Frunda György

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Œnaintea dreptului la replic„, vreau s„-l felicit pe domnul senator Solcanu.

Vreau s„ v„ spun, stima˛i colegi, c„ cei care suntem, pu˛ini, care am fost aici acum zece ani, putem c‚nt„ri ast„zi diferen˛a. Acum zece ani, Ón Senat, ar fi fost imposibil„ o abordare at‚t de ra˛ional„ a problemei romilor sau a oric„rei minorit„˛i na˛ionale.

Œn privin˛a replicii, s„ v„ ar„t c‚t de democratic„ este Uniunea Maghiar„ din Rom‚nia. Œl contrazic pe colegul ∫i prietenul meu, Eckstein Kovács Péter. Recens„m‚ntul este un instrument oficial. Fiecare dintre noi se poate declara, apar˛in‚nd la comunitatea, la majoritatea sau la minoritatea de care se consider„ legat prin limb„, prin religie, prin tradi˛ie ∫i prin istorie. Acestea sunt elementele determinante ale apartenen˛ei noastre fa˛„ de o na˛iune sau de alta. Fiecare ne-o putem alege cum vrem noi ∫i nimeni nu poate s„-˛i pun„ nici o piedic„. Œntrebarea este dac„ individul are libertatea, Ón primul r‚nd, psihic„, curajul s„ se declare apar˛in‚nd de o minoritate sau alta, at‚ta timp c‚t percep˛ia general„ asupra romilor este negativ„, at‚ta timp c‚t exist„ ru∫ine s„ fie romi, e adev„rat c„ mul˛i oameni au o re˛inere, o fric„ de a se declara ca fiind membrii acestei minorit„˛i. Exist„ un institut european de studiere a problemei romilor. Am v„zut Ón îLe Figaro“ o hart„ a Europei privind num„rul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 5/12.II.2005 romilor. ™i aceasta Ónt„re∫te ce v„ spuneam eu. Rom‚nia este pe primul loc Ón Europa, cu cea mai mare comunitate de romi, de peste 3 milioane de persoane. Este cu totul alt„ problem„ dac„ numai a ∫asea parte din ei au curajul de a-∫i asuma apartenen˛a la acest lucru. Dar, dac„ ve˛i discuta cu buliba∫ii, cu conduc„torii romilor, ∫i eu am f„cut asta ∫i Ónainte de 1990, eram cunoscut ca fiind unul din avoca˛ii care aveam mul˛i clien˛i ˛igani, cum le spuneam, ∫i sunt oameni cu care sunt Ón rela˛ii foarte bune ∫i ast„zi. Sunt oameni demni, oameni care nu au facult„˛i, oameni care nu au preg„tire de Ónv„˛„m‚nt superior, dar care au o Ón˛elepciune de via˛„ cum nu au mul˛i oameni care au preg„tire educa˛ional„ de Ónalt grad. Noi trebuie s„-i stimul„m pe ace∫ti oameni s„-∫i recunoasc„ identitatea. ™i cu asta facem dou„ lucruri deodat„, domnilor. Facem ceva pentru comunitatea de romi, dar facem ceva ∫i pentru majoritatea rom‚n„ din aceast„ ˛ar„. Dac„ ei vor avea curajul s„-∫i recunoasc„ identitatea, dac„ ei vor avea posibilitatea s„-∫i rezolve propriile probleme, Ón primul r‚nd ei, de la Ónv„˛„m‚nt la identitate na˛ional„, de la problem„ social„ la problem„ economic„, num„rul infractorilor va sc„dea. ™i dac„ vorbim de infractori, sunt de acord, sunt, din p„cate, foarte mul˛i infractori, dar ei sunt îg„inari“. Ei mai fur„ din buzunare, fac ceva... Nu ei sunt marea criminalitate Ón Rom‚nia. ™i s„ nu Óncerc„m s„ ducem discu˛ia Óncolo. Marea criminalitate organizat„ este cu totul altceva Ón Rom‚nia. ™i nu are nici o leg„tur„ sau o leg„tur„ mult prea mic„, tangen˛ial„ cu romii.