Avem Ón fa˛„ un proiect de lege cu adev„rat inedit, a∫a cum spunea distinsa doamn„ secretar de stat.
Am c„utat s„ v„d pe ce se bazeaz„ acest proiect de lege inedit care vizeaz„ acordarea pentru judec„torii ∫i
procurorii din Rom‚nia a unor c‚∫tiguri lunare de dou„ ori mai mari dec‚t ale ∫efului statului ∫i de trei ori mai mari dec‚t ale dumneavoastr„, ale senatorilor ∫i ale colegilor deputa˛i.
M-am uitat Ón c„r˛ulia portocalie Ón care nu scrie — ∫i bine a f„cut Guvernul c„ nu a scris ∫i nu s-a angajat ∫i nici Parlamentul nu l-a mandatat s„ vin„ Ón fa˛a noastr„ cu o ordonan˛„ prin care s„ majoreze c‚∫tigurile, ∫i a∫a uria∫e, ale judec„torilor ∫i procurorilor.
Este adev„rat c„ este un proiect inedit. Este pentru prima dat„ c‚nd Guvernul vine Ón fa˛a Parlamentului cu o ordonan˛„ de urgen˛„ ∫i propune parlamentarilor s„ voteze s„ creasc„ cele mai mari c‚∫tiguri pe care le au, Ón Rom‚nia, oamenii care lucreaz„, respectiv, judec„torii ∫i procurorii.
Este fals ceea ce a sus˛inut distinsa reprezentant„ a Ministerului Justi˛iei, ∫i, fiind o doamn„, Ómi pare r„u c„ este necesar s-o ∫ifonez pu˛in prin interven˛ia mea.
A Óncercat s„ v„ induc„ Ón eroare. Prin aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„ se prevede un lucru inedit Ón legisla˛ia rom‚neasc„. Nu g„si˛i pentru nici o categorie profesional„, nici pentru dumneavoastr„, doamnelor ∫i domnilor senatori, ce se prevede spre finalul acestei ordonan˛e. ™i, apoi, voi reveni ∫i la Ónceputul ei.
A omis doamna secretar de stat s„ fac„ referire la art. 36 alin. 1, unde se spune c„ personalul salarizat, potrivit prezentei ordonan˛e de urgen˛„, nemul˛umit de modul de stabilire a drepturilor salariale, poate face contesta˛ie, Ón termen de 15 zile de la data comunic„rii, la organele de conducere ale Ministerului Justi˛iei, Consiliului Superior al Magistraturii, ale Parchetului de pe l‚ng„ Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, ale Direc˛iei Na˛ionale Anticorup˛ie ori, dup„ caz, la Colegiul de conducere al Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie.
A˛i mai Ónt‚lnit Ón vreo lege, Ón Rom‚nia, votat„ Ón Parlament, din 1990 p‚n„ Ón prezent, acest drept al angaja˛ilor s„ conteste salariile uria∫e stabilite prin lege?
Cine judec„ procesul? Tot ei. Dup„ aceea, prin aceast„ porti˛„ de la art. 36 alin. 1, Ó∫i stabilesc salarii mai mari dec‚t cele din ordonan˛„, pentru c„ a∫a a decis instan˛a prin hot„r‚re irevocabil„. A∫a se precizeaz„, de altfel, ∫i la finalul alin. 2: îhot„r‚rile pronun˛ate sunt irevocabile“.
Deci, doamnelor ∫i domnilor senatori, noi degeaba adopt„m aceast„ lege, pentru c„ sunt doar orientative c‚∫tigurile Ónscrise. Mai departe, cel nemul˛umit se adreseaz„ colegilor afla˛i Ón completele de judecat„ ∫i ace∫tia stabilesc ce c‚∫tig doresc ∫i se ajunge la o alt„ modalitate de stabilire a c‚∫tigurilor lunare Ón Rom‚nia, Ón afar„ de lege, prin hot„r‚ri judec„tore∫ti.
Am fost curio∫i, Ómpreun„ cu colegii no∫tri din Grupul P.R.M., s„ vedem care sunt drepturile b„ne∫ti ale judec„torilor ∫i procurorilor ∫i distinsul nostru coleg, domnul Dan Claudiu T„n„sescu, a recurs la o interpelare adresat„ ministrului justi˛iei ∫i avem ob˛inute, sub semn„tura doamnei secretar de stat care semneaz„ pentru ministrul justi˛iei, Monica Luisa Macovei, aceste venituri nete la sf‚r∫itul lunii martie anul acesta.
Pentru informarea dumneavoastr„, permite˛i-mi s„ fac trimitere la c‚teva dintre ele.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 87/2.VI.2006
Este adev„rat ceea ce sus˛inea doamna secretar de stat c„ aceste venituri ale judec„torilor ∫i procurorilor trebuie s„ fie ierarhizate — ∫i spunea — pe patru niveluri.
Pentru noi, senatorii ∫i deputa˛ii, nu sunt ierarhizate. Noi, Óns„, suntem Ón aten˛ia mass-media ∫i suntem eticheta˛i Ón permanen˛„ pentru a∫a-zisele privilegii de care beneficiem.
Nu am termenul potrivit pentru a compara privilegiile despre care se vorbe∫te, ale senatorilor ∫i deputa˛ilor, cu aceste c‚∫tiguri nete lunare.
V„ prezint doar c‚teva cifre.
Un pre∫edinte de judec„torie, Ón luna martie, a luat 37,5 milioane lei, aceasta, Ón condi˛iile Ón care de˛ine acest post cu zero ani vechime. M„ Óndoiesc. Este, probabil, o eroare material„, cum se Ónt‚mpl„, uneori, Ón instan˛e, la redactarea documentelor.
Un judec„tor ∫i un procuror de la tribunal — 35,7 milioane lei.
Un pre∫edinte de tribunal — aproape 43 milioane lei. Un judec„tor ∫i procuror de la Curtea de Apel — 40 milioane lei.
Pre∫edintele Cur˛ii de Apel — 48,5 milioane lei.
Un judec„tor de la Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie — 62 milioane lei.
Procurorul general — 53 milioane lei.
Un vicepre∫edinte de Œnalt„ Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie — 69,5 milioane lei.
Pre∫edintele Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie — 83 milioane lei.
Aceasta, Ón condi˛iile Ón care, la pre∫edintele Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie, din eroare, nu s-a trecut sporul de 15% pentru titlul ∫tiin˛ific de doctor ∫i nu s-au trecut ∫i 33 milioane lei, c‚t este indemniza˛ia ca membru de drept Ón Consiliul Superior al Magistraturii. Adun‚nd ∫i aceste cifre, ajungem la 127 milioane lei.
S-a apreciat de c„tre membrii Guvernului, cei care nu au bani pentru pensionari ∫i pentru alte categorii de angaja˛i... Probabil c„ i-a˛i v„zut ieri pe cei peste 15.000 veni˛i din toat„ ˛ara s„ Óncerce s„ conving„ Guvernul c„ gre∫e∫te Ón privin˛a salariilor pentru ei, i-a˛i v„zut ∫i vom vedea zeci, sute ∫i mii de pensionari demonstr‚nd Ón fa˛a prefecturilor ∫i, probabil, ∫i Ón fa˛a Guvernului, dac„ nu va fi instituit„ carantina Ón curtea Guvernului, dac„ nu vor g„si vreo vrabie prin curte... Oamenii ace∫tia solicit„ s„ beneficieze de drepturi b„ne∫ti ca s„ aib„ un trai decent, a∫a cum scrie Ón Programul de guvernare, ∫i s„ poat„ tr„i bine, cum au fost am„gi˛i Ón campania electoral„.
Sunt oameni, fo∫ti membri C.A.P., care au 30.000— 40.000 lei vechi pensie pe lun„. Sunt al˛ii, marea majoritate a pensionarilor, care au 1 milion, 2 milioane, 3 milioane, 4 milioane de lei. Sunt angaja˛i, ∫i m„ refer aici la profesori, care au f„cut o lun„ de zile grev„, la sf‚r∫itul anului trecut, pentru salarii. Salariile profesorilor sunt la nivelul sporului de toxicitate care a fost acordat pentru judec„tori ∫i procurori. Spor de toxicitate de 15%.
De pild„, pre∫edintele Œnaltei Cur˛i de Casa˛ie ∫i Justi˛ie are 11 milioane lei spor de toxicitate ∫i cobor‚nd p‚n„ la un pre∫edinte de judec„torie, 5,2 milioane lei spor de toxicitate. Acesta este salariul unui profesor din Ónv„˛„m‚ntul preuniversitar.
Face˛i o compara˛ie, doamnelor ∫i domnilor senatori, cu salariile medicilor, care nu au f„cut grev„, dar Ó∫i fac datoria fa˛„ de oameni ∫i au ni∫te c‚∫tiguri foarte mici.
S-au g‚ndit acum guvernan˛ii c„ acestea sunt prea mici. Deci c‚∫tiguri lunare de trei ori mai mari dec‚t ale parlamentarilor ∫i de dou„ ori mai mari dec‚t ale ∫efului statului sunt prea mici ∫i au venit cu o ordonan˛„ de urgen˛„, la sf‚r∫itul lunii martie, pe 29 martie, cu aplicabilitate de la 1 aprilie. Ideea este s„ creasc„ aceste salarii.
Œmi pare r„u de distinsa secretar de stat de la Ministerul Justi˛iei care a Óncercat s„ ne induc„ Ón eroare.
Practic, au recurs la urm„toarea ∫mecherie... Scuza˛i-mi termenul, dar l-am Ónt‚lnit, pe aici, prin Bucure∫ti — pe la noi, prin Ardeal, nu se folose∫te — la urm„toarea ∫mecherie: au acordat un spor de 40% la acei judec„tori care aveau pe masa de lucru cauze de corup˛ie. Acum, s-au decis s„ renun˛e ∫i ni s-a prezentat acest lucru c„ se ajunge, pentru prima dat„, Ón legisla˛ia rom‚neasc„, probabil ∫i european„, ∫i mondial„, s„ se scad„ drepturile b„ne∫ti.
Dimpotriv„, este vorba de o substan˛ial„ cre∫tere a drepturilor b„ne∫ti lunare, fa˛„ de exemplele pe care vi le-am prezentat.
Œmi pare r„u c„ ini˛iatorul mi-a dat ∫ansa s„ lucrez, ∫i am vreo 40 de amendamente, vi le voi prezenta ast„zi, ∫i ve˛i realiza pe parcurs la ce stratagem„ a recurs Ministerul Justi˛iei, iar Guvernul, probabil, fiind ocupat cu gripa aviar„, nu a sesizat c„ se pune la cale cre∫terea acestor drepturi b„ne∫ti.
Œmi amintesc c„, Ón timpul grevei profesorilor, guvernatorul B„ncii Na˛ionale s-a pronun˛at Ómpotriva acord„rii unor cre∫teri salariale, infime pentru profesori, sub pretextul c„ va fi afectat„ infla˛ia Ón Rom‚nia ∫i nu va fi atins„ ˛inta de infla˛ie, Óntruc‚t sumele acelea, de c‚teva sute de mii de lei, acordate drept spor la salarii pentru profesori, duc la dificult„˛i Ón atingerea ˛intei de infla˛ie.
Acum, se propune cre∫terea cu zeci de milioane de lei pe lun„ a celor care au c‚∫tiguri mai mari dec‚t ∫eful statului, iar ˛inta de infla˛ie nu mai este afectat„.
Am constatat, doamnelor ∫i domnilor senatori, c„ sunt Ónc„lcate prevederile Constitu˛iei Rom‚niei prin aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„. Constitu˛ia stipuleaz„ limpede c„ sunt trei puteri Ón statul rom‚n. Puterea legislativ„, executiv„ ∫i judec„toreasc„.
Cea de-a treia putere are c‚∫tiguri lunare de trei ori mai mari dec‚t ale celorlalte dou„ puteri. Din ce cauz„?
Nu exist„ nici o explica˛ie logic„. La amendamentele mele, marea majoritate respinse la comisie, se aduce, drept argument, c„ s-a acceptat o discriminare pozitiv„.
Deci cei care lucreaz„ Ón domeniul justi˛iei sunt discrimina˛i pozitiv, fa˛„ de senatori, deputa˛i ∫i de membrii Guvernului.
Mi-am pus Óntrebarea cum de au acceptat membrii Guvernului aceast„ ordonan˛„, Ón condi˛iile Ón care au ridicat m‚na pentru al˛i reprezentan˛i ai puterii judec„tore∫ti care s„ aib„ c‚∫tiguri lunare de trei ori mai mari dec‚t ei. Dar probabil c„ nu au avut timp s„ citeasc„ aceast„ ordonan˛„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 87/2.VI.2006
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Œncerc s„ finalizez aceast„ interven˛ie f„c‚nd apel la dumneavoastr„, la respectarea Constitu˛iei Rom‚niei, s„ nu accept„m aceste discrimin„ri Óntre cele trei puteri Ón stat ∫i, de asemenea, s„ nu compromitem imaginea Senatului Rom‚niei. ™i a∫a este suficient de ∫ifonat„ imaginea Senatului.
Vot‚nd aceste c‚∫tiguri, de 80, 100, 120, 140 milioane net pe lun„, v„ da˛i seama dac„ vom mai avea ∫ansa s„ ne Ónt‚lnim cu aleg„torii.
Dar, Ón afar„ de aceste c‚∫tiguri lunare, sunt prev„zute alte privilegii despre care s-a vorbit: asisten˛„ medical„ ∫i medicamente gratuite. S-au desfiin˛at aceste gratuit„˛i pentru veteranii de r„zboi ∫i pentru al˛i cet„˛eni. Pentru cei care sunt cel mai bine pl„ti˛i Ón Rom‚nia exist„ gratuitate la medicamente ∫i la asisten˛„ medical„.
Spre deosebire de dumneavoastr„, doamnelor ∫i domnilor senatori, care nu a˛i acceptat p‚n„ acum s„ beneficia˛i Ón mod legal ∫i normal de sporuri de vechime, cei din justi˛ie au sporul de vechime, sunt alte ∫i alte sporuri dintre cele mai interesante, voi insista asupra lor pe m„sur„ ce voi prezenta amendamentele, dar, spre deosebire de parlamentari ∫i de membrii Guvernului, prin aceast„ ordonan˛„ s-a prev„zut c„, la sf‚r∫itul anului, to˛i cei care lucreaz„ ∫i ocup„ aceste func˛ii de judec„tori ∫i procurori beneficiaz„ de un premiu anual, egal cu ultimul c‚∫tig brut din ultima lun„. Dac„ acesta este de 160 milioane, acesta este premiul. Dac„ este 80 milioane, 80 de milioane este premiul anual, c‚t c‚∫tigul dumneavoastr„ pe trei luni.
Œn afar„ de acest lucru, s-a prev„zut c„, Ónainte de a ie∫i la pensie, judec„torii ∫i procurorii beneficiaz„ de cinci ori ultimul c‚∫tig brut din ultima lun„. Dac„ este de 100 milioane, au 500 milioane Ónainte de a ie∫i la pensie. ™i tot prin ordonan˛a aceasta g„si˛i prevederea referitoare la pensie. Ea este egal„ cu 80% din ultimul c‚∫tig brut din ultima lun„. Pentru u∫urin˛a calculelor, dac„ este 100 milioane c‚∫tigul brut, 80 de milioane este pensia, iar noi am acceptat ∫i ziari∫tii au scris Ón fel ∫i chip despre privilegiile parlamentarilor care se pensioneaz„.
Prin legea votat„ Ón Parlament s-a stabilit c„ un parlamentar, dup„ un mandat, are pensie de 10 milioane ∫i s-a considerat c„ este privilegiu. Un judec„tor sau procuror are 80 de milioane, un senator sau deputat, dup„ trei mandate, dup„ legea actual„, va avea 30 milioane pensie, un judec„tor sau procuror, 80—90—100 milioane.
Am Ón˛eles c„ cei mai mul˛i dintre dumneavoastr„, afla˛i Ón zona central„ a s„lii Senatului, face˛i parte din Alian˛a D.A. — îDreptate ∫i Adev„r“. Acesta este adev„rul!
A∫tept din partea dumneavoastr„ — ∫i cred c„ to˛i rom‚nii a∫teapt„ — s„ facem dreptate.
V„ mul˛umesc.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.