Stenogramă plen

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Œmi revine deosebita onoare de a conduce ∫edin˛a Senatului Ón aceast„ diminea˛„, Ónlocuindu-l pe domnul pre∫edinte Nicolae V„c„roiu, Ón conformitate cu Regulamentul Senatului.

Doresc s„ v„ anun˛ c„, din totalul senatorilor, doi dintre colegii no∫tri sunt Ón delega˛ii oficiale ∫i unul este bolnav. Sunt absen˛i motivat domnii senatori Geoan„ Mircea ∫i Norica Nicolai, iar domnul senator Mihai Ungheanu este Ón concediu medical.

Sunt asistat de colegii mei, domnii senatori Antonie Iorgovan ∫i Puskás Valentin Zoltán, secretari ai Senatului.

A∫ dori s„ v„ supun aten˛iei ordinea de zi. ™tiu c„ ea a fost distribuit„ tuturor colegilor. Œn leg„tur„ cu ordinea de zi dac„ cineva dintre dumneavoastr„ dore∫te s„ aib„ vreo interven˛ie?

Dac„ Ón leg„tur„ cu ordinea de zi nu are nimeni nici o interven˛ie,

Œn leg„tur„ cu programul de lucru, propunerea este ca s„ lucr„m azi de la ora 9,00 la ora 13,00. Avem c‚teva probleme organizatorice, care sunt pe ordinea de zi. Œn rest, dezbaterea proiectelor de lege.

Dac„ Ón leg„tur„ cu programul de lucru al ∫edin˛ei dore∫te cineva s„ aib„ vreo interven˛ie?

Œn leg„tur„ cu programul de lucru pentru s„pt„m‚na viitoare are cineva vreo interven˛ie?

Domnul senator Lupoi dorea s„ aib„ o scurt„ interven˛ie la probleme organizatorice. V„ rog, domnule senator.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn conformitate cu Regulamentul Senatului, trebuie s„ Óndeplinim o formalitate ∫i v„ rog s„-mi permite˛i s„-mi anun˛, Ón mod oficial, demisia din Partidul Rom‚nia Mare.

V„ rog s„ lua˛i act ∫i s„ comunica˛i secretariatului general.

Domnule senator, Ón leg„tur„ cu grupul parlamentar dac„ dori˛i s„ face˛i o precizare. Oricum, s-a Ónscris Ón stenogram„ declara˛ia dumneavoastr„.

P„r„sesc Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, pentru c„, Ón mod evident, nu...

Din acest moment, dumneavoastr„ ve˛i fi senator independent. S-a luat act de aceast„ declara˛ie. Intr„m Ón ordinea de zi adoptat„.

La punctul 2, dup„ cum a˛i luat cuno∫tin˛„, avem validarea mandatului de senator al domnului Toma Ion.

Invit Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri s„ ne prezinte raportul.

V„ rog, domnule pre∫edinte.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a fost sesizat„ cu privire la validarea mandatului de senator al domnului Toma Ion din Circumscrip˛ia electoral„ nr. 30 Olt. Cercet‚nd dosarul depus de domnul Toma Ion, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a constatat c„ sunt Óndeplinite toate condi˛iile prev„zute de lege ∫i adopt„ un raport favorabil, Ón temeiul art. 14 din Regulamentul Senatului, ∫i propune plenului validarea mandatului de senator al domnului

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 5/12.II.2005 Toma Ion, Ón Circumscrip˛ia electoral„ nr. 30 Olt, pentru mandatul din legislatura 2004—2008, ∫i ureaz„ succes noului coleg.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

V„ mul˛umesc.

Dac„ exist„ interven˛ii Ón leg„tur„ cu raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri? Nu sunt.

Pentru depunerea jur„m‚ntului, declar deschis„ ∫edin˛a solemn„ a Senatului ∫i rog intonarea imnului. _(Se intoneaz„ Imnul Na˛ional al Rom‚niei)._

Reamintesc c„, potrivit prevederilor Legii nr. 8/2002, jur„m‚ntul scris se roste∫te individual, se semneaz„ de c„tre fiecare senator ∫i se depune la pre∫edintele Senatului spre p„strare. Jur„m‚ntul se roste∫te cu m‚na dreapt„ pe Biblie ∫i Constitu˛ie. Œl rog pe domnul Toma Ion s„ pofteasc„ la acest microfon.

## **Domnul Ion Toma:**

Jur„m‚nt de credin˛„ fa˛„ de ˛ar„ ∫i popor.

Eu, Toma Ion, Ón calitate de senator ales Ón Circumscrip˛ia electoral„ nr. 20 Olt,

Jur credin˛„ patriei mele Rom‚nia.

Jur s„ respect Constitu˛ia ∫i legile ˛„rii.

Jur s„ ap„r democra˛ia, drepturile ∫i libert„˛ile fundamentale ale cet„˛enilor, suveranitatea, independen˛a, unitatea ∫i integritatea teritorial„ a Rom‚niei.

Jur s„-mi Óndeplinesc cu onoare ∫i fidelitate mandatul Óncredin˛at de popor.

A∫a s„ m„ ajute Dumnezeu!

Dac„ dori˛i s„ spune˛i c‚teva cuvinte.

## **Domnul Ion Toma:**

Pentru mine, venit din Olt, este o experien˛„ nou„, o provocare, Ón acela∫i timp, ∫i sper s„ fiu un foarte bun coleg.

V„ mul˛umesc.

Declar Ónchis„ ∫edin˛a solemn„ a Senatului. Continu„m ordinea de zi adoptat„. La punctul 4 avem o not„ privind scrisoarea pre∫edintelui Rom‚niei referitoare la participarea Rom‚niei la misiunea ONU Ón Afganistan ∫i opera˛iunea îALTHEA“, precum ∫i la modificarea condi˛iilor privind suportarea cheltuielilor na˛ionale Ón cadrul for˛ei de protec˛ie a misiunii ONU din Irak.

Potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 42/2004 privind participarea for˛elor armate la misiuni Ón afara teritoriului statului rom‚n, pre∫edintele Rom‚niei informeaz„ Parlamentul c„ a aprobat participarea Rom‚niei la misiunea ONU Ón Afganistan ∫i la opera˛iunea îALTHEA“,

precum ∫i modificarea condi˛iilor privind suportarea cheltuielilor na˛ionale Ón cadrul for˛ei de protec˛ie a misiunii ONU din Irak.

Prezenta not„ a fost adus„ la cuno∫tin˛a senatorilor Ón ∫edin˛a de ast„zi, 3 februarie 2005. Procedura inform„rii Parlamentului de c„tre pre∫edintele Rom‚niei, prev„zut„ la art. 7 din Legea nr. 42/2004, este Óndeplinit„ deja ∫i la Camera Deputa˛ilor.

Œn continuare, la punctul 5 avem constituirea unor comisii de mediere la urm„toarele proiecte de lege: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 97/2003 privind finalizarea procesului de privatizare la Societatea Comercial„ îTEPRO“ — S.A. Ia∫i. Œn leg„tur„ cu aceast„ mediere, Alian˛a P.N.L.-P.D. urmeaz„ s„ desemneze doi senatori, P.S.D. — doi senatori, P.R.M. — un senator, P.U.R. (social-liberal) — un senator ∫i U.D.M.R. — un senator. Raportul a fost Óntocmit de Comisia pentru privatizare.

Cel de-al doilea: proiect de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 138...

Rog liderii grupurilor parlamentare s„ preg„teasc„ propunerile nominale ale colegilor care vor face parte din aceste comisii de mediere.

Cel de-al doilea este proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea ∫i completarea Codului de procedur„ civil„.

Comisia de mediere va fi format„ din doi colegi de la Alian˛a îD.A.“ P.N.L.-P.D., doi senatori din partea Grupului P.S.D., un senator din partea Grupului P.R.M., un senator din partea Grupului Partidului Umanist (socialliberal) ∫i un senator din partea U.D.M.R.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Din partea Grupului parlamentar al Alian˛ei P.N.L.-P.D. pentru Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 97/2003, Ói propunem pe domnii senatori R„dulescu Cristache ∫i Varujan Vosganian.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 5/12.II.2005

Mul˛umesc.

Din partea Grupului P.S.D., tot la prima comisie de mediere.

Din partea Grupului P.S.D., v„ propunem pe domnul senator Neculai Apostol ∫i pe domnul senator Aurel Simionescu.

Din partea Grupului social-democrat, v„ propunem pe domnul senator Doru Ioan T„r„cil„ ∫i pe domnul senator Antonie Iorgovan.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului P.R.M.

Mul˛umesc.

Din partea Grupului P.R.M., pentru prima comisie de mediere.

Pentru prima comisie de mediere, din partea Grupului P.R.M., propunem pe domnul senator Carol Dina.

Din partea Grupului Umanist (social-liberal).

Grupul Partidului Umanist din Rom‚nia (social-liberal) propune, pentru prima comisie, referitor la medierea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei nr. 97/2003, pe domnul senator Radu Terinte.

Din partea Grupului P.R.M., pentru aceast„ comisie de mediere, propunem pe domnul senator Bindea Liviu.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului Umanist (social-liberal).

Din partea Partidului Umanist Rom‚n (social-liberal), propunem pe domnul senator Gavril„ Vasilescu.

V„ mul˛umesc. Din partea U.D.M.R.?

Pentru comisia de mediere privind Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 138/2000, U.D.M.R. propune pe domnul senator Eckstein Kovács Péter.

Mul˛umesc.

Din partea Grupului U.D.M.R., pentru prima comisie de mediere.

Pentru prima comisie de mediere, ∫i anume referitor la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 97/2003, Grupul U.D.M.R. propune pe domnul senator Pete ™tefan.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

V„ mul˛umesc.

Prima comisie de mediere a fost completat„.

Stima˛i colegi,

Pentru a doua comisie de mediere, cea referitoare la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 138/2000, au fost desemna˛i doamna senator Norica Nicolai ∫i domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului social-democrat.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Are cineva vreun comentariu Ón leg„tur„ cu aceast„ componen˛„ a comisiei de mediere? Œn˛eleg c„ nu.

Da. Stima˛i colegi, din partea Grupului Alian˛ei P.N.L.-P.D., pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 166/2002, la comisia de mediere au fost desemna˛i domnii senatori Oprea Mario ∫i Jurcan Dorel.

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului P.S.D.

Din partea P.S.D., v„ propunem pe domnul senator Aristide Roibu ∫i pe domnul senator ™erban Nicolae.

V„ mul˛umesc. Din partea P.R.M.

Din partea Grupului senatorial P.R.M., propunem pe domnul senator Dinescu Valentin.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 5/12.II.2005

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului Umanist (social-liberal)?

Din partea Partidului Umanist (social-liberal), Ól propunem pe domnul senator Ilie Stoica.

V„ mul˛umesc.

Din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din Rom‚nia?

Din partea U.D.M.R., propunem pe domnul senator Eckstein Kovács Péter.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

## V„ mul˛umesc.

Œn leg„tur„ cu aceast„ comisie de mediere dore∫te cineva s„ fac„ vreo interven˛ie? Œn˛eleg c„ nu este cazul.

Trecem la punctul 6 din ordinea de zi. Este vorba de proiectul de lege pentru care termenul de 45 de zile prev„zut de art. 75 alin. (2) din Constitu˛ie s-a Ómplinit ∫i care se consider„ adoptat, urm‚nd a fi trimis la Camera Deputa˛ilor: proiectul de lege se refer„ la completarea art. 7 din Legea nr. 333/2001 privind unele m„suri pentru diminuarea consecin˛elor Óncet„rii r„scump„r„rii de unit„˛i de fond de c„tre Fondul Na˛ional de Investi˛ii. Am f„cut acest anun˛ pentru ca plenul Senatului s„ ia la cuno∫tin˛„ c„, prin aprobare tacit„...

Acest proiect de lege va fi trimis la Camera Deputa˛ilor, care este Camer„ decizional„ Ón acest domeniu.

Dori˛i s„ face˛i o interven˛ie... v„ rog, domnule senator Funar.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Am o Óntrebare pentru conducerea de azi a ∫edin˛ei noastre. De ce s-a ajuns Ón aceast„ situa˛ie, la aprobare tacit„? Cine a avut interesul s„ nu se dezbat„ acest proiect de lege Ón Senat?

Nu cred c„ este neap„rat o Óntrebare adresat„ actualei conduceri a Senatului. Probabil c„ ea, eventual, poate fi Ómp„r˛it„ foarte pu˛in pentru noi ∫i ceva mai mult pentru ceilal˛i. Cert este c„, datorit„ Óntreruperii ∫i relu„rii activit„˛ii Senatului dup„ alegeri, s-a dep„∫it acest termen.

Din partea comisiei sesizat„ Ón fond pentru aceast„ lege dore∫te cineva s„ intervin„?

V„ rog, domnule senator.

## **Domnul Viorel ™tefan:**

Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Pe marginea acestui proiect de lege s-a Óntocmit un raport al comisiei de specialitate, raportul a fost dezb„tut Ón plen ∫i, la solicitarea Grupului parlamentar P.R.M., a fost retrimis la comisie pentru raport suplimentar... _(Rumoare, discu˛ii.) ..._ exact Ón perioada de precampanie ∫i, apoi, de campanie. Deci asta ar fi cauza principal„ pentru care s-a ajuns Ón aceast„ situa˛ie.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valentin Dinescu**

**:**

Viorel, alt„ explica˛ie nu ai?

## Domnule pre∫edinte,

Eu am lucrat la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci la acest proiect. Vreau s„ spun c„ argumenta˛ia adus„ de domnul senator Viorel ™tefan nu onoreaz„ Senatul. Nu se poate veni Ón plenul Senatului s„ se spun„ c„ datorit„ precampaniei electorale nu s-a putut finaliza un proiect de lege at‚t de important. Este vorba aici de mii de oameni c„rora trebuia s„ li se rezolve o problem„ financiar„, o problem„ financiar„ care treneaz„ de mult„ vreme Ón Rom‚nia.

Aceste discu˛ii au avut loc Ónainte de precampanie. Sigur c„ grupul nostru parlamentar a cerut retrimiterea, dar nu a cerut Óngroparea acestui proiect de lege. Deci a∫a stau lucrurile, ∫i orice modalitate de a se desc„rca gestiunea de responsabilit„˛i politice spre alte grupuri parlamentare dec‚t cele care formau majoritatea atunci este inutil„ ∫i nu este onorant„.

S„ se spun„ limpede: s-a f„cut un proiect de lege complicat pentru rezolvarea acestei probleme, imposibil de realizat, implicarea C.E.C.-ului, ∫i o chestiune foarte complicat„, care nu avea ∫anse s„ treac„, ∫i de aceea s-a l„sat s„ se ajung„ Ón situa˛ia Ón care suntem ast„zi. De aceea am intervenit, fiindc„ s-a Óncercat s„ se mute responsabilitatea Ón alt„ zon„.

Grupul P.R.M. a f„cut bine c„ a salvat un proiect de lege Óncerc‚nd s„ se rediscute ∫i s„ vin„ ca lumea.

V„ mul˛umesc. Cred c„ toat„ lumea s-a l„murit.

Trecem la punctul 7 din ordinea de zi: proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Rom‚nia ∫i Spania privind recunoa∫terea reciproc„ a permiselor de conducere ale cet„˛enilor rom‚ni ∫i spanioli, Ón scopul preschimb„rii, semnat la Bucure∫ti la 1 septembrie 2004.

Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ a Óntocmit raportul.

Domnule pre∫edinte, v„ rog s„ pofti˛i.

Reprezentan˛ii Guvernului? Avem ∫i un membru al Guvernului. V„ mul˛umim, domnule ministru.

Dau cuv‚ntul reprezentan˛ilor Guvernului, pentru a prezenta proiectul de lege.

## **Domnul Florin Sandu** — _secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

Doamnelor ∫i domnilor senatori, bun„ ziua. V„ urez un an plin de Ómpliniri.

Prin proiectul de lege supus ast„zi dezbaterii se propune ratificarea Acordului dintre Rom‚nia ∫i Spania

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 5/12.II.2005 privind recunoa∫terea reciproc„ a permiselor de conducere auto ale cet„˛enilor rom‚ni ∫i spanioli, Ón scopul preschimb„rii, semnat la Bucure∫ti la 1 septembrie 2004. De fapt, se stabile∫te c„ cele dou„ p„r˛i contractante recunosc reciproc permisele de conducere na˛ionale emise de autorit„˛ile competente atunci c‚nd acestea sunt Ón vigoare, potrivit clauzelor convenite Ón acord, ∫i toate drepturile titularilor acestor permise, a∫a cum sunt ele men˛ionate Ón text.

Totodat„, se stabilesc reguli clare privind preschimbarea acestor permise f„r„ ca titularul s„ sus˛in„ o nou„ examinare. De fapt, este o recunoa∫tere a permiselor de conducere rom‚ne ∫i spaniole Ón Rom‚nia sau Spania.

Œntruc‚t, potrivit legii rom‚ne, pentru a intra Ón vigoare, acordul Ón discu˛ie trebuie s„ fie ratificat de Parlament, v„ adresez rug„mintea s„ aproba˛i proiectul de lege Ón forma prezentat„, adoptat„ ∫i de Camera Deputa˛ilor. V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei sesizate Ón fond.

## Domnule pre∫edinte,

## Stima˛i colegi,

Prin acest acord se d„ posibilitatea titularului unui permis de conducere valabil, emis de c„tre autorit„˛ile competente din Rom‚nia sau Spania, care Ó∫i stabile∫te re∫edin˛a pe teritoriul celuilalt stat, s„-∫i preschimbe permisul s„u de conducere cu unul echivalent Ón statul de re∫edin˛„, preschimbarea efectu‚ndu-se f„r„ examinarea sa teoretic„ sau practic„, cu anumite excep˛ii, prev„zute Ón textul documentului.

La propunerea Guvernului, pre∫edintele Rom‚niei, prin Decretul nr. 355/29 octombrie 2004, a aprobat supunerea spre ratificarea Parlamentului a acordului men˛ionat mai sus.

Am primit avize favorabile de la Comisia pentru politic„ extern„ ∫i de la Consiliul Legislativ. Comisia noastr„ a dezb„tut ∫i, cu unanimitate de voturi pentru, a adoptat raportul favorabil la acest proiect de lege, pe care Ól supunem spre dezbatere ∫i adoptare plenului Senatului, Ón conformitate cu prevederile Constitu˛iei revizuite Ón 2003, ca lege ordinar„.

## V„ mul˛umesc.

Dac„ la dezbateri generale dore∫te reprezentantul vreunui grup parlamentar s„ ia cuv‚ntul. Din partea Grupului P.R.M., v„ rog.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Prezentul proiect de lege este ∫i rezultatul activit„˛ii pe care subsemnatul am desf„∫urat-o Ón circumscrip˛ia electoral„ ∫i el const„ Ón faptul c„ mai mul˛i maramure∫eni care lucreaz„ Ón Spania au solicitat Ón repetate r‚nduri, ∫i la cabinetul meu parlamentar, s„ se fac„ o asemenea interven˛ie. Am f„cut interven˛ia, Ón 2003, Ministerului de Externe. Domnul ministru Cristian

Diaconescu mi-a r„spuns chiar atunci ∫i iat„ c„ ast„zi s-a rezolvat una din marile probleme a zeci de mii de rom‚ni care lucreaz„ Ón Spania. A∫ vrea doar s„ eviden˛iez faptul c„ s-a ajuns Óntr-o asemenea situa˛ie Ón care Spania era singura ˛ar„ care nu avea acest tratat de recunoa∫tere a permiselor de conducere, ∫i sunt foarte, foarte mul˛i rom‚ni care lucreaz„ Ón aceast„ ˛ar„, Ón calitate de conduc„tori auto.

De aceea, permite˛i-mi s„ salut aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ ∫i s„ v„ propun, doamnelor ∫i domnilor colegi, s„ o vota˛i. P.R.M., bineÓn˛eles, va vota pentru!

Alt grup parlamentar mai dore∫te s„ ia cuv‚ntul prin vreun reprezentant?

V„ rog, domnul senator Stroe.

Œn calitate de senator de Maramure∫, de vicepre∫edinte al Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„ ∫i, bineÓn˛eles, de membru al Grupului liberal, sus˛in acest proiect de lege ∫i v„ rug„m s„-l aprob„m.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

## V„ mul˛umesc.

Œn˛eleg c„ ∫i Grupul îD.A.“ Partidul Na˛ional Liberal-P.D. sus˛ine adoptarea acestui proiect de lege.

Mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Œn˛eleg c„ nu este cazul.

Din partea Guvernului mai dori˛i s„ ave˛i vreo interven˛ie? Nu.

Din partea comisiei? Nu.

Raportul!

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Raportul a fost adoptat cu 110 de voturi pentru ∫i o ab˛inere.

Trecem la punctul 8: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 118/2004 privind acordarea unor drepturi salariale personalului Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor.

Raportul a fost Óntocmit de asemenea de Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„, legea este o lege organic„.

Dau cuv‚ntul reprezentan˛ilor Guvernului.

## **Domnul Florin Sandu:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

P‚n„ la data emiterii de c„tre Guvern a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 118/2004, supus„ ast„zi aprob„rii, valoarea de referin˛„ sectorial„ Ón raport cu care se calculeaz„ salariile personalului Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor era mai mic„ dec‚t cea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 5/12.II.2005 aplicabil„ personalului militar din celelalte institu˛ii publice din sistemul de ap„rare na˛ional„, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„.

Œn vederea elimin„rii acestor discrimin„ri, prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 118/2004 au fost reglementate urm„toarele aspecte:

Valoarea de referin˛„ sectorial„ pentru personalul militar ∫i func˛ionarii publici cu statut special a fost majorat„ de la 1.333.932 lei la 1.600.600 lei Óncep‚nd cu luna ianuarie 2005 ∫i, respectiv, la 1.728.648 lei Óncep‚nd cu luna octombrie 2005, aceasta cuprinz‚nd ∫i cre∫terile salariale ce se vor acorda personalului din sectorul bugetar Ón anul 2005. Am fost pentru a se realiza acest lucru.

A fost suspendat„ aplicarea dispozi˛iilor art. 6 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea ∫i alte drepturi ale poli˛i∫tilor referitoare la acordarea sporului de fidelitate de p‚n„ la 20% din salariul de baz„.

A fost redus„ cu 5% limita de constituire a fondului de premiere.

De asemenea, av‚nd Ón vedere faptul c„ Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 102/2004 a fost modificat„ ∫i completat„ prin dispozi˛ia Legii nr. 360/2002 privind statutul poli˛i∫tilor, referitoare la institu˛ia suspend„rii din func˛ie a poli˛i∫tilor, Ón ordonan˛a de urgen˛„ supus„ ast„zi aprob„rii a fost reglementat„ Ón textul art. 3 acordarea drepturilor b„ne∫ti ale poli˛istului aflat Ón astfel de situa˛ii.

Deci, de fapt, pentru a se realiza ∫i o cre∫tere salarial„ a celor care au mai pu˛in„ vechime Ón munc„, s-a renun˛at la acel spor de fidelitate. Œn felul acesta, cresc salariile poli˛i∫tilor tineri. Cresc ∫i la ceilal˛i poli˛i∫ti, dar cu o valoare mai mic„.

Lu‚nd Ón considerare toate aceste aspecte, precum ∫i faptul c„ aplicarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 118/2004 se realizeaz„ din fondurile aprobate Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor pe anul 2005, v„ adresez rug„mintea de a adopta proiectul de lege Ón forma prezentat„. Deci nu se solicit„ alte surse din bugetul de stat.

**:**

Domnule pre∫edinte, o chestiune de procedur„.

V„ rog.

S-a afirmat Ón raportul comisiei c„ este lege ordinar„. Dumneavoastr„ a˛i afirmat c„ este lege organic„. Exist„ o diferen˛„ Óntre cele dou„ pozi˛ii sau, m„ rog, a˛i omis dumneavoastr„?

Scrie Ón ordinea de zi.

Eu nu am spus ce fel de caracter are aceast„ lege.

A˛i spus, domnule pre∫edinte. Atunci, Ómi retrag observa˛ia.

Probabil c„ am gre∫it. Legea este ordinar„. De altfel, Ón proiectul ordinii de zi, pe care Ól au to˛i colegii senatori, este men˛ionat.

Dac„ din partea grupurilor parlamentare dori˛i s„ interveni˛i?

Domnul senator Paul P„curaru, din partea Grupului Alian˛ei îD.A.“ P.N.L.-P.D.

Domnule pre∫edinte, stima˛i colegi,

V„ mul˛umesc.

Din partea comisiei sesizate Ón fond.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Obiectul de reglementare al acestui proiect de lege const„ Ón acordarea unor drepturi salariale personalului Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor prin cre∫terea valorii de referin˛„ sectorial„ de la 1.333.932 lei, c‚t este Ón prezent, la 1.600.600 lei, pentru perioada ianuarie— septembrie 2005 ∫i, respectiv, 1.728.648 lei, Óncep‚nd cu luna octombrie 2005.

Prin aceast„ m„sur„ se elimin„ diferen˛ele salariale existente Óntre personalul din Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor ∫i personalul militar din celelalte institu˛ii din sistemul de ap„rare na˛ional„, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„, care beneficiaz„ de aceste drepturi.

Am primit avize favorabile de la Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ ∫i de la Consiliul Legislativ.

Sigur c„ ast„zi, pe ordinea de zi, avem mai multe acte normative care vizeaz„ modific„ri semnificative Ón sistemul intern de retribuire, inclusiv pentru personalul bugetar. Pot s„ spun c„ am parcurs Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 118/2004, ∫i ni∫te prime observa˛ii, care Ónseamn„, totodat„, critici la adresa ini˛iatorilor, vin din faptul c„, Ón primul r‚nd, ne lipse∫te avizul Consiliului Economic ∫i Social. Nu cred c„ noi am desfiin˛at C.E.S. sau, dac„ l-am desfiin˛at, l-am desfiin˛at prin omisiune, pentru c„ nici unul din proiectele de lege pe care le avem ast„zi pe ordinea de zi ∫i care vizeaz„ drepturi salariale, drepturi sociale ∫i a∫a mai departe nu este Ónso˛it, a∫a cum era normal, de un aviz al C.E.S., care s„ ne spun„ ∫i el ce cred despre acest subiect patronatele, sindicatele. Din p„cate, dac„ p‚n„ acum avizul C.E.S. era formal, de acum Óncolo lipse∫te cu des„v‚r∫ire, ∫i una din Óntreb„rile pe care a∫ vrea s„ le adresez ini˛iatorilor acestui proiect de lege este — ∫i e vorba de Guvernul trecut — dac„, cumva, a desfiin˛at C.E.S. ∫i noi nu ∫tim.

A doua observa˛ie pe care o am este legat„ de nerespectarea prevederilor Legii nr. 24/2000. Legea nr. 24/2000 oblig„ ca, atunci c‚nd ai modific„ri financiare,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 5/12.II.2005 modific„ri de buget, modific„ri de pozi˛ii bugetare, proiectul de lege s„ fie Ónso˛it de o fundamentare financiar„, adic„ a vedea care este reflexia Ón buget a m„surilor pe care le propui.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Desigur, orice fel de ini˛iativ„ sau proiect de lege care vizeaz„ probleme dintr-un domeniu ca acesta la care se refer„ prezentul proiect suscit„, provoac„, pe bun„ dreptate, anumite Óntreb„ri ∫i anumite neclarit„˛i care se cer a fi elucidate.

Œn ce m„ prive∫te, fa˛„ de explica˛iile pe care le-am primit de la ini˛iator Ón cadrul dezbaterilor din comisie, a∫a cum a rezultat ∫i din raport, am sus˛inut ∫i eu adoptarea acestui proiect de lege, dar se impun c‚teva preciz„ri, dup„ p„rerea mea.

Nu numai c„ ar fi de dorit, dar este obligatoriu s„ avem o uniformitate, o stabilitate ∫i o transparen˛„ Ón chestiunea salariilor ∫i a altor drepturi b„ne∫ti ale Óntregului personal bugetar ∫i Ón cadrul acestora, ale func˛ionarilor publici cu statut special, a∫a cum sunt cea mai mare parte a cadrelor Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, precum ∫i a cadrelor militare. Trebuie evitat ca astfel de mici derapaje, Ón care, m„ rog, argumentat pe baza precarit„˛ii fondurilor bugetare, la un anumit moment ∫i Óntr-un anumit sector, s„ avem de-a face cu... eu nu le spun prestidigita˛ii, c„ ar fi un cuv‚nt nepotrivit, dar mici artificii, care, iat„, dau o not„ de element... nu suspect, dar, Ón orice caz, artificial, unei chestiuni care, repet, trebuie s„ fie clar„ pentru toat„ lumea.

A∫a cum este cunoscut salariul ∫i alte elemente de venit ale parlamentarilor, a∫a trebuie s„ se ∫tie ce drepturi b„ne∫ti are — salarii ∫i altele — un comisar ∫ef de la Poli˛ia de Frontier„, nu care anume, dar un comisar ∫ef cu o vechime de at‚˛ia ani.

Mai mult dec‚t at‚t, atunci c‚nd se proiecteaz„ bugetul, neap„rat, trebuie ˛inut cont de aceste elemente. Nu se poate s„ argument„m, cum a fost aici, s„ diminu„m alte drepturi, care ∫i ele sunt prev„zute Ón legi, ca s„ putem umbla la valoarea de referin˛„ sectorial„.

Am socotit necesar s„ v„ re˛in aten˛ia cu aceste chestiuni, care Ónclin s„ cred c„ nu reprezint„ numai elemente ale propriei mele opinii.

Altfel, repet, sunt pentru adoptarea proiectului de lege. Mul˛umesc.

Mul˛umesc, domnule senator.

De altfel, a∫a cum ∫tim cu to˛ii, dezbaterile parlamentare se public„ Ón Monitorul Oficial, Partea a II-a, ∫i aceste preciz„ri vor fi foarte utile pentru cei care vor dori s„ studieze cum trebuie aplicat„ foarte corect aceast„ lege.

Dac„ mai dore∫te cineva?

Domnul senator Ila∫cu, din partea Grupului P.R.M.

Am Ón˛eles din interven˛ia dumneavoastr„ c„ Grupul parlamentar al Alian˛ei îD.A.“ P.N.L.-P.D. sus˛ine proiectul de lege, a∫a cum, de altfel, ∫i Guvernul a men˛ionat, c„ sus˛ine proiectul de lege.

Dac„ din partea altor grupuri parlamentare mai dore∫te cineva s„ intervin„?

V„ rog, domnul senator Szabó, din partea Grupului parlamentar U.D.M.R.

Este un proiect de lege binevenit, doar at‚t vreau s„ spun, prea t‚rziu, pentru c„ salariile poli˛i∫tilor ∫i, Ón general, ale celor care ne ap„r„ sunt foarte mici, Ón compara˛ie cu alte state. De aceea, Grupul parlamentar P.R.M. va vota pentru.

V„ mul˛umesc.

V„ rog, din partea Grupului Umanist (social-liberal).

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 5/12.II.2005

Partidul Umanist Rom‚n (social-liberal) sus˛ine acest proiect de lege. Singurul aspect pe care vreau s„-l men˛ionez este c„ trebuie o mai mare aten˛ie, Ón viitor, av‚nd Ón vedere diferen˛ele ∫i scara valorilor care este, Ón momentul de fa˛„, Ón Rom‚nia. Deci vrem s„ fim mult mai aten˛i vizavi de salariul cercet„torilor, vizavi de salariul doctorilor, nu numai Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, c„ Ón˛eleg c„ acum aliniem cu salariul celor de la Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Dac„ din partea.... v„ rog, m„ scuza˛i. Din partea Grupului social-liberal... social-democrat, scuza˛i...

Social-democrat. ™i pentru stenogram„. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

A∫ vrea s„ fac Ónt‚i o prim„ precizare. Este vorba de o ordonan˛„ care se aplic„ deja, astfel Ónc‚t discu˛iile Ón leg„tur„ cu interpretarea, aplicarea, urm„rirea resurselor bugetare, a implica˛iilor ∫i influen˛elor bugetare sunt tardive.

Eu a∫ vrea s„ fac o precizare ∫i s„ adresez o rug„minte de principiu. A fost o lun„ de vacan˛„ parlamentar„, nu suntem chiar proasp„t veni˛i ∫i nu lu„m cuno∫tin˛„ de asemenea documente care apar Ón ordinea de zi a plenului Senatului Ón ∫edin˛„. Toate aceste discu˛ii pot s„ aib„ loc Ón comisie, pot s„ aib„ loc din momentul primirii proiectelor de lege care apar la casete ∫i, Ón acest fel, s„ evit„m comentariile cu iz de declara˛ii politice.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat sus˛ine acest proiect de lege. El, a∫a cum am spus, este ini˛iat de Guvernul pe care noi l-am condus, ordonan˛a se aplic„ deja ∫i eu cred c„ nu exist„ probleme deosebite Ón leg„tur„ cu interpretarea ∫i aplicarea acestor dispozi˛ii.

Mul˛umesc.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Dup„ cum a˛i v„zut, nu exist„ probleme ∫i, de altfel, Guvernul sus˛ine acest proiect de lege.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Ave˛i o problem„ de procedur„?

## **Domnul Liviu-Doru Bindea**

**:**

O interven˛ie.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Nu. Dac„ ave˛i o problem„ de procedur„. Nu vi s-a men˛ionat numele, ca s„ da˛i o replic„. Noi suntem la dezbateri generale.

## **Domnul Liviu-Doru Bindea**

**:**

S-a f„cut referire la Parlament, domnule pre∫edinte.

Suntem la dezbateri generale ∫i fiecare grup parlamentar Ó∫i spune p„rerea despre proiectul de lege aflat Ón dezbatere. Grupul P.R.M. ∫i-a spus-o, v„ mul˛umim. Dac„ ave˛i o problem„ de procedur„... v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

V„ rog s„-mi permite˛i s„-mi exprim absolut uimirea despre modul Ón care un coleg senator d„ indica˛ii celorlal˛i senatori cum s„ lucreze, ce probleme s„ ridice.

Domnule senator, cu to˛ii am v„zut textele care trebuiau v„zute, iar modul Ón care dumneavoastr„ ne spune˛i cum s„ lucr„m nu cred c„ are o baz„ regulamentar„ sau legal„.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Dac„ din partea Guvernului mai dori˛i s„ face˛i preciz„ri? V„ rog.

A∫ vrea s„ r„spund vizavi de c‚t este valoarea. Este vorba de 2.025 miliarde lei. 1.825 miliarde lei sunt acoperite din sporul de fidelitate, iar 800 miliarde din procentul de 5%.

Referitor la salarizarea celor din sistemul de ap„rare — este vorba de Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, S.R.I., S.P.P. ∫i celelalte — modul Ón care este compus salariul este similar. Este solda de func˛ie ∫i solda de grad profesional, ∫i nu de grad. Sporurile, de asemenea, sunt similare. Deci legisla˛ia privind salarizarea este similar„ cu cele din sistemul de ap„rare.

V„ mul˛umim.

Dac„ din partea comisiei se mai dore∫te vreo interven˛ie?

De fapt, dac„ este s„ fim clari, este o problem„ cu trimitere spre viitor. De ce? Pentru c„ este vorba de categorii de sume. P‚n„ acum, categoriile acestea care intr„ Ón prime sau Ón cealalt„ form„ nu intrau Ón calculul pentru pensie, ∫i aici se producea o diferen˛iere foarte serioas„. Cred c„ suntem cu to˛ii de acord c„ ar fi fost incorect s„ se men˛in„ aceast„ diferen˛iere.

V„ mul˛umesc.

Acestea fiind spuse, trecem la votarea raportului comisiei sesizate Ón fond.

V„ rog s„ vota˛i.

Au votat 105 senatori pentru, 3 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere.

Supun acum votului dumneavoastr„ legea Ón ansamblu.

V„ rog s„ vota˛i.

Au fost pentru 108 senatori, doi Ómpotriv„. Legea a fost adoptat„.

Trecem la urm„toarele puncte de pe ordinea de zi.

Am Ón˛eles din partea Guvernului c„ exist„ o propunere.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 5/12.II.2005 ## **Domnul Bogdan Olteanu** — _ministru pentru Rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

Dac„ Óng„dui˛i, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, la punctele 24 ∫i 25 din ordinea de zi particip„ tot reprezentan˛ii Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor ∫i, cu acordul Senatului, v-am ruga s„ le mut„m Ón continuarea acestor prime trei proiecte, la care ini˛iator a fost Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor.

Mai exist„ acum un proiect, punctul pe ordinea de zi ∫i, dup„ aceea, cu bun„voin˛a dumneavoastr„, s„ mut„m ∫i 24, ∫i 25.

Rug„mintea reprezentantului Guvernului urmeaz„ s„ o supun la vot.

V„ rog s„ vota˛i.

Cu 92 de voturi pentru, 6 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, s-a votat.

S„ trecem la punctul 24 de pe ordinea de zi...

Punctul 9...

Punctul 9 din ordinea de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 102/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul poli˛istului.

Raportul a fost Óntocmit tot de Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„.

Dau cuv‚ntul reprezentantului Guvernului, pentru a prezenta pe scurt proiectul.

Reglementarea vizeaz„ o procedur„ nou„, mai eficient„, de cercetare a abaterilor comise de poli˛i∫ti, astfel Ónc‚t ace∫tia s„ se desf„∫oare cu mai mult„ celeritate, iar, pe de alt„ parte, s„ urm„rim respectarea mai ferm„ a unor principii constitu˛ionale, respectiv prezum˛ia de nevinov„˛ie pe timpul cercet„rilor ∫i neluarea unor m„suri punitive p‚n„ c‚nd nu se pronun˛„ instan˛a.

P‚n„ la data emiterii de c„tre Guvern a ordonan˛ei de urgen˛„ supuse ast„zi aprob„rii, modalitatea de reglementare a statutului poli˛istului Ón raport cu unele m„suri cu caracter procesual penal a creat posibilitatea producerii unor anomalii juridice asupra drepturilor fundamentale ale acestuia, extinz‚nd diferen˛e de regim juridic, pe de o parte, Óntre sanc˛iunile disciplinare aplicabile poli˛istului ∫i cele aplicabile func˛ionarului public, iar, pe de alt„ parte, Óntre drepturile poli˛istului ∫i cele ale cadrelor militare Ón activitate, Ón special acele drepturi referitoare la plata compensa˛iei pentru chirie.

Lu‚nd Ón considerare principiul constitu˛ional, prezum˛ia de nevinov„˛ie ∫i necesitatea corel„rii prevederilor aplicabile poli˛i∫tilor cu cele aplicabile func˛ionarilor publici ∫i cadrelor militare, s-a impus luarea unor m„suri imediate pentru modificarea statutului.

Astfel, a fost abrogat„ dispozi˛ia referitoare la instituirea Semnului onorific _Œn Serviciul Poli˛iei_ pentru poli˛i∫tii cu o vechime de 15—20 ∫i, respectiv, 25 de ani, Óntruc‚t prin lege special„ a fost instituit Semnul onorific _Œn Serviciul Patriei_ .

Au fost modificate ∫i corelate dispozi˛iile referitoare la acordarea compensa˛iei pentru chirie, pentru ca acestea s„ fie similare cu cele aplicabile personalului militar.

A fost introdus„ o nou„ sanc˛iune disciplinar„, trecerea poli˛istului Óntr-o func˛ie inferioar„ p‚n„ la cel mai mult nivelul de baz„ al gradului profesional avut pentru similitudine cu statutul func˛ionarilor publici.

S-a introdus prevederea potrivit c„reia, Ón cazul s„v‚r∫irii de c„tre poli˛ist a unor abateri grave care aduc atingere imaginii ∫i credibilit„˛ii institu˛iei, precum ∫i profesiei de poli˛ist, cercetarea prealabil„ ∫i consultarea consiliilor de disciplin„ s„ se dispun„ ∫i s„ se efectueze imediat dup„ constatarea faptei.

## Mul˛umesc.

Domnul pre∫edinte al Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Proiectul de lege are Ón vedere modificarea ∫i completarea Statutului poli˛istului Ón sensul corel„rii prevederilor din unele acte normative adoptate ulterior, precum ∫i pentru asigurarea unei protec˛ii mai eficiente a poli˛istului, ca func˛ionar public cu statut special, Ón situa˛iile prev„zute de lege care impun suspendarea sa din func˛ie.

Astfel, se reglementeaz„ distinct situa˛ii Ón care poli˛istul poate fi suspendat din func˛ie sau pus la dispozi˛ie ca rezultat al Ónceperii urm„ririi penale sau al trimiterii Ón judecat„, dreptul la o compensa˛ie pentru chirie de p‚n„ la 50% din salariul de baz„, precum ∫i corelarea cu prevederile Legii nr. 29/2000 privind sistemul na˛ional de decora˛ii al Rom‚niei, modificat„, prin care se instituie Semnul onorific _Œn Serviciul Patriei_ ∫i pentru func˛ionarii publici cu statut special.

Am primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ.

Comisia noastr„ a dezb„tut amendamentul formulat de Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, pe care, Ón principiu, ∫i l-a Ónsu∫it, dar a hot„r‚t s„ men˛in„ Ón text alin. (1) al art. 31 ∫i prevederea referitoare la aprobarea dat„ de conduc„torul unit„˛ii din care face parte poli˛istul.

Cu unanimitate de voturi pentru, comisia noastr„ a hot„r‚t s„ adopte raport de admitere, cu amendamentul cuprins Ón anexa la raport.

Œn conformitate cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice ∫i urmeaz„ s„ fie adoptat cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„.

V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 5/12.II.2005

™i eu v„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul la dezbateri generale? V„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Aceast„ modificare a Statutului poli˛istului este una binevenit„, pentru c„ Ón situa˛ia Ón care poate deveni poli˛istul, ca urmare a unor verific„ri, a unor cercet„ri, se consfin˛e∫te recunoa∫terea, ∫i, Ón favoarea lui, a prezum˛iei de nevinov„˛ie. Este o chestiune care trebuia reglementat„, pentru c„ se crease situa˛ia Ón care asupra acestor oameni, de∫i plana asupra lor prezum˛ia de nevinov„˛ie, s„ se ia ni∫te m„suri care aveau, ulterior, consecin˛e foarte importante cu privire la toat„ cariera sau la via˛a lor.

Acest act normativ vine s„ limpezeasc„ aceste lucruri. Subliniez doar faptul c„ acel amendament a fost f„cut la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, eu am fost autorul lui ∫i am eliminat o Ómpletire de criterii obiective cu un criteriu subiectiv Ón acordarea unor facilit„˛i. Se refer„ la locuin˛e pentru lucr„torii din Ministerul de Interne. Œn afar„ de criteriile obiective, era propus criteriul subiectiv al aprob„rii conduc„torului, or, am considerat c„ aceast„ Ómbinare trebuie s„ fie eliminat„, s„ nu fie poli˛istul la cheremul conduc„torului, dac„ a Óndeplinit condi˛iile obiective, atunci, la simpla lui cerere, s„-i fie atribuit„, Ón condi˛iile legii, locuin˛a, pentru c„ la aceasta se refer„ textul de lege.

De aceea, Partidul Rom‚nia Mare sus˛ine acest proiect de lege ∫i rug„m ca ∫i ceilal˛i colegi s„ voteze pentru.

V„ mul˛umesc.

## Mul˛umesc.

Din partea Grupului social-democrat, domnul senator Vasile Ion.

## Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Deja suntem la a doua ∫i urmeaz„ ∫i a treia reglementare care prive∫te Ón mod special partea militar„, dac„ pot spune a∫a, Ón condi˛iile Ón care avem un Minister al Administra˛iei ∫i Internelor.

Nu am s„ fac comentarii vizavi de acest proiect de lege ∫i, bineÓn˛eles c„, personal, o s„-l sus˛in. Am o Óntrebare, totu∫i, pentru domnul secretar de stat.

f n‚nd cont de faptul c„ una din institu˛iile la nivel teritorial, prefectura, face parte din Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, acolo sunt angaja˛i civili ∫i care, evident, au ∫i ei probleme legat de salarizare, dac„ exist„ Ón portofoliul dumneavoastr„ o perspectiv„, s„ zicem, mul˛umitoare ∫i pentru aceast„ categorie de personal.

V„ mul˛umesc.

Grupul social-democrat Ón˛eleg c„ sus˛ine...

Am spus...

## V„ mul˛umesc.

Domnul senator Stroe, din partea Grupului P.N.L.-P.D.

Dou„ chestiuni a∫ vrea s„ precizez. Prima: Grupul P.N.L.-P.D. — îD.A.“ sus˛ine acest proiect de lege, ∫i al doilea lucru pe care vreau s„-l spun, ∫i anume s„-i dau r„spuns domnului senator Bindea, a fost necesar„ aceast„ introducere, men˛inere Ón text a acordului pe care trebuie s„-l dea conduc„torul unit„˛ii, pentru c„ el este ordonator de credite, ∫i vreau s„ spun c„ este posibil oric‚nd s„ existe o list„ foarte lung„ cu oameni care Óndeplinesc toate criteriile, ∫i atunci trebuie luat„ o decizie. Deci toate criteriile prev„zute de c„tre comisia tehnic„ respectiv„. ™i, atunci, trebuie luat„ o decizie. Aceast„ decizie nu o poate lua, efectiv, dec‚t conduc„torul unit„˛ii, care este ordonatorul de credite. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

## Mul˛umesc.

Œn˛eleg c„ nu mai sunt alte lu„ri de cuv‚nt.

Trecem Ón continuare la punctul...

## **Domnul Vasile Ion**

**:**

R„spunsul Guvernului...

Nu, la dezbateri generale, domnule senator, se spun lucrurile referitoare la punctul de vedere al grupului ∫i, dac„ totu∫i e o problem„... v„ rog...

R„spunsul este afirmativ. Exist„ Ón preocup„ri s„ se creeze o lege prin care s„ se rezolve ∫i problema celor de la administra˛ia public„.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umim.

Trecem Ón continuare la punctul 24 de pe ordinea de zi, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 113/2004 privind contractarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 5/12.II.2005 Ómprumuturilor externe de la institu˛ii financiare interna˛ionale pentru programul de reabilitare a infrastructurii din ora∫ele mici ∫i mijlocii (SAMTID). Dau cuv‚ntul reprezentantului Guvernului.

Programul SAMTID este destinat identific„rii unor solu˛ii pentru Ómbun„t„˛irea st„rii tehnice a infrastructurii locale ∫i calit„˛ii serviciilor de alimentare cu ap„ ∫i canalizare pentru ora∫ele mici ∫i mijlocii, este coordonat de Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor, iar finan˛atorul acestuia este Ministerul Finan˛elor Publice

Finan˛area proiectului se deruleaz„ Ón trei faze: pilot, extindere ∫i consolidare. Acestea se realizeaz„ din fonduri alocate de la bugetul de stat, fonduri PHARE ∫i fonduri din credite externe.

Pentru asigurarea acesteia a treia surse, Ministerul Finan˛elor Publice, deci credite externe, a Óncheiat Ón acest sens mai multe acorduri de finan˛are cu diferite institu˛ii interna˛ionale.

Prin proiect s-a instituit o derogare de la dispozi˛iile legale privind accesul unei autorit„˛i a administra˛iei publice locale la un Ómprumut, doar pentru Ómprumuturile externe contractate de stat ∫i subÓmprumutate unit„˛ilor administrativ teritoriale Ón cadrul acestui program, precum ∫i derog„ri de la legisla˛ia privind datoria public„, Ón sensul c„ dac„ autoritatea administra˛iei publice locale nu-∫i poate primi sumele necesare pentru plata sumelor aferente Ómprumutului extern, Guvernul poate aproba, prin hot„r‚re, completarea acestor resurse proprii ale bugetelor locale.

Aceste m„suri au fost luate pentru a veni Ón sprijinul autorit„˛ilor administra˛iei publice locale, pentru continuarea reabilit„rii infrastructurii din ora∫ele mici ∫i mijlocii.

Av‚nd Ón vedere aspectele prezentate, precum ∫i raportul favorabil Óntocmit de Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului, v„ adresez rug„mintea de a adopta proiectul de lege Ón forma prezentat„. V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc. Comisia sesizat„ Ón fond, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Da, v„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Œn ∫edin˛a din 26 ianuarie a.c., Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului a analizat proiectul de lege ∫i a hot„r‚t s„ adopte raport de admitere, re˛in‚nd, Ón principal, urm„toarele:

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea unor m„suri privind contractarea Ómprumuturilor externe de la institu˛ii financiare interna˛ionale pentru programul de reabilitare a infrastructurii din ora∫ele mici ∫i mijlocii.

Potrivit prevederilor art. 1, se acord„ derogare de la obligativitatea respect„rii art. 59 alin. (4) din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 45/2003, aprobat„ cu modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 108/2004, pentru unit„˛ile administrativ teritoriale cuprinse Ón Programul SAMTID. Respectiv, autorit„˛ilor publice locale li se interzice accesul la Ómprumuturi sau s„ garanteze orice

fel de Ómprumut dac„ totalul datoriilor anuale reprezent‚nd ratele scadente la Ómprumuturile contractate ∫i/sau garantate, dob‚nzile ∫i comisioanele aferente acestora, inclusiv ale Ómprumutului care urmeaz„ s„ fie contractat ∫i/sau garantat Ón anul respectiv dep„∫e∫te limita de 20% din totalul veniturilor proprii ale unit„˛ilor administrativ-teritoriale, cu excep˛ia cazurilor aprobate prin legi speciale.

De asemenea, se prevede c„ Guvernul, prin hot„r‚re, poate aproba completarea surselor proprii ale bugetelor locale cu sume din fondul de risc ce se constituie potrivit Legii datoriei publice nr. 313/2004, av‚nd ca destina˛ie rambursarea Ómprumutului extern, plata dob‚nzii, comisioanelor ∫i a altor costuri aferente.

Comisia a primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ ∫i de la Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Prin natura reglement„rilor, proiectul de act normativ face parte din categoria legilor organice, urm‚nd a fi adoptat„ conform art. 76 alin. (1) din Constitu˛ia Rom‚niei.

Œn consecin˛„, Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului propune plenului Senatului adoptarea acestui proiect de lege Ón forma transmis„ de Guvern.

V„ mul˛umesc.

Dac„ din partea grupurilor parlamentare dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul.

V„ rog, din partea Grupului social-democrat.

Proiectul de lege pe care-l dezbatem este unul extrem de important, se refer„ la o problem„ deosebit„ pentru Rom‚nia, problema infrastructurii.

La acest proiect de lege s-au f„cut dezbateri, consult„ri cu primari, cu oameni ai administra˛iei publice locale ∫i, de aceea, proiectul de lege are ∫i sus˛inerea, de fapt, a administra˛iilor publice locale.

Mi se pare o lege extrem de important„, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat o sus˛ine.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

V„ mul˛umesc.

Dac„ altcineva nu mai dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Proiectul de lege nu are amendamente.

-

Legea a fost adoptat„. Este o lege organic„.

Trecem la punctul 25 din ordinea de zi, proiectul de

Lege privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 215/2001, Legea administra˛iei publice locale.

Este vorba de o propunere legislativ„ care a fost adoptat„ la Camera Deputa˛ilor, raportul a fost Óntocmit de Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 5/12.II.2005 Dau cuv‚ntul reprezentantului Guvernului, pentru a ne prezenta proiectul de lege ∫i punctul de vedere al Guvernului.

Propunerea legislativ„ are ca obiect modificarea art. 68 alin. (1) lit. i) din Legea nr. 215/2001, Legea administra˛iei publice locale, Ón sensul c„ Ón locul sintagmei îgardieni publici“ este men˛ionat„ sintagma îPoli˛ie Comunitar„“ printre celelalte structuri chemate s„ asigure ordinea public„ ∫i lini∫tea locuitorilor.

Totodat„, la lit. j) a aceluia∫i articol se precizeaz„ Ón mod expres c„ activitatea Poli˛iei Comunitare este condus„ de c„tre primari.

Preciz„m c„, potrivit dispozi˛iilor art. 22 din Legea nr. 371/2004 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Poli˛iei Comunitare, actele normative Ón care sunt prev„zute drepturi ∫i obliga˛ii, precum ∫i orice alte norme juridice care vizeaz„ activitatea corpurilor gardienilor publici se modific„ Ón mod corespunz„tor.

Av‚nd Ón vedere aceast„ prevedere, la data intr„rii Ón vigoare a acestei legi, la data de 1 ianuarie 2005, dispozi˛iile art. 68 lit. i) ∫i j) din Legea administra˛iei publice locale — a c„rei modificare se propune — vor fi implicit modificate Ón mod corespunz„tor, inclusiv prin Ónlocuirea sintagmei îgardieni publici“ cu sintagma îPoli˛ie Comunitar„“.

Totodat„, preciz„m c„ adoptarea modific„rii de la lit. j) alin. (1) a art. 68 presupune modificarea con˛inutului dispozi˛iei lit. c) din art. 16 — 371, Ón care se stipuleaz„ expres c„ îprimarii Óndrum„, supravegheaz„ ∫i controleaz„ activitatea Poli˛iei Comunitare“.

Fa˛„ de cele sus-men˛ionate ∫i av‚nd Ón vedere dispozi˛iile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnic„ legislativ„ pentru elaborarea actelor normative, care interzic paralelismele ∫i contradic˛iile ce se pot manifesta Óntre prevederile diferitelor acte normative, v„ adresez rug„mintea s„ nu adopta˛i propunerea legislativ„ Ón forma prezentat„, de fapt, s-a ∫i modificat prin apari˛ia Legii Poli˛iei Comunitare.

Œn˛eleg c„, de fapt, propunerea legislativ„ a r„mas f„r„ obiect, pentru c„, Óntre timp, propunerea a fost preluat„ Ón lege.

S-a corelat textul prin apari˛ia legii.

activitatea Poli˛iei Comunitare, conform atribu˛iilor stabilite acesteia prin lege.

Av‚nd Ón vedere prevederile art. 22 din Legea nr. 371/2004, potrivit c„reia actele normative Ón care sunt prev„zute drepturi ∫i obliga˛ii, precum ∫i alte norme juridice care vizeaz„ activitatea gardienilor publici se modific„ Ón mod corespunz„tor, dispozi˛iile art. 68 alin. (1) lit. i) ∫i lit. j) din Legea administra˛iei publice locale vor fi, implicit, modificate, nefiind necesar„ ∫i oportun„ o modificare expres„.

Comisia a primit aviz favorabil al Consiliului Legislativ ∫i punctul de vedere al Guvernului, care nu sus˛ine adoptarea acestei ini˛iative.

Fa˛„ de cele prezentate mai sus, Comisia pentru administra˛ia public„ ∫i organizarea teritoriului propune plenului Senatului respingerea proiectului de Lege privind modificarea ∫i completarea Legii nr. 215/2001, Legea administra˛iei publice locale.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

V„ mul˛umesc.

Lucrurile cred c„ sunt foarte clare, nu mai sunt alte interven˛ii, este un raport de respingere.

Mai Ónt‚i supun la vot raportul comisiei. V„ rog s„ vota˛i.

Au fost pentru respingere, deci pentru aprobarea raportului comisiei, 91 de senatori ∫i o ab˛inere.

Nu mai trebuie!

Prin adoptarea raportului, pe cale de consecin˛„, s-a respins proiectul de lege.

Trecem la punctul 10 al ordinii de zi.

Rog reprezentatul Comisiei pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„ ∫i tineret s„-∫i ocupe locul, de asemenea, ∫i reprezentan˛ii Guvernului.

La punctul 10 avem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 104/2004 pentru modificarea alin. (8) al art. 8 din Legea nr. 269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar Ón vederea stimul„rii achizi˛ion„rii de calculatoare.

Legea este o lege ordinar„.

V„ rog, reprezentantul Guvernului, ave˛i cuv‚ntul pentru a ne prezenta proiectul de lege.

Din partea comisiei, ave˛i cuv‚ntul, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn ∫edin˛a din 24 ianuarie 2005, comisia analizat proiectul de lege ∫i a hot„r‚t s„ adopte raport de respingere din urm„toarele considerente: proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea alin. (1) al art. 68 din Legea administra˛iei publice locale, Ón sensul corel„rii prevederilor acesteia cu cele ale Legii nr. 371/2004 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Poli˛iei Comunitare.

Potrivit dispozi˛iilor art. 16 din Legea nr. 371/2004, primarul Óndrum„, supravegheaz„ ∫i controleaz„

## **Domnul Dumitru Miron** — _secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii_ **:**

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii subliniaz„ utilitatea acestui act normativ. Aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ modific„ un singur alineat, al art. 8, amend‚ndu-l din forma conform c„reia, Ón 30 de zile de la momentul Ón care universit„˛ile vor Ónainta aplica˛iile studen˛ilor, trebuie s„ se ridice de c„tre beneficiarii selecta˛i cuponul valoric pentru achizi˛ionarea calculatoarelor, termenul va fi stabilit prin hot„r‚re de Guvern.

Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii apreciaz„ c„ aceasta este o flexibilizare benefic„, cre‚nd, consolid‚nd posibilitatea ca un num„r c‚t mai mare de beneficiari,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 5/12.II.2005 Óntemeiat, s„ fie Óndrept„˛i˛i s„ beneficieze de aceast„ facilitate, care este o investi˛ie Ón viitor ∫i un mijloc de a asigura o egalitate de ∫ans„ sau o atenuare a decalajului dintre ∫anse.

Œn concluzie, vreau s„ spun c„ Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii sus˛ine aprobarea acestei ordonan˛e de urgen˛„ pentru modificarea alin. (8) din art. 8.

V„ mul˛umim.

V„ rog, comisia sesizat„ Ón fond, ave˛i cuv‚ntul.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

A∫a cum s-a spus, obiectul de reglementare al proiectului de lege este prelungirea termenului de achizi˛ionare de calculatoare de c„tre tinerii care Óndeplinesc condi˛iile stabilite prin Legea nr. 269/2004.

Lu‚nd Ón dezbatere proiectul de lege, comisia Ól avizeaz„ favorabil ∫i propune plenului Senatului dezbaterea ∫i adoptarea acestuia, f„r„ amendamente.

S-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ.

Œn raport cu obiectul de reglementare, legea are un caracter ordinar, iar Camera decizional„ este Camera Deputa˛ilor.

Dac„ din partea grupurilor parlamentare dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

Domnul senator Paul P„curaru, ave˛i cuv‚ntul.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Grupul parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. sus˛ine proiectul de lege.

Legea nr. 269/2004, legea de baz„, s-a dovedit un proiect viabil, acest program ajut„ foarte mult la dob‚ndirea de c„tre elevii ∫i studen˛ii p‚n„ Ón v‚rsta de 26 de ani a unei subven˛ii, a unui cupon valoric de 200 de euro pentru familiile care au un venit brut pe membru de familie sub 1.500.000 lei, deci proiectul este viabil.

Sus˛inem acest proiect, singura Óntrebare care ar fi de adresat ministerului ar fi: c‚t s-a materializat Ón 2004 din acest program, deci c‚te calculatoare au reu∫it s„ fie achizi˛ionate de elevii ∫i studen˛ii eligibili pentru acest program ∫i care este proiectul ministerului pentru 2005? V„ mul˛umesc.

Dac„ mai dore∫te cineva din partea Grupurilor parlamentare?

Domnul senator Gheorghe Funar, ave˛i cuv‚ntul.

Grupul parlamentar P.R.M. sus˛ine acest proiect. El, a∫a cum cunoa∫te˛i, a fost bine g‚ndit de vechea guvernare, ∫i Alian˛a îD.A.“ le d„ ∫ansa celor care beneficiaz„ de prevederile acestei legi s„ se conving„ c„ pot tr„i mai bine, av‚nd ∫i calculatoare.

V„ mul˛umim.

Dac„ mai dore∫te cineva din partea Grupului parlamentar social-democrat?

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Mai Ónt‚i a∫ vrea s„ fac o propunere, domnule pre∫edinte, s„ ruga˛i reprezentan˛ii Guvernului, atunci c‚nd iau cuv‚ntul, s„ se ∫i prezinte, ca s„ ∫tim despre cine este vorba.

Œn al doilea r‚nd, av‚nd Ón vedere c„ este vorba numai de o modificare care vizeaz„ procedura de decontare la o ini˛iativ„ care a apar˛inut Guvernului nostru, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat sus˛ine aceast„ ordonan˛„.

V„ mul˛umesc.

Domnul ministru Bogdan Olteanu, v-a∫ ruga s„ prezenta˛i colegii.

Da, domnul Dumitru Miron este secretar de stat Ón Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, Ónc„ ∫i Cercet„rii, dac„ nu gre∫esc.

Dac„ dore∫te cineva s„ mai ia cuv‚ntul?

Dac„ din partea Guvernului pute˛i s„ da˛i, acum, r„spunsul la Óntrebarea colegului senator Paul P„curaru?

Da. Au fost depuse 125.000 de aplica˛ii de c„tre elevi ∫i studen˛i. Au fost selectate finan˛abile 25.000, 23.400 au intrat deja Ón posesia cuponului valoric de 200 de euro, ceilal˛i sunt Ón curs de aducere a documenta˛iei pentru acesta.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Mul˛umesc. Nu exist„ amendamente.

Trecem la punctul 11, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 174/2001 privind unele m„suri pentru Ómbun„t„˛irea finan˛„rii Ónv„˛„m‚ntului superior.

Adoptat de Camera Deputa˛ilor, raportul este realizat de Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„ ∫i tineret.

Reprezentantul Guvernului, v„ rog, ave˛i cuv‚ntul. Domnule secretar de stat Dumitru Miron, ave˛i cuv‚ntul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 5/12.II.2005

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

V„ rog s„ pune˛i pe seama emo˛iei primei prezen˛e Ón Senat faptul c„ nu m-am prezentat, nu are nici o alt„ motiva˛ie acest lucru, este exclusiv emo˛ia ∫i Ómi cer scuze.

Œn leg„tur„ cu proiectul Legii de aprobare a Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului, men˛ionat„, obiectul Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 174/2001 viza instituirea, pe de-o parte, a obliga˛iei institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt superior particulare de a vira la bugetul statului o tax„ Ón cuantum de 10% din total venituri realizate din Óncasarea taxelor de ∫colarizare, admiteri, Ónmatricul„ri, repetarea examenelor ∫i a altor forme de verificare ∫i din prestarea altor activit„˛i de servicii educa˛ionale, precum ∫i a celorlalte taxe percepute, iar, pe de alt„ parte, statua, deopotriv„, Ón sarcina universit„˛ilor de stat ∫i particulare obliga˛ia de a vira la bugetul de stat o tax„ Ón cuantum de 40% din acelea∫i tipuri de venituri realizate Ón cazul dep„∫irii cifrei de ∫colarizare.

Men˛ion„m c„ prevederile art. 1 din ordonan˛a de urgen˛„ au fost declarate neconstitu˛ionale prin Decizia nr. 176/2003, pronun˛at„ de Curtea Constitu˛ional„, ∫i Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii informeaz„ plenul Senatului cu privire la faptul c„ au fost o mul˛ime de scurtcircuite Ón leg„tur„ cu interpretarea, ∫i chiar cu punerea Ón aplicare a acestei ordonan˛e. Apreciem c„, Óntruc‚t universit„˛ile Ó∫i fundamenteaz„ cifra de ∫colarizare pe elemente de sustenabilitate logistic„, pe elemente de acoperire cu cadre didactice calificate ∫i Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, baz‚ndu-se pe aceste fundamentate articul„ri ale cifrei de ∫colarizare ∫i — aprob‚nd sau propun‚nd spre aprobare — prin hot„r‚re de Guvern, pentru universit„˛ile de stat cifrele de ∫colarizare, noi apreciem c„ aplicarea altor metode dec‚t aceasta, prin aplicarea unor penaliz„ri sau unor viramente la bugetul statului pentru dep„∫ire de cifr„, ar consacra juridic Óncurajarea universit„˛ilor s„ se abat„ de la fundamentare. Ca atare, apreciem c„ nu se justific„ men˛inerea prevederilor ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului ∫i v„ propunem respingerea sa.

## Mul˛umesc.

Din partea comisiei, domnul senator Irinel Popescu. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.

Comisia a fost sesizat„ pentru Óntocmirea unui raport suplimentar la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 174/2001 privind unele m„suri pentru Ómbun„t„˛irea finan˛„rii Ónv„˛„m‚ntului superior, conform Hot„r‚rii plenului Senatului din 29 septembrie 2003.

A∫a cum s-a spus, Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 174/2001 are ca obiect de reglementare instituirea unor obliga˛ii fiscale Ón sarcina institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt superior, Ón scopul sus˛inerii investi˛iilor ∫i a activit„˛ii de Óntre˛inere ∫i reparare a c„minelor studen˛e∫ti.

Lu‚nd Ón dezbatere proiectul de lege men˛ionat, comisia Ó∫i men˛ine punctul de vedere exprimat Ón raportul anterior ∫i propune plenului Senatului respingerea acestuia.

Motivarea respingerii o constituie Decizia Cur˛ii Constitu˛ionale nr. 176 din 6 mai 2003, prin care s-a constatat neconstitu˛ionalitatea art. 1.

Conform obiectului de reglementare, legea are un caracter ordinar.

V„ mul˛umesc. Domnul senator Antonie Iorgovan.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Suntem, f„r„ nici un fel de exagerare, Ón fa˛a unui experiment nefericit. Mi-am Óng„duit la data respectiv„, c‚nd s-a adoptat ordonan˛a, s„ ridic problema, inclusiv Ón Senatul Rom‚niei. A trebuit ca s„ se fac„ o ac˛iune la Curtea Constitu˛ional„, ∫i aceast„ situa˛ie dovede∫te, p‚n„ la urm„, rostul acestei institu˛ii, care ieri a fost blamat„ Óntr-o emisiune televizat„ de c„tre anumi˛i colegi din partida noastr„ politic„, ca s„ spun a∫a, din clasa politic„. Deci trebuie s„ avem Ón vedere c„ Ón toate ˛„rile care se respect„, func˛ioneaz„ justi˛ia constitu˛ional„. Este un exemplu. Un guvern, nu are importan˛„ care este acel guvern, nu are importan˛„ care e coloratura sa politic„, a ini˛iat o ordonan˛„, ∫i justi˛ia constitu˛ional„ ∫i-a spus cuv‚ntul. Acea ordonan˛„ era contrar„ Constitu˛iei. Pe cale de consecin˛„, potrivit art. 147 din Constitu˛ie, care spune c„ îdeciziile Cur˛ii Constitu˛ionale sunt general obligatorii“, noi nu avem altceva de f„cut dec‚t s„ ne conform„m deciziei Cur˛ii Constitu˛ionale. A∫a este corect. Acesta este argumentul de fond, restul nu mai au relevan˛„. Pentru c„ ordonan˛a pivoteaz„ pe art. 1, care, o dat„ ce e declarat neconstitu˛ional, restul r„m‚ne f„r„ substan˛„.

Mul˛umesc respectuos.

Dac„ mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu este cazul.

Ba, da.

V„ rog.

Din partea Grupului parlamentar P.R.M., doamna senator Vedina∫ Verginia.

Domnule pre∫edinte, Dragi colegi,

™i Partidul Rom‚nia Mare este pentru respingerea acestui proiect de lege ∫i a acestei ini˛iative legislative, ∫i vreau s„ v„ vorbesc Ón calitate nu numai de parlamentar, ci ∫i de universitar, pentru c„ este un fenomen asupra c„ruia invit reprezentan˛ii Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii s„ reflecteze. Sunt institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt din Rom‚nia care s-au transformat Ón veritabile industrii. Regretabil este c„ din aceast„ categorie fac parte ∫i institu˛ii de Ónv„˛„m‚nt de stat, universit„˛i de stat, lucru care nu se poate tolera. Constitu˛ia noastr„ prevede c„ Ónv„˛„m‚ntul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 5/12.II.2005 de stat este gratuit, Ón condi˛iile legii. Œns„, Ón Rom‚nia, sunt situa˛ii Ón care regula a devenit Ónv„˛„m‚ntul cu plat„ Ón institu˛ii de stat, iar excep˛ia — Ónv„˛„m‚ntul gratuit. Pentru aceste considerente ∫i pentru nevoia ca Ón viitor actualul Guvern s„ fac„ ordine Ón ceea ce se petrece Ón Ónv„˛„m‚ntul universitar rom‚nesc, suntem de acord cu respingerea proiectului de lege.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

V„ mul˛umesc.

Trecem la punctul 12: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 68/2004 privind unele m„suri Ón domeniul Ónv„˛„m‚ntului.

Proiectul este adoptat la Camera Deputa˛ilor.

Raport au Óntocmit Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt ∫i cercetare ∫tiin˛ific„ ∫i Comisia pentru munc„, protec˛ie social„ ∫i problemele ∫omajului.

Caracterul legii — lege organic„.

Dau cuv‚ntul reprezentantului Guvernului, pentru a ne prezenta proiectul de lege ∫i punctul de vedere.

Obiectul ordonan˛ei se refer„ la Ónlocuirea coeficien˛ilor de multiplicare pentru func˛iile didactice de predare, cu alte valori, coeficien˛ii de multiplicare incluz‚nd sporul de vechime ∫i sporul de suprasolicitare neuropsihic„ — corespunz„tor tran∫elor de vechime Ón Ónv„˛„m‚nt. Se aplic„ de la 1 octombrie 2004. Œnseamn„, apreciaz„ Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, Ón filosofia sa, cre∫teri salariale pentru cadrele didactice. Ministerul a avut Ón vedere cre∫teri medii care s„ asigure salarii ceva mai mari pentru cadrele didactice cu grade didactice anterioare celui de profesor asistent, ∫ef de lucr„ri, lector, conferen˛iar. Credem noi c„ acest lucru are dou„ ra˛ionalit„˛i. Se consacr„ faptul c„ stabilitatea, prin includerea Ón salariul de baz„ a sporului de stabilitate, reprezint„ o cheie a Ómbun„t„˛irii calit„˛ii actului educa˛ional. Œn al doilea r‚nd, se internalizeaz„ activit„˛ile din Ónv„˛„m‚nt pentru to˛i actorii participan˛i la actul educa˛ional, ordonan˛a de urgen˛„ cuprinz‚nd acelea∫i lucruri ∫i pentru cadrele didactice din Ónv„˛„m‚ntul universitar, preuniversitar ∫i personalul nedidactic ∫i didactic auxiliar. Se consacr„, de asemenea, faptul c„, prin introducerea Ón salariul de baz„ a sporurilor men˛ionate, se internalizeaz„ ideea c„ activit„˛ile desf„∫urate de actorii men˛iona˛i sunt solicitante, sunt de importan˛„ deosebit„ ∫i Óncorporeaz„ responsabilitate. Prin includerea acestor sporuri Ón salariul de baz„, cre∫te baza de aplicare a altor sporuri ∫i trimite la o cre∫tere dezirabil„ a veniturilor salariale. S-a dorit prin aceast„ ordonan˛„ apropierea salariului din Ónv„˛„m‚nt de salariul mediu pe economie, ∫i Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii sper„, cu sprijinul dumneavoastr„, s„ avem ca deziderat nu apropierea de salariul mediu pe economie, ci dep„∫irea salariului mediu pe economie Ón aceast„ ramur„, care produce cel mai important capital, capitalul uman.

Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii sprijin„ aprobarea acestei ordonan˛e.

Din partea comisiilor sesizate Ón fond?

At‚t Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„ ∫i tineret, c‚t ∫i Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ au fost sesizate pentru a dezbate ∫i a aviza proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 68/2004 privind unele m„suri Ón domeniul Ónv„˛„m‚ntului, adoptat de Camera Deputa˛ilor.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unor m„suri ce vizeaz„ major„rile salariale ce se acord„ personalului didactic, Óncep‚nd cu luna octombrie 2004.

Lu‚nd Ón dezbatere acest proiect de lege, comisiile Ól avizeaz„ favorabil ∫i Ól supun dezbaterii plenului Senatului, Ón varianta adoptat„ de Camera Deputa˛ilor, f„r„ amendamente.

S-a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ.

Œn raport de obiectul de reglementare, legea face parte din categoria legilor organice.

Camera decizional„ este Senatul.

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Domnul senator P„curaru Paul, din partea Alian˛ei îD.A.“ P.N.L.-P.D.

Alian˛a sus˛ine aprobarea proiectului de lege, cu regretul c„ fosta conducere a ministerului a aprobat acest act normativ doar dup„ ce, Ón justi˛ie, sindicatele din Ónv„˛„m‚nt au reu∫it s„ c‚∫tige procesele legate de modul de calcul al salariilor. Deci, dup„ ce numeroase tribunale ∫i cur˛i de apel s-au pronun˛at Ón favoarea revendic„rilor prev„zute Ón Statutul cadrelor didactice, atunci ∫i fosta conducere a ministerului a hot„r‚t s„ ini˛ieze acest act normativ.

Deci sus˛inem proiectul de lege.

Mul˛umesc.

Domnul senator Alexandru Athanasiu, din partea Grupului social-democrat.

Domnule pre∫edinte, Distin∫i colegi,

Evident, grupul nostru parlamentar sus˛ine Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 68/2004, respectiv proiectul de lege de aprobare a acestei ordonan˛e. A∫ vrea, pentru colegii care poate nu sunt Óntr-o cuno∫tin˛„ total„ asupra con˛inutului ordonan˛ei, s„ precizez unele lucruri care au sc„pat, probabil, domnului secretar de stat.

Aceast„ ordonan˛„ nu numai c„ m„re∫te valoarea coeficien˛ilor de multiplicare a salariilor de baz„, nu numai c„ introduce Ón salariul de referin˛„ dou„ sporuri stabilite de Legea nr. 128/1997, respectiv legea de aprobare a Statutului personalului didactic, dar mai aduce unele nout„˛i considerabile.

Œn primul r‚nd, Ómbun„t„˛e∫te consistent salarizarea personalului didactic auxiliar. Calific„ ca personal auxiliar o serie de func˛ii din Ónv„˛„m‚ntul rom‚nesc at‚t din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar, c‚t ∫i din Ónv„˛„m‚ntul universitar. Œn al treilea r‚nd, ∫i fac o rectificare cuvenit„, nu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 5/12.II.2005 este vorba de o apropiere a salariului mediu brut din Ónv„˛„m‚nt de salariul mediu brut pe ˛ar„, ci este pentru prima dat„ Ón istoria tranzi˛iei rom‚ne∫ti c‚nd salariul mediu brut din Ónv„˛„m‚nt este cu 2.000.000 lei mai mare dec‚t salariul mediu brut pe economie. Œn acest sens, se pot verifica documentele Institutului Na˛ional de Statistic„. Œn leg„tur„ cu ceea ce s-a imputat aici de domnul coleg P„curaru, este inexact. Pentru punerea corect„ Ón tem„ a tuturor colegilor senatori, voi face urm„toarea scurt„ retrospec˛ie Ón aplicarea Legii statutului. Œn 1997, Legea nr. 128/1997, printr-o formulare echivoc„ ∫i, ulterior, dovedit„ a fi nefericit„, a spus despre sporuri c„ se includ Ón salariul de baz„. 1997, Ón noiembrie, conducerea de la acea vreme a ministerului, Ómpreun„ cu federa˛iile sindicale reprezentative Ón condi˛iile Legii contractelor colective, au Óncheiat un protocol prin care au stabilit modul de calculare a salariului personalului din Ónv„˛„m‚nt, altfel dec‚t incluz‚nd sporurile Ón salariul de baz„, a∫a cum dintr-o formulare echivoc„ a statutului p„rea s„ fie cazul. Ani de zile nu a fost nici o problem„. Un control al Cur˛ii de Conturi la unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt din jude˛ul Timi∫... au f„cut ele o interpretare, atunci. Pe baza acelei interpret„ri, s-au ini˛iat anumite ac˛iuni Ón justi˛ie, cu rezultate diferite, domnule coleg P„curaru. Deci vreau s„ v„ spun c„ ministerul ∫tie — ∫i domnul secretar de stat sigur este Ón posesia documentelor respective — au fost hot„r‚ri judec„tore∫ti care au dat dreptate peten˛ilor, respectiv profesorilor sau unuia dintre sindicatele din Ónv„˛„m‚nt, alte hot„r‚ri judec„tore∫ti au fost de respingere. De ce am f„cut acest scurt excurs retrospectiv? Pentru ca s„ se ∫tie foarte clar Ón Parlamentul Rom‚niei ∫i, Ón spe˛„, Ón Senat, c„ ministerul, nu la presiunea hot„r‚rilor judec„tore∫ti, care, repet, d„deau solu˛ii diferite, absolut diferite, ci pentru c„ noi consideram c„, Óntr-adev„r, includerea sporurilor este necesar„ dup„ 7 ani de neaplicare sau de l„sare de izbeli∫te a Statutului Ón privin˛a corectei sau incorectei lui aplic„ri. Œn al doilea r‚nd, pentru c„ am dorit s„ amelior„m constant ∫i consistent, pentru c„ aceast„ Ordonan˛„ nr. 68/2004 venea Ón consecu˛ia unei alte ordonan˛e, cu intrare Ón vigoare de la 1 mai, ∫i care prevedea tot o cre∫tere de 5%. Œn consecin˛„, grupul nostru parlamentar sus˛ine, evident, cea mai important„ cre∫tere de salarii din Ónv„˛„m‚nt care a avut loc Ón ultimii 15 ani. M„rturie stau datele statistice, stau salariile care s-au ob˛inut ca urmare a acestei amelior„ri ∫i care, Ón termeni ne˛i, la data de 1 octombrie, Ónseamn„ o cre∫tere de cel pu˛in 1.000.000 de lei, ajung‚nd la cre∫teri ∫i de 3.000.000 de lei net pentru profesori, ∫i dorim ca actuala conducere a Ministerului Educa˛iei ∫i Cercet„rii, care ∫i-a Ónsu∫it, dac„ am Ón˛eles eu bine, considerentele, precum ∫i dezideratele unei amelior„ri de salarii Ón acest sistem, s„ continue acest proces, care este, sigur, dorit de c„tre corpul profesional al profesorilor ∫i este evident dezirabil pentru investi˛ia pe care dorim s„ o facem Óntr-o ameliorare a calit„˛ii Ónv„˛„m‚ntului Ón Rom‚nia.

Da. Cred c„ lucrurile au fost clarificate.

Domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori, Grupul parlamentar al P.R.M. va sus˛ine acest proiect de lege.

A men˛ionat domnul senator Alexandru Athanasiu c„ a fost o cre∫tere important„ a salariilor cadrelor didactice, dar, pornind de la un principiu care a fost agreat Ón aceast„ diminea˛„ ∫i a constituit suportul unor major„ri de drepturi salariale la angaja˛i ai Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, pornindu-se de la premisa alinierii drepturilor b„ne∫ti ale acestora cu drepturile b„ne∫ti ale militarilor din Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, a∫ propune pentru Guvern s„ vin„ cu un proiect de lege care s„ alinieze salariile dasc„lilor cu cele ale magistra˛ilor, ∫i atunci problema se rezolv„.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Œn˛eleg c„, dup„ aceast„ propunere, nu mai exist„ nici o luare de cuv‚nt.

Ea a fost adoptat„ ∫i de Camera Deputa˛ilor. Deci, merge c„tre promulgare. Caracterul legii — lege organic„.

Trecem la punctul 13: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 107/2004 pentru modificarea titlului capitolului II din anexa nr. Ib la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 191/2002 privind cre∫terile salariale ce se vor acorda Ón anul 2003 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baz„ pentru personalul contractual din sectorul bugetar ∫i personalului salarizat potrivit anexelor nr. II ∫i III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baz„ Ón sectorul bugetar ∫i a indemniza˛iilor pentru persoane care ocup„ func˛ii de demnitate public„.

Raportul a fost Óntocmit de Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„.

Legea este lege ordinar„.

Dau cuv‚ntul domnului ministru Bogdan Olteanu, pentru a ne prezenta colegii care vor sus˛ine proiectul de lege.

Sus˛inerea proiectului de lege se va face, al„turi de mine, de domnul secretar de stat George Musliu.

— **Domnul George Musliu** _vicepre∫edinte al Consiliului Concuren˛ei, secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor senatori, Bun„ ziua.

Sunt vicepre∫edinte al Consiliului Concuren˛ei ∫i supun aten˛iei dumneavoastr„ faptul c„, Ón urma modific„rii unor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 5/12.II.2005 articole din Legea concuren˛ei Ón anul 2004, salarizarea personalului contractual al Consiliului Concuren˛ei a r„mas f„r„ baz„ legal„.

Av‚nd Ón vedere faptul c„, prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 192/2002 privind reglementarea drepturilor de natur„ salarial„ a func˛ionarilor publici, aprobat„ prin Legea nr. 228/2003, Consiliul Concuren˛ei este men˛ionat, Ón mod expres, al„turi de celelalte autorit„˛i ale statului, pentru a nu exista discrimin„ri Óntre categoriile de salaria˛i din cadrul acestora, ∫i, ca atare, se impune includerea Consiliului Concuren˛ei Óntre autorit„˛ile men˛ionate Ón cadrul capitolului II al anexei nr. Ib la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 191/2002.

Men˛ionez c„ proiectul a fost avizat favorabil de c„tre Consiliul Legislativ ∫i v„ rug„m s„ aproba˛i acest proiect.

## V„ mul˛umim.

Din partea Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„, domnul senator Dorel Jurcan.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ a fost sesizat„ Ón fond cu examinarea ∫i Óntocmirea raportului proiectului de lege precizat de domnul pre∫edinte.

Proiectul de lege reglementeaz„ modificarea titlului capitolului II din Anexa nr. Ib la Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 191/2002, Ón sensul includerii Ón acest titlu ∫i a Consiliului Concuren˛ei, Ón vederea acord„rii drepturilor salariale, func˛iilor de conducere ∫i de execu˛ie specifice acestuia, la acela∫i nivel ca ∫i pentru celelalte autorit„˛i ale statului enumerate Ón respectivul titlu.

Œn acest mod, se permite Ónl„turarea unei discrimin„ri Ón salarizarea personalului care lucreaz„ la Consiliul Concuren˛ei.

Œn ∫edin˛a din 25 ianuarie 2005, Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ a examinat proiectul de lege ∫i a hot„r‚t Óntocmirea unui raport favorabil, f„r„ amendamente, care s„ fie supus plenului Senatului spre dezbatere ∫i adoptare.

Men˛ion„m c„, prin con˛inutul s„u, proiectul de lege se Óncadreaz„ Ón categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„.

Dac„ din partea grupurilor parlamentare dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul.

Domnul senator Paul P„curaru, v„ rog.

Domnule pre∫edinte,

Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Suntem Ón situa˛ia, cumva, inedit„ c„ titlul e mai complicat dec‚t legea. Dac„ Óncerc„m s„ parcurgem titlul acestei legi, vom constata c„ avem foarte multe arabescuri ∫i foarte multe lucruri aproape criptice, c‚nd legea are un singur obiect: includerea Consiliului Concuren˛ei ∫i — a∫ vrea s„ spun — a Consiliului Na˛ional al Audiovizualului Ón cadrul anexei nr. II din Legea nr. 191/2002.

Dac„ Óncerc„m, totu∫i, s„ decript„m titlul legii, vom constata c„, de fapt, acest titlu Óncurca situa˛ia extrem de Óncurcat„ a sistemului de retribuire a bugetarilor din Rom‚nia.

Dac„, Ón 1998, Legea nr. 154/1998 a Óncercat s„ fac„ ordine ∫i a stabilit regulile, principiile, mecanismul de calcul al salariilor bugetarilor din Rom‚nia, a urmat o prim„ bifurca˛ie — de asta ∫i Ón textul legii este trimitere la Ordonan˛a Guvernului nr. 24/2004 — Ón care personalul contractual a fost pl„tit, conform Ordonan˛ei Guvernului nr. 24/2004, ∫i pe func˛ionarii publici, o dat„ cu apari˛ia acestei categorii, dup„ care Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 191/2002 nu Ónseamn„ altceva dec‚t major„rile aferente anului 2003 — Ón 2003 cred c„ major„rile, conform infla˛iei, au fost de 6 ∫i 9 procente, 15%, total — ∫i iat„ c„ am Ón˛eles titlul, de ce e trimitere pas cu pas.

Œn schimb, ceea ce cred c„ trebuie s„ fie obligatoriu Ón aten˛ia Guvernului ∫i a legiuitorului este, totu∫i, revenirea la unitatea sistemului de retribuire Ón Rom‚nia, care devine un sistem aproape de neÓn˛eles. Deci trebuie s„ parcurgi extrem de mult timp, fiecare act normativ este modificat de c‚teva zeci de ori, nu au republic„ri, ∫i fiecare modificare, la r‚ndul ei, are modific„ri. Dar cred c„ de data asta este clar.

Din p„cate, nu ni s-a explicat ce caut„ Consiliul Na˛ional al Audiovizualului Ón anexa nr. II? Deci dac„ Ón materia Oficiului Consiliului Concuren˛ei s-a Ón˛eles clar, modificarea Legii de func˛ionare a l„sat f„r„ suport legal Consiliul Concuren˛ei, nu este foarte limpede cum, cine ∫i cu ce mijloace a b„gat ∫i Consiliul Na˛ional al Audiovizualului Óntr-o anex„ cu coeficient de ierarhizare superior Ón ceea ce prive∫te retribuirea. Pentru c„ marea b„t„lie pe care au dus-o autorit„˛ile — unele sau altele — Ón statul rom‚n a fost s„ urce Ón anex„, adic„ s„ c‚∫tige o pozi˛ie fie cu valoare de referin˛„ sectorial„ mai mare, fie cu coeficient de ierarhizare mai ridicat. ™i, unul din lucrurile strecurate, pe l‚ng„ Consiliul Concuren˛ei, Ón cazul de fa˛„, este ∫i Consiliul Na˛ional al Audiovizualului. Dar, fie primit, vom vota acest proiect de lege.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

V„ mul˛umesc.

Dac„ mai dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu este cazul.

Trecem la punctul 15: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 129/2004 pentru modificarea Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidentele de munc„ ∫i boli profesionale.

Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ a fost sesizat„ Ón fond.

Legea este lege organic„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 5/12.II.2005

Œmi Óng„dui˛i, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„? Era ∫i punctul 14 Ón ordinea de zi.

Am s„rit peste punctul 14. V„ rog s„ m„ scuza˛i! La punctul 14 avem proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 119/2004 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare ∫i privatizare a unor societ„˛i na˛ionale, companii na˛ionale ∫i societ„˛i comerciale cu capital majoritar de stat, precum ∫i a societ„˛ilor comerciale ∫i regiilor autonome subordonate autorit„˛ilor administra˛iei publice locale.

Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ a Óntocmit raportul.

Legea este lege ordinar„.

Dau cuv‚ntul domnului ministru Ioan Codru˛ ™ere∫, pentru a prezenta proiectul de lege ∫i punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Ioan Codru˛ ™ere∫** — _ministrul Economiei ∫i Comer˛ului_ **:**

V„ mul˛umesc.

Bun„ ziua.

De asemenea, doresc s„ vi-l prezint pe secretarul de stat Ón Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului care este al„turi de mine, domnul Ionel Mantog, aici, de fa˛„.

Proiectul de lege men˛ionat reglementeaz„ o serie de m„suri cu caracter social destinate persoanelor disponibilizate, ca urmare a restructur„rii sau reorganiz„rii activit„˛ilor societ„˛ilor na˛ionale, companiilor na˛ionale ∫i a societ„˛ilor comerciale cu capital majoritar de stat, precum ∫i a regiilor autonome subordonate autorit„˛ilor administra˛iei publice locale.

Restructurarea presupune eficientizarea for˛ei de munc„ din cadrul societ„˛ilor ∫i regiilor autonome, ceea ce duce la redistribuirea, reconversia, dar ∫i la concedierea salaria˛ilor.

Prin Legea nr. 53 din 2003 pentru aprobarea Codului muncii a fost reglementat„ procedura de efectuare a concedierilor colective, care implic„ obliga˛ia angajatorului de a notifica, Ón scris, sindicatului sau reprezentan˛ilor sindicatului salaria˛ilor, inten˛ia de concediere colectiv„ cu cel pu˛in 45 de zile calendaristice, anterioare emiterii deciziilor de concediere.

Pentru realizarea programelor de restructurare ∫i de atenuare a impactului social creat de concedierile colective, ∫i pentru a se da posibilitatea societ„˛ilor ∫i regiilor autonome de a respecta termenul prev„zut Ón Codul muncii, astfel Ónc‚t persoanele disponibilizate s„ beneficieze de m„surile de protec˛ie social„, este necesar„ programarea aplic„rii prevederilor art. 2 alin. (1) din actul normativ men˛ionat, p‚n„ la data de 30 iunie 2005.

V„ mul˛umim.

Din partea Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„.

Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Proiectul de lege reglementeaz„ o serie de m„suri cu caracter social destinate persoanelor disponibilizate, ca urmare a restructur„rii sau reorganiz„rii activit„˛ilor societ„˛ilor na˛ionale, companiilor na˛ionale ∫i societ„˛ilor comerciale cu capital majoritar de stat, precum ∫i a regiilor autonome subordonate autorit„˛ilor administra˛iei publice locale.

Œn ∫edin˛a din 25 ianuarie 2005, Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ a examinat proiectul de lege ∫i a hot„r‚t Óntocmirea unui raport favorabil, f„r„ amendamente, care s„ fie supus plenului Senatului spre dezbatere ∫i adoptare. Men˛ion„m c„, prin con˛inutul s„u, proiectul de lege se Óncadreaz„ Ón categoria legilor ordinare, iar Senatul este prima Camer„ sesizat„.

Mul˛umesc. Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Domnul senator Bindea.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

F„r„ Óndoial„ c„ acest proiect de lege este sus˛inut ∫i de Partidul Rom‚nia Mare, dar nu putem s„ nu eviden˛iem c‚teva chestiuni care ˛in de politica ce se perpetueaz„ Ón acest domeniu, iat„, ∫i la actuala guvernare. Observ„m c„ se men˛ine Ón continuare ideea c„ trebuie s„ fac„ restructurare, trebuie s„ fac„ disponibiliz„ri, f„r„ s„ se g‚ndeasc„ la solu˛ii alternative, acelea care ar putea s„ asigure dezvoltarea Ón continuare a Rom‚niei. Ceea ce se Ónt‚mpl„ de c‚˛iva ani, ∫i vedem c„ ∫i prin acest proiect de lege se perpetueaz„, este o protec˛ie social„ pasiv„. Noi vrem s„ eviden˛iem acest lucru, vrem s„ atragem aten˛ia Guvernului ca Ón viitor toate aceste m„suri s„ aib„ al„turi m„surile de asimilare a for˛ei de munc„ disponibilizate Ón a∫a fel Ónc‚t s„ se treac„ treptat la o protec˛ie social„ activ„, care poate s„ constituie fundamentul unei dezvolt„ri viitoare a Rom‚niei ∫i Ón cazul Ón care se face restructurare Ón formele Ón care s-a f„cut p‚n„ acum, ∫i se continu„ s„ se fac„ Ón continuare. Repet, trec‚nd peste aceste

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 5/12.II.2005 observa˛ii de natur„ politic„, Partidul Rom‚nia Mare sus˛ine proiectul de lege.

V„ rog, din partea Grupului social-democrat.

Punctul nostru de vedere este acela c„ suntem Ón fa˛a unui proiect de lege deosebit de important, ∫i a∫ putea s„ vin Ón sus˛inerea acestui proiect de lege ∫i cu argumente din teritoriu. Provin dintr-o zon„ a Bra∫ovului, unde am avut nenum„rate disponibiliz„ri, nenum„rate probleme sociale, ∫i vreau s„ spun c„ a fost Ón ajutorul nostru aplicarea acestor m„suri sociale, pentru c„ au l„sat un r„gaz pentru reconversie profesional„. La Bra∫ov s-a Ónfiin˛at ∫i un Centru Regional de Formare ∫i Reconversie Profesional„, cu sprijinul Ministerului Muncii, ∫i acum avem deja la aceste cursuri peste 4.000 de oameni, Ón condi˛iile Ón care, a∫a cum bine se ∫tie, ∫i la îRoman“, ∫i la îTractorul“ au fost disponibiliz„ri numeroase, iar prin m„surile sociale, repet, s-a l„sat un r„gaz oamenilor pentru bugetul familial, un respiro, ∫i vreau s„ v„ spun c„ ∫i Ón ceea ce prive∫te starea de tensiune din interiorul familiei a fost un lucru pozitiv. De aceea, sus˛inem acest proiect de lege ∫i consider„m c„ este deosebit de important ∫i util.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

## Mul˛umesc.

Dac„ nu mai sunt alte lu„ri de cuv‚nt,

Trecem la punctul 15: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 129/2004 pentru modificarea Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidentele de munc„ ∫i boli profesionale.

Raportul a fost Óntocmit de Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„. Caracterul legii este lege organic„.

Dau cuv‚ntul domnului ministru Olteanu, pentru a ne prezenta colegii ∫i punctul de vedere al Guvernului.

## Mul˛umesc.

Œl am al„turi pe domnul secretar de stat Mihai ™eitan, pre∫edintele Casei Na˛ionale de Pensii.

**Domnul Mihai Constantin ™eitan** — _pre∫edintele Casei Na˛ionale de Pensii, secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

## Mul˛umesc, domnule ministru.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

V„ supun aten˛iei un proiect de lege pentru aprobarea unei ordonan˛e care consfin˛e∫te introducerea ultimului sistem de acoperire a riscurilor sociale din Rom‚nia Ón Óndeplinirea conven˛iilor Biroului Interna˛ional al Muncii ∫i ale Directivei-cadru a Uniunii Europene Ón vederea

integr„rii, ∫i anume cel legat de accidentele de munc„ ∫i boli profesionale. Legea este Ón vigoare de la Ónceputul anului 2003, ea este Ón vigoare par˛ial, pentru c„ a considerat necesar colectarea unui fond ini˛ial de startare a sistemului care a adunat Ón cei doi ani de aplicare aproape 5.000 de miliarde de lei. Œncep‚nd de la 1 ianuarie, ea intr„ cu toate motoarele Ón func˛iune. Pentru a nu bloca pentru anumite categorii de beneficiari aplicarea acestui sistem, pentru a face operativ„ aplicarea lui Ón integrarea Casei Na˛ionale de Pensii, pentru a corela acest sistem cu sistemul de s„n„tate, de prestarea serviciilor de s„n„tate, adic„ cu contractul-cadru care se aplic„ Ón s„n„tate, au fost necesare c‚teva modific„ri tehnice care au fost supuse Senatului, prin aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„, ∫i care au fost acceptate at‚t de comisie, c‚t ∫i de Ministerul S„n„t„˛ii, c‚t ∫i de comisiile de s„n„tate. Sus˛inem acest proiect de lege. V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## V„ mul˛umesc.

Din partea Comisiei pentru munc„, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 129/2004 pentru modificarea Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidentele de munc„ ∫i boli profesionale reglementeaz„ modificarea unor prevederi din Legea nr. 346/2002 legate de reabilitarea medical„, decontarea serviciilor medicale aferente ∫i atribu˛iilor Casei Na˛ionale de Pensii.

Proiectul de lege are aviz favorabil, cu observa˛ii de la Consiliul Legislativ. Comisia pentru s„n„tate, ecologie ∫i sport a avizat favorabil, f„r„ amendamente, proiectul de lege. La dezbaterile care au avut loc Ón cadrul comisiei noastre au participat reprezentan˛i ai Casei Na˛ionale de Pensii ∫i ai Ministerului S„n„t„˛ii, care au f„cut prezentarea proiectului de lege ∫i au solicitat aprobarea lui.

Œn ∫edin˛a din 25 ianuarie 2005 s-a decis, cu unanimitate de voturi, adoptarea unui raport de admitere a proiectului de lege, f„r„ amendamente. Men˛ion„m c„, prin cuprinsul s„u, aceasta face parte din categoria legilor organice ∫i urmeaz„ a fi adoptat cu respectarea prevederilor articolului 76 alin. (1) din Constitu˛ia revizuit„ Ón 2003, Camera decizional„ fiind Camera Deputa˛ilor.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu este cazul. Nu sunt amendamente.

V„

Trecem la punctul 16: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 131/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 5/12.II.2005 nr. 129/1998 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Fondului Rom‚n de Dezvoltare Social„.

Raportul este Óntocmit tot de Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„. Legea este lege ordinar„.

Dau cuv‚ntul domnului ministru Bogdan Olteanu, pentru a prezenta colegii ∫i a sus˛ine punctul de vedere al Guvernului.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

™i, de asemenea, cu o rug„minte procedural„, dac„ Senatul va binevoi ca punctul 23 de pe ordinea de zi, care are ca ini˛iator tot Cancelaria Primului-Ministru, s„ fie, eventual, mutat dup„ acest punct.

O s„ supunem la vot.

V„ mul˛umesc.

Sunt prezen˛i domnul secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului, Cseke Attila, ∫i domnul Vasile Rusu, secretar de stat la Cancelaria Primului-Ministru. V„ rog, domnule secretar de stat.

## **Domnul Cseke Attila** — _secretar de stat la Secretariatul General al Guvernului_ **:**

Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Secretariatul General al Guvernului, Ón calitatea sa de ini˛iator al proiectului de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 131/2004, sus˛ine acest proiect de lege, a∫a cum a fost Ónaintat Senatului Rom‚niei, av‚nd Ón vedere necesitatea Ómbun„t„˛irii situa˛iei comunit„˛ilor de romi, reducerea s„r„ciei ∫i cre∫terea gradului de implicare a romilor Ón via˛a societ„˛ii.

Dup„ cum cunoa∫te˛i, Ón prezent, etnia romilor se confrunt„ cu importante probleme ce necesit„ g„sirea unor solu˛ii grabnice de Ómbun„t„˛ire, dintre care men˛ion„m lipsa locuin˛elor proprii, care s„ apar˛in„ persoanelor..

Numai o secund„... cred c„ ne-am Óncurcat pu˛in. Noi suntem la punctul 16.

Exact.

Da? Am crezut c„ a˛i trecut la 23, deja.

Nu, nu.

M„ scuza˛i. V„ rog s„ continua˛i.

Deci, vorbeam de problemele romilor, printre care men˛ion„m: cele mai multe modific„ri privesc probleme ale romilor Ón ceea ce prive∫te Fondul Rom‚n de Dezvoltare Social„, lipsa locuin˛elor proprii care s„ apar˛in„ persoanelor de etnie rom„, ceea ce face imposibil„ eliberarea actelor de identitate unui segment important de popula˛ie din aceast„ etnie. Gradul de s„r„cie Ón r‚ndul acestei etnii este de 3—5 ori mai mare dec‚t Ón cazul celeilalte p„r˛i a popula˛iei. Un num„r Ónsemnat de romi lucreaz„ ca sezonieri, Ónt‚mpin‚nd mari dificult„˛i de a ocupa un loc de munc„ stabil. Printre principalele modific„ri aduse prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 131/2004 legii men˛ion„m: s-a extins categoria beneficiarilor legii — este vorba de includerea grupurilor s„race de etnie rom„. De asemenea, s-a impus ca reprezentant„ a beneficiarilor prim„ria unit„˛ilor administrativ-teritoriale, singur„ ∫i/sau Ón parteneriat cu grupurile s„race de etnie rom„. De asemenea, Consiliul director, care este organul de conducere al fondului... Ón legea ini˛ial„ era prev„zut un num„r de 9 membri, prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 131/2004, acest num„r a crescut la 11, incluz‚ndu-se Ón plus un reprezentant al Ministerului Integr„rii Europene ∫i un reprezentant al Agen˛iei Na˛ionale pentru Romi. De asemenea, Ón cadrul organigramei fondului s-a prev„zut ∫i un birou pentru rela˛ia cu grupurile s„race de etnie rom„. Prin proiectul de lege care se propune spre aprobare s-a urm„rit flexibilizarea cadrului legal al fondului, pentru ca acesta s„-∫i poat„ extinde implicarea Ón gestionarea programelor adresate, Ón mod prioritar, popula˛iei de etnie rom„.

Av‚nd Ón vedere toate acestea, v„ adres„m rug„mintea s„ aproba˛i proiectul de lege a∫a cum a fost Ónaintat.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umim.

Pre∫edintele Comisiei pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„...

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Cu adresa nr. L 826/2004, Comisia pentru munc„, familie ∫i protec˛ie social„ a fost sesizat„ Ón fond cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 131/2004 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 129/1998 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Fondului Rom‚n de Dezvoltare Social„. Proiectul de lege urm„re∫te Ómbun„t„˛irea situa˛iei comunit„˛ilor de romi prin finan˛area de proiecte destinate comunit„˛ilor s„race ale acestei etnii. Proiectul de lege are aviz favorabil, cu observa˛ii de la Consiliul Legislativ. Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a avizat favorabil, f„r„ amendamente, proiectul de lege. La dezbaterile care au avut loc Ón cadrul comisiei noastre au participat reprezentan˛i ai Ministerului Finan˛elor Publice, care au f„cut prezentarea proiectului de lege ∫i au solicitat aprobarea lui.

Œn ∫edin˛a din 25 ianuarie 2005, s-a decis, cu unanimitate de voturi, adoptarea unui raport de admitere

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 5/12.II.2005 a proiectului de lege, f„r„ amendamente. Men˛ion„m c„, prin cuprinsul s„u, acesta face parte din categoria legilor ordinare ∫i urmeaz„ a fi adoptat cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constitu˛ia revizuit„ Ón 2003, Camera decizional„ fiind Camera Deputa˛ilor.

V„ mul˛umim.

Are cuv‚ntul domnul senator Paul P„curaru, din partea Grupului P.N.L.-P.D.

Grupul P.N.L.-P.D. sus˛ine proiectul de ordonan˛„. De fapt, noi suntem Ón fa˛a complet„rii Legii nr. 129/1998, care vizeaz„ func˛ionarea Fondului Rom‚n de Dezvoltare Social„. Fondul Rom‚n de Dezvoltare Social„ este o institu˛ie care ∫i-a dovedit fiabilitatea p‚n„ Ón momentul de fa˛„. Deci a finan˛at peste nou„ sute ∫i ceva de proiecte pentru comunit„˛ile s„race. Specificul F.R.D.S.-ului era c„ lucra pe beneficiari, comunit„˛i s„race ∫i cu o procedur„ proprie, care Ói permitea s„ implice c‚t mai mult comunitatea Ón realizarea diverselor proiecte de infrastructur„, chiar unele mici afaceri, la nivelul comunit„˛ilor s„race, pentru dezvoltarea lor. Ea, de fapt, este o institu˛ie antis„r„cie, dintr-un anumit punct de vedere, ∫i reparti˛ia teritorial„ a ac˛iunilor F.R.D.S.-ului este aproape uniform„ la nivel na˛ional.

Ordonan˛a, pe fond, are o singur„ poveste pe care o introduce. Introduce un nou obiect, un nou fond, cu destina˛ia îpentru comunit„˛ile rome“.

Sigur c„ Óntrebarea care plute∫te Ón aer cumva este de ce nu Agen˛ia pentru Romi, pe care o avem pe ordinea de zi ∫i pentru care s-a cerut apropierea ei Ón ordinea de zi, nu este cea care ar gestiona viitoarele fonduri pe care Banca Mondial„ le finan˛eaz„ pentru integrarea comunit„˛ii de romi: integrare educa˛ional„, material„, cultural„ ∫i a∫a mai departe. Pentru c„ Agen˛ia pentru Romi nu are experien˛a pe care o are F.R.D.S.-ul. Acesta este argumentul de fond. F.R.D.S. a acumulat o experien˛„ pe proceduri ∫i pe o viabilitate ∫i eficien˛„ a derul„rii programelor cu finan˛are pentru comunit„˛i, ∫i atunci i s-a Óncredin˛at — Ón baza experien˛ei reu∫ite pe care a avut-o — ∫i administrarea programelor pentru romi. Este de sus˛inut, categoric, acest proiect de ordonan˛„.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului P.S.D., are cuv‚ntul domnul senator Antonie Iorgovan.

## **Domnul Antonie Iorgovan:**

## Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

A∫ vrea s„ v„ spun, de fapt, c„ domnul senator Paul P„curaru, care face dovada faptului c„ a lucrat Ón conducerea Senatului, ∫i am avut cinstea s„ form„m o echip„, a Ónceput Óncet-Óncet s„-∫i formeze un foarte subtil sim˛ juridic. Œntr-adev„r, a∫a stau lucrurile. Noi avem la pozi˛ia 23, dac„ nu m„ Ón∫eal„ memoria, un proiect care vizeaz„, p‚n„ la urm„, cam aceea∫i materie. ™i eu m-am Óntrebat: de ce nu g„sim atribu˛iile pe care le avem aici la

aceast„ structur„ nou-Ónfiin˛at„? Accept ∫i eu argumentul pe care l-a spus domnul P„curaru. D‚nsul a pus o Óntrebare ∫i a dat ∫i explica˛ia. De ce este nou-Ónfiin˛at„? Œns„ cred eu c„ Óntr-o perspectiv„ care probabil nu va fi prea Óndep„rtat„ trebuie s„ punem lucrurile Ón ordine, pentru c„, dac„ Ónfiin˛„m un organ central al administra˛iei de stat pentru aceast„ etnie, ∫i voi reveni imediat la denumire, fiindc„ sunt probleme de fond ∫i de form„, de formulare, nu este cazul s„ insist„m asupra semnifica˛iei acestui act normativ ∫i a altora de acest gen.

Œn Constitu˛ia Rom‚niei, statul rom‚n este definit sub 3 aspecte. Se spune: îRom‚nia este stat de drept, democratic ∫i social“, ∫i pentru dezvoltarea caracterului social al statului rom‚n sunt c‚teva drepturi fundamentale, Óntre care ∫i dreptul la un nivel de trai decent. Cum tr„iesc oamenii „∫tia prin raportarea la textul Constitu˛iei nu este cazul s„ mai coment„m. Aceasta este, de fapt, problema de fond, indiferent cum se cheam„ guvernan˛ii, indiferent care este coloratura lor politic„. At‚ta vreme c‚t este aceast„ Constitu˛ie Ón vigoare, problema aceasta social„ este prioritar„.

Mi-a∫ Óng„dui, Óns„, ∫i este o provocare pentru profesorii, pentru speciali∫tii Ón filosofie, sociologie care sunt Ón Senat, Ón Parlament, Ón general, ∫i, desigur, pentru juri∫ti, s„ m„ Óntreb de c‚nd ∫i p‚n„ c‚nd ∫i cum explic„m noi istoric, lingvistic aceast„ denumire, pentru c„ tradi˛ional se vorbe∫te altfel, chiar ∫i Ón limba rom‚n„ este alt„ expresie, Ón circula˛ia interna˛ional„, englez„, german„, nu vreau s„ reproduc eu termenii.

Stau ∫i m„ Óntreb, e bine s„ formul„m a∫a? Deci s„ spunem romi! Nu cumva este un pericol Óntr-o anumit„ perspectiv„? Vreau s„ v„ spun — ∫i este prima dat„ c‚nd fac aceast„ declara˛ie public„ — c„ am fost Ón 1996, Ómpreun„ cu domnul Cazimir ™tefan — ∫i d‚nsul poate depune m„rturie — Ón Polonia. Am reprezentat Parlamentul la o reuniune interna˛ional„ ∫i mi s-a spus de c„tre reprezentan˛ii no∫tri de la ambasad„ c„, Ón r‚ndul polonezilor, Ón familiile poloneze, a ap„rut un bau-bau. Bau-bau sunt rom‚nii. Deci polonezii spuneau atunci copiilor, nu mai ∫tiu care este situa˛ia acum, îs„ fii cuminte, c„ altfel te dau la rom‚ni“, rom‚nii fiind, de fapt, ˛iganii no∫tri, care erau alunga˛i din Germania ∫i se aciuaser„ Ón Polonia sau erau prin Polonia ∫i urmau s„ atace Germania _. (Discu˛ii.)_

™i vreau s„ dau solu˛ia. C‚nd avem ocazia? O vom avea atunci c‚nd vom vorbi despre statutul na˛ionalit„˛ilor, minorit„˛ilor, pentru c„ odat„ ∫i odat„ trebuie s„ adopt„m ∫i acest proiect de lege.

V„ rog s„-mi Óng„dui˛i s„ v„ mul˛umesc din nou.

Domnul senator Frunda.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Stimate doamne ∫i stima˛i domni senatori,

Interven˛ia colegului meu Ómi aduce aminte de o scen„ din Consiliul Europei din 1993. Eram Ónc„ doar pretenden˛i la Consiliul Europei, aveam statutul de membri invita˛i, ∫i a fost anul c‚nd Ón Consiliul Europei s-a votat no˛iunea de îromi“ pentru ˛igani. Era delega˛ia

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 5/12.II.2005 noastr„ acolo, ministru de externe era domnul Mele∫canu, Ómi pare r„u c„ nu este aici s„-l am martor, ∫i Ón pre∫edintele de atunci al Adun„rii Parlamentare, spaniolul Martinez, am avut un foarte mare prieten al Rom‚niei, care ne-a ajutat foarte mult s„ fim accepta˛i ca membri deplini. Au fost lupte foarte serioase. Din partea unor ˛„ri erau obstruc˛ion„ri foarte serioase pentru aderarea Rom‚niei, respectiv Óncercau s„ am‚ne aderarea Rom‚niei.

Domnul Mele∫canu — fa˛„ de domnul Martinez — a ridicat problema pe care a ridicat-o domnul Iorgovan ∫i a spus c„ pentru noi este o situa˛ie foarte nepl„cut„, este un disconfort: rom, Rom‚nia. Se va Ón˛elege c„ Rom‚nia este, de fapt, ˛ara ˛iganilor. La care Martinez s-a uitat la el ∫i a spus: îCare este problema? Abordarea dumneavoastr„ este intolerant„, xenofob„ ∫i Ómpotriva normelor europene. Romii sunt, ca ∫i rom‚nii, ca ∫i ungurii, ca ∫i spaniolii, ca ∫i francezii, o na˛ie din cele multe care formeaz„ Europa de azi.“

A vorbi peiorativ la adresa romilor este la fel de ur‚t ca ∫i cum ai vorbi peiorativ la adresa propriei tale na˛ii. Eu nu cred c„ exist„ na˛ii superioare ∫i inferioare. Nu cred c„ este jignitor ca oricare na˛ie din Europa aceasta s„ fie comparat„ cu romii. ™i bunica mea m„ speria spun‚ndu-mi c„, dac„ nu sunt copil... m„ va lua ˛iganul Ón sacul de pe spate.

## **Din sal„:**

Copil era˛i...

## **Domnul Frunda György:**

Cuminte… Nu am Ónv„˛at prea multe din asta, ∫i uite ce am ajuns!

Dar Ón lumea de ast„zi, Ón configura˛ia european„ de ast„zi, a pune problema c„ este jignitor sau trebuie s„ g„se∫ti o solu˛ie pentru a nu face aceast„ confuzie etimologic„, economic„, social„ cred c„ este nu numai Ómpotriva curentului, ci Ómpotriva moralei europene de ast„zi.

Nu cred c„ trebuie s„ schimb„m denumirea de îrom“. Nu cred c„ trebuie s„ ne fie fric„ de orice fel de asem„nare Óntre problemele acestea. Ieri, la Sofia, a avut loc o conferin˛„ european„ pe problemele romilor. Au participat mai mul˛i ∫efi de state, mai mul˛i prim-mini∫tri din Europa, ∫i trebuie s„ spunem c„ Rom‚nia are cea mai mare comunitate de romi din toat„ Europa. Romii, Ón Rom‚nia, sunt peste 3 milioane, pe bune. Cei care Ó∫i recunosc apartenen˛a la aceast„ comunitate na˛ional„ sunt doar 500.000. De ce? Tocmai datorit„ unor abord„ri de acest gen, tocmai datorit„ marginaliz„rii lor, Ón primul r‚nd, sociale, de care se îbucur„“ ast„zi.

Dimpotriv„, eu cred c„ trebuie s„-i Óncuraj„m pe romi s„-∫i asume propria lor identitate etnic„, s„ fie m‚ndri de faptul c„ ei sunt romi ∫i s„-i ajut„m, prin programe sociale de Ónv„˛„m‚nt, s„-∫i ocupe locul Ón societatea actual„ a Rom‚niei. Deci eu v„d tocmai invers lucrurile. Au nevoie de un impuls pozitiv, au nevoie de sprijinul majorit„˛ii, au nevoie de o rela˛ie normal„ Ón pozi˛ia pe care o au ca o comunitate etnic„ din Rom‚nia.

V„ mul˛umesc c„ m-a˛i ascultat.

Cred c„ proiectul de lege pe care probabil c„ Ól vom adopta urmeaz„ s„ fie chiar un astfel de impuls. E bine c„ sunt astfel de dezbateri. Cred c„ sunt foarte

necesare. De altfel, cred c„ ∫ti˛i c„ mai sunt ∫i altfel de dezbateri: Macedonia, Grecia. Nu suntem singurii care ne punem astfel de probleme, ∫i cred c„ este bine c„ ∫i Ón Senat se discut„ lucrurile Ón acest fel.

Domnul senator Funar. V„ rog, domnule senator.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Am aflat ast„zi un lucru inedit spus de domnul senator Frunda. Cea mai mare minoritate etnic„ din Rom‚nia este cea a romilor, spunea d‚nsul.

## **Domnul Frunda György**

**:**

Nu cea mai mare. Numeroas„.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

Cea mai numeroas„... ™i Ómi puneam Óntrebarea... de ce nu sunt aici reprezentan˛ii lor ∫i de ce se afl„ cei de pe locul 2, U.D.M.R.-i∫tii?

D‚nsul spunea pe bune!

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Eu cred c„ trebuie s„ o p„stra˛i pentru Óntreb„ri ∫i interpel„ri, c„ nu vom mai avea obiect acolo...

## **Domnul Gheorghe Funar:**

Dac„ a˛i remarcat, domnule pre∫edinte, mi-am pus Óntrebarea, nu am pus-o altora. Eu sunt de aceea∫i p„rere cu domnul senator Iorgovan, ∫i probabil c„ vom ajunge la o dezbatere ∫i pe teme lingvistice, dar nu cred c„ este cazul s„ ne orient„m dup„ cum bate v‚ntul Ón Europa, din c‚nd Ón c‚nd. Noi avem tradi˛ii de mii de ani, ∫i li s-a spus etnicilor ∫i din Rom‚nia, ∫i din alte ˛„ri vecine, ˛igani. Nu cred c„-i jignim cu nimic, din acest punct de vedere.

Avem ∫i Ón acest proiect de lege, ∫i Ón Ónc„ unul pe care Ól vom discuta ast„zi, o Agen˛ie Na˛ional„ pentru Romi. Lu„m Ón discu˛ie o Agen˛ie Na˛ional„ pentru Romi. Fiind cea mai mare minoritate din Rom‚nia, a∫a cum recunosc liderii U.D.M.R.-ului, cred c„ ar trebui s„ ne g‚ndim, ∫i a∫ propune Guvernului s„ vin„ cu un proiect de lege privind Ónfiin˛area unei Agen˛ii Na˛ionale pentru Maghiari!

™i atunci am sc„pa de U.D.M.R. ∫i am intra Ón normalitate cu partidele politice!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Da. Doamna senator Maria Petre.

## **Domnul Frunda György**

**:**

Replic„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor senatori, interven˛ia mea este bazat„ strict pe proiectul de lege pe care Ól discut„m ast„zi. Vreau s„ adaug la argumentele de sus˛inere ale Grupului Alian˛ei îD.A.“, pe care colegul senator Paul P„curaru le-a prezentat deja, dou„ lucruri care mi se par extrem de importante ∫i care sunt importante ∫i pentru

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 5/12.II.2005 noi, ca senatori, pentru comunit„˛ile pe care le reprezent„m Ón Senatul Rom‚niei.

Dou„ modific„ri de substan˛„, Ón opinia mea, care ˛in de faptul c„, pentru prima dat„, comunit„˛i de romi, este adev„rat, dar din zona urban„, au acces la proiecte F.R.D.S., ceea ce F.R.D.S.-ul nu putea s„ onoreze p‚n„ Ón acest moment, ∫i ∫ti˛i asta foarte bine, pentru c„ fiecare, Ón jude˛e, suntem beneficiari ai multor proiecte care au rezolvat infrastructura ∫i alte probleme Ón comunit„˛ile s„race.

™i a doua modificare, de asemenea important„ ∫i de substan˛„, care cred c„ este de interes pentru toat„ lumea, prin modificarea de azi a Legii de organizare ∫i func˛ionare a F.R.D.S.-ului, prim„riile, ca atare, pot depune proiecte, pot accesa fonduri din aceast„ solu˛ie pentru comunit„˛ile s„race, pe care F.R.D.S., Ón componenta pe care o ∫tim, cu Banca Mondial„ ∫i cu toate celelalte solu˛ii, o reprezint„ pentru a rezolva cu adev„rat mai multe probleme ale comunit„˛ilor s„race dec‚t cele pe care F.R.D.S.-ul le-a rezolvat, p‚n„ acum, Ón toate jude˛ele noastre Ón care gradul de s„r„cie este ridicat.

V„ mul˛umesc foarte mult. Nu am f„cut dec‚t s„ adaug aceste dou„ motive.

V„ mul˛umesc.

Domnul senator, pentru dreptul la replic„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Vreau s„-i propun domnului senator Funar, dac„ are pu˛ine momente libere, s„ citeasc„ articolele din Constitu˛ie privind reprezentarea minorit„˛ilor sau comunit„˛ilor na˛ionale Ón Rom‚nia. Vreau s„-i aduc aminte domnului Funar c„ nu este o problem„ dac„ cineva este ˛igan sau rom‚n, problema este cel care la origine a fost ˛igan ∫i Ói este ru∫ine de faptul c„ a fost ˛igan sau c„ a fost ungur ∫i este ungur sau c„ a fost rom‚n ∫i este rom‚n. Deci eu cred c„ Dumnezeu ne-a dat fiec„ruia o cruce pe care trebuie s„ o ducem p‚n„ la morm‚nt.

V„ mul˛umesc.

Da.

Domnule pre∫edinte, v„ rog s„-mi permite˛i s„ dau un drept la replic„ domnului senator Frunda, am fost pomenit.

V„ rog, domnule senator.

Dac„ a˛i fost aten˛i, ∫i Domnia sa a f„cut aceea∫i confuzie pe care au f„cut-o cu rea-credin˛„ ∫i francezii c‚nd au primit echipa de fotbal a Rom‚niei, s„-i antreneze ca s„ nu marcheze nici un gol la Campionatul Mondial de Fotbal. Au spus î˛igani sau rom‚ni“. Œl rog s„ revin„ la microfon s„ fac„ corectura necesar„. Nu exist„ îsau“ Óntre ˛igani ∫i rom‚ni.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Da. Cred c„ dac„ vom mai dezbate mult denumirea, Ói vom l„sa pe cei Ón cauz„ f„r„ sprijinul material care cred c„ le este necesar ∫i li se cuvine.

Mai exist„ din partea Guvernului sau a comisiei preciz„ri?

V„

V„

A∫a cum a rugat reprezentantul Guvernului, v„

Trecem la punctul 23: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 78/2004 pentru Ónfiin˛area Agen˛iei Na˛ionale pentru Romi.

Proiectul a fost adoptat de Camera Deputa˛ilor. Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului a Óntocmit raport. Caracterul legii — lege organic„.

Dau cuv‚ntul reprezentan˛ilor Guvernului, pentru a ne prezenta proiectul de lege ∫i punctul de vedere.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Ca parte vizat„, Óntruc‚t ordonan˛a de urgen˛„ prevede c„ aceast„ agen˛ie va fi coordonat„ de ministrul delegat pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului, iar finan˛area agen˛iei se asigur„ din bugetul Secretariatului General, permite˛i-mi s„ prezint eu o scurt„ justificare.

Ce se urm„re∫te, de fapt, prin aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„? Este vorba de Ónt„rirea capacit„˛ii institu˛ionale a fostului Oficiu pentru Problemele Romilor, din cadrul Departamentului pentru Rela˛ii Interetnice, prin Ónfiin˛area Agen˛iei Na˛ionale pentru Romi, structur„ cu personalitate juridic„, aflat„ Ón subordinea Guvernului, ∫i anume cre∫terea capacit„˛ii de ini˛iere, atragere ∫i continuare a unor programe destinate dezvolt„rii comunit„˛ilor de romi.

Œn mod corespunz„tor, se propune ∫i modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 11/2004 privind stabilirea unor m„suri de reorganizare Ón cadrul administra˛iei publice centrale.

Sus˛inem ∫i propunem spre adoptare proiectul de lege astfel Ónaintat.

Mul˛umesc.

Din partea comisiei, v„ rog s„ prezenta˛i raportul.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn ∫edin˛a din 26 ianuarie 2005, comisia a luat Ón examinare proiectul de lege ∫i a hot„r‚t s„ adopte raport de admitere, re˛in‚nd, Ón principal, urm„toarele aspecte:

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 5/12.II.2005 Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 78/2004 are ca obiect de reglementare asigurarea cadrului legislativ, Ón vederea continu„rii aplic„rii strategiei guvernamentale pentru Ómbun„t„˛irea situa˛iei romilor, precum ∫i aplic„rii reglement„rilor europene Ón materie de minorit„˛i, Ón contextul ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„.

Prin Ónfiin˛area Agen˛iei Na˛ionale pentru Romi se urm„re∫te eficientizarea strategiei de Ómbun„t„˛ire a situa˛iei romilor, etnie aflat„ Ón dificultate din punct de vedere social ∫i economic, confruntat„ cu o s„r„cie sever„, ∫i reducerea decalajelor de orice natur„ fa˛„ de popula˛ia majoritar„.

Conform Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 78/2004, Agen˛ia Na˛ional„ pentru Romi este organ de specialitate al administra˛iei publice centrale Ón subordinea Guvernului ∫i coordonat„ de ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului.

Comisia a primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ, de la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i de la Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i minorit„˛i.

Œn raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege se Ónscrie Ón categoria legilor organice, urm‚nd a fi adoptat„ Ón conformitate cu prevederile art. 76 din Constitu˛ia Rom‚niei.

Fa˛„ de cele prezentate mai sus, Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului propune plenului Senatului, Ón calitate de Camer„ decizional„, dezbaterea ∫i adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 78/2004 pentru Ónfiin˛area Agen˛iei Na˛ionale pentru Romi, Ón forma Camerei Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc.

15 ani poate fi partajat„ cu ace∫tia pentru rezolvarea problemelor lor ∫i a tuturor celorlalte comunit„˛i. V„ mul˛umesc.

Dac„ nu mai sunt... V„ rog, din partea grupului P.R.M.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Cred c„ trebuie s„ revin asupra unei chestiuni discutate Ón 1993. Atunci, domnul Mele∫canu, ca ministru de externe, i-a Ónaintat Pre∫edintelui Rom‚niei un memorandum Ón care spunea c„, av‚nd Ón vedere spa˛iul francofon, este mai aproape de adev„r s„ le spunem ˛igani, ∫i nu romi.

M„ rog, c„ sunt ˛igani sau c„ sunt romi, problemele r„m‚n acelea∫i ∫i, din acest punct de vedere, eu mi-a∫ permite s„ v„ reamintesc c„, Ón 1968, dup„ asasinarea lui Martin Luther King, America era Ón preajma unui r„zboi civil. Au dep„∫it aceast„ etap„, tocmai reu∫ind s„ integreze negrii Ón structurile administra˛iei...

Afroamericanii.

Pofti˛i? Nu Ón˛eleg.

Afroamericani.

Dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Domnul senator Frunda, din partea Grupului U.D.M.R.

## Distins Senat,

## Domnule pre∫edinte,

Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia sus˛ine cu convingere adoptarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 78/2004. Aceasta, chiar dac„ nu este unicul instrument, este unul din instrumentele importante, esen˛iale ∫i eficiente pentru rezolvarea unora dintre problemele comunit„˛ii romilor din Rom‚nia.

Œntr-adev„r, este o comunitate foarte important„ — au, Ón primul r‚nd, probleme sociale ∫i economice, dar nu numai asemenea probleme. Au probleme de limb„, de identitate etnic„, de integrare social„, ∫i noi suntem convin∫i c„ Ónfiin˛area acestei agen˛ii na˛ionale va fi un stimulent ∫i un instrument pentru rezolvarea problemei romilor.

De asemenea, consider„m c„ aceast„ agen˛ie se Ómbin„ armonios cu m„surile care au fost adoptate deja, adineauri, privind Fondul Rom‚n de Dezvoltare Social„, ∫i cred c„ trebuie s„ implic„m romii, Ón primul r‚nd, Ón rezolvarea problemelor lor.

Deci, ca o sugestie, permite˛i-mi, din partea grupului nostru, ca agen˛ia respectiv„ s„ fie condus„ de un rom. Sunt cei care cunosc problemele, sunt cei care pot s„ rezolve aceste probleme, ∫i experien˛a pe care celelalte comunit„˛i na˛ionale din Rom‚nia au dob‚ndit-o Ón ultimii

## **Domnul Valentin Dinescu:**

Afroamericani. Bine. Afroamericani.

## **Domnul Frunda György**

**:**

Este aceea∫i diferen˛„.

Este, este, da. Dar tot negri sunt, s„ ∫ti˛i. Deci au reu∫it s„-i integreze Ón administra˛ie, Ón poli˛ie, Ón justi˛ie, pentru ca ei, la r‚ndul lor, s„ devin„ modele pentru afroamericani.

Cred c„ propunerea domnului Frunda este corect„, Ón sensul c„ este mai bine ca problemele romilor, chiar cu valorile sensibile pe care le reprezint„ ele, s„ fie tratate din interior ∫i, din acest punct de vedere, ar trebui s„ ne ocup„m mai mult ∫i de ∫coal„, ar trebui s„ ne ocup„m mai mult ∫i de Ónv„˛„m‚ntul superior, ar trebui s„ ne ocup„m ca, Ón c‚˛iva ani, Ón afar„ de faptul c„, probabil, vom reu∫i, prin ni∫te eforturi financiare, s„ dep„∫im decalajul social, s„ Ói integr„m ∫i Ón plan intelectual. V„ mul˛umesc.

## Domnul senator Ion Solcanu.

Cred c„, oricum, domnul senator Frunda este de acord cu spa˛iul francofon, pentru c„ ne-a spus c„ o s„ partajeze experien˛a pozitiv„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 5/12.II.2005

## **Domnul Ion Solcanu:**

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, Onorat Senat,

Sunt dou„ proiecte de lege, Ón succesiune, de foarte mare importan˛„ pentru ˛ara noastr„, pentru ceea ce vrem s„ facem Ón perioada imediat urm„toare, integrarea Ón Uniunea European„ ∫i, Ón acest demers, atitudinea noastr„, a statului rom‚n, fa˛„ de minoritatea rom„ este extrem de important„.

Abia dup„ Revolu˛ie am Ónceput s„ abord„m cu realism ∫i cu curaj, dar Ónc„ suntem departe de a o face p‚n„ la cap„t, aceast„ problem„ extrem de dificil„ pentru statul nostru.

Am ascultat cu foarte mare interes interven˛iile colegilor de la proiectul de lege precedent. S-au spus lucruri extrem de pertinente de c„tre fiecare dintre vorbitori. Noi, ca stat, Rom‚nia, trebuie s„ ne asum„m istoria ∫i din istoria noastr„ face parte ∫i aceast„ realitate. Œn secolele al XIV-lea ∫i al XV-lea, i-am adus pe ˛igani Ón Rom‚nia ca robi. Vreme de secole Óntregi, ace∫ti oameni au fost trata˛i ca unelte vorbitoare. A venit momentul s„ pl„tim aceste secole, Ón care oameni ca ∫i noi au fost redu∫i la limita subuman„. Abia statul modern rom‚n, Óncep‚nd cu Cuza, a avut o alt„ optic„ fa˛„ de aceast„ minoritate.

Ca profesor, am avut studen˛i romi excep˛ionali, de o for˛„ intelectual„ ∫i de o ambi˛ie cum pu˛ini putem s„ credem. Deci exist„ un poten˛ial uman c„ruia trebuie s„-i cre„m cadrul de afirmare. ™i fire∫te c„ lucrul cel mai important va fi atunci c‚nd minoritatea rom„ Ó∫i va asuma identitatea. Problemele economice pe care le cunoa∫tem cu to˛ii, problemele de ordin social, criminalitatea mare Ón r‚ndul acestei etnii nu sunt Ónc„ r„ul cel mai mare. R„ul cel mai mare este c„ nu au acces la Ónv„˛„m‚nt.

C‚nd spunem c„ nu au acces la Ónv„˛„m‚nt trebuie s„ Ón˛elegem c„ nu au condi˛iile materiale care s„ le permit„ s„ mearg„ la ∫coal„. Trebuie s„ Ón˛elegem lucrurile astea ∫i trebuie s„ le recunoa∫tem, stimat„ coleg„.

Problema esen˛ial„ r„m‚ne pe mai departe accesul lor la Ónv„˛„m‚nt, socializarea acestei etnii ∫i cred c„ guvernele din 1997, Óndeosebi, ∫i p‚n„ ast„zi au o alt„ deschidere fa˛„ de abordarea romilor. ™i sunt Óntru totul de acord cu colegul Frunda c„ aceast„ agen˛ie, ridicat„ de la rang de oficiu la agen˛ie na˛ional„, trebuie s„ fie condus„ de oameni care provin din minoritatea rom„, pentru c„ sunt cei care cunosc cel mai bine realit„˛ile acestei etnii.

Grupul nostru sus˛ine acest proiect de lege, ca ∫i pe celelalte, care vizeaz„ rezolvarea pe fond a problemei etniei romilor Ón Rom‚nia.

Domnul senator Eckstein Kovács Péter.

## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Eu cred c„ aceast„ dezbatere, de∫i, pe undeva, este colateral„ cu obiectul ordonan˛ei supuse discu˛iei noastre din Senat, este, pe de o parte, foarte binevenit„ ∫i, pe de alt„ parte, reflect„, dac„ vre˛i, o evolu˛ie Ón abordarea politicienilor rom‚ni Ón leg„tur„ cu aceast„, nu zic, problematic„, cu aceast„ chestiune.

Este de salutat c„ toate forma˛iunile politice reprezentate aici, Ón Senat, au o abordare pozitiv„ fa˛„ aceast„ chestiune ∫i doresc, Óntr-adev„r, s„ porneasc„ practic pe drumul Ómbun„t„˛irii situa˛iei comunit„˛ilor de romi.

Aici, eu nu sunt de acord cu colegul meu Frunda, care zice c„ sunt peste 3 milioane de romi sau c‚˛i romi or fi. Pe mine m„ intereseaz„ un singur lucru. C‚˛i se declar„ romi la recens„m‚nt, pentru c„ este singurul act oficial care reflect„ pozi˛ia declara˛iei etnice, f„cut„ sub anonimat, ∫i care este rezultatul final al recens„m‚ntului. At‚t este important.

Noi nu avem dreptul, nici domnul Frunda, nici eu, nici altcineva s„ spun„ despre cineva c„ este rom, dac„ acela nu Ó∫i asum„ aceast„ identitate.

Pe de alt„ parte, nu trebuie ∫i nu putem s„ lu„m dreptul unor cet„˛eni rom‚ni de a se declara de o anumit„ etnie sau de o alt„ etnie.

Desigur, este foarte bine c„ sunt unii care... sau mul˛i Ó∫i asum„ aceast„ identitate, dar au tot dreptul s„-∫i asume o alt„ identitate cei care sunt percepu˛i de ceilal˛i, de gadjii, da, c„ sunt romi. Eu cred c„ aceasta este o abordare corect„ a lucrurilor. Exist„ un crescendo, dac„ vre˛i, ∫i Ón abordarea institu˛ional„ a problematicii romilor. S-a pornit de la un oficiu, acum este o agen˛ie na˛ional„.

Chestiunea este important„ pentru c„, Óntr-adev„r, Uniunea European„ nu-∫i poate permite existen˛a unor categorii de oameni care s„ tr„iasc„ sub limita s„r„ciei, Óntr-o propor˛ie mare. ™i, desigur, sunt cu totul de acord cu ceea ce a spus onoratul reprezentant al P.S.D.-ului, Ónv„˛„m‚ntul este primul pas spre care trebuie s„ pornim. V„ mul˛umesc.

Dreptul la replic„, domnul senator Frunda. ™i, apoi, domnul senator Dan C‚rlan.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Œnaintea dreptului la replic„, vreau s„-l felicit pe domnul senator Solcanu.

Vreau s„ v„ spun, stima˛i colegi, c„ cei care suntem, pu˛ini, care am fost aici acum zece ani, putem c‚nt„ri ast„zi diferen˛a. Acum zece ani, Ón Senat, ar fi fost imposibil„ o abordare at‚t de ra˛ional„ a problemei romilor sau a oric„rei minorit„˛i na˛ionale.

Œn privin˛a replicii, s„ v„ ar„t c‚t de democratic„ este Uniunea Maghiar„ din Rom‚nia. Œl contrazic pe colegul ∫i prietenul meu, Eckstein Kovács Péter. Recens„m‚ntul este un instrument oficial. Fiecare dintre noi se poate declara, apar˛in‚nd la comunitatea, la majoritatea sau la minoritatea de care se consider„ legat prin limb„, prin religie, prin tradi˛ie ∫i prin istorie. Acestea sunt elementele determinante ale apartenen˛ei noastre fa˛„ de o na˛iune sau de alta. Fiecare ne-o putem alege cum vrem noi ∫i nimeni nu poate s„-˛i pun„ nici o piedic„. Œntrebarea este dac„ individul are libertatea, Ón primul r‚nd, psihic„, curajul s„ se declare apar˛in‚nd de o minoritate sau alta, at‚ta timp c‚t percep˛ia general„ asupra romilor este negativ„, at‚ta timp c‚t exist„ ru∫ine s„ fie romi, e adev„rat c„ mul˛i oameni au o re˛inere, o fric„ de a se declara ca fiind membrii acestei minorit„˛i. Exist„ un institut european de studiere a problemei romilor. Am v„zut Ón îLe Figaro“ o hart„ a Europei privind num„rul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 5/12.II.2005 romilor. ™i aceasta Ónt„re∫te ce v„ spuneam eu. Rom‚nia este pe primul loc Ón Europa, cu cea mai mare comunitate de romi, de peste 3 milioane de persoane. Este cu totul alt„ problem„ dac„ numai a ∫asea parte din ei au curajul de a-∫i asuma apartenen˛a la acest lucru. Dar, dac„ ve˛i discuta cu buliba∫ii, cu conduc„torii romilor, ∫i eu am f„cut asta ∫i Ónainte de 1990, eram cunoscut ca fiind unul din avoca˛ii care aveam mul˛i clien˛i ˛igani, cum le spuneam, ∫i sunt oameni cu care sunt Ón rela˛ii foarte bune ∫i ast„zi. Sunt oameni demni, oameni care nu au facult„˛i, oameni care nu au preg„tire de Ónv„˛„m‚nt superior, dar care au o Ón˛elepciune de via˛„ cum nu au mul˛i oameni care au preg„tire educa˛ional„ de Ónalt grad. Noi trebuie s„-i stimul„m pe ace∫ti oameni s„-∫i recunoasc„ identitatea. ™i cu asta facem dou„ lucruri deodat„, domnilor. Facem ceva pentru comunitatea de romi, dar facem ceva ∫i pentru majoritatea rom‚n„ din aceast„ ˛ar„. Dac„ ei vor avea curajul s„-∫i recunoasc„ identitatea, dac„ ei vor avea posibilitatea s„-∫i rezolve propriile probleme, Ón primul r‚nd ei, de la Ónv„˛„m‚nt la identitate na˛ional„, de la problem„ social„ la problem„ economic„, num„rul infractorilor va sc„dea. ™i dac„ vorbim de infractori, sunt de acord, sunt, din p„cate, foarte mul˛i infractori, dar ei sunt îg„inari“. Ei mai fur„ din buzunare, fac ceva... Nu ei sunt marea criminalitate Ón Rom‚nia. ™i s„ nu Óncerc„m s„ ducem discu˛ia Óncolo. Marea criminalitate organizat„ este cu totul altceva Ón Rom‚nia. ™i nu are nici o leg„tur„ sau o leg„tur„ mult prea mic„, tangen˛ial„ cu romii.

Domnul senator Dan C‚rlan ∫i, apoi, domnul senator Funar.

## Stima˛i colegi,

Este prima mea interven˛ie Ón plenul Senatul ∫i-mi cer scuze pentru eventualele gre∫eli pe care le voi face din emo˛ie.

V„ m„rturisesc c„ sunt un pic revoltat fa˛„ de pozi˛ia extremist„ ∫i discriminatorie pe care au avut-o anumite interven˛ii de la punctul anterior de pe ordinea de zi. Ca simplu cet„˛ean, nemembru al Senatului, am gustat de multe ori acele bancuri Ón care un personaj de legend„ de prin Ardeal m‚nca pe p‚ine unguri sau ˛igani. ™i spun ˛igani pentru c„ asta este sintagma, asta este expresia care era folosit„ Ón sens peiorativ pentru a defini etnia rom„. Dar mi se pare total nepotrivit s„ aducem aici, sub cupola Senatului, o astfel de atitudine, repet, extremist„ ∫i discriminatorie.

Vreau s„ pledez pentru necesitatea Ónfiin˛„rii acestei Agen˛ii Na˛ionale a Romilor ∫i s„ argumentez prin ceea ce s-a spus, ∫i m„ bucur„ foarte mult c„ s-a insistat at‚t de mult pe aceast„ tem„.

At‚t timp c‚t doar 500.000 de cet„˛eni au curaj s„-∫i asume identitatea, apartenen˛a la etnia rom„, ∫i studiile

sau opiniile celor care cunosc problema spun c„ ar fi 2,5 milioane — cum ne-a explicat la comisie pre∫edintele agen˛iei — sau 3 milioane c‚t scriu studiile str„ine, at‚t timp c‚t avem un asemenea raport ∫i nici o alt„ etnie, nici o alt„ minoritate din ˛ara rom‚neasc„ nu se confrunt„ cu acest fenomen al refuzului de a-˛i asuma identitatea na˛ional„, Ónseamn„ c„ avem o problem„. ™i etnia rom„ are o problem„ de integrare social„, iar restul comunit„˛ii are o problem„ cu cei pe care nu a reu∫it p‚n„ acum s„-i integreze.

™i cred c„ principalul indicator de performan˛„ al Agen˛iei Na˛ionale pentru Romi va fi acela al ratei de asumare a identit„˛ii de c„tre etnia rom„.

Œn aceea∫i m„sur„ Ón care din ce Ón ce mai mul˛i din cei 2,5 sau 3 milioane la recens„mintele viitoare vor avea curajul ∫i demnitatea s„-∫i declare apartenen˛a la etnia rom„, Ón aceea∫i m„sur„ Agen˛ia Na˛ional„ pentru Romi Ónseamn„ c„-∫i va fi f„cut datoria.

Aceast„ agen˛ie nu-∫i va mai avea rostul atunci c‚nd etnia rom„, ca ∫i toate celelalte minorit„˛i, va c‚nt„ri cam Ón mod egal at‚t Ón recens„minte, c‚t ∫i Ón ceea ce ∫tim, îpe bune“, cum spunea domnul senator Frunda, c„ exist„.

Are cuv‚ntul domnul Ha∫otti, pe o chestiune de procedur„, dup„ care domnul Funar ∫i Óncheiem dezbaterile generale.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Sigur c„ aceste discu˛ii sunt foarte interesante. Sunt ∫i utile ∫i eu v„ admir, domnule pre∫edinte, pentru r„bdarea, pentru pacien˛a de care da˛i dovad„. Mi-e team„, Óns„, c„ aceste discu˛ii sunt colocviale. Sunt mai degrab„ colocviale dec‚t parlamentare. Noi discut„m aici un proiect de lege sau dou„ proiecte de lege. Pe baza lor, ne exprim„m anumite atitudini, pozi˛ii...

Sigur, putem avea ∫i unele observa˛ii colaterale. Dar dezbaterea a devenit colocvial„ ∫i iat„ de ce, domnule pre∫edinte, v„ solicit s„ restr‚nge˛i interven˛iile pe care le au distin∫ii no∫tri colegi.

V„ mul˛umesc.

Domnul Funar, dou„ minute, domnul R„zvan Theodorescu, trei minute...

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Am s„ fac economie de un minut. A∫ vrea s„ v„ informez c„ Grupul parlamentar P.R.M. sus˛ine acest proiect de lege. Regret c„ Ón mod gratuit cineva a Óncercat s„ ne eticheteze, s„ considere c„ P.R.M.-i∫tii sunt extremi∫ti, Ói vom dovedi inclusiv prin vot c„ nu are nici un temei.

™i am s„ Ónchei cu o Óntrebare, admir‚nd democra˛ia care domne∫te Ón aceast„ organiza˛ie antirom‚neasc„,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 5/12.II.2005 U.D.M.R. O Óntrebare pentru colegul meu, domnul senator Eckstein.

Cum le zice, Ón ungure∫te, la romi?

Romo.

f gan.

Domnule senator Funar, colegul dumneavoastr„ care a men˛ionat spa˛iul francez probabil c„ ∫tie c„ exist„ o expresie Ón aceast„ limb„ care sun„ cam a∫a: îQui s’excuse, s’accuse!“

V„ rog, domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Vreau s„ v„ informez c„ Academia Rom‚n„ — sper c„ voi face Ón a∫a fel s„ v„ poat„ transmite concluziile sale, chestiunea se discut„ mult ∫i la Academie — vreau s„ v„ spun c„ Óntre unele gafe lingvistice pe care le facem des, de tipul antisemitismului, suntem capabili s„ spunem c„ arabii sunt antisemi˛i, f„c‚nd o dubl„ gaf„ istoric„, se num„r„ ∫i numele ˛iganilor. Asta, vorba domnului Ha∫otti, este o discu˛ie academic„, _athinganos,_ Ón limba greac„ medieval„, ∫i de-acolo vine Ón toate limbile, Ónseamn„ ceea ce francezii numesc _les entouchables_ , cei de neatins, are un caracter religios, f„r„ nici un fel de alt„ conota˛ie. Nu am s„ v„ fac acum o discu˛ie pe marginea acestei chestiuni. îf gan“ nu con˛ine absolut nimic peiorativ, _˛iganskaia zemlia_ se spune ∫i ast„zi zonelor de la Volga Ón care au stat mult„ vreme ˛iganii, cum se spunea _jidovskaia zemlia_ — cu timpul, jidan a c„p„tat, cum ∫ti˛i, un caracter peiorativ, este o evolu˛ie de acela∫i tip, istoric„. Domnul Frunda are perfect„ dreptate, cu mult„ superficialitate, pentru c„ era problema _gitanes, gipsy_ ∫i a∫a mai departe, cu mult„ superficialitate ∫i f„r„ o ad‚ncire academic„, acum 11 sau 12 ani, Consiliul Europei, care nu este format din savan˛i, a luat aceast„ decizie, o decizie c„reia trebuie s„ ne supunem ∫i care a provocat aceste comentarii, este o decizie care are doza sa de abera˛ie, ∫i to˛i oamenii serio∫i de ∫tiin˛„ din orice parte a Europei z‚mbesc c‚nd aud de acest cuv‚nt, îrom“ _,_ dar, ca politicieni, l-am adoptat, asta este. Suntem membrii Ón Consiliul Europei! √sta este adev„rul istoric.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

## V„ mul˛umesc!

## Dezbaterile s-au Óncheiat.

## **Din sal„** _**:**_

List„!

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

V„ rog s„ furniza˛i o list„.

List„!

V„ rog s„ furniza˛i ∫i pentru acest vot o list„. Legea a fost deja adoptat„ la Camera Deputa˛ilor, ea are un caracter organic, merge spre promulgare.

Continu„m cu punctul 17 din ordinea de zi, propunere legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Codului de procedur„ penal„ al Rom‚niei. Raportul este de respingere, Comisia juridic„ pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri este cea care a Óntocmit raportul.

Domnul ministru Olteanu, v„ rog s„ ne comunica˛i punctul de vedere al Guvernului.

## Domnule pre∫edinte,

Nu dorim s„ ridic„m o discu˛ie pe proceduri vizavi de posibilitatea dezbaterii unei propuneri legislative Ón situa˛ia Ón care ini˛iatorul nu mai face parte din Senat, vom expune punctul de vedere al Guvernului precedent, pe care actualul Guvern ∫i-l Ónsu∫e∫te.

Punctul de vedere este de respingere.

Conform acestui punct de vedere, exist„ organe de cercetare penal„ cu competen˛„ general„ ∫i, de asemenea, organe de cercetare speciale, care au competen˛„ Ón infrac˛iunile de frontier„, ∫i ace∫tia sunt poli˛i∫tii de frontier„.

Guvernul nu consider„ c„ este necesar„ Ón acest moment crearea unei noi categorii de organe de cercetare speciale pentru o subcategorie a infrac˛iunilor de frontier„.

Œn ce prive∫te propunerea pentru o nou„ liter„, f), prevederea Ón cuprinsul acesteia a zece infrac˛iuni din Codul penal, cu men˛iunea c„ ele trebuie s„ fie Ón situa˛ie de conexitate cu infrac˛iunile prev„zute Ón Codul vamal, nu este necesar„, deoarece, potrivit regulilor de drept comun, infrac˛iunile conexe sunt de competen˛a instan˛ei care judec„ infrac˛iunea la care ele se refer„.

Av‚nd Ón vedere acestea ∫i raportul Comisiei juridice pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, punctul de vedere al Guvernului este de respingere a propunerii legislative.

Mul˛umesc.

Domnul senator Eckstein Kovács Péter, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Comisia juridic„ pentru numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri practic a fost sesizat„ cu completarea raportului sau cu o rediscutare a raportului, care a fost de respingere, ∫i, ini˛ial, Ón luna noiembrie 2004, aceast„ propunere legislativ„ nu a fost agreat„ de Guvern ∫i, dat fiind c„ nici ini˛iatorul nu mai este membru al Parlamentului, nu a∫ intra Ón am„nunte, de altfel, domnul ministru Olteanu a punctat esen˛a pentru care noi ne men˛inem pozi˛ia cu raportul de respingere.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 5/12.II.2005

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Dac„ nu sunt alte interven˛ii,

Trecem la punctul 18, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 116/2004 pentru modificarea art. 5 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 142/2000 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Agen˛iei SAPARD pentru implementarea tehnic„ ∫i financiar„ a Instrumentului special de preaderare pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„.

Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ este cea care a Óntocmit raportul. Caracterul legii — ordinar„.

Dau cuv‚ntul domnului ministru Olteanu ∫i colegilor Domniei sale.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Pentru sus˛inere, Ól invit pe domnul secretar de stat D„nu˛ Apetrei, de la Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.

**Domnul D„nu˛ Apetrei** — _secretar de stat la Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

Bun„ ziua, domnule pre∫edinte, Stimate doamne ∫i domni senatori.

M„ aflu Ón fa˛a dumneavoastr„ pentru a sus˛ine proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 116/2004 pentru modificarea art. 5 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 142/2000 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Agen˛iei SAPARD pentru implementarea tehnic„ ∫i financiar„ a Instrumentului special de preaderare pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„.

Astfel, acest articol 5 se modific„ ∫i va avea urm„torul cuprins:

Paragraful 1 — îAgen˛ia SAPARD utilizeaz„ pentru aparatul propriu trei autoturisme pentru transport de persoane ∫i un microbuz cu un consum lunar de carburan˛i de 600 litri combustibil pe autovehicul.“

Paragraful 2 — îCele opt birouri regionale de implementare a Programului SAPARD utilizeaz„ c‚te un autoturism pentru transport de persoane ∫i c‚te trei autovehicule pentru activit„˛i specifice cu un consum lunar de carburan˛i de 600 litri combustibil.“

Argument„m aceasta printr-o simpl„ expunere de motive, ∫i anume: dup„ cum bine ∫ti˛i, Ón vederea absorb˛iei integrale ∫i la termen a fondurilor alocate de Uniunea European„ Ón baza acordurilor anuale de finan˛are, este necesar ca verificarea cererilor de plat„ s„ se fac„ Óntr-un termen mult mai scurt, ceea ce implic„ o frecven˛„ mare a verific„rilor pe teren.

Astfel, spre exemplu Óntr-o lun„ se verific„ Ón medie circa 260 de dosare, cu cereri de plat„ depus„ de beneficiari, iar distan˛a medie de la sediul biroului regional sau de la centrul agen˛iei p‚n„ la ace∫tia este de circa 230 kilometri dus-Óntors ∫i, astfel, se justific„

cererea de 600 de litri de combustibil pe lun„ pe autoturism.

Aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ se dovede∫te cu at‚t mai urgent„ ∫i mai necesar„ cu c‚t se Ónscrie Ón Óndeplinirea rolului fundamental al Agen˛iei SAPARD, acela de a implementa tehnici financiare ale Programului SAPARD ∫i de absorbi integral fondurile de implementare alocate prin acordurile anuale de finan˛are cu Uniunea European„.

V„ rog, din partea Comisiei pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator.

Comisia pentru agricultur„, industrie alimentar„ ∫i silvicultur„ prezint„ raportul la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului pentru modificarea art. 5 din Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 142/2000 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Agen˛iei SAPARD pentru implementarea tehnic„ ∫i financiar„ a Instrumentului special de preaderare pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„.

Comisia noastr„ a fost sesizat„, Ón fond, spre dezbatere ∫i avizare, Ón vederea Óntocmirii raportului cu acest proiect de lege, prin adresa nr. L 802/2004.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea consumului de carburan˛i la 600 de litri pe lun„ pe autoturismele care se afl„ Ón dotarea Agen˛iei SAPARD ∫i a birourilor regionale.

Proiectul de lege are avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cu obiec˛ii, care au fost cuprinse Ón textul proiectului de lege ∫i al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Prin natura reglement„rilor, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Comisia noastr„ a dezb„tut proiectul de lege Ón ∫edin˛a din 24 ianuarie 2005. Œn urma dezbaterilor generale ∫i pe articole, membrii comisiei au hot„r‚t, cu majoritate de voturi, Óntocmirea proiectului favorabil, Ón forma prezentat„ de Guvern.

Fa˛„ de cele prezentate mai sus, supunem plenului Senatului, prezentul raport.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Dac„ nu dore∫te nimeni s„ ia cuv‚ntul,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 5/12.II.2005 Trecem la punctul 19, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 96/2004 privind trecerea Teatrului Na˛ional din Craiova Ón subordinea Ministerului Culturii ∫i Cultelor.

Raportul a fost Óntocmit de Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„. Legea este ordinar„.

Dau cuv‚ntul domnului ministru Bogdan Olteanu, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului.

## Domnule pre∫edinte,

Guvernul actual Ó∫i Ónsu∫e∫te punctul de vedere al Guvernului precedent, de sus˛inere a acestui proiect, voi cita doar c‚teva elemente:

Teatrul Na˛ional din Craiova este o institu˛ie de cultur„ care, Ón prezent, func˛ioneaz„ sub autoritatea administra˛iei publice locale, ea s-a afirmat Ón decursul timpului ca una dintre cele mai prestigioase institu˛ii de spectacol Ón peisajul cultural din Rom‚nia.

Din motive de natur„ managerial„, din motive de natur„ financiar„, Guvernul sus˛ine punctul de vedere de transfer al Teatrului Na˛ional din Craiova Ón subordinea Ministerului Culturii ∫i Cultelor, a∫a cum se sus˛ine ∫i prin raportul comisiei.

Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„, domnul senator Adrian Cioroianu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ a luat Ón dezbatere acest proiect de lege ∫i a hot„r‚t, cu unanimitatea voturilor, s„ adopte raport de admitere, f„r„ amendamente, ∫i s„ Ónainteze plenului Senatului spre dezbatere proiectul de lege. Cred c„ nu mai are rost s„ mai dau citire restului raportului.

Dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul?

V„ rog, domnul senator Puiu Ha∫otti ∫i, apoi, domnul senator Gheorghe Funar.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn primul r‚nd vreau s„ spun c„, iat„, din fericire, dezbateri care ˛in de institu˛ii de cultur„, de identitate na˛ional„, nu au nici un fel de coloratur„ politic„ ∫i m„ bucur. La r‚ndul meu, sus˛in acest proiect de lege ∫i cele dou„ care urmeaz„, ∫i Grupul parlamentar al Alian˛ei sus˛ine acest proiect de lege.

Vreau s„ spun, Óns„, c„, Ón ciuda faptului c„ noi avem o perspectiv„ care Ónseamn„ descentralizarea actului de cultur„, ∫i e bine c„ avem aceast„ perspectiv„, trebuie s„ ne g‚ndim foarte serios ∫i Ón continuare la trecerea unor institu˛ii de cultur„ sub autoritatea Ministerului Culturii, ∫i m„ uit la domnul academician R„zvan Theodorescu, cu care am avut acum c‚teva luni o foarte interesant„ discu˛ie, unde am c„zut am‚ndoi de acord. Este vorba de faptul c„ o serie

de institu˛ii de cultur„ nu beneficiaz„ de aten˛ia autorit„˛ilor locale. Ba, dimpotriv„, ele sunt, Ón cel mai fericit caz, persecutate.

Vreau, aici, Ón plenul Senatului, s„ reamintesc situa˛ia dramatic„ de la Constan˛a, unde este un masacru cultural. Acolo, trei prestigioase muzee — Muzeul de Istorie Na˛ional„ ∫i Arheologie (pe care nu se poate s„ nu-l cunoa∫te˛i), Muzeul de Art„ ∫i Muzeul de Art„ Popular„ — au fost puse sub autoritatea unui singur om, care este un impostor, nu m„ feresc s„ folosesc acest cuv‚nt grav, este un absolvent de studii medii ∫i care conduce cele trei prestigioase institu˛ii de cultur„, unde Ó∫i desf„∫oar„ activitatea peste 20 de cercet„tori, doctori Ón ∫tiin˛e. Am spus acest lucru g‚ndindu-m„ c„ Ón continuare, ∫i m„ uit la domnul ministru Bogdan Olteanu, Guvernul ∫i Ón special Ministerul Culturii ∫i Cultelor trebuie s„ aib„ grij„ de aceste institu˛ii, care Ónseamn„ foarte mult pentru cultura rom‚neasc„ ∫i pentru patrimoniul nostru identitar.

Œnchei, spun‚nd, Ónc„ o dat„, c„ sus˛in ∫i acest proiect de lege ∫i cel care urmeaz„, la fel cu Óntregul Grup parlamentar al Alian˛ei.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Am asistat Ón ultimii ani la un experiment care s-a dovedit a fi nereu∫it, respectiv Ministerul Culturii a acceptat ca unele institu˛ii de nivel na˛ional ∫i prestigioase s„ treac„ Ón subordinea autorit„˛ilor locale. Din c‚te Ómi amintesc, f„r„ acceptul autorit„˛ilor locale. La Cluj-Napoca, eu, Ón calitate de primar la vremea respectiv„, ∫i probabil c„ Ó∫i aminte∫te domnul senator R„zvan Theodorescu, cet„˛ean de onoare al municipiului nostru, i-am solicitat s„ ini˛ieze un act normativ prin care s„ treac„ Teatrul ∫i Opera Maghiar„ Ón subordinea Prim„riei ∫i a Consiliului local, av‚nd posibilitatea s„ ocrotim aceast„ institu˛ie din municipiul nostru. Nu ni s-a acceptat acest lucru. S-a trecut, Óns„, la aceste modific„ri ale st„p‚nilor pentru Teatrul Na˛ional din Craiova, cel din T‚rgu-Mure∫ ∫i alte astfel de institu˛ii importante. Rug„mintea ar fi pentru noul Guvern s„ nu mai fac„ asemenea experimente p‚n„ c‚nd nu se documenteaz„, p‚n„ c‚nd nu exist„ ∫i acordul autorit„˛ilor locale ∫i p‚n„ nu se studiaz„ inclusiv aspectele de natur„ financiar„. Pentru c„, altfel, facem un ping-pong cu aceste institu˛ii de prestigiu ale ˛„rii ∫i nu cred c„ este bine pentru teatrul rom‚nesc.

Grupul parlamentar P.R.M. sus˛ine acest proiect de lege ∫i urm„toarele dou„.

## Mul˛umesc.

Doamna senator Rodica St„noiu, din partea Grupului parlamentar social-democrat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 5/12.II.2005

Grupul nostru sus˛ine acest proiect de lege, pentru c„ Ói ∫i apar˛ine, ∫i, Ón numele grupului, deci, declar sus˛inerea noastr„, dar este ∫i un motiv personal pentru care Ól sus˛in. Prima pies„ de teatru din via˛a mea am v„zut-o la Craiova. Aduc omagiu acestei institu˛ii, Ón care marele Ion Manolescu ∫i-a desf„∫urat o parte din activitate, ∫i unii din marii actori pe care vreau s„-i trec sub t„cere, apar˛in‚nd familiei mele, ∫i, de asemenea, echipa de aur, care a debutat cu regretata Silvia Popovici, la acel teatru. Este un teatru excep˛ional, Óntotdeauna s-a manifestat Ón top Ón cultura noastr„ ∫i sus˛in cu toat„ inima acest proiect de lege.

Mul˛umesc.

Domnul senator Mih„ilescu pentru un minut ∫i domnul senator academician R„zvan Theodorescu.

Domnule pre∫edinte de ∫edin˛„, domnule vicepre∫edinte, vreau s„ v„ spun c„ numele meu e Mih„escu, nu Mih„ilescu. Am un distins coleg Mih„ilescu, dar pe mine m„ cheam„ Mih„escu.

Ce vroiam s„ v„ spun? Dragi colegi, sunt trei ˛„ri Ón Europa care au Ministerul Culturii: Rusia, Rom‚nia ∫i Fran˛a. ™i mi-am pus, Óntotdeauna, Óntrebarea de ce celelalte ˛„ri nu au Ministerul Culturii? Sigur, Ministerul Culturii e foarte important, dar nu are materie prim„, nu are bani. ™i au ajuns arti∫tii s„ fie nostalgici, cum s„ spun eu, mergem Ónainte dar Ónainte era mai bine, cel pu˛in pentru arti∫ti, acum 20—30 de ani, nu Ón epoca lui Ceau∫escu. Deci, dac„ Ministerul Culturii are fondurile s„ sus˛in„ un teatru at‚t de prestigios cum este Teatrul din Craiova care de foarte multe ori, Ón ultimii 10—15 ani, a fost Ónaintea Teatrului Na˛ional din Bucure∫ti, m„ refer la perioada ’90—’95, eu sus˛in ∫i m„ Ónscriu Ón linia ∫i Ón dubiile pe care le-a avut fostul primar general al Clujului ∫i liderul nostru de grup, noi sus˛inem, mai ales c„ domnul senator P„unescu a fost unul dintre ini˛iatori, Óns„ am foarte mari dubii dac„, pe viitor, Ministerul Culturii va avea posibilitatea s„ sus˛in„ aceast„ institu˛ie a culturii rom‚ne.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

Domnul senator academician R„zvan Theodorescu.

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Colegul meu din clasele primare, ∫i el membru al Academiei, domnul Mih„escu, suntem cei doi membri ai Academiei din Parlamentul Rom‚niei, Ó∫i punea o Óntrebare ∫i Óncerc s„-i r„spund. De ce Ón Rom‚nia, Rusia ∫i Fran˛a? A˛i citat trei ˛„ri, una slav„ ∫i dou„ latine, care au puternice tendin˛e centraliste Ón mentalitate. Nu este un _capitis deminutio_ , nu e un defect. Noi avem, ca ∫i francezii, care sunt genul nostru proxim, aceast„ tendin˛„. V„ voi spune c„ Ón cazul Craiovei principalul vinovat sunt eu, ∫i Ómi asum aceast„ vin„ din 2001. Am crezut, cu at‚t mai mult cu c‚t ei cereau prin vocea directorului de atunci ∫i de acum, s„ treac„ Ón

subordinea jude˛ului, am crezut c„ se poate face. O ˛ar„ ca Fran˛a, care are Legea Debré, veche de 24 de ani, o cunoa∫te˛i, nu a reu∫it nici acum s„ descentralizeze Ón materie de cultur„. Iat„ de ce sunt absolut de acord cu tot ceea ce s-a spus aici. Cred c„ ceea ce am f„cut la Craiova a fost pripit, ∫i singurul vinovat de acest lucru este ministrul de atunci al culturii, cel care v„ vorbe∫te. Am crezut, Óns„, ∫i cred cu t„rie c„ Ón urm„toarele decenii aici trebuie s„ ajungem, la descentralizare. Ceea ce s-a Ónt‚mplat la Cluj, ∫i domnul Ha∫otti ˛ine minte c„ eram Ónainte de alegeri ∫i, indiferent de pozi˛iile noastre...

La Constan˛a.

## **Domnul R„zvan Emil Theodorescu:**

... la Constan˛a. f ne minte c„, indiferent de pozi˛iile noastre politice, Ónainte de alegeri i-am dat dreptate ∫i public am f„cut un gest de care v„ aminti˛i, am protestat Ómpotriva a ceea ce se Ónt‚mpla acolo... Óntr-un viitor, domnule coleg, aici trebuie s„ ajungem. ™i peste tot trebuie s„... dar nu este momentul. Probabil c„ un deceniu, un deceniu ∫i mai bine, dac„ lu„m experien˛a Fran˛ei, ∫i o spun pentru cuno∫tin˛a noastr„, Ón viitor, va trebui s„ facem Ón a∫a fel Ónc‚t Ministerul Culturii, care exist„ Ón mentalul rom‚nesc, ∫i trebuie s„ existe, s„ fie sprijinit — noi nu suntem nici englezi, nici britanici, s„ mergem pe descentraliz„ri imediate Ón mentalitate — trebuie s„ Ói ajut„m pe colegii no∫tri din Ministerul Culturii s„ aib„ acei bani ca s„ fac„ ce trebuie la Craiova, ∫i urmeaz„ punctul imediat, acolo nu am operat nici o descentralizare, dar a mers foarte prost, la T‚rgu-Mure∫, s„ ajut„m ∫i T‚rgu-Mure∫, pentru c„, la un moment dat, doamnelor ∫i domnilor, ajunsesem Ón situa˛ia hazoas„ Ón care banii descentraliza˛i se d„deau printr-o comun„ din preajma T‚rgu-Mure∫ului, pentru c„ autorit„˛ile t‚rgumure∫ene se certau Óntre ele cum s„ administreze teatrul acesta, cu un specific al s„u pe care to˛i Ól cunoa∫tem. A∫adar, r„spunsul st„ Ón aceast„ mentalitate rom‚neasc„, pe care nu o s-o schimb„m Ón c‚˛iva ani. Trebuie s„ sprijinim Ministerul Culturii. De aceea, semn‚nd acest act, am f„cut o recunoa∫tere a unei culpe pe care personal am avut-o Ón cazul Craiovei, Ón 2001. M-am gr„bit, crez‚nd c„ suntem mai altfel dec‚t suntem noi, de fapt.

™i, domnule coleg Funar, ierta˛i-m„, nu am r„spuns atunci solicit„rii dumneavoastr„... Œn limba francez„ exist„ acea expresie pe care o cunoa∫te˛i: îQui trop embrasse, mal étreint“, îMi-e fric„ uneori de Ómbr„˛i∫„ri mult prea str‚nse, Ón unele cazuri.“

Permite˛i un drept la replic„?

Un minut, domnule senator Funar.

M„ bucur c„ a fost corect domnul academician Ón privin˛a Teatrului de la Craiova. Poate c„ era bine, sau poate pentru informarea dumneavoastr„, ar fi necesar s„ v„ prezinte ce s-a Ónt‚mplat la Teatrul din T‚rgu-Mure∫.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 5/12.II.2005

Urmeaz„ imediat, ierta˛i-m„, domnule Funar.

Mai am 17 secunde.

V„ rog.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

Œl rog s„ v„ prezinte situa˛ia de acolo, unde, pentru sec˛ia rom‚n„ a Teatrului Na˛ional din T‚rgu-Mure∫ nu au fost bani nici s„ monteze piese, nici bani de salarii, iar sec˛ia maghiar„ avea bani c„ nu ∫tia pe ce s„-i cheltuiasc„. De aceea spun c„ e bine c„ s-a venit cu aceste proiecte de lege ∫i teatrele s„ revin„ Ón subordinea Ministerului Culturii, ∫i sper„m s„ nu se mai fac„ discrimin„ri pe criterii etnice.

Œn continuare, punctul 20: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 126/2004 privind trecerea Teatrului Na˛ional din T‚rguMure∫ Ón subordinea Ministerului Culturii ∫i Cultelor.

Din partea Guvernului b„nuiesc c„ este acela∫i punct de vedere, sunt acelea∫i lucruri, de fapt.

Din partea Comisiei pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„, acela∫i punct de vedere.

Discu˛iile generale, de altfel, s-au referit ∫i la celelalte puncte.

Drept urmare...

## **Domnul Puskás Valentin Zoltán**

**:**

V„ rog s„-mi acorda˛i cuv‚ntul, domnule pre∫edinte, pentru o singur„ precizare!

V„ rog.

Dezbaterile s-au Óncheiat.

Dac„ din partea Guvernului sau a comisiei nu mai exist„ nici o interven˛ie?...

## **Domnul Adrian Mihai Cioroianu:**

Domnule pre∫edinte, dac„-mi da˛i voie, foarte pe scurt, pentru c„ nu a∫ vrea s„ mai intervin la urm„toarea...

E limpede c„ aici nu e o problem„ de politic„ sau de partide. A existat Ón 2001 un entuziasm al directorilor, care doreau, Ón urma unor promisiuni ale consiliilor jude˛ene. Era cazul domnului Boroghin„, un director a c„rui valoare e unanim acceptat„, ∫i n-o fac acum, n-o spun ca s„-l scuz pe domnul senator R„zvan Theodorescu, v„ da˛i seama, dar „sta e adev„rul.

™i, Ón al doilea r‚nd, noi am discutat Ón Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ ∫i evident c„, probabil, o s„ v„ propunem tuturor dac„ nu cumva am putea statua ca teatrele na˛ionale, cele care sunt na˛ionale ∫i cele care s„ r„m‚n„ na˛ionale, s„ depind„, prin defini˛ie, de Ministerul Culturii ∫i Cultelor. Asta cred c„ ar fi o m„sur„ ca s„ nu facem, cum spunea, dac„ nu m„ Ón∫el, chiar domnul senator Gheorghe Funar, acest ping-pong, s„ fug„ dintr-o parte Ón alta, Ón speran˛a unui milion Ón plus la salariu.

## **Domnul R„zvan Emil Theodorescu**

**:**

F„c‚ndu-i na˛ionali ∫i pe cei de la Constan˛a.

Eventual, f„c‚ndu-i na˛ionali ∫i pe cei de la Constan˛a, pentru c„ o merit„, Óntr-adev„r.

La discu˛iile generale, o singur„ precizare: U.D.M.R.-ul a militat pentru trecerea Ón subordinea Ministerului Culturii

∫i Cultelor a Teatrului Na˛ional din T‚rgu-Mure∫. Mul˛umesc.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Cu aceast„ precizare,

V„

Trecem la punctul 21: proiectul de Lege privind declararea zonei de amplasare a monumentelor istorice din Nordul Moldovei ca obiectiv de interes na˛ional.

E vorba de o propunere legislativ„ adoptat„ de Camera Deputa˛ilor, e la a doua dezbatere. Din partea Guvernului?

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

Guvernul sus˛ine adoptarea acestui proiect de lege, av‚nd Ón vedere importan˛a istoric„ ∫i cultural„ a zonei ∫i, de asemenea, pornind de la raportul favorabil al Comisiei pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

Din partea comisiei?

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Da.

## **Domnul Adrian Mihai Cioroianu:**

Foarte pe scurt, proiectul de lege a fost ini˛iativa deputatului Vasile M‚ndroviceanu. Poate o parte dintre dumneavoastr„ v„ aduce˛i aminte.

A fost adoptat de Camera Deputa˛ilor Ón noiembrie 2001. Œntr-o prim„ faz„ a fost respins de Senat, anul trecut, Ón mai. A trecut, din nou, prin Camera Deputa˛ilor ∫i, iat„, s-a reÓntors la Senat pentru o nou„ dezbatere.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 5/12.II.2005 ## Despre ce e vorba, foarte pe scurt?

Œn esen˛„, se declar„ ca obiectiv de interes na˛ional zona de amplasare a monumentelor istorice din nordul Moldovei, e vorba de jude˛ele Suceava, Neam˛, Boto∫ani, harta este anexat„ Ón dosar.

## **Domnul R„zvan Emil Theodorescu**

**:**

™i jude˛ul Ia∫i.

™i jude˛ul Ia∫i, corect, cre‚ndu-se, astfel, cadrul legislativ necesar sprijinirii lucr„rilor de restaurare, consolidare, conservare ∫i punere Ón valoare a acestor monumente, precum ∫i pentru lucr„rile publice de reabilitare a construc˛iilor, echipamentelor ∫i a infrastructurii.

Este un detaliu asupra c„ruia m„ simt obligat s„ v„ atrag aten˛ia.

Proiectul de lege prevede Ónfiin˛area Comitetului Nordul Moldovei, un organism format din reprezentan˛i ai administra˛iei centrale ∫i locale, cu rolul de a coordona ac˛iuni legate de punerea Ón valoare a monumentelor din zon„.

Sunt prev„zute sursele de finan˛are a lucr„rilor ce se impun.

Œn fine, comisia a luat Ón dezbatere proiectul ∫i a decis, Ón unanimitatea voturilor, s„ adopte raport de admitere, f„r„ amendamente.

V„ rog, domnul academician R„zvan Theodorescu.

Incontestabil, e o lege care nu face r„u nim„nui. Mult bine nu ∫tiu dac„ o s„ fac„, dar nu face r„u.

Œmi permit, Óns„, respectuos, s„ v„ atrag aten˛ia c„ acest concept geopolitic de îNordul Moldovei“ preteaz„ la foarte mult„ confuzie. Noi am folosit îNordul Moldovei“ ca s„ evit„m, c‚ndva, Bucovina, o ∫ti˛i foarte bine. Acum, sunt puse Ón termeni foarte corec˛i jude˛ele Suceava, Boto∫ani. Ca un istoric al culturii rom‚ne∫ti, Ón timpul meu liber, stau s„ v„ Óntreb: este jude˛ul Neam˛ nordul Moldovei? Nu este. Atunci, de ce s„ nu fie al„turate ∫i jude˛ele Bac„u ∫i Vaslui, pentru c„ vorbim de un centru? Iar comitetul „sta, am reflectat, m„rturisesc, dup„ ce noi am discutat Ón comisie.

A∫ prefera ca ini˛iatorul s„ g„seasc„ o alt„ sintagm„ pentru îNordul Moldovei“, cu at‚t mai mult cu c‚t faptul c„ este vorba de Moldova, lucrul implic„ ∫i alte complica˛ii c‚nd vorbim de nordul s„u.

Vreau s„ v„ informez c„ la UNESCO se vorbe∫te frecvent de zona Hotinului ∫i cet„˛ile lui ™tefan cel Mare din nordul Republicii Moldova. Bun. S„ fim foarte, foarte aten˛i cu ace∫ti termeni. Este singura mea observa˛ie. Un comitet, dac„ nu e pl„tit, bun, e foarte bine. S-ar putea, la un moment dat, s„ apar„ ∫i Comitetul pentru Maramure∫, ∫i Comitetul pentru Banatul montan, toate merit„ o asemenea grij„ ∫i e foarte bine c„ o facem. Repet, nu face r„u la nimeni. Sunt convins c„ nu va avea nici un efect cu totul ∫i cu totul spectaculos.

Totu∫i, Ministerul Culturii ∫i Cultelor este cel care va dirija toat„ aceast„ activitate.

Observa˛ia mea, deci, e de natur„ geopolitic„, dac„ vre˛i.

Domnul senator Antonie Iorgovan. ™i, apoi, domnul senator Eckstein Kovács Péter.

Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,

Suntem Ón prezen˛a unei propuneri legislative care a fost ini˛iat„ Ón baza Constitu˛iei Ón versiunea din 1991, s-a discutat o dat„ Ón Camera Deputa˛ilor, s-a discutat o dat„ Ón Senat, a fost respins„ de Senat, s-a discutat din nou Ón Camera Deputa˛ilor, dup„ acela∫i regim juridic. Era un proiect Ónainte de revizuirea Constitu˛iei. A venit la noi.

Eu constat c„ ini˛iatorul — ∫i nu ∫tiu cine mai este Ón spate, a∫a cum, de altfel, a rezultat ∫i din cuv‚ntul domnului academician R„zvan Theodorescu — s-a ambi˛ionat s„ se men˛in„ Ón g‚ndirea ini˛ial„. Nu Ónt‚mpl„tor Senatul a respins aceast„ propunere legislativ„ ∫i a adoptat-o Camera Deputa˛ilor exact Ón aceea∫i form„. Sunt, o dat„, probleme de ordin istoric, geoistoric etc., dar e o chestiune unde nu este Antonie Iorgovan acas„, ca s„ spun a∫a, prin studii academice. Dar unde sunt eu acas„ este art. 2. Ni se propune s„ se constituie Comitetul Nordul Moldovei — trec peste semnifica˛ia istoric„ — format din reprezentan˛i ∫i a∫a mai departe.

Deci c‚nd se constituie, printr-o lege, o structur„, ∫i e clar c„ e vorba de o structur„ a administra˛iei, pentru c„, prin eliminare, nu e o structur„ parlamentar„, nu este o structur„ care intr„ Ón sfera autorit„˛ii judec„tore∫ti, o dat„, trebuie s„ apar„ precizarea. Apoi, administra˛ia, potrivit Constitu˛iei Rom‚niei, este organizat„ la nivel central, ∫i urmeaz„ adjectivul, ca structur„ a administra˛iei publice centrale, dac„ o dorim central„, ca structur„ a administra˛iei publice locale, dac„ o dorim local„, ∫i a∫a mai departe.

Apoi, problema care se pune este aceea de a ∫ti: acest comitet, care, v„ rog s„ constata˛i, cuprinde reprezentan˛i ai regiunilor de dezvoltare, care este natura juridic„ a regiunii de dezvoltare? Regiunea de dezvoltare nu este unitate administrativ-teritorial„, nu intru Ón detalii. Deci, o dat„ regiunile de dezvoltare, dup„ aceea vin ministerele, care sunt organe centrale de specialitate, apoi vin autorit„˛ile la nivelul unit„˛ilor administrativ teritoriale.

Este un melanj c„ nimeni nu va ∫ti, p‚n„ la urm„, acest comitet cu ce autoritate va discuta cu ministrul culturii? Dar cu pre∫edintele Consiliului jude˛ean? Dar cu pre∫edintele consiliului nu ∫tiu care, dar cu prefectul?

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

O chestiune de procedur„.

Domnule pre∫edinte, stimate colege ∫i stima˛i colegi, este tardiv„ aceast„ cerere. Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri a dat aviz, f„r„ amendamente.

La Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„ nu s-au primit amendamente.

Haide˛i s„ lucr„m conform regulamentului. Aveam posibilitatea ∫i s„ modific„m titlul, ∫i s„ intervenim pe lege, n-am f„cut acest lucru, am ajuns cu raport favorabil, discut„m ce avem aici, ∫i aici este o sus˛inere, supune˛i la vot, dac„ va trece, Ó∫i ia drumul regulamentar.

Deci noi nu putem s„ facem nici ajust„ri, pentru c„ regulamentul ne-o interzice, iar Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i-a dat un aviz favorabil, f„r„ amendamente.

A∫adar, n-au rost discu˛iile acestea ∫i v„ rog s„ supune˛i la vot proiectul de lege.

Domnul senator Eckstein Kovács Péter.

Sus˛in propunerea domnului senator Antonie Iorgovan. Este clar, Ón urma discu˛iilor din plen a reie∫it c„ acest proiect, Ón forma Ón care ne-a fost dedus„, dup„ toate peripe˛iile, are anumite neclarit„˛i ∫i, aici, procedural, putem s„ return„m la comisie ca s„ se revad„ problemele care s-au ivit, aici, Ón plen.

Este total procedural ∫i cred c„ este singura m„sur„ prin care putem s„ ie∫im din aceast„ mic„ Óncurc„tur„.

A∫a c„ solicit s„ supune˛i la vot, mai Ónt‚i, aceast„ propunere venit„ din partea domnului senator Antonie Iorgovan.

Œn˛eleg c„ Guvernul este de acord cu retrimiterea la comisie?

Guvernul e de acord cu propunerea domnului senator Antonie Iorgovan.

Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„, de acord.

Domnul senator Bindea Liviu-Doru.

Domnule pre∫edinte, a∫a cum s-a spus de c„tre domnul senator R„zvan Theodorescu, este limpede c„ acest proiect de lege nu poate s„ fac„ r„u, trebuie s„ ne imagin„m c‚t bine poate s„ fac„.

Domnul senator Antonie Iorgovan a ar„tat c„ exist„ o zon„ cu foarte multe umbre Ón cadrul administra˛iei pe care o preconizeaz„ aceast„ lege.

O retrimitem la comisie?

P„rerea noastr„ este c„ ar fi o solu˛ie care poate s„ transforme aceast„ lege Óntr-una viabil„.

Deci sus˛inem ∫i noi retrimiterea la comisie.

Propunerea este ca s„ fie sesizat„ printr-un raport comun. Deci, sesizat„ Ón fond ∫i Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, al„turi de Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„, ∫i Comisia pentru administra˛ie public„ ∫i organizarea teritoriului, ∫i aceste trei comisii s„ realizeze un raport comun.

Supun la vot aceast„ propunere. V„ rog s„ vota˛i. Cu 91 de voturi pentru, nici un vot Ómpotriv„, nici o ab˛inere, s-a aprobat retrimiterea la Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.

Trecem la ultimul punct de pe ordinea de zi, nr. 22, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 1/2005 pentru prorogarea termenului prev„zut la alin. (1) al art. II din Ordonan˛a Guvernului nr. 46/2004 pentru modificarea art. 37 din Ordonan˛a Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere.

Comisia economic„ a Óntocmit raportul. Legea este o lege ordinar„.

Dau cuv‚ntul reprezentantului Guvernului.

## Domnule pre∫edinte,

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Alexandros Galiatatos, de la Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului.

**Domnul Alexandros Galiatatos** — _secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i senatori,

Prin decizia Cur˛ii de Apel Bucure∫ti, pronun˛at„ Ón 20 decembrie 2004, Autoritatea Rutier„ Rom‚n„ ∫i Inspectoratul General pentru Comunica˛ii ∫i Tehnologia Informa˛iei au suspendat procedura de atribuire Ón sistem electronic a licen˛elor pentru traseele jude˛ene, interjude˛ene Óntre dou„ jude˛e limitrofe. Ordonan˛a Guvernului nr. 46/2004 pentru modificarea art. 37 din Ordonan˛a Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere, aprobat„ prin Legea nr. 397/2004, prevede ca

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 5/12.II.2005 termen pentru valabilitatea licen˛elor pentru traseele jude˛ene data de 31 decembrie 2004. Datorit„ faptului c„ solu˛ionarea litigiilor aflate pe rolul Cur˛ii de Apel Bucure∫ti a dep„∫it termenul de 31 decembrie 2004, o nou„ atribuire Ón sistemul electronic nu a putut avea loc p‚n„ la data de 31 decembrie 2004. Œn acest sens, av‚nd Ón vedere necesitatea reglement„rii situa˛iei, Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului dore∫te prorogarea datei c‚nd licen˛ele pot fi valabile cu data de 30 iunie 2005.

Comisia, v„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Comisia sus˛ine proiectul de lege Ón forma prezentat„ de ini˛iator. Doresc s„ men˛ionez c„ la pagina a 2-a din raport s-a strecurat o eroare de redactare. Termenul corect este 30 iunie 2005, a∫a cum este Ón proiectul de lege, ∫i nu 30 ianuarie.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Da. Dac„ nu dore∫te nimeni s„ ia cuv‚ntul,

A∫ dori s„ fac o men˛iune, pentru stenogram„. Proiectul de lege de la punctul 24 privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 113/2004 are caracter ordinar, acela cu SAMTID-ul. Dintr-o eroare material„, a fost trecut organic. V-a∫ aduce la cuno∫tin˛„ c„ Ón casete ave˛i proiectul pentru ordinea de zi din data

de 7 februarie, care con˛ine 17 proiecte de lege ∫i, sigur, el se va completa cu rapoartele care, eventual, vor fi depuse ulterior.

Doamnelor ∫i domnilor senatori... V„ rog.

## Domnule pre∫edinte,

Nu este suficient ca dumneavoastr„ s„ constata˛i c„ a intervenit o eroare, c‚nd este vorba de caracterul unei legi. Eu nu Ónt‚mpl„tor m-am ridicat la acel punct al ordinii de zi ∫i am constatat o diferen˛„ Óntre modul Ón care a˛i prezentat-o dumneavoastr„ ∫i cum a prezentat-o comisia. S-a votat. S-a votat, f„c‚ndu-se referire c„ are caracter de lege ordinar„. Procedural, Ón aceast„ situa˛ie, trebuie s„ supune˛i plenului ce caracter are aceast„ lege, dup„ care s„ da˛i un nou vot pe caracterul pe care-l va stabili plenul.

Nu v„ sup„ra˛i. Eroarea a fost Ón documentul pe care-l ave˛i cu to˛ii la casete. E o eroare material„. Votul, la momentul respectiv, a fost un vot mult superior necesarului pentru vot organic...

Nu este un argument.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Ba este un argument. A fost un vot suficient pentru o lege organic„ ∫i, deci, este suficient ∫i pentru o lege ordinar„.

Doamnelor ∫i domnilor senatori ∫i stimate cartele prezente, v„ mul˛umim pentru participare.

- Am Óncheiat ordinea de zi. Declar Ónchis„ ∫edin˛a.

- V„ mul˛umesc, stima˛i colegi, pentru marele ajutor.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 224.09.71/150, fax 225.00.43, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|000780]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 5/12.II.2005 con˛ine 36 de pagini.**

Pre˛ul 69.300 lei