™tefan Baban

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

îExporturile rom‚ne∫ti Ón confrunt„rile pe termen lung“.

Exporturile rom‚ne∫ti au la baz„ o for˛„ de munc„ ieftin„ ∫i produse cu valoarea ad„ugat„ sc„zut„. Primele produse Ón top sunt exporturile de uleiuri minerale,

urmate de confec˛ii, produse semiprelucrate ∫i subansamble etc.

Œn primele 8 luni ale acestui an, exporturile Rom‚niei au crescut cu 20% fa˛„ de perioada similar„ a anului 2003, luna iulie 2004 de˛in‚nd cel mai mare ritm lunar de cre∫tere dup„ 1989. ™i asta nu pentru c„ produsele rom‚ne∫ti sunt competitive cu cele din ˛„rile dezvoltate, ci pentru costul redus al materiilor prime ∫i al for˛ei de munc„. Œn general, este vorba de produse cu valoare ad„ugat„ mic„, con˛inut redus de tehnologie, care necesit„ for˛„ de munc„ ieftin„, adesea cu capacit„˛i reduse de adaptare la noi deprinderi ∫i materiale din import.

Speciali∫tii Ón domeniu consider„ c„ Rom‚nia export„ Ón pagub„, deoarece 90% din aceste exporturi sunt reprezentate de produse care nu aduc o valoare ad„ugat„ mare. Dac„ lu„m Ón considerare ∫i faptul c„ peste 80% din exporturi sunt destinate ˛„rilor dezvoltate unde produsele noastre nu sunt competitive, le d„m cu des„v‚r∫ire dreptate celor care au emis aceste p„reri pertinente.

Trebuie s„ fim reali∫ti ∫i s„ accept„m c„ nivelul sc„zut de competitivitate al economiei rom‚ne∫ti nu poate fi ignorat, Ón perspectiva integr„rii Ón U.E. Pia˛a rom‚neasc„ nu poate r„m‚ne la nivelul unei economii Ón permanent„ tranzi˛ie, deoarece o dat„ cu integrarea Óntr-o structur„ economic„ superioar„ care impune cre∫terea liberaliz„rii ∫i integr„rii comer˛ului mondial, exist„ riscul m„ririi decalajelor dintre economiile statelor membre, iar pentru exportatorii rom‚ni situa˛ia ar fi Óntr-adev„r delicat„.

fiara noastr„ mai pl„te∫te tribut ∫i pentru alte lacune pe care nu a reu∫it s„ le treac„ Ón anii de tranzi˛ie economic„:

— Ón primul r‚nd, Rom‚nia Ónregistreaz„ cele mai mici niveluri de investi˛ii str„ine directe dintre cele 10 state central ∫i est-europene;

— apoi cercetarea ∫i inova˛ia sunt prea pu˛in folosite. O privire sumar„ aruncat„ asupra principalelor categorii de produse exportate denot„ c„ majoritatea provin din sectoare tradi˛ionale, care lucreaz„ Ón continuare cu tehnici ∫i tehnologii vechi ∫i mari consumatoare de utilit„˛i, care nu Óntotdeauna au ca rezultat produse competitive;

— o alt„ problem„ des Ónt‚lnit„ Ón economia noastr„ o reprezint„ protec˛ia diferit„ de care au beneficiat produc„torii autohtoni. Astfel, anumite sectoare au fost protejate Ón detrimentul altora sau chiar Ón detrimentul celor similare din U.E. Œn consecin˛„, aceste sectoare, f„r„ activitate de export preponderent„ ∫i cu o influen˛„ redus„ asupra balan˛ei comerciale, pot deveni o povar„ pentru Óntreaga economie, iar experien˛a noilor membre ale U.E. a demonstrat c„ protec˛ia tarifar„ ajunge p‚n„ la urm„ s„ aib„ un efect negativ ∫i asupra traiului zilnic al locuitorilor.