™tefan Baban

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ia mea este intitulat„ îCaruselul pl„˛ilor compensatorii“.

Aproape 500 de milioane de dolari au fost cheltuite Ón ultimul an de c„tre Guvern pentru a-i pl„ti pe muncitorii disponibiliza˛i. O sum„ enorm„, av‚nd Ón vedere c„ Ón fiecare an tot acest Guvern, la prezentarea proiectului de buget de stat, afirma c„ trebuie s„ fie un buget de austeritate, Ón care cheltuielile s„ fie drastic reduse. Cifra pe care am men˛ionat-o mai sus, Ón afar„ de restric˛ionarea sever„ a unor sectoare economice ∫i sociale, nu va avea nici un rezultat Ómbucur„tor Ón viitorul apropiat pentru economia rom‚neasc„, ba s-ar putea ca efectul de bumerang s„ apar„ c‚t de repede.

To˛i ace∫ti bani au fost acorda˛i la presiunea Fondului Monetar Interna˛ional, printr-o ordonan˛„ de urgen˛„ a Guvernului menit„, dup„ spusele celor care au redactat-o ∫i promovat-o, s„ Ómpace ∫i capra, ∫i varza din economia rom‚neasc„. Pe de o parte, Executivul s-a achitat exemplar de condi˛iile impuse de Fondul Monetar Interna˛ional, ∫i anume disponibiliz„rile stabilite pentru anul trecut, d‚nd impresia lumii Óntregi c„ suntem pe drumul cel bun Ón aplicarea reformelor, iar, pe de alt„ parte, limitarea efectelor sociale negative pe care le genereaz„ de obicei aplicarea acestei m„suri.

Av‚nd Ón vedere c„ trebuiau s„ respecte promisiunile f„cute, dar ∫i apropierea anului electoral, guvernan˛ii au hot„r‚t c„ pl„˛ile compensatorii sunt formula ideal„ pentru a se sp„la de p„cate. Ca urmare, prin aplicarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 22/9.III.2004 Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 8/2003, disponibiliza˛ii vor primi pl„˛i compensatorii Óntre 6 ∫i 8 milioane de lei lunar net (indemniza˛ie de ∫omaj plus venit de completare) pe o perioad„ de 20—24 luni, Ón func˛ie de vechime, perioad„ ce este considerat„ vechime la calculul pensiei, beneficiind ∫i de servicii medicale gratuite, f„r„ a mai cotiza la Fondul asigur„rilor de s„n„tate. Aceast„ ofert„ pare la prima vedere extrem de generoas„, capabil„ s„ ofere o ∫ans„, o alternativ„ frumoas„ muncitorilor ∫i familiilor lor, nevoite s„ tr„iasc„ la limita s„r„ciei.

Analiz‚nd Óns„ aceast„ problem„ din punct de vedere economic ∫i social, situa˛ia nu este chiar a∫a de roz„ pe c‚t ne-o prezint„ guvernan˛ii. ™i iat„ c‚teva din motivele care m„ fac s„ cred c„ Ón viitorul apropiat disponibiliza˛ii Ó∫i vor da seama c„ au fost p„c„li˛i.

Œn acest moment, tenta˛ia banilor care vin lunar ∫i at‚t de u∫or, fiind chiar mai mul˛i poate dec‚t cei ridica˛i pe statul de plat„ acolo unde lucreaz„, este foarte mare pentru toat„ lumea. Promisiunile financiare pentru o perioad„ de aproape doi ani au redus la t„cere masa nemul˛umirilor sociale.

Œntrebarea este dac„ dup„ expirarea acestei perioade cei Ón cauz„ Ó∫i vor mai g„si locuri de munc„. O parte dintre cei disponibiliza˛i sunt tineri, dar cea mai mare parte au deja peste 40 de ani, iar g„sirea unui loc de munc„ Ón acest r„stimp are ∫anse minime. Dac„ corobor„m ∫i cu faptul c„ zonele Ón care tr„iesc ∫i muncesc sau au muncit ace∫ti oameni sunt monoindustriale, avem un tablou sumbru al molimei latente ce se constituie la nivelul ˛„rii.