarte bun ∫i Ól putem valida aici.

De aceea, dac„ Óntre timp sunte˛i de acord cu propunerea f„cut„ de colegii mei, am putea ∫i introduce Ón alin. 2 sublinierea c„ este vorba de îpersoana de la alin. 1“, ca s„ valid„m acest text de la 169.

V„ mul˛umesc.

Emil Boc

#77656

Domnule pre∫edinte,

Pentru a da o defini˛ie trebuie o prelegere de vreo dou„ ore, ca s„ intr„m Ón concepte ∫i nu se poate realiza o sintez„ chiar a∫a, f„r„ a intra Ón analiz„ am„nun˛it„.

Domnul Moi∫, un jurist subtil ∫i cu elegan˛„ profesional„ tot nu le-a l„murit. El spune îDa, este vorba de propaganda Ón favoarea statului totalitar“ ∫i spune c„ alin. 2: îPropaganda const„ Ón r„sp‚ndirea Ón mod sistematic sau Ón apologia unei idei sau doctrine, cu inten˛ia de a convinge noi adep˛i“, dar tot nu ne spune ce este castravetele. Ce este propaganda Ón favoarea statului totalitar? ™i dac„ nu ∫tim ce este statul totalitar, nu ∫tim care este propaganda Ón favoarea statului totalitar.

Deci tot ne Ónv‚rtim Ón jurul conceptului care, recunosc, este un concept, prin esen˛„, de natur„ politologic„, dar trebuie s„ avem grij„ atunci c‚nd Ól introducem Óntr-un cod riguros cum este Codul penal, c„ cei care Ól interpreteaz„ sunt juri∫tii, sunt procurorii, sunt judec„tori, care vor veni cu o interpretare Óngust„, ∫i s-ar putea s„ dea pretextul unor abuzuri, ca cineva care formuleaz„ opinii politice s„ poat„ intra sub sanc˛iunea unui asemenea text. îDomnule, cum Ó˛i permi˛i s„ faci referire la statul totalitar Ónainte de 1989? Ia s„ te trimitem noi pe tine pu˛in pe la o Ónchisoare strict„ de la 1 la 5 ani, ca s„ nu mai vorbe∫ti de ceea ce a fost Ónainte de 1989!“, chiar dac„ declara˛ia politic„ avea un caracter constructiv de a sublinia, ∫tiu eu, o chestiune de impact.

Statul totalitar ar fi acel stat care se define∫te prin Ónc„lcarea principiului separa˛iei puterilor Ón stat, a pluralismului politic ∫i ideologic ∫i prin compromiterea drepturilor ∫i libert„˛ilor cet„˛ene∫ti, Óntr-o formul„ c‚t de c‚t mai precis„ dec‚t cea existent„ Ón momentul de fa˛„. Deci aici circumscrie c‚teva lucruri, a∫a, Óntr-o defini˛ie foarte scurt„.

Repet, suntem Ón fa˛a Codului penal ∫i s„ nu uit„m c„ acest text va fi Ón vigoare ∫i va putea fi utilizat de c„tre cei care cu rea-credin˛„ vor dori s„-i ∫icaneze pe poten˛ialii adversari sau s„ introduc„ o autocenzur„ la aceia care ar dori s„ exprime Ón mod liber unele opinii sau unele compara˛ii cu privire la regimul dinainte de 1989, asupra c„ruia avem un punct de vedere relativ unitar, c„ a fost un stat totalitar.

Mul˛umesc.

Ovidiu Cameliu Petrescu

#83653

Œn primul r‚nd vreau s„-mi cer scuze c„ n-am intervenit la vreme, f„c‚nd un amendament la comisie, pentru a Ómbun„t„˛i acest text. Dar, av‚nd Ón vedere c„ aici, Ón sal„, au existat multe precedente Ón care s-au acceptat modific„ri ∫i Ón plen, v„ rog s„-mi permite˛i s„ spun c„ sunt anumite neclarit„˛i Ón acest text.

Œn primul r‚nd, dac„ ave˛i materialul, raportul Ón fa˛„, ve˛i vedea c„ sun„ a∫a: îPromisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase Ón scopul determin„rii aleg„torului s„ voteze sau s„ nu voteze o anumit„ list„ de candida˛i sau candidat independent ori s„ voteze sau s„ nu voteze Ón cadrul referendumului, precum ∫i primirea acestora de c„tre aleg„tor, Ón acela∫i scop, se pedepsesc cu Ónchisoare strict„ de la 1 an la 5 ani.“

Œn primul r‚nd, a∫a cum este formulat, cineva ar putea spune c„ ∫i o promisiune electoral„, pentru c„ se spune îpromisiunea“ adresat„ aleg„torilor, Ón general: îVom construi Ón localitatea aceasta un pod“, este o Óncercare de mituire a aleg„torilor. Cred c„ ar trebui s„ spunem c„ îpromisiunea, oferirea sau darea de bani ori de foloase unui aleg„tor sau aleg„torului, Ón scopul de a determina…“ pentru a ar„ta c„ aceste promisiuni de dob‚ndire a unor foloase sunt ni∫te foloase primite de fiecare Ón parte, de un anumit cet„˛ean, pentru a-l determina s„ voteze, nu o promisiune la modul general. Pentru c„ to˛i politicienii fac promisiuni c„ Óntr-o anumit„ comunitate se va tr„i mai bine dac„ ei vor fi vota˛i. S„ dispar„ aceast„ nuan˛„ care ar putea s„ creeze ni∫te ambiguit„˛i.

Pe urm„, Óntrebarea mea ar fi dac„ materialele promo˛ionale, care sunt ni∫te bunuri materiale primite de aleg„tori, pot fi interpretate ca o corupere a aleg„torilor. Peste tot Ón lumea aceasta — ∫i lucrul este cunoscut — oamenii primesc pixuri, brichete, tricouri, ∫epci, prosoape pe care scrie îVota˛i partidul cutare sau vota˛i candidatul cutare!“. O s„-mi spune˛i c„ materialele promo˛ionale nu pot constitui foloase materiale. Eu cred c„ cineva…

Emil Boc

#87589

## Domnule pre∫edinte,

Œn primul r‚nd, avem o problem„ de procedur„. S„pt„m‚na trecut„ am adoptat Legea pentru autorit„˛ile administra˛iei publice locale, lege trimis„ spre promulgare, lege care a trecut de Parlament, Camera Deputa˛ilor fiind Camer„ decizional„. Lege care, Ón art. 105, incrimina mita electoral„, ceea ce, Ón formula Codului penal, este îcoruperea aleg„torilor“. Deci avem un text deja Ón vigoare peste c‚teva zile, care sun„ Ón felul urm„tor: îPromisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase Ón timpul campaniei electorale, precum ∫i Ón scopul determin„rii aleg„torului s„ voteze sau s„ nu voteze o anumit„ list„ de candida˛i sau un anumit candidat pentru func˛ia de primar sau de consilier, precum ∫i primirea acestora de c„tre aleg„tor constituie infrac˛iune ∫i se pedepsesc cu Ónchisoare de la 6 luni la 5 ani.“

Deci Codul penal ar trebui, Ón acest moment, s„ preia un text care se reg„se∫te Óntr-o lege Ón vigoare — Legea cu privire la constituirea autorit„˛ilor administra˛iei publice locale — ∫i s„ fac„ ∫i referirea pe care, pe bun„ dreptate, o f„cea aici domnul deputat Predescu, cu privire la pre∫edinte — pentru c„ Legea autorit„˛ilor administra˛iei publice locale nu se putea referi la altceva dec‚t la func˛ia de primar sau de consilier —, pentru a nu o circumscrie doar la primari ∫i consilieri locali ∫i jude˛eni, de a g„si o formul„: î… s„ voteze sau s„ nu voteze un anumit candidat, o list„ de candida˛i…“, ∫i atunci cred c„ formula e acoperitoare, îprecum ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/2.IV.2004 primirea acestora de c„tre aleg„tori constituie infrac˛iuni ∫i se pedepsesc cu Ónchisoare de la 6 luni la 5 ani.“

Deci propunerea este una constructiv„, de a prelua textul Ón vigoare, pe care Ól avem Ón Legea pentru constituirea autorit„˛ilor administra˛iei publice locale, s„ elimin„m sintagma îprimari ∫i consilieri“ ∫i s„ p„str„m doar referirea la îdeterminarea aleg„torului s„ voteze sau s„ nu voteze un candidat sau o anumit„ list„ de candida˛i“ — cu aceasta am prins toate variantele — îprecum ∫i primirea acestora de c„tre aleg„tori constituie infrac˛iune“. Este o propunere care s„ compatibilizeze Ón legisla˛ia rom‚neasc„ texte diferite care au acela∫i obiect. V„ mul˛umesc.

Cornel B„doiu

#93719

Am un amendament respins. Cred c„ a∫a cum este definit„ neglijen˛a Ón serviciu nu acoper„ toate situa˛iile. Se vorbe∫te aici c„ o astfel de fapt„ poate fi s„v‚r∫it„ numai de c„tre un func˛ionar public. Œn opinia mea, neglijen˛a Ón serviciu poate fi comis„ ∫i de un altfel de func˛ionar, cel care este Ón slujba unei persoane juridice de drept privat. ™i, Ón acest scop, v„ trimit la art. 40 ∫i, respectiv, art. 158 din partea general„ a acestui cod.

Ce spune art. 40? Da˛i-mi voie s„ v„ citesc. Art. 40 define∫te: îPersoana juridic„, cu excep˛ia statului, a autorit„˛ii publice ∫i a institu˛iilor publice r„spunde penal“. P„i, dac„ r„spunde penal persoana juridic„ ∫i, mai la vale, chiar ∫i o persoan„ fizic„ Ón slujba acesteia, nu ∫tiu de ce persoana,∫i acum v„ rog s„ merge˛i la art. 158, care define∫te no˛iunea de îfunc˛ionar“. Pentru c„, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, se face o distinc˛ie Óntre îfunc˛ionarul public“, îfunc˛ionar“ ∫i îpersoan„“ care se afl„ Ón slujba unei nu ∫tiu ce, nu ∫tiu cum. Art. 158: îPrin _func˛ionar_ se Ón˛elege orice persoan„ care exercit„ o Óns„rcinare Ón serviciul unei persoane juridice de drept privat“.

Deci, ori sunte˛i de acord cu ad„ugarea la text: îŒnc„lcarea din culp„ de c„tre un func˛ionar public sau func˛ionar a unei Óndatoriri de serviciu prin neÓndeplinirea acesteia sau prin Óndeplinirea ei defectuoas„, dac„ se cauzeaz„ o tulburare Ónsemnat„“… etc. Dac„ nu, atunci trebuie s„ face˛i urm„toarea precizare, ∫i anume, dup„ sintagma îpersoane juridice“ trebuie ad„ugat îde drept

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/2.IV.2004 public“. Pentru c„ Ón art. 155, doamn„ ministru ∫i stima˛i colegi, se define∫te: îPrin termenul _public_ se Ón˛elege tot ce prive∫te autorit„˛ile publice, institu˛iile publice sau alte persoane juridice de drept public“.

Deci, ori e o sc„pare — ceea ce nu cred c„ a fost o sc„pare — ori e o gre∫eal„. De aceea v„ propun cele dou„ variante: fie ad„ug„m ∫i îfunc˛ionar“, fie la îpersoan„ juridic„“ ad„ug„m sintagma îde drept public“, pentru a acoperi toate situa˛iile, toate variantele.

Emil Boc

#98935

## **Domnul Emil Boc:**

Lucrez, lucrez la ea, s„ ∫ti˛i, domnule pre∫edinte! Mia˛i dat o tem„ asupra c„reia merit„ s„ medit„m.

Trei sintagme a∫ fi prins: statul totalitar se define∫te prin concentrarea puterilor Ón stat; monism politic ∫i ideologic ∫i lipsa garan˛iilor reale Ón materia drepturilor ∫i libert„˛ilor cet„˛ene∫ti. Se putea da o defini˛ie, sunt elementele minimale care definesc un stat totalitar.

Bun, la art. 344, care vizeaz„ îÓmpiedicarea activit„˛ii justi˛iei“, eu am propus eliminarea. De ce? Se spune, Ón art. 344 alin. 1: îFapta de a participa la demonstra˛ii sau mitinguri Ón apropierea ori Ón s„lile de judecat„ cu ocazia judec„rii unui proces spre a intimida ∫i influen˛a Ón orice fel judecata se pedepse∫te cu Ónchisoare strict„ de la 1 la 5 ani“.

Eu am apreciat, Ón formularea amendamentului, c„ valorile sociale avute Ón vedere pot fi ocrotite eficient ∫i prin mijloace nepenale sau prin alte mijloace penale, deja avute la dispozi˛ie. Dac„ Ón sala de judecat„ s-ar Óncerca, ∫tiu eu, un protest, un miting, exist„ posibilitatea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/2.IV.2004 evacu„rii din sala de judecat„; dac„ e ultraj, exist„ chiar posibilitatea unei re˛ineri sau arest„ri Ón sala de judecat„, deci, nu mai avem nevoie de alte sanc˛iuni suplimentare, care exist„ deja.

Dac„ ne uit„m la fapta de a organiza demonstra˛ii sau mitinguri îÓn apropierea“ s„lilor de judecat„, intr„m la o defini˛ie: c‚t de aproape de sala de judecat„, la 1 kilometru, la 500 de metri, la 100 de metri? L„s„m la dispozi˛ia anchetatorilor, iar„∫i, o marj„ foarte larg„ de apreciere.

Noi apreciem c„ aceste Ónc„lc„ri pot fi foarte bine sanc˛ionate prin mijloace nepenale sau prin mijloace penale. Dac„ e vorba de amenin˛are, avem la dispozi˛ie textul care vizeaz„ amenin˛area; dac„ e vorba de ultraj, avem la dispozi˛ie textul care incrimineaz„ ultrajul.

Pentru c„ aceast„ formul„, repet, care mie mi se pare ambigu„, ca cineva, dac„ are dreptul s„ protesteze Ómpotriva unui fapt care constituie obiectul unei decizii judec„tore∫ti. Judec„torul se supune numai legii ∫i nu influen˛ei de o parte sau de alta sau a presei sau a altor elemente. Ar Ónsemna, la un moment dat, s„ incrimin„m ∫i opozi˛ii exprimate Ón pres„, Ón cadrul unui proces aflat pe rol. Dar judec„torul se supune numai legii ∫i el trebuie s„ decid„ numai Ón raport cu textele legale care stau la baza judec„rii cauzei ∫i nu la opiniile exprimate Ón pres„ sau Óntr-un miting sau Óntr-o demonstra˛ie care are loc Ón ora∫ sau Ón alt„ parte.

Deci, credem noi c„, din acest punct de vedere, acest text poate da prilejul unor practici abuzive ∫i poate limita libertatea de exprimare, pentru c„ o decizie judec„toreasc„, este clar, nu poate mul˛umi pe toat„ lumea, este de ordinul eviden˛ei. Dar aceasta nu Ónseamn„ c„ cet„˛enii nu au dreptul s„-∫i exprime un punct de vedere sau altul cu privire la litigiul unui proces.

™i, v„ aminti˛i, sunt ∫i cazuri din alte state, str„ine, unde un proces de pedofilie sau altele de acest gen, care produc de obicei mai mult„ emo˛ie public„, cum s„ nu dai dreptul oamenilor s„-∫i exprime un punct de vedere? Dar aceasta nu Ónseamn„ c„ judec„torul, prin asta, va trebui s„ ia o decizie sub presiunea opiniei publice, pentru c„ el se supune numai legii ∫i at‚t.

De aceea, cred c„ acest text, de noutate absolut„ Ón Codul penal, nu ar trebui s„ fie incriminat. Repet: n-ar trebui s„ existe, pentru c„ exist„ deja alte reglement„ri similare, care pot completa ceea ce se propune prin textul acesta.

V„ mul˛umesc.

Presiunea grupurilor sau a unei mul˛imi? Ca s„-∫i dea seama Ón ce postur„ e pus magistratul c‚nd, contra legii, el e nevoit, intimidat fiind de aceste grupuri de presiune, s„ dea alt„ solu˛ie.

Domnule Boc,

Judec„torul, procurorul, magistratul, expertul, martorul trebuie s„ fie protegui˛i, feri˛i, nu numai de influen˛a, presiunea politicului, ci ∫i a unor grupuri de interese!

## **Domnul Emil Boc**

Emil Boc

#105197

V„ pot asigura c„ m„ pot ap„ra singur, domnule pre∫edinte. Dar amendamentul meu este tocmai ca o form„ de respect, este o expresie a respectului pe care Ól am fa˛„ de puterea judec„toreasc„.

Adic„ eu, prin con˛inutul acestui amendament, ce mesaj Ói transmit? C„ n-am Óncredere Ón independen˛a ∫i Ón impar˛ialitatea judec„torului, c„ el nu s-ar supune legii ∫i s-ar supune v‚ntului care bate de afar„. Eu consider acest amendament o ofens„ la adresa judec„torilor, domnule pre∫edinte!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/2.IV.2004 ™i a∫ vrea s„ ne prezinte Ministerul Justi˛iei situa˛ii comparabile din alte ˛„ri din lume, dac„ exist„ vreun asemenea text? Eu am v„zut, Ón America, judec„torul care st„ la mas„, este un proces, un criminal Ón serie este judecat, s„ i se dea sau nu pedeapsa cu moartea, dar n-am v„zut pe nimeni s„-i trimit„ Ón Ónchisoare pe cei de afar„ care fac un miting sau s„ pun„ gloan˛ele de cauciuc sau tunurile cu ap„ pe ei. N-am v„zut, Ón America, ∫i acolo nu cred c„ nu e democra˛ie!

Domnule general B„doiu,

Faptele reprobabile despre care dumneavoastr„ vorbi˛i: amenin˛„ri, ∫antaj etc. sunt incriminate Ón Codul penal; la fel, ultrajul, dac„ este la adresa unui magistrat sau a unui poli˛ist. Dar a spune noi c„ nu avem Óncredere Ón judec„tor, c„, dac„, cumva, opinia public„ Óndr„zne∫te s„ ia o atitudine, judec„torul nu va ˛ine cont de lege ∫i va da o sentin˛„ dup„ cum bate v‚ntul afar„, cred c„ este o ofens„ la adresa magistra˛ilor ∫i, de aceea, nu-mi e fric„ s„ sus˛in acest amendament. Eu cred c„ este Ón favoarea lor, tocmai ca s„ demonstr„m c„ avem Óncredere Ón ceea ce ei fac ∫i aplic„ acolo, c„ aplic„ numai legea ∫i nu altceva.

Altfel ar Ónsemna c„ nu avem Óncredere Ón ei, ∫i repet: eu nu ∫tiu s„ mai existe o asemenea infrac˛iune incriminat„; sau s„ ni se prezinte Ón care dintre ˛„rile din lume exist„. Cel pu˛in, ∫tiu sigur c„ Ón America nu exist„, pentru c„ realit„˛ile sunt de ordinul eviden˛ei.

Iat„ de ce credem c„ toate actele men˛ionate de domnul general B„doiu pot fi sanc˛ionate prin alte articole din Codul penal — de la amenin˛are, ∫antaj, lipsire de libertate Ón mod ilegal ∫i a∫a mai departe.

Dac„ se Ónt‚mpl„ Ón sal„, judec„torul poate evacua sala.

Dac„ este vorba de un ∫antaj, sau de amenin˛are, sau de ultraj, poate dispune m„sura arest„rii pe loc. Nu este nici un fel de problem„. Orice magistrat poate face acest lucru. Dar nu trebuie acum s„ spunem c„, dac„ sunt 10 oameni Ón fa˛a sediului judec„toriei sau la un kilometru de judec„torie ∫i spun c„ ar trebui sau nu s„ fie condamnat„ o persoan„, gata, judec„torul va lua o atitudine Óntr-un sens sau altul. Cred eu c„ este o limitare a libert„˛ii de exprimare.

Oamenii au dreptul s„ se pronun˛e a∫a cum cred ei, dar judec„torul este singur, impar˛ial ∫i se supune numai legii. Aceasta este esen˛a societ„˛ii democratice — dezbaterea ∫i exprimarea Ón cadre pa∫nice a opiniilor pe care le avem.

Dac„ noi tot restr‚ngem prin tot felul de articole ∫i facem tot felul de subterfugii din acestea: ba Óntr-un loc s„ nu aib„ dreptul s„ stea mai mult de 5 persoane, ba Ón alt„ parte s„ nu aib„ dreptul s„ se pronun˛e cu privire la o chestiune aflat„ pe rolul instan˛elor judec„tore∫ti, ba Ón alt„ parte s„ nu fac„ altceva.

Iat„ c„, prin toate aceste articole, nu facem altceva dec‚t s„ restr‚ngem libertatea de exprimare.

S„ mai introducem din nou insulta Ón Codul penal, s„ mai men˛inem Ón continuare calomnia! Acestea sunt lucruri care atenteaz„ ∫i afecteaz„ libertatea de exprimare ∫i procesul democratic Ón ansamblu din Rom‚nia.

Ion Neagu

#112457

## **Domnul Ion Neagu:**

Dumneavoastr„ ∫ti˛i foarte bine, ca legiuitori, c„ Ón anumite Ómprejur„ri, c‚nd se impune ocrotirea unor valori Ón rela˛iile sociale, legiuitorul poate interveni ∫i incrimina fapte care nu au existat Ón peisajul Codului penal. A∫a procedeaz„ ast„zi legiuitorul — vine Ón fa˛a dumneavoastr„ cu incriminarea unor fapte care Ón ultima perioad„ de timp au c„p„tat o frecven˛„ aparte ∫i pot conduce la perturbarea activit„˛ii de Ónf„ptuire a justi˛iei.

™i v„ rog s„ observa˛i c„ este vorba de îgrupuri de presiune Ón s„lile de judecat„“. Ce libertate este aceasta?! Sunt Ónc„lcate ni∫te dispozi˛ii legale existente Ón prezent Ón Codul de procedur„ penal„. Am aici un text Ón vigoare care vorbe∫te de asigurarea ordinii ∫i solemnit„˛ii ∫edin˛ei de judecat„. P„i ce ordine ∫i solemnitate am eu c‚nd Ón sal„ sunt 10 persoane care manifest„ Ón vreun fel sau altul? Deci, pe de o parte exist„ un text de lege.

Pe de alt„ parte, ∫i vorbesc _de lege lata_ , am Ón actuala reglementare un text care permite judec„torului s„ constate delictul de audien˛„, adic„ un comportament care deranjeaz„ desf„∫urarea judec„rii cauzei Ón bune condi˛ii.

Astfel, aceste dispozi˛ii existente de ordin procedural privind solemnitatea actului de justi˛iei din codul de ast„zi sunt protejate prin aceste norme.

Cum voi permite ca Ón sal„ s„ intre 20 care s„ manifeste?! Ce fel de judecat„ este aceasta?! C‚nd mie, ca judec„tor, legea Ómi spune c„ pot Óndep„rta din sala de ∫edin˛„ orice persoan„ care deranjeaz„ buna desf„∫urare a activit„˛ii judiciare.

Ca judec„tor, grupurile de presiune nu am cum s„ le Ónl„tur; Ómi este greu. ™i, atunci, legiuitorul vine ∫i incrimineaz„ aceast„ fapt„.

## Domnule Boc,

Chestiunea cu îÓn apropierea acestora“ eu cred c„ se refer„ la sala de ∫edin˛„, pentru c„ se spune: îÓn s„lile de judecat„ ori Ón apropierea acestora“. A cui? A s„lilor! Nu discut de o Ónt‚lnire a unora care protesteaz„ Ón strad„. Deci, este vorba de cei din apropierea s„lii de judecat„, care m„ deranjeaz„.

Iat„ deci ce s-a urm„rit prin acest text: s-a urm„rit protejarea activit„˛ii de Ónf„ptuire a justi˛iei, s-a urm„rit

traducerea Ón via˛„ a unor norme procedurale existente la aceast„ dat„, Ón vigoare.

™i v„ rog s„ Ómi permite˛i, domnule pre∫edinte, s„ v„ ∫i citesc…

## **Domnul Puiu Ha∫otti**

Ion Neagu

#114854

Bine. Dac„ vre˛i, este discutabil„ apropierea, dar la prima ipotez„ cred c„ nu Óncape nici o discu˛ie, ∫i aici cred c„ nu avem ce obiecta — este vorba de sintagma îgrup de presiune Ón sala de judecat„“.

Dac„ vre˛i, chestiunea cu îapropierea acestora“ ar putea genera anumite dispute, opinii — c‚t de departe, unde, cum. Dar la prima ipotez„ — îÓn sala de judecat„“ — cred c„ nu poate fi vorba de vreo discu˛ie.

™i acum v„ rog s„ Ómi permite˛i s„ v„ citesc ce spune textul art. 298 din Codul de procedur„ penal„ Ón vigoare: îAsigurarea ordinii ∫i solemnit„˛ii ∫edin˛ei. Pre∫edintele trebuie s„ vegheze asupra men˛inerii ordinii, solemnit„˛ii, put‚nd lua m„surile necesare Ón acest scop. Poate limita accesul publicului la judecat„ ˛in‚nd seama de m„rimea s„lii de ∫edin˛„. Persoanele ∫i p„r˛ile care asist„ la ∫edin˛„ sunt obligate s„ p„streze disciplina ∫edin˛ei. C‚nd o parte sau oricare alt„ persoan„ tulbur„ ∫edin˛a sau nesocote∫te m„surile luate, pre∫edintele atrage aten˛ia s„ respecte disciplina, iar Ón caz de repetare ori abateri grave dispune Óndep„rtarea din sal„“. Iat„, deci, de ce grupul de presiune nu are ce c„uta acolo.

Eu discut pe texte Ón vigoare, nu spun pove∫ti!

Art. 299: îDac„ Ón cursul ∫edin˛ei se s„v‚r∫e∫te o fapt„ prev„zut„ de legea penal„, pre∫edintele constat„ acea fapt„, identific„ pe f„ptuitor, Óntocme∫te un procesverbal, Ól poate aresta pe Ónvinuit…“, ∫i textul curge.

Va s„ zic„, codul nu a f„cut dec‚t s„ ocroteasc„ aceste dispozi˛ii legale Ón vigoare.

Domnule Boc,

Libertatea aceasta de manifestare are ∫i ea ni∫te limite. Cum s„ le dau voie la doi — trei s„ vin„ cu m„ciuca sau cu b‚ta de baseball Ón sala de ∫edin˛„ ∫i s„ spun: îLas„-i, domnule, c„ au dreptul de a se manifesta“?! Pardon! Este o Óngr„dire prin lege, ∫i eu v„ ar„t care este textul.

De aceea, cred eu c„ ceea ce e discutabil din punctul de vedere al dumneavoastr„ este aspectul acesta: îori Ón apropierea acestora“. Aici, da, se poate discuta pe aceast„ ipotez„. De aceea, cred c„ trebuie men˛inut art. 344. Nu se pune problema unei elimin„ri.

Márton Árpád Francisc

#135757

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Œn primul r‚nd, este, aici, un amendament al comisiei. S-a propus o modificare a textului ini˛ial, deci propun s„ se men˛in„ prima variant„. Œn al doilea r‚nd, este nevoie ∫i de o formulare mai exact„ a variantei din textul respectiv. ™i Óncerc s„ v„ demonstrez de ce.

Œn primul r‚nd, fiind vorba despre obiecte de o anumit„ importan˛„, exist„ o lege care se refer„ la aceste obiecte. Aceast„ lege protejeaz„, Óntr-un fel, acele obiecte care sunt clasificate Ón tezaur. Totodat„, aceast„ lege a fost modificat„ dup„ ce a fost depus acest proiect de lege, prin restr‚ngerea anumitor elemente, numai la obiectele clasificate Ón tezaur.

Pe de alt„ parte, obiectele acestea clasificate au tratament aparte ∫i Óncerc s„ v„ demonstrez despre ce este vorba. Un obiect clasificat, indiferent dac„ este o sculptur„, o pictur„ sau un instrument muzical, care este dus dincolo de grani˛ele ˛„rii, se consider„ a fi exportat, se consider„ a fi exportat temporar. Dac„ se duce dincolo de grani˛ele ˛„rii cu inten˛ia de a readuce, deci unul care c‚nt„ la vioar„ ∫i se duce s„ ˛in„ un concert face un export temporar al viorii respective. Este trimis un obiect de art„ s„ fie expus undeva, Óntr-o alt„ ˛ar„ dec‚t Rom‚nia, se duce un export temporar al obiectului respectiv. ™i, atunci, avem ni∫te prevederi legale.

Ce trebuie s„ facem? Œn forma pe care o avem acum, mai ales cea ie∫it„ din comisie, Ónseamn„ c„ nici o oper„ de art„, nici un instrument muzical nu poate trece grani˛a Rom‚niei, nici pentru expozi˛ie, nici pentru un singur concert, indiferent dac„ face parte din tezaur sau face parte din fond, nu poate fi dus dincolo de grani˛ele ˛„rii. Chiar ∫i inten˛ia de a face un asemenea demers este un caz penal. Drept pentru care, pe de o parte propun men˛inerea aproape a textului din proiectul de lege, cu o mic„ modificare: îEfectuarea oric„ror opera˛iuni de export definitiv de bunuri culturale...“ ∫i textul r„m‚ne

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/2.IV.2004 Ón varianta propus„ din textul ini˛ial. Deci Ónc„ o dat„: îEfectuarea oric„ror opera˛iuni de export definitiv de bunuri culturale mobile clasate, aflate Ón proprietatea public„ sau de bunuri culturale mobile clasate Ón tezaur, indiferent de proprietar.“; deci, Ón cazul acesta, îindiferent de proprietar“. Sau ar putea fi ∫i o alt„ solu˛ie, s„ zicem îexportul ilegal de bunuri“ ∫i atunci ne afl„m Ón aceea∫i situa˛ie, nu m-am conformat acelor prevederi legale Ón care trebuie s„ m„ prezint ca s„ primesc o h‚rtie, ca s„ m„ pot duce, cu propria mea vioar„, ca s„ concertez.

Emil Boc

#153144

Bun„voin˛a mea, domnule pre∫edinte, fa˛„ de generozitatea dumneavoastr„, c„ mi-a˛i acordat posibilitatea s„ m„ exprim, am zis m„car acel articol care vizeaz„ la 497, dac„ nu gre∫esc, incriminarea acelor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 38/2.IV.2004 persoane sau sanc˛ionarea penal„ a acelor persoane care nu se prezint„ la Óncorporare, s„ fie eliminat din Codul penal. Acest lucru cred c„ m„car ar reprezenta un prim semnal politic c„ stagiul militar obligatoriu nu mai este o realitate ∫i c„ apropierea momentului Ón care stagiul militar va fi facultativ ∫i din punct de vedere legal, nu numai constitu˛ional, va fi foarte aproape.

Œn˛eleg Óns„ rigorile pe care dumneavoastr„ le ave˛i ∫i care vor fi expuse aici: c„ Ónc„, prin lege, stagiul militar este obligatoriu ∫i c„ din acest punct de vedere s-ar justifica men˛inerea Ón continuare a textului, Ón˛eleg aceste rigori, dar cred c„ av‚nd Ón vedere c„ vorbim de un nou Cod penal al Rom‚niei, care se va aplica Ónc„ cel pu˛in 30 de ani, c‚t s-a aplicat vechiul cod, cred c„ nu ar trebui s„ mai avem Ón Codul penal aceast„ sanc˛iune la adresa persoanelor care nu se prezint„ la Óncorporare. M„ refer c„ nu ar trebui s„ mai fie o sanc˛iune penal„, poate fi o sanc˛iune administrativ„, o amend„ s„-i d„m acelui t‚n„r care nu se prezint„, dar nu o sanc˛iune penal„, adic„ s„-l trimitem la Ónchisoare pentru c„ el a votat la revizuirea Constitu˛iei pentru eliminarea stagiului militar obligatoriu, iar a doua zi noi Ól trimitem la Ónchisoare pentru c„ nu s-a prezentat. Mi se pare o contradic˛ie Ón termeni, cel pu˛in deocamdat„, ∫i a incrimina doar la nivel administrativ mi se pare suficient, s„ r„m‚n„ o amend„, s„ fie o contraven˛ie, ∫i nu o sanc˛iune penal„ aceast„ fapt„ ∫i Ón,continuare, unit„˛ile Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale ∫i ale Ministerului de Interne s„ procedeze la recrutarea voluntar„, pentru c„ sunt destui tineri care doresc Ón mod voluntar s„ fac„ armata, iar cei care nu vor, p‚n„ la eliminarea ∫i din lege a stagiului militar, s„ fie supu∫i la o sanc˛iune doar, repet, administrativ„, contraven˛ional„, ∫i nu penal„. Cred c„ ar fi o solu˛ie bun„.

Valer Dorneanu

#170128

V„ mul˛umesc.

Supun Ónt‚i votului dumneavoastr„, la ultimul text al codului, art. 500 — propunerea f„cut„ de c„tre domnul deputat B„doiu, de a se prelungi data intr„rii Ón vigoare p‚n„ la un an.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc.

Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Supun din nou votului dumneavoastr„ Ónlocuirea termenului de îsiguran˛„ na˛ional„“ cu îsecuritate na˛ional„“. Am votat deja la unul dintre texte, dar s„ fi˛i de acord ca, ori de c‚te ori se utilizeaz„ aceast„ sintagm„, s„ fie folosit„ cea din Constitu˛ie.

Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Stima˛i colegi,

V„ mul˛umesc foarte mult pentru r„bdarea dumneavoastr„, pentru participarea la dezbaterea acestei legi foarte importante.

Da˛i-mi voie, Ónainte de a Ónchide ∫edin˛a, s„ v„ prezint o informare cu privire la legile care sunt depuse la secretarul general al Camerei Deputa˛ilor, Ón vederea exercit„rii dreptului de sesizare a Cur˛ii Constitu˛ionale:

—Legea pentru Ónfiin˛area unor comune;

—Legea privind respingerea Ordonan˛ei Guvernului nr. 18/2003 pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea ∫i func˛ionarea Societ„˛ii Rom‚ne de Radiodifuziune ∫i Societ„˛ii Rom‚ne de Televiziune;

—Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unit„˛ilor sanitare publice de interes jude˛ean ∫i local;

—Legea privind declararea ca ora∫ a comunei Pope∫ti-Leordeni, jude˛ul Ilfov;

—Legea privind schimbarea denumirii satului Dumbrava, comuna Ciugud, jude˛ul Alba, Ón Limba;

—Legea privind Ónfiin˛area comunei Dalnic, prin reorganizarea comunei Moac∫a, jude˛ul Covasna;

—Legea pentru declararea ca ora∫ a comunei Voluntari, jude˛ul Ilfov;

—Legea pentru declararea ca ora∫e a unor comune. Declar Ónchis„ ∫edin˛a de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor. M‚ine este plen.

Rog membrii Biroului permanent s„ vin„ la ora 14,00 pentru a ˛ine ∫edin˛a s„pt„m‚nal„ ∫i, Ómpreun„, s„ vin„ ∫i Comitetul ordinii de zi.

## _™edin˛a s-a Óncheiat la ora 13,50._

Cuprins

Stenograma

Dezbateri asupra Legii Codului penal