Mario Ovidiu Oprea

V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Distin∫i colegi senatori,

A∫a cum ∫ti˛i, s„pt„m‚na viitoare, capitala Rom‚niei va g„zdui cea de-a 11-a edi˛ie a Sommet-ului Francofoniei, care va reuni nu mai pu˛in de 63 de ∫efi de state ∫i guverne. F„r„ Óndoial„, evenimentul va fi cea mai important„ manifestare interna˛ional„ organizat„ de ˛ara noastr„ Ón acest an. Este bine cunoscut faptul c„ Francofonia a vegheat asupra rena∫terii limbii franceze ca un instrument de comunicare ∫i un vector cultural, implicit, ca o limb„ de comunicare interna˛ional„.

Francofonia reprezint„, Ónainte de toate, o punte Óntre culturile de pe cele mai Óndep„rtate continente ∫i, Ón egal„ m„sur„, o modalitate de promovare a diversit„˛ii culturale.

îA fi francofon Ónseamn„ s„ folosim o limb„ comun„ ∫i s„ Ómp„rt„∫im anumite valori precum democra˛ia, libertatea, drepturile omului, toleran˛a, diversitatea cultural„“ — declara domnul Abdou Diouf, secretarul general al Organiza˛iei Interna˛ionale a Francofoniei, Ón urm„ cu doi ani, la precedentul sommet francofon.

Œn opinia ini˛iatorilor, voca˛ia Francofoniei const„ Ón solidaritate real„, Ón fapte, a popoarelor ce vorbesc limba francez„, purt„toare a unui anumit sistem de valori. Ap„rut„ Ón forma sa institu˛ional„ Ón anul 1970 sub numele de Agen˛ia de Cooperare Cultural„ ∫i Tehnic„, Francofonia reunea la acea dat„ 21 de state ∫i guverne, adic„ Fran˛a ∫i ˛„rile provenite din coloniile franceze ∫i belgiene. Ulterior, mi∫carea s-a extins succesiv, acesteia al„tur‚ndu-i-se ∫i o serie de state din fosta zon„ comunist„, ajung‚ndu-se Ón prezent la un num„r de 63 de state ∫i guverne.

Trebuie subliniat„ sus˛inerea pe care Francofonia o acord„ ini˛iativelor na˛ionale, regionale ∫i interna˛ionale pentru prevenirea ∫i gestionarea conflictelor Ón spiritul consolid„rii p„cii Ón lume. De asemenea, Francofonia sprijin„, Ón special, cu ocazia confrunt„rilor electorale, func˛ionarea institu˛iilor de control ∫i de mediere, cum ar fi, de pild„, formarea agen˛ilor electorali.

Pentru rom‚ni, limba francez„ a fost, Óncep‚nd din secolul al XVIII-lea, limba preferat„ a vechii aristocra˛ii. Calit„˛ile specifice limbii franceze, origine comun„ cu latina, elegan˛„, rigoare, prestigiu ∫i, deopotriv„, cultura francez„ au reprezentat un model pentru tinerii rom‚ni care studiau Ón Fran˛a. Ideile Revolu˛iei de la 1848 marcheaz„ Óntreaga genera˛ie pa∫optist„. Pe parcursul celor dou„ secole, influen˛a francez„ se face sim˛it„ Ón politic„, Ón administra˛ie, Ón legisla˛ie, reprezent‚nd un model pentru modul de g‚ndire ∫i sensibilitate a rom‚nilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 137/28.IX.2006 Apartenen˛a actual„ a Rom‚niei la mi∫carea interna˛ional„ francofon„ este pe deplin justificat„. Rom‚nia este prima dintre cele 13 ˛„ri francofone din Europa Central„ ∫i Oriental„ care a fost admis„ Ón Organiza˛ia Interna˛ional„ a Francofoniei, iar faptul c„ cel de-al 11-lea Sommet al Francofoniei va avea loc la Bucure∫ti, Ón preajma ader„rii ˛„rii noastre la Uniunea European„, este o dovad„ Ón plus a voca˛iei europene a Rom‚niei.