Ludovic Mardari

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi are titlul: îDisponibilizarea ceferi∫tilor — o nou„ confirmare a falimentului guvernelor postdecembriste“ .

Œn calitate de parlamentar cu domiciliul Ón municipiul Timi∫oara, unde se afl„ sediul celei mai mari regionale C.F.R. din ˛ar„ cu cea mai dens„ ∫i mai veche re˛ea feroviar„, nu pot r„m‚ne indiferent fa˛„ de problemele grave cu care se confrunt„ ceferi∫tii Ón prezent. De mai bine de 13 ani, restructurarea anun˛at„ de guvernele care s-au perindat la conducerea ˛„rii a Ónsemnat doar disponibilizarea de personal, autorit„˛ile fiind incapabile s„ adopte alte m„suri tehnico-economice ∫i organizatorice Ón vederea rentabiliz„rii activit„˛ii ∫i, implicit, a cre∫terii num„rului de locuri de munc„, nu a reducerii drastice a acestora. P.S.D. nu se abate de la aceast„ regul„, Ón ciuda faptului c„ Ón campania electoral„ din anul 2000 a promis un milion de noi locuri de munc„. Nimeni nu contest„ necesitatea restructur„rii activit„˛ii din C.F.R., Ón situa˛ia Ón care arieratele au ajuns la aproximativ 8.000 de miliarde de lei, din care 5.000 la bugetul de stat.

Se impunea Óns„ ca P.S.D. s„ acorde o aten˛ie corespunz„toare ∫i responsabil„ acestui sector Ónc„ din decembrie 2000 c‚nd a preluat puterea. O verificare

continu„ pe criterii de performan˛„ economic„ ar fi fost bine venit„ pentru a evita supradimensionarea situa˛iilor de lucr„ri de repara˛ii Ón cazul efectu„rii lor de c„tre ter˛i, pentru a preveni suspendarea cu rea-credin˛„ a activit„˛ii pe unele linii locale Ón favoarea transportului rutier, pentru a stopa aprovizionarea haotic„ de materiale la pre˛uri nejustificat de mari. Este adev„rat c„ s-ar fi dat o grea lovitur„ clientelei politice ∫i intereselor pecuniare ale celor care asigurau managementul, dar arieratele men˛ionate anterior s-ar fi diminuat semnificativ.

Œn alt„ ordine de idei, era u∫or de prev„zut c„ vor trece mul˛i ani p‚n„ c‚nd transportul de c„l„tori ∫i de marf„ pe calea ferat„ va ajunge iar la nivelul de dinaintea lui 1989. Economia continu„ s„ fie inferioar„ acelei perioade. Naveti∫tii proveni˛i din mediul rural, nemaiav‚nd de lucru Ón ora∫e au r„mas pe la casele lor reprofil‚ndu-se for˛at pe agricultura de subzisten˛„. Chiar ∫i Ón condi˛iile Ón care redresarea economic„ se las„ a∫teptat„, cei aproape 11.000 de km de re˛ea feroviar„ afla˛i Ón patrimoniul statului nu pot fi abandona˛i la cheremul ho˛ilor, capabili s„ fure p‚n„ ∫i buc„˛ile de ∫in„ pentru a le vinde la fier vechi. Dimpotriv„, administrarea lor corespunz„toare este imperios necesar„.

A∫a cum s-au utilizat de la bugetul de stat sume uria∫e pentru modernizarea ROMTELECOM-ului ∫i a b„ncilor, care ulterior au fost privatizate pe nimic datorit„ ∫p„gii dovedite c„ a fost primit„ de negociatori, nu v„d de ce nu se puteau aloca sumele necesare pentru repararea, respectiv automatizarea infrastructurii feroviare. Astfel s-ar fi preg„tit desf„∫urarea activit„˛ii pe calea ferat„ Ón condi˛ii de siguran˛„ cu un num„r mai redus de personal. Oricum, Rom‚nia se afl„ pe un coda∫ loc 15 Ón Europa Ón privin˛a subven˛iei acordate transportului feroviar, de∫i volumul de activitate este mai mare dec‚t Ón multe dintre ˛„rile superior clasate.