™tefan Baban

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

îCota unic„ de impozitare — Óntre teorie ∫i practic„ economic„ rom‚neasc„“.

Anun˛at„ cu mare tam-tam, cota unic„ de impozitare a r„mas doar un vis frumos ∫i astfel ne-am f„cut din nou speran˛e f„r„ acoperire. Guvernul a reu∫it, iar„∫i sau din nou, s„ ne demonstreze ∫i s„-∫i demonstreze c„ nu are nici curajul, nici puterea de a lua taurul de coarne ∫i de a aplica ast„zi ceea ce a hot„r‚t ∫i comunicat ieri. Oricare ar fi motiva˛iile oficiale ale expedierii cotei unice de impozitare pe adresa puterii din anul 2005 — probabil c„ P.R.M. —, realitatea r„m‚ne totu∫i una singur„: f„r„ m„suri fiscale reale ∫i eficiente de care s„ beneficieze angajatorii, aplicarea practic„ a acestei propuneri fiscale r„m‚ne doar ca un exerci˛iu statistic.

E∫ecul aplic„rii cotei unice este datorat, Ón primul r‚nd, tocmai simplit„˛ii noului sistem de impozitare, simplificare care nu este suficient„ pentru rezolvarea marilor ∫i eternelor probleme ale bugetului de stat: munca la negru, evaziunea fiscal„ Ón continu„ cre∫tere, num„rul mic de salaria˛i Ón raport cu num„rul pensionarilor, m„surile fiscale optime care s„-i Óncurajeze pe cei care ∫i-au riscat banii ∫i lini∫tea pentru a desf„∫ura o afacere Ón mod legal etc.

Av‚nd Ón vedere toate aceste probleme, te Óntrebi de ce au f„cut at‚ta zarv„ guvernan˛ii, proclam‚nd aplicarea cotei unice de impozitare cu at‚ta entuziasm? ™i-au dat seama ulterior c„, neprimind nici un protest din partea F.M.I. (care monitorizeaz„ de altfel foarte atent îjocurile Guvernului“), nu era un proiect revolu˛ionar care urma s„ impresioneze at‚t pe oamenii de afaceri, prin reducerea cu 2% a C.A.S.-ului, c‚t ∫i pe salaria˛ii care ar fi c‚∫tigat pu˛inii b„nu˛i la salariile mizere. Bun„ sau rea, corecta sau incorecta aplicare ∫i ca procent, cota unic„ de impozitare ∫i-a f„cut datoria, distr„g‚nd aten˛ia de la celelalte taxe ∫i impozite pl„tite de angaja˛i ∫i angajatori, pe care Guvernul are de g‚nd de fiecare dat„ s„ le creasc„ at‚t ca procente, c‚t ∫i ca num„r.

Aceste m„suri, coroborate cu respingerea adopt„rii unor m„suri economice dure, blocheaz„ economia rom‚neasc„ ∫i o las„ s„ se zbat„ Ón mocirla tranzi˛iei. Se respinge cu putere reducerea C.A.S.-ului, dar se continu„ sistemul pl„˛ilor compensatorii pentru angaja˛ii disponibiliza˛i, adic„ se accept„ Ón continuare sistemul de neplat„ a muncii, a ajutoarelor pentru Ónc„lzire ∫i a altor m„suri populiste care determin„ o siguran˛„ c„ldu˛„, siguran˛„ care este pl„tit„ pe an ce trece din ce Ón ce mai scump.

Cu toate acestea, guvernan˛ii se declar„ mul˛umi˛i: nu-∫i ridic„ popula˛ia Ón cap pe timpul iernii care vine, am‚n„ efectele economice ∫i secundare ale restructur„rii ∫i/sau privatiz„rii dinozaurilor economiei rom‚ne∫ti etc. Œn schimb, se proclam„ peste tot c‚∫tigul Rom‚niei prin ob˛inerea ultimei tran∫e din Ómprumutul cu F.M.I., f„r„ s„ se explice popula˛iei c„ pe viitor cei ce vor guverna vor avea din ce Ón ce mai pu˛ine posibilit„˛i de manevr„ Ón dezvoltarea economiei na˛ionale, Ón alc„tuirea bugetului de stat ∫i Ón privatiz„rile care vor mai fi de f„cut. Concluzia este trist„: nimeni nu c‚∫tig„ nimic, dec‚t o imagine de stabilitate ∫i siguran˛„, din aplicarea unor formule importate, care poate au dat rezultate Ón alte ˛„ri, dar Ón Rom‚nia, dup„ aproape 14 ani de tranzi˛ie, nu au f„cut dec‚t s„ s„r„ceasc„ popula˛ia ∫i s„ o izgoneasc„ spre alte meleaguri mai prielnice unor c‚∫tiguri care sunt sau nu supuse cotei unice de impozitare.