™tefan Baban

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

îRaportul de ˛ar„ — Óntre critici ∫i speran˛e“

Raportul de ˛ar„, dat publicit„˛ii s„pt„m‚na trecut„ de c„tre Comisia European„ la Bruxelles, a fost, Ón cea mai mare parte, conform a∫tept„rilor guvernan˛ilor ∫i opiniei publice avizate. Rom‚nia a fost avertizat„ asupra problemelor pe care le are, dar a primit, Ón acela∫i timp, cu mari emo˛ii, ∫i statutul de economie de pia˛„ func˛ional„. Aceasta poate fi considerat„ cea mai important„ victorie de la Ónceperea negocierilor de preaderare, dar am c‚∫tigat o lupt„, ∫i nu Óntreg r„zboiul.

Comisia European„ a atras aten˛ia asupra problemelor grave cu care se confrunt„ Rom‚nia la ora actual„: corup˛ia, Ón special Ón justi˛ie, administra˛ia local„, de∫i a reu∫it Ón ultima perioad„ s„ p„trund„ Ón toate sectoarele societ„˛ii; libertatea presei, care, din interese politice, ajunge s„ depind„ de sfera acesteia; drepturile omului ∫i ale minorit„˛ilor, drepturi care nu de multe ori au constituit obiectul nenum„ratelor procese pierdute de statul rom‚n la CEDO. Asupra tuturor acestora ∫i din

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 136/19.X.2004 ˛ar„ au fost trase la timpul respectiv nenum„rate semnale de alarm„, at‚t de politicieni, c‚t ∫i de societatea civil„.

Dac„ actuala guvernare nu a Ón˛eles adev„ratul sens al aten˛ion„rilor respective, minimaliz‚nd impactul acestor probleme asupra societ„˛ii rom‚ne∫ti, Ón aceste momente, c‚nd Uniunea European„ ne trage de m‚nec„ ∫i ne oblig„ s„ lu„m m„suri ferme, urgente ∫i eficiente, este cazul s„ li se acorde toat„ aten˛ia, pentru ca ˛ara noastr„ s„ nu mai fie ar„tat„ cu degetul, ca fiind na˛iunea european„ cu preten˛ii la aderare, dar cu tare economice, sociale ∫i politice.

Tot acest raport de ˛ar„ a atras aten˛ia c„ administra˛ia local„ este ineficient„, dar, Ón acela∫i timp, ∫i o devoratoare de fonduri europene. De∫i se consider„ c„ Rom‚nia are institu˛ii locale capabile s„ garanteze democra˛ia ∫i statul de drept, capacitatea administrativ„ a acestora r„m‚ne limitat„ ∫i supus„ algoritmului politic, algoritm care impune at‚t migra˛ia primarilor, c‚t ∫i acordarea fondurilor financiare autohtone ∫i europene. Cred c„ nu mai trebuie s„ amintesc c„ dup„ alegerile din 2000, Ón decursul unui an, peste 20% din primarii ale∫i pe listele altor partide au trecut la P.S.D., pentru c„ altfel nu reu∫eau s„ ob˛in„ fonduri pentru repararea drumurilor, a ∫colilor, pentru acordarea ajutoarelor ∫i a salariilor angaja˛ilor din prim„rii etc.

Raportul de ˛ar„, ultimul din perioada premerg„toare ader„rii, atrage aten˛ia cu insisten˛„ asupra presiunilor politice la care sunt supu∫i magistra˛ii, cel mai elocvent exemplu reprezent‚ndu-l schimbarea unor persoane pentru func˛ii cheie Ón sistemul judiciar, urmat„ apoi de modific„rile stipulate prin Codul de procedur„ civil„, care afecteaz„ calitatea actului judiciar. ™i fi˛i siguri c„ europenii ∫tiu foarte bine ce se petrece cu justi˛ia rom‚neasc„, pentru c„ sunt destule procese pe rol la organisme europene Ón domeniu.