Frunda György

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte de ∫edin˛„. Doamna secretar de stat,

V„ mul˛umesc pentru onestitatea ∫i profesionalismul cu care v-a˛i prezentat argumentele, dar, cu toate acestea, sus˛in cu insisten˛„ proiectul meu de lege.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 104/29.VI.2006 Desigur, putem deschide un capitol ca s„ discut„m despre procurori, nu din Óntreaga lume, pentru c„ e o plaj„ mult prea larg„, dar Ón Uniunea European„ f„r„ doar ∫i poate.

Œn Uniunea European„ sunt sisteme democratice care func˛ioneaz„, Ón care un ministru al justi˛iei poate face numiri pentru c„ Ón˛elege s„ respecte legea. Tot a∫a cum Marea Britanie poate avea un sistem constitu˛ional f„r„ Constitu˛ie, tot a∫a Ón Germania un ministru al justi˛iei poate numi procurorii f„r„ s„-i sune vreodat„ sau s„-i ∫tie cine sunt ace∫tia, propunerile venind din verificarea Óndeplinirii condi˛iilor pentru Óndeplinirea acestora.

Situa˛ia Ón cazul Rom‚niei este diferit„ ∫i eu cred c„ discu˛iile pe care reprezentan˛ii Guvernului Rom‚niei le au cu reprezentan˛ii Uniunii Europene nu trebuie s„ ne situeze pe pozi˛ia elevului silitor care a venit doar s„ Ónve˛e, ci a partenerului de dialog care vine s„ Ómpart„ ni∫te sisteme de valori ∫i caut„ solu˛ii bune pentru Rom‚nia.

Or, Ón Rom‚nia, care Ón ultimii 16 ani nu se poate spune c„ a fost ferit„ de interven˛iile oamenilor politici asupra procurorilor, este cert c„ ceea ce trebuie s„ facem este Ónt„rirea independen˛ei acestora, or, propunerea pe care ne-o face˛i dumneavoastr„, ca ∫i Ón continuare ministrul justi˛iei s„ fac„ propunerile, Ónseamn„ c„ ministrul justi˛iei care, pe l‚ng„ dreptul constitu˛ional de a-∫i exercita autoritatea asupra unui coleg magistrat, mai are ∫i dreptul ca s„-l propun„ ∫i oric‚nd s„ existe pericolul de a-l revoca, Ón aceast„ situa˛ie eu cred c„ este o influen˛„ politic„ nedorit„ asupra activit„˛ii politicului, asupra activit„˛ii Parchetului de c„tre politic, ∫i dac„ dorim ca urm„rirea penal„, ca rechizitoriile s„ fie apartidice, s„ fie oneste ∫i cinstite, s„ fie pentru o societate curat„, ∫i nu pentru a pl„ti poli˛e, atunci trebuie s„ accept„m propunerea numirii procurorilor-∫efi de c„tre Consiliul Superior al Magistraturii, ∫i nu de c„tre ministrul justi˛iei.

Da˛i-mi voie s„ v„ dau c‚teva r„spunsuri foarte clare ∫i acesta este efectul principal la care m-am g‚ndit, imposibilitatea influen˛„rii deciziei penale a procurorului Ón urm„ririle ∫i Ón cercet„rile penale.

Œn ceea ce prive∫te observa˛iile a∫ r„spunde domnului deputat, Ón leg„tur„ cu art. 132 din Constitu˛ie, ca s„ fim foarte exac˛i, alin. 1 spune: îProcurorii Ó∫i desf„∫oar„ activitatea potrivit principiului legalit„˛ii, al impar˛ialit„˛ii ∫i controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justi˛iei“. Este vorba despre activitatea lor profesional„, nu despre func˛iile de conducere ale parchetelor, deci eu cred c„ aceast„ autoritate a ministrului este asupra tuturor procurorilor, nu asupra a celor care sunt procurori-∫efi. Deci aceast„ excep˛ie de neconstitu˛ionalitate nu cred c„ ar fi Óncununat„ de succes Ón fa˛a Cur˛ii Constitu˛ionale.