Maria Petre

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Nu voi spune dec‚t c‚teva cuvinte, pentru c„ v„ m„rturisesc c„ chiar n-am t„ria s„ spun foarte multe ∫i cred c„ n-a∫ avea nici curajul s„ spun foarte multe. Ele sun„ a∫a.

Popoarele lumii vibreaz„ ast„zi Ón acord cu corul de Óngeri. Am avut printre noi, p‚n„ mai ieri, un om a c„rui dimensiune moral„, religioas„ ∫i, Ón aceea∫i m„sur„, politic„ a dominat marea r„scruce ideologic„ a sf‚r∫itului de mileniu secund. A inspirat mi∫carea de eliberare a poporului polonez ∫i a influen˛at decisiv politica Europei postmoderne.

Noi, rom‚nii, p„str„m Ón suflete Ónt‚lnirea cu Sf‚ntul P„rinte. Am avut atunci, Ón 1999, uria∫ul privilegiu s„ primim binecuv‚ntarea sa aici, la noi acas„. A fost prima vizit„ a unui Suveran Pontif Óntr-o ˛ar„ cu popula˛ie majoritar ortodox„.

Suntem ast„zi cu to˛ii cople∫i˛i de triste˛e. Biserica Catolic„ pierde cel mai important conduc„tor din ultimele dou„ veacuri, iar omenirea pierde un mare prieten. Suntem ca ni∫te umbre pierdute Ón de∫ert. îFi˛i ferici˛i!“, a murmurat Papa Ón marea lui iubire de semeni. Am pierdut un mare prieten, dar am c‚∫tigat un st‚lp de Ón˛elepciune ∫i credin˛„. Am pierdut un mare om, dar avem fericirea s„ tr„im restul zilelor noastre sub sf‚nta lui binecuv‚ntare.

Cre∫tinilor catolici din ˛ara noastr„, ∫i a∫a tulburat„ de v‚ltoarea vremilor, le d„m cu cea mai curat„ iubire o fr„˛easc„ m‚ng‚iere, o bl‚nd„ invita˛ie la reculegere, la rug„ciune.

Fie ca spiritul Sf‚ntului P„rinte, merg„tor, ast„zi, spre Domnul, s„ ne lumineze calea!

Marelui nostru prieten, Karol Wojtyla, Sf‚ntului P„rinte Ioan Paul al II-lea, pace ve∫nic„ ∫i Dumnezeu s„-l odihneasc„!