Monitorul Oficial·Partea II·6 aprilie 2004
other · adoptat
Szilágyi Zsolt
Discurs
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Dragi colegi,
Sper c„ ∫i Ón aceast„ zi aceast„ dezbatere va fi la fel de civilizat„ cum a fost Ón Comisia pentru administra˛ie public„.
Ini˛iatorii sunt con∫tien˛i de faptul c„ prezint„ o noutate ∫i, Óntr-o oarecare m„sur„, ideea autonomiei regionalismului, care este o practic„, o uzan˛„, o realitate Ón Europa, Ón ˛„rile Uniunii Europene, reprezint„, Óntr-o oarecare m„sur„, un tabu, dar asta reprezint„ un tabu numai pentru o societate deschis„. Deci Ónceperea acestui dialog despre autonomie, despre diferite proiecte de modernizare a Rom‚niei poate dovedi tocmai... poate fi tocmai un exerci˛iu democratic.
Precum bine ∫ti˛i, stima˛i colegi, statul modern din Europa nu mai este unul centralizat. Subsidiaritatea, principiul ∫i practica subsidiarit„˛ii au ajutat Europa, ˛„rile Europei, regiunile, comunit„˛ile Europei s„ ajung„ la o prosperitate care a creat o comunitate, o unitate la care dorim ∫i noi s„ ader„m. Statul modern european nu mai este unul centralizat. Principiul ∫i practica regionalismului le confer„ comunit„˛ilor locale prosperitate ∫i eficien˛„ Ón administra˛ie. Aceast„ descentralizare este ∫i trebuie s„ fie un proces c‚t mai rapid ∫i Ón Rom‚nia, nu trebuie s„ se Ónt‚mple numai pe plan vertical, dar ∫i pe plan orizontal.
Ini˛iatorii acestui proiect, deci, v„ propun, cu tot respectul, stima˛i colegi, un proiect de modernizare a Rom‚niei, un proiect ce poate preveni eventuale conflicte. Suntem con∫tien˛i de faptul c„ orice form„ de aranjament dintr-o ˛ar„ nu se poate realiza numai ∫i numai prin folosirea dialogului, a c„ilor democratice.
Am ales deci Ón spiritul constitu˛ionalismului european aceast„ cale, v-am depus acest proiect de lege, fiind con∫tien˛i de faptul c„ ini˛ierea acestui dialog poate consolida stabilitatea Ón Rom‚nia ∫i poate ajuta Rom‚nia
s„ devin„, Óntr-adev„r, o ˛ar„ european„, fiindc„ trebuie s„ fim con∫tien˛i de faptul c„ noi, dac„ reu∫im consolidarea stabilit„˛ii interne, Rom‚nia poate s„ devin„ un furnizor de securitate, ∫i nu un consumator de securitate.
Ini˛iatorii acestei legi doresc demararea, pornirea acestui dialog ∫i fiind con∫tien˛i de faptul c„ nici un proiect de lege nu poate fi perfect, deoarece este creat de om, suntem parteneri ca, Ómpreun„ cu dumneavoastr„, s„ perfect„m aceast„ lege.
Proiectul respect„ ∫i porne∫te din suveranitatea ∫i statalitatea Rom‚niei, cu toate atributele ei. Œn concep˛ia noastr„, nu exist„ un act mai puternic, o declara˛ie mai puternic„ de loialitate fa˛„ de stat dec‚t actul prezent, ini˛ierea unei cereri de autonomie, fiindc„ tocmai prin acest lucru se recunoa∫te ∫i se Ónt„re∫te statalitatea Rom‚niei.
V-am spus, numai pentru a preÓnt‚mpina unele critici sau Óntreb„ri ce pot fi puse Ón leg„tur„ cu acest proiect, proiectul se bazeaz„ pe o munc„ de atelier ∫i acest proiect a fost adoptat, Ón data de 17 ianuarie 2004, de Consiliul Na˛ional al Secuilor. Proiectul se bazeaz„ pe experien˛a pozitiv„ acumulat„ de-a lungul anilor de statele membre ale Uniunii Europene. Exemple, practici concrete, cum ar fi, de exemplu, regiunea Tirolului de Sud din Italia, unde s-a ajuns la o convie˛uire pa∫nic„ ∫i eficient„ Óntre trei etnii, printr-un aranjament regional, aranjament la care au participat Guvernele Italiei ∫i Austriei, dar ∫i comunit„˛ile care sunt vizate Ón aceast„ autonomie, ∫i anume comunitatea german„, italian„... Practici concrete, cum ar fi situa˛ia suedezilor din Finlanda care, la fel cum dorim noi, Ónc„ din 1990, beneficiaz„ de mai multe tipuri de autonomii, Ón func˛ie de procentul Ón care tr„iesc Ón diferitele regiuni ale Finlandei. Insulele Uhland, pentru acei 26.000 de suedezi care tr„iesc Ón Finlanda, ne pot servi un exemplu. Regionalismul asimetric din Spania, la fel, poate fi un exemplu pozitiv pentru Rom‚nia ∫i situa˛ia catalanilor din Spania, la fel, ne ofer„ un model demn de luat Ón considerare c‚nd vorbim despre modernizarea Rom‚niei.