Varga Attila

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œn societatea rom‚neasc„, fenomenul religios se manifest„ cu un impact social, cultural ∫i spiritual deosebit, iar Ón percep˛ia public„ apare ca o modalitate de redob‚ndire, de rec‚∫tigare a identit„˛ii pierdute. Œn acela∫i timp, bisericile sunt percepute de societate ca una dintre cele mai credibile institu˛ii. Manifestarea liber„ a fenomenului religios, respectiv func˛ionarea bisericilor potrivit condi˛iilor normale apare pe de o parte ca o exigen˛„ social„, nu numai la nivelul individului, dar ∫i la nivelul comunit„˛ii credincio∫ilor, pe de alt„ parte, ca un factor spiritual deosebit ce poate asigura recl„direa statutului moral al persoanei, precum ∫i a Óntregii societ„˛i.

Putem constata c„, la Ónceputul secolului al XXI-lea, religia, cultele, bisericile nu au devenit anacronice sau desuete, ci, dimpotriv„, cap„t„ un rol din ce Ón ce mai Ónsemnat, devenind un factor cultural ∫i social deosebit de important. Ceea ce a devenit, Óns„, Óntr-adev„r, desuet„ este legisla˛ia Ón acest domeniu, ∫i anume Decretul nr. 177/1948, act normativ al unui regim totalitar declarat ateu, deci al unui regim politic cu un profil ideologic determinat prin negarea ∫i suprimarea valorilor spirituale ale religiei.

Prin urmare, exist„ o datorie constitu˛ional„, juridic„, legislativ„, politic„ ∫i moral„ a clasei politice, Ón special a Parlamentului, de a reglementa fenomenul religios, respectiv regimul general al cultelor, potrivit condi˛iilor, a∫tept„rilor ∫i exigen˛elor actuale, asigur‚nd cadrul legal adecvat pentru manifestarea liber„ a con∫tiin˛ei religioase ∫i pentru func˛ionarea normal„ a cultelor.

Œn Rom‚nia de azi statul este laic, iar societatea este multiconfesional„, Ón care fenomenul religios este puternic prezent, av‚nd menirea de a asigura pacea social„.

Proiectul de lege prezentat de Guvern ∫i a c„rui elaborare s-a Ónceput Ónc„ din perioada guvern„rii anterioare a reu∫it s„ corespund„ exigen˛elor modernit„˛ii, dar ∫i nevoilor bisericii, precum ∫i ale Óntregii societ„˛i.

Consider„m c„ s-a reu∫it o Ómbinare armonioas„ a reglement„rilor libert„˛ii religioase, potrivit spiritului drepturilor fundamentale prev„zute Ón Constitu˛ie, cu reglement„rile corecte ale raporturilor dintre stat ∫i culte, cu cele privitoare la organizarea ∫i func˛ionarea bisericilor Ón limita necesarului, f„r„ a afecta Óns„ principiul constitu˛ional al autonomiei cultelor. Astfel, s-a ajuns la un proiect de act normativ ce are un obiect de reglementare sensibil„, dar s-au g„sit solu˛ii legislative corespunz„toare, Óndeplinind multiplele func˛ii pe care trebuie s„ le asigure o atare lege.

De asemenea, este important„ consacrarea normativ„ a faptului c„ nu exist„ religie de stat, c„ statul este din punct de vedere religios ∫i confesional neutru, c„ s-a reglementat, potrivit principiului libert„˛ii religioase, modalitatea de Ónfiin˛are a noilor culte, precum ∫i a