Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·19 octombrie 2005
procedural · respins
Frunda György
Discurs
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Aceste propuneri au fost dezb„tute at‚t Ón cele dou„ comisii, separat, c‚t ∫i Ón comisia comun„.
A∫ vrea s„-i r„spund Ón primul r‚nd distinsului domn senator, domnului academician R„zvan Theodorescu, pentru care am un mare respect pentru cultura vast„ pe care o are. Dar, atunci c‚nd noi am formulat, respectiv Guvernul a formulat aceast„ propozi˛ie: îMinorit„˛ile na˛ionale sunt factori constitutivi ai statului rom‚n“, Ónseamn„ c„ aceste minorit„˛i na˛ionale — care sunt Ón∫irate Ón varianta ini˛ial„ undeva la sf‚r∫itul legii, Ón varianta modificat„ undeva la Ónceput — ele se aflau pe teritoriul statului rom‚n. Ele erau parte a statului rom‚n c‚nd statul modern rom‚n a luat fiin˛„. Fie c„ ne ducem Ón urm„ cu 150 de ani, la o mie opt sute cincizeci ∫i ceva, c‚nd au luat na∫tere Principatele Rom‚ne, primul regat rom‚n, fie la statul modern rom‚n, aceste minorit„˛i na˛ionale erau prezente.
Dac„ eu accept ideea pe care o Ómbr„˛i∫eaz„ domnul academician, Ón care el spune c„, atunci c‚nd vorbe∫ti, nu este de acord cu Roller, eu spun c„ ast„zi trebuie s„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 152/19.X.2005 vorbim Ón Europa ∫i Ón Rom‚nia lui 2005 despre dou„ istorii: istoria rom‚nilor e un lucru ∫i istoria Rom‚niei este alt lucru.
Istoria rom‚nilor cuprinde pe to˛i rom‚nii, pe cei care tr„iesc Ón Moldova, Ón Ucraina, Ón Serbia, Ón Ungaria, Ón Statele Unite. Sunt membri ai na˛iunii rom‚ne. Pe ei Ói leag„ de na˛iunea rom‚n„ limba, trecutul, istoria, tradi˛iile, obiceiurile ∫i cultura, Ón marea majoritate a lucrurilor.
La fel, pe noi ungurii ne leag„ de Ungaria, ca na˛iune, limba, obiceiurile, istoria, tradi˛ia ∫i credin˛a de fiecare dat„. Aceasta este realitatea.
Noi am fost aici ∫i suntem aici minorit„˛ile na˛ionale, ∫i nu m„ refer exclusiv la comunitatea maghiar„ din Rom‚nia, m„ refer la evrei, m„ refer la romi, m„ refer la ucraineni, la lipoveni ∫i la mul˛i al˛ii. S-au aflat aici ∫i ne afl„m aici. Acest aspect, acest articol nu are efecte juridice. V„ rog s„ constata˛i acest lucru. Nu Ól contest„ nimeni. Este o recunoa∫tere a existen˛ei tradi˛ionale a comunit„˛ilor na˛ionale pe teritoriul Rom‚niei. Este distinc˛ia, dac„ vre˛i, dintre ceea ce ast„zi se discut„ mult mai mult — ∫i cred c„ domnul Ila∫cu poate confirma acest lucru — la Consiliul Europei, distinc˛ia dintre comunit„˛ile na˛ionale ∫i noile minorit„˛i na˛ionale, care, de obicei, sunt imigran˛ii sau cei care au probleme economice.
Vreau s„ v„ subliniez c„ aceasta este Ón interesul statului rom‚n, s„ definim comunit„˛ile na˛ionale ca factori constitutivi ai statului na˛ional. De ce? A˛i fost ∫i suntem cu to˛ii martorii faptului c„ Ón 1990 eram 14 minorit„˛i na˛ionale Ón Parlament, dac„ mi-aduc bine aminte. Ast„zi suntem 19 sau 20, deci trebuie s„ existe o barier„, o recunoa∫tere, o norm„ care s„ spun„: domnule, ace∫tia sunt oamenii care au fost ∫i care sunt factori constitutivi ai statului na˛ional.