Verginia Vedina∫

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Dragi colegi,

Œn declara˛ia mea politic„ m„ voi referi la declara˛iile f„cute recent de domnul Markó Béla, ministru de stat Ón actualul Guvern, referitoare la instituirea sau la inten˛ia ca, Ón timp, prin negocieri politice, s„ se instituie obliga˛ia func˛ionarilor, a tuturor func˛ionarilor din administra˛ia public„, de a Ónv„˛a limba minorit„˛ilor na˛ionale, cu referire, evident, la limba maghiar„.

Potrivit art. 13 din Constitu˛ia Rom‚niei, limba oficial„ este limba rom‚n„. Œn cea mai simpl„ ∫i accesibil„ defini˛ie, conceptul de limb„ oficial„ Ónseamn„ limba Ón care scriu ∫i vorbesc autorit„˛ile.

Constituantul rom‚n nu s-a mul˛umit doar s„ consacre caracterul de limb„ oficial„ al limbii rom‚ne, dar dispozi˛ia respectiv„ se reg„se∫te ∫i printre limitele revizuirii Constitu˛iei.

P‚n„ Ón anul 2003, c‚nd s-a revizuit Constitu˛ia, nici un text al legii fundamentale nu recuno∫tea posibilitatea utiliz„rii unei alte limbi Ón stat, iar legile administra˛iei publice locale din 1996 ∫i 2001, care recuno∫teau o asemenea posibilitate erau, evident, contrare Constitu˛iei.

Œn anul 2003, U.D.M.R.-ul, care se afla ∫i pe atunci la guvernare, a impus actualul art. 120 alin. (2), care prevede c„ Ón unit„˛ile administrativ-teritoriale Ón care exist„ cet„˛eni apar˛in‚nd unei minorit„˛i na˛ionale care au o pondere semnificativ„ ace∫tia pot folosi limba minorit„˛ii na˛ionale respective, Ón scris ∫i oral, Ón rela˛iile cu autorit„˛ile administra˛iei publice locale ∫i cu serviciile publice deconcentrate, Óns„ nu oricum, ci Ón condi˛iile legii organice. Este acesta cel mai tipic exemplu p‚n„ unde poate ajunge compromisul politic: rezultatul este acela c„, Óncep‚nd cu 2003, avem o Constitu˛ie care se contrazice pe ea Óns„∫i, Ón care, pe de o parte, reg„sim dispozi˛ia privind caracterul de limb„ oficial„ al limbii rom‚ne, dispozi˛ie care nu poate fi revizuit„, ceea ce Ónseamn„ c„ limba rom‚n„ se va utiliza ∫i Ón raporturile cet„˛ean— administra˛ie, iar, pe de alt„ parte, reg„sim o alt„ dispozi˛ie, care recunoa∫te posibilitatea folosirii ∫i a altei limbi Ón raporturile cet„˛ean—administra˛ie.

Partidul Rom‚nia Mare s-a Ómpotrivit, dup„ cum v„ este cunoscut, unei asemenea solu˛ii, inclusiv prin votul negativ dat legii de revizuire. Dar nici aceast„ solu˛ie nu satisface preten˛iile nelegitime ale U.D.M.R.-ului, care vrea ∫i mai mult, vrea negocieri pentru a-∫i impune limba maghiar„.

Vreau s„ evoc, pentru cei care emit astfel de preten˛ii, c„ dup„ adoptarea Constitu˛iei din 1923, considerat„ cea mai democratic„ Constitu˛ie a Rom‚niei, a fost adoptat„ o Lege privind statutul func˛ionarilor publici, care Ói obliga pe to˛i func˛ionarii din administra˛ie s„ dea un examen de cunoa∫tere a limbii rom‚ne, pe care dac„ nu Ól promovau, mai aveau o ∫ans„, ∫i dac„ nici a treia oar„ nu luau un asemenea examen de cunoa∫tere a limbii rom‚ne, subliniez, nu al altei limbi, erau elibera˛i din func˛ie.