Gheorghe Dinu

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îDebran∫a˛ii — la loc de cinste Ón topul celor mai s„raci rom‚ni“.

Nu de mult, ziarele au consemnat cu satisfac˛ie, studiind un top al milionarilor Ón dolari alc„tuit de revista îCapital“, c„ cei mai boga˛i 300 de rom‚ni au agonisit 12 miliarde de dolari. F„c‚nd abstrac˛ie de modul de dob‚ndire a averilor, c‚t ∫i de trecutul respectivelor personaje, aparent lucrurile merg bine: oamenii acumuleaz„ bog„˛ii, mul˛i oameni boga˛i Ónseamn„ ˛ar„ bogat„.

Dar o ˛ar„ bogat„ cu adev„rat Ónseamn„ c‚t mai pu˛ini nevoia∫i, nu ca Ón Rom‚nia mileniului III, unde, pe l‚ng„ cele c‚teva sute de milionari Ón dolari, mai sunt vreo 20 de milioane de am„r„∫teni, din care aproape o treime abia au dup„ ce bea ap„. Milioane de oameni s„raci, dar one∫ti, prefer„ s„ stea Ón frig dec‚t s„ Ónt‚rzie la plata impozitelor, ∫i aceasta Ón condi˛ii umilitoare, de stat ore Óntregi la coad„.

Realitatea crud„ ne arat„, din p„cate, o polarizare extrem„, care la noi nu este generat„ de economia de pia˛„, ci chiar de stat, care nu ∫i-a folosit cum trebuie p‚rghiile at‚t Ón privin˛a s„racilor, c‚t ∫i a boga˛ilor. Œn Rom‚nia, spre deosebire de Occident, nu prea avem o îmeritocra˛ie“ a miliardarilor Ón lei autohtoni, adic„ a oamenilor care au dezvoltat o afacere numai cu munc„ sus˛inut„ ∫i talent, f„r„ s„ intre Ón rela˛ii de afaceri mai mult sau mai pu˛in dubioase cu statul.

La fel, tot statul, adic„ conduc„torii acestuia, Ón frunte cu Partidul Social Democrat, este vinovat de num„rul

mare de s„raci existent la noi. Œn orice societate din lume exist„ un segment de popula˛ie care a pierdut trenul ∫i trebuie ajutat de stat. Dar Ón Vest este vorba de 4-5% din popula˛ie, nu de 30%, ca la noi. O cauz„ a s„r„ciei, de exemplu, este ∫i mituirea de c„tre stat cu 20-30 de salarii a ortacilor ∫i muncitorilor pentru ca s„ fie sco∫i din mine ∫i fabrici, Ón loc ca ace∫ti bani s„ fie folosi˛i pentru reconversie profesional„ ∫i pentru alte m„suri de protec˛ie social„ activ„, pentru a evita marginalizarea social„ a acestora.

Cu alte cuvinte, mul˛i dintre cet„˛enii Rom‚niei nu sunt boga˛i ∫i s„raci îadev„ra˛i“, prin merite sau lipsuri proprii, ca Ón orice economie capitalist„ a∫ezat„, func˛ional„, ci sunt crea˛ii ale îoriginalei“ economii sociale de pia˛„ rom‚ne∫ti, a îreformelor“ mimate de at‚˛ia ani de zile Óncoace de cei care s-au perindat la guvernare.

Dar nici un studiu al st„rii materiale a popula˛iei nu este complet dac„ nu este alc„tuit ∫i un top al s„racilor Rom‚niei.

™i, pentru c„ suntem Ón prag de iarn„, m„ voi opri asupra unei categorii de s„raci care ar putea s„ figureze pe un loc de cinste Ón acest top — debran∫a˛ii. Nu este vorba de cei care s-au debran∫at de la Ónc„lzirea centralizat„ pentru c„ ∫i-au montat centrale de bloc, de scar„ sau de apartament, ci de cei care, din cauza s„r„ciei, au renun˛at la c„ldur„ total sau par˛ial sau care au fost debran∫a˛i pentru neplat„.