V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Domnule ministru al afacerilor externe,
Onorat auditoriu,
Suntem chema˛i s„ dezbatem proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului privind rela˛iile prietene∫ti ∫i de cooperare Óntre Rom‚nia ∫i Federa˛ia Rus„ ∫i s„ decidem Ón consecin˛„, tratat semnat, la 4 iulie 2003, de pre∫edin˛ii celor dou„ P„r˛i Contractante. Acest proiect de lege a fost ratificat de Senatul Rom‚niei Ón ∫edin˛a sa din 3 noiembrie 2003 ∫i de c„tre Duma de Stat a Federa˛iei Ruse la 23 ianuarie 2004.
Textul tratatului a fost negociat timp de 11 ani, cu perioade de suspendare a discu˛iilor impuse de c„tre reprezentan˛ii Federa˛iei Ruse. Aceste negocieri au fost declan∫ate dup„ ce, la 24 ianuarie 1989, ru∫ii au declarat nul odiosul Pact Ribbentrop—Molotov, semnat la 24 august 1939. Drept urmare a semn„rii acestui pact, foarte bine definit drept Pactul bol∫evic-fascist, junta lui Stalin a adresat Rom‚niei ultimatumuri, iar armatele sovieto-ruse au invadat teritoriul rom‚nesc, declan∫‚nd practic cel de al doilea r„zboi mondial.
Din punct de vedere istoric, faptele sunt cunoscute iar interpretarea lor de c„tre istorici ∫i kremlinologi nu las„ loc la nici o Óndoial„: Rom‚nia a c„zut victim„ agresiunii imperiului sovietic ∫i a fost obligat„ s„ intre Ón r„zboiul de ap„rare ∫i reÓntregire a teritoriului s„u.
For˛ele vii ale istoriei au ac˛ionat inexorabil ∫i au generat procese profunde Ón evolu˛ia Europei Ón raport cu care fiecare ˛ar„ ∫i fiecare grup politic trebuie s„ se exprime ∫i s„ ac˛ioneze.
Noi, deputa˛ii Partidului Rom‚nia Mare, ca ∫i ceilal˛i colegi ai no∫tri, avem avantajul c„ putem, acum, judeca textul proiectului de lege pomenit Ón raport cu evenimentele survenite dup„ data de 4 iulie 2003; putem pune, fa˛„ Ón fa˛„, vorbele ∫i faptele P„r˛ilor Contractante.
Din punct de vedere formal, apreciem c„ varianta Ón limba rom‚n„ a textului tratatului poate fi Ómbun„t„˛it„ ∫i d„m ca exemplu ultimul paragraf din articolul al 19-lea, Ón care penultima prepozi˛ie îde“ poate fi eliminat„.
De asemenea, pozi˛ia Ón acest tratat a Declara˛iei comune a mini∫trilor afacerilor externe nu este clar„: dac„ reprezint„ o anex„ a lui, atunci trebuia semnalat„ ca atare Ón ultimul articol drept parte integrant„. Cum aceast„ pozi˛ie nu exist„ din punct de vedere formal, nici Ón lege nu-∫i are rostul. De altfel, a∫tept„m varianta rus„ a acestei legi votate de Duma de Stat spre a-i vedea valoarea politic„ pe care Federa˛ia Rus„ i-o acord„.
Sper„m ca domnul ministru Mircea Geoan„ s„ ne r„spund„ la aceast„ Óntrebare pentru c„ dac„ cealalt„ Parte Contractant„ nu a votat Declara˛ia comun„, Ónseamn„ c„ ea reprezint„ o crea˛ie dolosiv„, pe care numai noi o flutur„m ca s„ adun„m capital electoral sau s„ ascundem e∫ecul Ónregistrat Ón negocieri.
Marile probleme ale acestui tratat sunt Óns„ de fond. Limbajul s„u constructiv, optimist, cu o insistent„ vectorizare c„tre viitor este de natura unor texte de politic„ general-european„, pacifist-Ón∫el„toare, texte inserate Ón multe manuale didactice ∫i analize departamentale.
Dincolo de litera tratatului, marile semne de Óntrebare au r„mas Ón suspensie ∫i ultimele ac˛iuni ale politicienilor de la Moscova pot Ónt„ri concluzia c„ speran˛ele ne-au fost Ón∫elate.
Œn Articolul 1, P„r˛ile Contractante se angajeaz„ s„ dezvolte îrela˛ii de prietenie, cooperare, Ón˛elegere ∫i respect reciproc“. Œn Articolul 11 declar„ c„ îrespect„, asigur„ ∫i ocrotesc… f„r„ nici o discriminare, identitatea etnic„, cultural„, lingvistic„ ∫i religioas„ a persoanelor ce locuiesc Ón Rom‚nia… apar˛in‚nd minorit„˛ii ruse ∫i respectiv, persoanelor ce locuiesc Ón Federa˛ia Rus„… apar˛in‚nd minorit„˛ii rom‚ne, indiferent de apelativul folosit Ón privin˛a lor Ón societate ∫i de regiunile Ón care locuiesc“.
Un text atr„g„tor, imediat contrazis de fapte. Sub presiunea politicienilor de la Moscova, ∫colile rom‚ne∫ti din Transnistria au fost interzise. ™i nu sunt pu˛ine la num„r! La ™coala medie nr. 19 din Tighina Ónva˛„ 1.725 elevi, chiar dac„ a fost scoas„ din ora∫ ∫i Ó∫i desf„∫oar„ activit„˛ile Óntr-o p„dure. La ™coala din Stroe∫ti — R‚bni˛a, rusificarea ∫colii rom‚ne∫ti a Ónceput prin interzicerea alfabetului latin etc.
Nici nu am ratificat Tratatul cu Federa˛ia Rus„ ∫i este evident„ lipsa sa de respect fa˛„ de rom‚nii care-i cad Ón administra˛ie. Œnc„ nu am aflat de existen˛a unui deputat al rom‚nilor Ón Duma de Stat ∫i nici Ón Duma din Sankt Petersburg de∫i aici, Ón Camera Deputa˛ilor, minoritatea rus„ este reprezentat„ de domnul deputat Miron Ignat.
Identitatea etnic„ a rom‚nilor este subminat„ constant Ón Federa˛ia Rus„ ∫i prin promovarea abuziv„ a conceptelor de îpopor moldovenesc“ ∫i îlimb„ moldoveneasc„“, at‚t Ón interior, c‚t ∫i Ón plan interna˛ional. Promovarea acestor concepte staliniste, de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/20.II.2004
tip colonial, ∫i dup„ semnarea tratatului, demonstreaz„ c„ st„m pe o realitate Óncremenit„ Ón tipare expansioniste, agresive.
La 17 octombrie 2001 i-am pus o Óntrebare lui Pavel V. Kra∫eninnikov, pre∫edintele Comitetului pentru probleme de legisla˛ie al Dumei de Stat: îPe ce filozofie se bazeaz„ Ón elaborarea legilor: le fac drept urmare a unor experien˛e parcurse care trebuie normate sau le g‚ndesc de construc˛ii ale viitorului?“
Mi-a r„spuns f„r„ s„ ezite: îViitorul nu poate fi g‚ndit f„r„ trecut!“.
La replica mea: îV„ desprinde˛i greu de trecut?“, mi-a r„spuns evaziv: îLu„m Ón considera˛ie ∫i experien˛ele rele ∫i pe cele bune“.
Din punctul de vedere al lui Pavel V. Kra∫eninnikov, Binele ∫i R„ul se raporteaz„ la interesele ruse, nu la cele rom‚ne∫ti sau europene.
™i mai tran∫ant s-a exprimat pe 19 octombrie 2001, Óntr-o discu˛ie purtat„ la Sankt Petersburg, profesorul Anatoli Iakovlevici Petrov, ∫eful unei Catedre de politic„ interna˛ional„, membru al Dumei din acest ora∫: îS„ uit„m trecutul! S„ construim viitorul! Delegatul Estoniei a spus de opt ori c‚t de mult au suferit ei din partea ocupan˛ilor ru∫i, dar acum nu-l mai ascult„ nimeni!“.
C‚t cinism! Pentru viitor, s„ uit„m lec˛iile dramatice ale trecutului ∫i s„ colabor„m. Cu diferen˛a, constat„m noi, c„ Ón aceast„ colaborare noi suntem cei care pierdem: Ón fiecare an, deficitul Ón rela˛iile comerciale ale Rom‚niei cu Federa˛ia Rus„ este de peste un miliard de dolari S.U.A.!
Noi, deputa˛ii Partidului Rom‚nia Mare, vrem s„ avem Óncredere Ón Rusia! Din cele ce fac p‚n„ acum, rezult„ c„ speran˛a noastr„ nu este acoperit„ de fapte concrete.
Politicienii ru∫i ne interzic nou„ s„ ne ocup„m de soarta rom‚nilor chinui˛i Ón spa˛iul s„u de ocupa˛ie, Ón timp ce Federa˛ia Rus„ tergiverseaz„ evacuarea Armatei a XIV-a din Moldova, a∫a cum s-a angajat Ón plan interna˛ional de mai multe ori. Œn plus, discret, elemente ale Armatei a XIV-a Ó∫i extind aria de ocupa˛ie Ón zona ora∫ului Tighina, Ón ciuda oric„rei norme de drept interna˛ional.
Este de discutat ∫i angajamentul Federa˛iei Ruse de a respecta Organiza˛ia Na˛iunilor Unite ∫i Organiza˛ia pentru Securitate ∫i Cooperare Ón Europa.
C‚nd planul rus de federalizare a Republicii Moldova — un plan de tip colonial — a fost respins de O.S.C.E, ministrul Igor Ivanov a refuzat s„ mai participe la dialog. Putem oare conta pe o evolu˛ie politic„ a guvernan˛ilor de la Moscova din zona prejudec„˛ilor imperiale ∫i a iner˛iilor de tip comunist spre democra˛ie ∫i respect reciproc?! Faptele acestora nu ne dau nici o speran˛„, nici m„car Ón domeniul drepturilor omului.
Sub influen˛a Moscovei zac Ónc„, Ón Ónchisorile regimului infrac˛ional de la Tiraspol, trei patrio˛i rom‚ni din grupul lui Ilie Ila∫cu. Este vorba de: Andrei Ivan˛oc, Tudor Petrov-Popa ∫i Alexandru Le∫co, prizonieri de r„zboi ˛inu˛i Ón condi˛ii barbare, Ón Ónchisorile unei administra˛ii care ignor„ dreptul interna˛ional.
Este vorba de îdispari˛ia“ deputatului Vlad Cubreacov ∫i eliberarea lui sub presiunea opiniei publice interna˛ionale!
Referirile Ón tratat la dezideologizarea raporturilor dintre Federa˛ia Rus„ ∫i Rom‚nia ∫i Ónscrierea lor Ón coordonatele pragmatismului r„m‚n o iluzie. Generalul Drozdov, recte patriarhul Alexei al II-lea al Moscovei, continu„, prin Biseric„, politica de colonizare ∫i rusificare Ón spa˛iul rom‚nesc.
Subalternul s„u de la Chi∫in„u, mitropolitul Vladimir, un distins general rus, impune rom‚nilor normele ruse. Nici vorb„ de respectare a identit„˛ii religioase ∫i lingvistice. Uneori ac˛iunile ostile la adresa Bisericii rom‚ne∫ti merg at‚t de departe Ónc‚t ating cote grote∫ti. Œn bisericu˛a ansamblului rupestru paleocre∫tin din Butuceni, sat aflat Ón zona vechiului Orhei, au fost aduse oseminte de îsfin˛i“ Óntr-o racl„ cu inscrip˛ia Ón limba rus„, la care s„ se Ónchine rom‚nii. Œn racl„ sunt osemintele unui c„lug„r ∫i a dou„ femei cu care el a tr„it, prigoni˛i de administra˛ia de ocupa˛ie ∫i acum declara˛i îsfin˛i“ de omul Moscovei.
Sunt semne ale continu„rii politicii de ocupa˛ie prin Biseric„ ∫i nici vorb„ de respectarea identit„˛ii religioase a rom‚nilor!
Deputa˛ii Partidului Rom‚nia Mare au analizat termenii Declara˛iei comune sper‚nd c„ vor g„si Ón ea bune inten˛ii la un contencios al rela˛iilor rom‚no-ruse nerezolvat de secole.
Din p„cate, nu am g„sit justificate tonurile triumfaliste ale celor care au semnat-o! Œn chiar primul paragraf este men˛ionat„ îp„rerea comun„“, nu concluzia, îprivind necesitatea de a Ónchide capitolele dureroase din istoria rela˛iilor bilaterale“.
De îp„reri“ cuprinse Óntr-un tratat suntem surprin∫i, ca ∫i de lipsa unor termene ferme de punere Ón aplicare a coordonatelor lui. Cum s„ le îÓnchidem“ nu ni se spune!
Problematica de fond pe care o ridic„ Declara˛ia comun„ este Óns„ de neiertat.
Noi, deputa˛ii Partidului Rom‚nia Mare, nu putem accepta ca Pactul bol∫evic-fascist sau Pactul Ribbentrop—Molotov s„ fie privit cu dublu standard, a∫a cum procedeaz„ unele state, inclusiv Federa˛ia Rus„! Pentru Estonia, Letonia ∫i Lituania efectele lui politice au fost anulate; pentru Basarabia, nu! Declar„, deci, nul acest odios pact, dar Federa˛ia Rus„ nu renun˛„ la men˛inerea sub ocupa˛ia sa a Basarabiei!
Œn acela∫i timp, ne surprinde faptul c„ este condamnat„ Rom‚nia pentru c„ a fost obligat„ s„ intre Ón al doilea r„zboi mondial de partea Germaniei pentru a-∫i recupera teritoriile r„pite de U.R.S.S. De c‚nd, Ón plan politic efectul este taxat drept cauz„ ∫i cauza devine efect? Se uit„ c„ Ón 1939, U.R.S.S. a semnat cu Germania un pact de neagresiune cu o celebr„ anex„ secret„ ∫i c„, Ón 1940, tot U.R.S.S. a invadat Bucovina ∫i Basarabia!
Noi nu putem accepta acest soi de mistificare Ón acest mileniu ∫i nici Ón cele viitoare!
Problematica Pactului bol∫evic-fascist este cunoscut„ ∫i nu insist„m asupra ei ast„zi, nici m„car emo˛ional. Contenciosul istoric al rela˛iilor rom‚no-ruse Ón problema Basarabiei a fost analizat ∫i catalogat cu probitate ∫tiin˛ific„ de cercet„tori aviza˛i printre care ∫i istoricul Mihail Bruhis din Tel Aviv. Elucubra˛iile pe aceast„ tem„ sunt apanajul nostalgicilor ∫i al ignoran˛ilor.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 8/20.II.2004
Œn acela∫i mod privim ∫i problema Tezaurului Rom‚niei dus la Moscova Ón anul 1917 ca urmare a unui acord semnat de Guvernele Rom‚niei ∫i Rusiei, aliate Ón r„zboiul contra Puterilor Centrale.
Semn„turile puse pe acel acord nu au fost respectate de partea rus„ ∫i Tezaurul Rom‚niei se afl„ de atunci la Moscova.
Palidele referiri la aceast„ problem„ Ón Declara˛ia comun„ nu ne lini∫tesc.
Ve˛i spune c„ Grupul deputa˛ilor Partidului Rom‚nia Mare este singur Ón abordarea direct„ a acestei probleme. ™i nu ne mir„! ™i Ilarion B„l„i˛„, protosinghelul M„n„stirii Secu, din jude˛ul Neam˛, a fost singurul care, Ón anul 1917, a refuzat s„ predea tezaurul l„ca∫ului de cult pe care-l gestiona spre a fi dus Ón Rusia. A fost singurul care a v„zut c„ Rusia nu prezint„ suficient„ Óncredere spre a ne permite luxul s„ depozit„m la Moscova inestimabilul nostru tezaur! Tratatul pe care-l dezbatem propune Ónfiin˛area unei comisii tehnice ale c„rei lucr„ri, exact ca Ón 1878, va Óngropa problema pe decenii.
Imperiile nu aduc fericire popoarelor cucerite. Ele au creat bun„stare pentru casta conduc„toare ∫i slugile ei pe seama jefuirii sistematice a popoarelor ∫i teritoriilor cucerite. Œn cenu∫a lor g„sim crime, s„r„cie ∫i mizerie.
Onorat auditoriu,
Constat„m c„ Ón rela˛iile rom‚no-ruse cre∫te num„rul problemelor nerezolvate sau solu˛ionate prin acte unilaterale de for˛„ din partea Rusiei ˛ariste ∫i a Rusiei sovietice.
Men˛ion„m c‚teva spre aducere aminte:
1. Soarta teritoriilor rom‚ne∫ti ocupate Ón urma
ultimatumurilor ∫i a actului de for˛„.
2. Situa˛ia urma∫ilor celor circa un milion ∫i jum„tate de rom‚ni uci∫i de ru∫i din r‚ndul popula˛iei civile; martirajul poetului Ilie Motrescu din Crasna, raionul Storojine˛, ucis Ón mod bestial Ón ziua de 26 iulie 1969 este un exemplu.
3. Situa˛ia prizonierilor de r„zboi rom‚ni, care nu s-au
mai Óntors la casele lor.
4. Situa˛ia rom‚nilor din Transnistria, aflat„ sub
controlul Armatei a XIV-a.
5. Situa˛ia familiilor refugiate Ón ˛ar„ ale c„ror bunuri
mobile ∫i imobile au fost confiscate de ocupan˛i.
6. Situa˛ia familiilor de rom‚ni deposedate de avere Ón
urma conflictului din Transnistria.
7. Situa˛ia arhivelor luate de pe teritoriul Rom‚niei prin
acte de for˛„ de c„tre ocupan˛ii ru∫i etc.
Ca mare putere, Rusia am‚n„ ∫i temporizeaz„ aplic‚ndu-∫i cu tenacitate politica pe termen lung. Partenerii de dialog mor Óntre timp, guvernele lor se schimb„, apare ∫i tr„darea sau corup˛ia, problema se uit„ sau se amortizeaz„, mai apare o ocupa˛ie militar„, se schimb„ spectrul de idei dominante al vremii, mai îvorbim“ ∫i mai îdiscut„m“ cu alt prilej, facem un simpozion tematic etc.; toate acestea fac parte din panoplia politicii ruse∫ti de mare putere care a adus pagube imense poporului nostru!
Trebuie s„ con∫tientiz„m aceast„ tactic„ ∫i s„-i scoatem Ón eviden˛„ limitele. Nu c„ut„m prieteni de fa˛ad„, care, la momentul oportun, s„ ne Ónfig„ cu˛itul Ón spate!
Milit„m pentru construc˛ia unor rela˛ii civilizate ∫i democratice bazate pe dreptul istoric ∫i interna˛ional.
Numai a∫a ziua de m‚ine va fi un spa˛iu al cooper„rii ∫i pentru asta putem semna un tratat de baz„.
P‚n„ atunci, Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare constat„ c„ proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului prin rela˛iile prietene∫ti de colaborare Óntre Rom‚nia ∫i Federa˛ia Rus„ nu con˛ine elementele concrete care s„-l transforme dintr-o speran˛„ Ón realitate. Ba mai mult, diferen˛a dintre prevederile tratatului ∫i ac˛iunile oamenilor politici ai Federa˛iei Ruse ne pun Ón gard„ ∫i ne determin„ s„ vot„m Ómpotriva acestei legi.
Timpul bunelor inten˛ii Ónv„luite Ón fraze atr„g„toare ∫i f„r„ ecou Ón realitate a trecut. Este timpul faptelor!
Deputa˛ii Partidului Rom‚nia Mare sunt convin∫i c„ Ón Federa˛ia Rus„ va ap„rea acea genera˛ie de democra˛i, pe care o a∫tept„m de 86 de ani, cu care s„ putem dialoga deschis ∫i rezolva litigiile generate de politica unui imperiu cinic ∫i rapace, a∫a cum a fost Imperiul ˛arist ∫i continuatorul s„u, Imperiul sovietic.
Este posibil ca a∫teptarea s„ fie de lung„ durat„, dar noi nu ne pierdem speran˛a.
V„ mul˛umesc. _(Aplauze din partea deputa˛ilor Grupului parlamentar al P.R.M.)._
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.