Stenogramă plen

2. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 57/2000 privind cercetarea ∫tiin˛ific„ ∫i dezvoltarea tehnologic„, aprobat„ cu modific„ri ∫i complet„ri prin Legea nr. 234/2003, ini˛iat„ de domnii deputa˛i Doru Dumitru Palade, Iulian Mincu, Marian Costel Ionescu, Paul Magheru, Adrian Moisoiu, Emil Rus, ™tefan L„p„dat, membri ai Grupului parlamentar al P.R.M., respins„ de Senat Ón ∫edin˛a din data de 18 martie 2004.

Cu aceast„ propunere legislativ„ au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru Ónv„˛„m‚nt, ∫tiin˛„, tineret ∫i sport; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului: 2 aprilie 2004. Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.

Œn conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.

3. Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activit„˛ii veterinare, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 18 martie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia pentru s„n„tate ∫i familie ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului: 15 aprilie 2004. Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.

4. Proiectul Legii privind Ónfiin˛area Administra˛iei Na˛ionale de Meteorologie, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 18 martie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru agricultur„, silvicultur„,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2004 industrie alimentar„ ∫i servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului: 29 aprilie 2004. Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.

5. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 3/2004 privind finalizarea investi˛iei îTurn„toria de tuburi de presiune din font„ ductil„“ pe platforma SIDERMET—C„lan, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 18 martie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului: 2 aprilie 2004.

Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.

Œn conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.

6. Proiectul Legii pentru modificarea alin. 1 al art. 1 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 142/2000 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Agen˛iei SAPARD pentru implementarea tehnic„ ∫i financiar„ a Instrumentului special de preaderare pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 18 martie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului: 15 aprilie 2004. Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.

7. Proiectul Legii privind Semnul onorific _Vulturul Rom‚niei_ , ini˛iat de Comisia special„ pentru elaborarea propunerilor legislative privind sistemul na˛ional de decora˛ii al Rom‚niei, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 18 martie 2004.

Conform prevederilor art. 93 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, amendamentele vor fi depuse la aceast„ comisie Ón termen de 5 zile de la anun˛area Ón plen, dup„ care comisia urmeaz„ s„ Óntocmeasc„ Ón urm„toarele 5 zile un raport asupra amendamentelor.

Termenul de depunere a raportului: 9 aprilie 2004. Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.

8. Proiectul Legii privind stimularea privatiz„rii ∫i dezvolt„rii societ„˛ilor comerciale din domeniul agriculturii, ini˛iat de domnii deputa˛i Viorel Hrebenciuc, Constantin Selagea, Tiberiu Sergius Sb‚rcea, Mihai Nicolescu, Dumitru Boabe∫ ∫i Ion Bozg„, membri ai Grupului parlamentar al P.S.D., adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 22 martie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia pentru

politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului: 2 aprilie 2004. Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.

Œn conformitate cu prevederile art. 107 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.

9. Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 11/2004 privind producerea, comercializarea ∫i utilizarea materialelor forestiere de reproducere, adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din data de 22 martie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urm„toarele comisii: Ón fond, Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia pentru industrii ∫i servicii ∫i Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

Termenul de depunere a raportului: 22 aprilie 2004. Camer„ decizional„: Camera Deputa˛ilor.

Domnul Bolca∫ are o interven˛ie de procedur„.

Este o problem„ personal„ de procedur„.

A∫a cum am declarat la dezbaterea acestui proiect de lege viz‚nd ordonan˛a ce prive∫te exercitarea profesiei de avocat, din considerente absolut personale, pe care le cunoa∫te˛i, m„ ab˛in de a participa la dezbateri sau de la vot.

V„ mul˛umesc.

Am luat act de pozi˛ia dumneavoastr„ personal„. Domnul deputat ™tirbe˛ are ∫i dumnealui o interven˛ie de procedur„.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ vrea s„ reamintesc c„ acest raport s-a am‚nat s„pt„m‚na trecut„, urm‚nd s„ avem ∫i opinia Guvernului, respectiv a ini˛iatorului Ordonan˛ei Guvernului nr. 77/2003.

Motiva˛ia este c„ am sus˛inut atunci c„ nu prin institu˛ia medierii se poate rezolva aceast„ problem„, Óntruc‚t Camera Deputa˛ilor a adoptat sau a aprobat Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 77 pentru completarea Legii nr. 51/1995, iar Senatul a aprobat Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 77/2003, dar pentru modificarea Legii nr. 161/2003.

Dup„ opinia mea, este o problem„ de procedur„ ∫i nu m„ refer la con˛inutul ordonan˛ei. Cred c„, Ón mod normal, trebuie solu˛ionat„ aceast„ problem„, ca ∫i Ón situa˛ia Ón care una dintre Camere respinge ordonan˛a ∫i una o aprob„.

Ca urmare, v„ rog s„ reanaliz„m aceast„ situa˛ie ∫i s„ vedem ce se poate hot„rÓ.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

V„ rog s„ Ómi permite˛i un scurt intermezzo.

Ne viziteaz„ ˛ara Alte˛ele lor regale, marele duce Henry ∫i marea duces„ Maria Tereza ai Marelui Ducat de Luxemburg.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2004 ## V„ mul˛umesc foarte mult.

Aplauzele dumneavoastr„ au fost ∫i un gest de mul˛umire pentru faptul c„ Marele Ducat de Luxemburg a sprijinit de la Ónceput demersurile euroatlantice ale Rom‚niei ∫i ne bucur„m c„ tocmai ast„zi, Ón ziua Ón care Rom‚nia depune instrumentele de ratificare la Washington, marele duce este prezent aici, Ón sal„. S„ Ól aplaud„m Ónc„ o dat„.

Domnul deputat Boc.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Problema nu este dec‚t de natur„ procedural„, pentru c„ pe fond ceea ce s-a stabilit prin ordonan˛a de urgen˛„ se p„streaz„ Ón ambele formule, Ón sensul c„ avocatul care se afl„ Ón exercitarea unui mandat de deputat sau de senator nu poate s„ pledeze Ón cauzele ce se judec„ de c„tre judec„torii sau tribunale ∫i nici nu poate acorda asisten˛„ juridic„ la parchetele de pe l‚ng„ aceste instan˛e.

Discu˛ia noastr„ este teoretic„ ∫i procedural„: Guvernul a emis o ordonan˛„ de modificare a Legii nr. 51/1995 privind organizarea ∫i exercitarea profesiei de avocat, Parlamentul vine ∫i spune î™ti˛i, nu este Ordonan˛a de modificare a Legii nr. 51, ci este Ordonan˛a de modificare a Legii nr. 161/2003 privind anticorup˛ia.“

Din punct de vedere procedural, p„rerea noastr„ este c„ nu se poate face aceast„ transla˛ie. De ce: pentru c„ art. 115 alin. 7 ne spune Ón felul urm„tor: îOrdonan˛ele cu care Parlamentul a fost sesizat“ — ∫i noi am fost sesiza˛i cu Ordonan˛a nr. 77/2003 pentru completarea Legii nr. 51/1995, îse aprob„ sau se resping printr-o lege Ón care vor fi cuprinse ∫i ordonan˛ele ale c„ror efecte au Óncetat potrivit alin. 3.“

Deci noi, din punct de vedere constitu˛ional, avem solu˛ia aprob„rii Ordonan˛ei nr. 77/2003 privind modificarea Legii nr. 51/1995: aprobarea ei cu modific„ri sau respingerea ei. Nu putem avea solu˛ia, dup„ p„rerea noastr„, de a da o lege de aprobare a Ordonan˛ei de urgen˛„ nr. 77 privind modificarea altei legi. Ar Ónsemna s„ realiz„m un hibrid legislativ nepermis de Constitu˛ie ∫i este p„cat s„ ajungem la Curtea Constitu˛ional„ pentru a tran∫a acest subiect, c‚nd, dup„ p„rerea noastr„, ar putea fi foarte u∫or rezolvat men˛in‚nd cadrul ini˛ial al ordonan˛ei, pentru c„ fondul este acela∫i. Problema este de a nu ne amesteca sub raport procedural. Din acest punct de vedere, propun men˛inerea formulei Camerei Deputa˛ilor.

## Mai dore∫te cineva s„ intervin„? Stima˛i colegi,

O mic„ inadverten˛„ mi-a sesizat ∫i domnul deputat Gaspar, a∫a Ónc‚t v-a∫ propune s„ am‚n„m pu˛in adoptarea acestui raport pentru a vedea dac„ Senatul, la r‚ndu-i, a votat raportul, pentru c„, dac„ nu l-a votat, poate mai avem o discu˛ie menit„ s„ elucideze

problemele ridicate, ca s„ nu intr„m fie Ón divergen˛„, fie s„ vot„m o lege care s„ aib„ fisuri.

De acord cu am‚narea? V„ mul˛umesc.

Proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 7/2004 pentru ratificarea Acordului-cadru de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru finan˛area Proiectului îS„li de sport“.

Suntem Ón procedur„ de urgen˛„.

Domnul vicepre∫edinte Grigora∫ va propune timpii de dezbatere.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a examinat proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 7/2004 pentru ratificarea Acordului-cadru de Ómprumut dintre Rom‚nia ∫i Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru finan˛area Proiectului îS„li de sport“, a Óntocmit raport favorabil ∫i propune dezbaterea ∫i adoptarea de c„tre plen Ón forma prezentat„ de Guvern.

Fiind Ón procedur„ de urgen˛„, propunem timp total 10 minute, un minut pentru fiecare interven˛ie. V„ mul˛umesc.

- Dac„ sunte˛i de acord cu ace∫ti timpi propu∫i? V„

- mul˛umesc.

- Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

- V„ rog s„ urm„ri˛i proiectul de lege ∫i ordonan˛a. La titlul proiectului dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate.

- Articolul unic, care con˛ine dispozi˛ia de aprobare a

- ordonan˛ei. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate.

- Titlul ordonan˛ei de urgen˛„, votat Ón unanimitate. Preambulul, votat Ón unanimitate.

- Art. 1 ∫i 2, votate Ón unanimitate. Art. 3 ∫i 4. Dac„ sunt obiec˛iuni?

- Votate Ón unanimitate.

- Art. 5, votat Ón unanimitate.

Acordul Ól ave˛i anex„, parte integrant„ a ordonan˛ei de urgen˛„.

Vom supune votului final acest proiect Ón cursul zilei de m‚ine.

Raportul comisiei de mediere la proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 72/2003 pentru completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 152/1999.

V„ rog s„ urm„ri˛i raportul de mediere, care are un singur punct, care se refer„ la articolul unic, punctul 1, art. I, pct. 8[1] . Comisia ne propune textul Senatului. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i.

Cine este pentru?

6 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2004

Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.

Vom supune proiectul votului final m‚ine.

La punctul 6 este proiectul Legii pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 39/1996 privind Ónfiin˛area ∫i func˛ionarea Fondului de garantare a depozitelor Ón sistem bancar.

Œl rog pe ini˛iator s„ prezinte proiectul ∫i Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci s„ fie preg„tit„ pentru a prezenta raportul.

Din partea Guvernului va prezenta raportul domnul ministru Gaspar.

## **Domnul Acsinte Gaspar** — _ministru delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul_ **:**

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Proiectul de lege pe care Guvernul Ól supune Ón aceast„ dup„-amiaz„ plenului Camerei Deputa˛ilor are ca obiect de reglementare modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 39/1996 privind Ónfiin˛area ∫i func˛ionarea Fondului de garantare a depozitelor Ón sistem bancar.

Domnul deputat Gubandru, din partea Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a Camerei Deputa˛ilor, Óntrunit„ Ón ∫edin˛a din 17 martie 2004, a

examinat proiectul Legii pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 39/1996 privind Ónfiin˛area ∫i func˛ionarea Fondului de garantare a depozitelor Ón sistem bancar.

Œn urma examin„rii proiectului de lege, comisia a hot„r‚t cu unanimitate de voturi supunerea spre dezbatere ∫i adoptare a plenului Camerei Deputa˛ilor a proiectului de lege sus-amintit, cu amendamentele din anex„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ Ón dezbateri? Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

V„ rog s„ urm„ri˛i Ón paralel proiectul ∫i raportul comisiei.

La titlul proiectului de lege dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate.

Art. I, preambulul. Nu sunt obiec˛iuni din partea comisiei. Dac„ ave˛i dumneavoastr„? Votat Ón unanimitate.

Punctul 1 din legea Senatului. V„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul de la punctul 2.

Admis amendamentul ∫i se modific„ punctul 1 din legea Senatului.

Punctul 2. V„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul de la punctul 3. Admis amendamentul ∫i se modific„ punctul 2 din legea votat„ de Senat.

La punctul 3, v„ rog s„ urm„ri˛i amendamentul de la punctul 4. Nu sunt obiec˛iuni.

Admis amendamentul de la punctul 4 ∫i se modific„ punctul 3 cu privire la art. 3.

La punctul 4, cel cu privire la alin. 2 al art. 4 din lege, urm„ri˛i punctul 5 din raport. Comisia nu are amendamente la acesta. Dac„ ave˛i dumneavoastr„ obiec˛iuni?

Admis punctul 4 Ón formula Senatului.

La punctul 5, de asemenea, comisia nu are amendamente. Dac„ ave˛i dumneavoastr„?

Votat„ formula Senatului.

La punctul 6, urm„ri˛i amendamentul de la punctul 7 al comisiei.

Admis amendamentul ∫i se modific„ punctul 6.

Stima˛i colegi,

L-am chemat pe domnul deputat Gubandru pentru c„ prin numerotarea pe care o face Senatul se repet„ punctul 6 de dou„ ori. Eu voi p„stra numerotarea, pentru a putea urm„ri cu u∫urin˛„ structura raportului ∫i a legii adoptate de Senat, dar cer Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i aparatului de specialitate s„ fac„ numerotarea corect„.

Deci la primul punct 6, cel cu privire la alin. 1 ∫i 2 ale art. 5, urm„ri˛i amendamentul de la punctul 7. Nu sunt obiec˛iuni.

Admis amendamentul ∫i se modific„ punctul 6.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2004 La al doilea punct 6 de la pagina 5 din proiectul de lege al Senatului, urm„ri˛i amendamentul de la punctul 8. Comisia propune doar renumerotarea lui. Sunte˛i de acord?

Domnule deputat Chiliman, o s„ v„ dau cuv‚ntul Ón numele Grupului parlamentar al P.N.L.-ului. V-am notat. Ave˛i cuv‚ntul!

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dragi colegi,

Sper c„ ∫i Ón aceast„ zi aceast„ dezbatere va fi la fel de civilizat„ cum a fost Ón Comisia pentru administra˛ie public„.

Ini˛iatorii sunt con∫tien˛i de faptul c„ prezint„ o noutate ∫i, Óntr-o oarecare m„sur„, ideea autonomiei regionalismului, care este o practic„, o uzan˛„, o realitate Ón Europa, Ón ˛„rile Uniunii Europene, reprezint„, Óntr-o oarecare m„sur„, un tabu, dar asta reprezint„ un tabu numai pentru o societate deschis„. Deci Ónceperea acestui dialog despre autonomie, despre diferite proiecte de modernizare a Rom‚niei poate dovedi tocmai... poate fi tocmai un exerci˛iu democratic.

Precum bine ∫ti˛i, stima˛i colegi, statul modern din Europa nu mai este unul centralizat. Subsidiaritatea, principiul ∫i practica subsidiarit„˛ii au ajutat Europa, ˛„rile Europei, regiunile, comunit„˛ile Europei s„ ajung„ la o prosperitate care a creat o comunitate, o unitate la care dorim ∫i noi s„ ader„m. Statul modern european nu mai este unul centralizat. Principiul ∫i practica regionalismului le confer„ comunit„˛ilor locale prosperitate ∫i eficien˛„ Ón administra˛ie. Aceast„ descentralizare este ∫i trebuie s„ fie un proces c‚t mai rapid ∫i Ón Rom‚nia, nu trebuie s„ se Ónt‚mple numai pe plan vertical, dar ∫i pe plan orizontal.

Ini˛iatorii acestui proiect, deci, v„ propun, cu tot respectul, stima˛i colegi, un proiect de modernizare a Rom‚niei, un proiect ce poate preveni eventuale conflicte. Suntem con∫tien˛i de faptul c„ orice form„ de aranjament dintr-o ˛ar„ nu se poate realiza numai ∫i numai prin folosirea dialogului, a c„ilor democratice.

Am ales deci Ón spiritul constitu˛ionalismului european aceast„ cale, v-am depus acest proiect de lege, fiind con∫tien˛i de faptul c„ ini˛ierea acestui dialog poate consolida stabilitatea Ón Rom‚nia ∫i poate ajuta Rom‚nia

s„ devin„, Óntr-adev„r, o ˛ar„ european„, fiindc„ trebuie s„ fim con∫tien˛i de faptul c„ noi, dac„ reu∫im consolidarea stabilit„˛ii interne, Rom‚nia poate s„ devin„ un furnizor de securitate, ∫i nu un consumator de securitate.

Ini˛iatorii acestei legi doresc demararea, pornirea acestui dialog ∫i fiind con∫tien˛i de faptul c„ nici un proiect de lege nu poate fi perfect, deoarece este creat de om, suntem parteneri ca, Ómpreun„ cu dumneavoastr„, s„ perfect„m aceast„ lege.

Domnule pre∫edinte Ioan Oltean, doresc s„ prezenta˛i raportul Comisiei pentru administra˛ie public„.

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Comisia pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic a fost sesizat„, spre analiz„ Ón fond ∫i Óntocmire de raport, cu propunerea

legislativ„ privind statutul de autonomie al f nutului Secuiesc, o propunere legislativ„ ini˛iat„ de c„tre 6 deputa˛i membri ai U.D.M.R.-ului.

La prezentarea ∫i preg„tirea raportului ∫i a dezbaterilor, membrii Comisiei de administra˛ie public„ au avut Ón vedere punctul de vedere al Consiliului Legislativ ∫i punctul de vedere al Guvernului, care nu au sus˛inut aceast„ propunere legislativ„.

S-a apreciat, Ón urma analizei Ón prezen˛a ini˛iatorilor ∫i a unor invita˛i ai acestora, c„ nu exist„ elemente care s„ determine adoptarea unei asemenea hot„r‚ri care vine Ón conflict flagrant cu prevederile constitu˛ionale. S-a apreciat c„ o asemenea ini˛iativ„ ar duce la crearea unei enclave Ón interiorul ˛„rii ∫i ar pune Ón pericol unitatea poporului rom‚n ∫i unitatea statului rom‚n.

Din aceste considerente, comisia, cu un singur vot Ómpotriv„, a apreciat c„ aceast„ propunere legislativ„ nu poate fi acceptat„ ∫i a Óntocmit un raport de respingere pe care v„ rug„m foarte mult s„-l sus˛ine˛i ∫i dumneavoastr„.

V„ mul˛umesc.

Mul˛umesc.

## Stima˛i colegi,

Din partea Grupului P.S.D. are cuv‚ntul domnul deputat Alexandru L„pu∫an.

Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

Œnainte de a prezenta punctul de vedere al Partidului Social Democrat, a∫ vrea s„ m„ refer, Óntr-o scurt„ fraz„, la afirma˛iile prietenului ∫i colegului meu, ∫i anume eu nu cred c„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ va evita conflicte despre care to˛i ∫tim c„ ele nu exist„. De asemenea, cel pu˛in Óncep‚nd de ast„zi, dac„ nu cu foarte mult timp Ón urm„, Rom‚nia a demonstrat c„ este deja un furnizor de securitate.

## Doamnelor ∫i domnilor,

Potrivit art. 74 din Constitu˛ia Rom‚niei, ini˛iativa legislativ„ apar˛ine, dup„ caz, Guvernului, deputa˛ilor, senatorilor sau unui num„r de cel pu˛in 100.000 de cet„˛eni cu drept de vot. Din acest punct de vedere, ini˛iatorii propunerii legislative privind statutul de autonomie al f nutului Secuiesc au uzat de un drept conferit de legea fundamental„.

Examin‚nd con˛inutul propunerii legislative, care are 130 de articole, rezult„ c„, Ón esen˛„, acesta con˛ine urm„toarele:

1) stabilirea unor prerogative de ordin statal unei forma˛iuni, Ón cazul nostru f nutul Secuiesc, determinate geografic Ón interiorul statului ∫i bazat„ exclusiv pe criterii etnice — art. 1, alin. 4;

2) Ónfiin˛area unor organe de autoadministrare care reprezint„, Ón esen˛„, puterea legislativ„, respectiv consiliul de autoadministrare ∫i puterea executiv„,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2004 respectiv comisia de autoadministrare ∫i un pre∫edinte al ˛inutului — art. 5;

3) stabilirea limbii maghiare ca limb„ oficial„ — art. 10; 4) stabilirea unor simboluri proprii ˛inutului, ∫i anume drapel, stem„ — art. 11;

5) stabilirea unor atribu˛iuni care nu pot fi exercitate dec‚t de c„tre autorit„˛ile publice ale statului, cum sunt: exproprierea de interes public, administrarea c„r˛ii funciare, crearea poli˛iei comunitare, protec˛ia social„ ∫i asigur„rile sociale ∫i mai sunt ∫i alte exemple.

Putem afirma, pe aceast„ baz„, dar lista exemplelor poate continua, c„ acest proiect privind autonomia f nutului Secuiesc contravine Constitu˛iei Rom‚niei, care consacr„ urm„toarele principii: Rom‚nia este stat na˛ional, suveran, independent, unitar ∫i indivizibil — asta Ónseamn„ o singur„ forma˛iune statal„, o singur„ ordine juridic„, un singur sistem de organizare prin care se exercit„ cele trei puteri fundamentale — legislativ„, executiv„ ∫i judec„toreasc„ —, pentru Óntreg teritoriul Rom‚niei. Œn alin. (2) din art. 2 cu privire la suveranitate al Constitu˛iei se prevede c„ îNici un grup ∫i nici o persoan„ nu pot exercita suveranitatea Ón nume propriu“. De altfel, Ón textul propunerii legislative se prevede expres, Ón art. 1 alin. 4, c„ autoritatea f nutului Secuiesc dispune de unele prerogative de ordin statal.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Numai pu˛in, distinse coleg!

O mic„ pauz„ pentru a saluta prezen˛a Ón sal„ a unei delega˛ii din Republica Popular„ Chinez„, condus„ de doamna Gu Xiulian, vicepre∫edinte al Adun„rii Na˛ionale a Reprezentan˛ilor Populari a R.P. Chineze ∫i pre∫edinta Federa˛iei Na˛ionale a Femeilor din Óntreaga Chin„. Delega˛ia e de femei.

V„ mul˛umesc. Pute˛i continua.

Teritoriul Rom‚niei, conform Constitu˛iei, este organizat, sub aspect administrativ, Ón comune, ora∫e ∫i jude˛e, alte forme sau niveluri de organizare administrativteritoriale nefiind prev„zute Ón Constitu˛ie.

De altfel, motivarea juridic„ a constituirii regiunii autonome, respectiv art. 117 alin. (3) din Constitu˛ie, nu poate fi luat„ Ón considerare deoarece acest articol se refer„ la administra˛ia public„ central„. Œns„∫i referirea Ón textul proiectului la acest articol din Constitu˛ie vorbe∫te despre inten˛ia de a concura cu statul rom‚n, prin crearea unor structuri de factur„ statal„. La nivel local, Constitu˛ia prevede ca autorit„˛i ale administra˛iei publice locale doar consiliile locale ∫i prim„riile.

Cu privire la simbolurile na˛ionale, Constitu˛ia stabile∫te care sunt simbolurile na˛ionale: drapelul, ziua na˛ional„ ∫i Imnul na˛ional.

Cu privire la stema ∫i sigiliul statului, se prevede c„ acestea se stabilesc prin lege organic„. Œn consecin˛„, prevederile din proiect cu privire la folosirea liber„ a simbolurilor na˛iunii maghiare, art. 11, alin. 3, a drapelului

∫i a simbolurilor fiec„rui Scaun secuiesc ∫i stabilirea simbolurilor f nutului Secuiesc contravin Constitu˛iei.

Cu privire la limb„, Constitu˛ia prevede c„ pe teritoriul Rom‚niei limba oficial„ este limba rom‚n„.

™i alte prevederi ale propunerii legislative privind f nutul Secuiesc sunt anticonstitu˛ionale.

La art. 14 alin. 2 se prevede c„ Parlamentul Rom‚niei nu se poate pronun˛a cu privire la oportunitatea adopt„rii statutului de autonomie a f nutului Secuiesc, iar legile adoptate de Parlament sau ordonan˛ele Guvernului Rom‚niei vor fi adaptate de c„tre Consiliul de autoadministrare, care poate solicita ∫i rediscutarea acestora de c„tre emitent.

La art. 27 alin. 2 din propunerea legislativ„ se prevede c„ legile statului sunt aplicabile Ón acele domenii Ón care Consiliul de autoadministrare nu are competen˛e. Sigur, sunt multe alte curiozit„˛i. De altfel, avizul Consiliului Legislativ referitor la propunerea legislativ„ privind statutul de autonomie al f nutului Secuiesc constat„ f„r„ echivoc faptul c„ proiectul vizeaz„ practic crearea unei entit„˛i statale distincte, paralel„ cu statul na˛ional unitar rom‚n.

Mul˛umesc, domnule coleg.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, domnul Lucian Bolca∫.

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi, deputa˛i Ón Parlamentul Rom‚niei,

Va trebui s„ memor„m aceast„ zi ca fiind una dintre cele mai triste pentru noi. Nu s-a Ónt‚mplat vreodat„ ca parlamentari rom‚ni Ón plenul Parlamentului s„ fie nevoi˛i s„ suporte o jignire ∫i o insult„ mai mare dec‚t acest proiect de lege. Suntem vinova˛i cu to˛ii c„ am l„sat ca lucrurile s„ ajung„ p‚n„ aici. Nu a∫ vrea s„ analizez aceast„ infamie ce este numit„ proiect de lege care urm„re∫te sf‚rtecarea teritorial„ a Rom‚niei, f„cut Ón numele acelor 124 de secui nominaliza˛i Ón ultimul recens„m‚nt. Abera˛ia ascunde o tic„lo∫ie, ∫i aceast„ tic„lo∫ie se Ónscrie Óntr-un lan˛ de provoc„ri pe care nu trebuie ast„zi, Ón momentul ∫i Ón ziua consfin˛irii ader„rii noastre la NATO, s„-l trecem cu vederea, pentru c„, Ón calitate de ˛ar„ membr„ NATO, nu avem voie s„ trat„m cu terori∫tii. Este terorism ∫i este provocare atunci c‚nd nu este admisibil s„ ceri revizuirea Constitu˛iei Ón ceea ce prive∫te caracterul de stat na˛ional ∫i unitar al Rom‚niei. Este o provocare!

Este o provocare ∫i acest proiect care se Ónscrie pe aceea∫i linie, pentru c„ tot ce se urm„re∫te nu este autonomia pentru cei 200 ∫i ceva de secui existen˛i, se urm„re∫te tulburarea climatului politic necesar realiz„rii integr„rii noastre lini∫tite, normale Ón Uniunea European„. Este piedica direct„, ∫i scopul urm„rit direct este aceast„ piedic„ a integr„rii.

Resping apelativul folosit de unul dintre ini˛iatorii acestei infamii de îdragi colegi“ ∫i afirm aici, Ón fa˛a dumneavoastr„...

Stimate coleg, stimate coleg...

Domnule pre∫edinte, v„ rog s„ nu m„ Óntrerupe˛i! Este dreptul meu!

Nu v„ Óntrerup dec‚t s„ v„ rog ceva, s„ nu transform„m sala de ∫edin˛e Ón altceva, pentru a da posibilitatea continu„rii cu replici, cu contrareplici... Este un proiect de lege, ave˛i dreptul s„-l contesta˛i Ón termeni regulamentari.

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫:**

## Domnule pre∫edinte,

Totdeauna sunt receptiv la observa˛iile dumneavoastr„, dar sunt momente c‚nd lucrurilor trebuie s„ li se spun„ pe nume, iar termenii folosi˛i sunt cei mai civiliza˛i ce se pot adresa Ón asemenea situa˛ii.

Deci reiau, resping apelativul de îdragi colegi“ folosit de c„tre autorul acestei ini˛iative sau propuneri legislative, pentru c„ eu nu sunt coleg cu infractori.

Este vorba de o infrac˛iune care este Óndreptat„ Ómpotriva ordinii constitu˛ionale ∫i v„ rog s„ o trata˛i ca atare.

Este vorba, Ón al doilea r‚nd, de Ónc„lcarea jur„m‚ntului de fidelitate fa˛„ de Rom‚nia, depus Ón calitate de deputat, iar Ónc„lcarea acestui jur„m‚nt atrage, f„r„ nici un fel de discu˛ie, Óncetarea acestei calit„˛i.

V-a∫ ruga ca, prin votul dumneavoastr„, Ón lipsa oric„ror alte discu˛ii cu privire la ceea ce am numit ∫i voi continua s„ numesc atentat Ómpotriva caracterului na˛ional ∫i unitar al statului rom‚n, atentat infam ∫i provocare Ómpotriva ader„rii Rom‚niei la structurile europene, independent de poleiala fals european„ Ón care este Ómbr„cat„ aceast„ bomboan„ otr„vit„, pentru c„ nu exist„ momentan alt„ solu˛ie, s„ vot„m respingerea, repet, domnule pre∫edinte — ∫i Ómi asum r„spunderea – a acestei infamii.

Domnul deputat Boc ∫i apoi domnul deputat Dobre.

## **Domnul Emil Boc:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor,

Ini˛iatorii proiectului de lege ne propun ceea ce nu poate fi permis nici din punct de vedere politic, nici din punct de vedere juridic. Din punct de vedere politic voi spune doar o singur„ fraz„, noi ne propunem s„ unim, ∫i nu s„ dezbin„m. Din punct de vedere constitu˛ional, propunerea legislativ„ nu poate fi acceptat„, Óntruc‚t ea contravine flagrant art. 152 din Constitu˛ia Rom‚niei, care men˛ioneaz„ explicit dispozi˛iile prezentei Constitu˛ii privind caracterul na˛ional, independent, unitar ∫i indivizibil al statului rom‚n, forma republican„ de guvern„m‚nt, integritatea teritoriului, independen˛a justi˛iei, pluralismul politic ∫i limba oficial„, care nu pot forma obiectul revizuirii Constitu˛iei.

Œn concluzie, dac„ nu este posibil s„ depui un proiect de Lege cu privire la revizuirea Constitu˛iei, cu at‚t mai pu˛in este posibil s„ depui o ini˛iativ„ legislativ„ care Ó∫i propune s„ revizuiasc„ ceea ce nu poate fi revizuit. De ce? Pentru c„, prin con˛inutul lui, proiectul de lege realizeaz„ un atentat la caracterul unitar al statului rom‚n, ne propune o alt„ limb„ oficial„ Ón afar„ de limba rom‚n„, ceea ce nu este permis, conform art. 13 din Constitu˛ia Rom‚niei. De asemenea, potrivit Constitu˛iei, procedura judiciar„ se desf„∫oar„ numai Ón limba rom‚n„, iar autorii propunerii legislative ne propun ∫i o alt„ solu˛ie.

Francezii se coordoneaz„ dup„ Constitu˛ia Fran˛ei, belgienii dup„ Constitu˛ia belgian„, finlandezii dup„ Constitu˛ia finlandez„, spaniolii dup„ Constitu˛ia spaniol„, rom‚nii legifereaz„ dup„ Constitu˛ia Rom‚niei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2004 Av‚nd Ón vedere aceste considerente, propunerea legislativ„ trebuie s„ fie respins„.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Dobre.

## **Domnul Victor Paul Dobre:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn numele Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, vreau s„ precizez Ónc„ de la Ónceput c„ prezentul proiect de lege este Ón contradic˛ie cu prevederile Constitu˛iei Rom‚niei, respectiv Ómp„r˛irea administrativteritorial„ a ˛„rii, ∫i propune substituirea autorit„˛ilor publice locale ∫i jude˛ene cu structuri constituite pe principii etnice.

Referirea la raportul lui Andreas Gross nu are relevan˛„, Óntruc‚t nu reprezint„ o obligativitate pentru noi ∫i suntem convin∫i c„ ˛„ri importante ale Europei, de exemplu Germania sau Fran˛a, nu vor admite aplicarea pe teritoriul lor na˛ional a unor astfel de experimente. Probabil c„ pe parcursul integr„rii Ón Uniunea European„ sau Ón perioada imediat urm„toare va fi necesar s„ dezvolt„m conceptul regionaliz„rii, pentru sus˛inerea dezvolt„rii durabile.

Partidul Na˛ional Liberal Óns„ nu admite ∫i nu va admite niciodat„ autonomia pe criterii etnice, inclusiv Ón crearea de unit„˛i administrative de tip regional.

Œn concluzie, Grupul parlamentar al P.N.L. va vota Ómpotriva acestui proiect de lege.

V„ mul˛umesc.

Domnul deputat Kovács, din partea Grupul parlamentar al U.D.M.R.

## **Domnul Kovács Csaba-Tiberiu:**

V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Fiecare minoritar este preocupat de aceast„ problematic„ a autonomiei, pentru c„, Ón diversele forme de autonomie, Ón esen˛„, vede m„suri de protec˛ie a identit„˛ii sale etnice, culturale, religioase. Uniunea Democrat„ Maghiar„ sus˛ine diversele forme de autonomie. Avem Ón programul nostru asemenea prevederi ∫i este firesc, paleta larg„ a acestor forme diverse existente Ón lumea contemporan„ sigur c„ ne Óndrept„˛e∫te la acest lucru.

Vizavi de acest proiect, proiectul de fa˛„ nu este proiectul Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia. Un grup de deputa˛i apar˛in‚nd acestei forma˛iuni au depus acest proiect, vizavi de acest proiect noi avem rezerve, l-am fi conceput sub o alt„ form„ ∫i cu alt„ esen˛„, Óns„, din p„cate, se repet„ ceea ce s-a Ónt‚mplat Ón comisie. Œn comisie, mi-am exprimat exact aceste g‚nduri ∫i

mi-am exprimat inten˛ia ini˛ial„ de a m„ ab˛ine la vot Ón ceea ce prive∫te acest proiect, dar faptul c„ ast„zi, aici, au ap„rut catalog„ri care vizeaz„ Ón esen˛„ Óntreaga comunitate maghiar„, cu ni∫te injurii de genul: tic„lo∫ie, terori∫ti, infractori...

Domnilor parlamentari, ar fi fost a∫a dac„ un asemenea proiect de lege nu se depunea la Parlamentul Rom‚niei. Unde s„ se depun„? Am v„zut s„pt„m‚na trecut„ chiar Óncerc„ri de modificare a Codului penal, de a se viza numai ac˛iuni, nu ac˛iuni violente, exact pe aceast„ tem„.

Haide˛i, dac„ vrem s„ recunoa∫tem necesitatea dialogului, atunci s„ recunoa∫tem c„ dac„ dorim s„ folosim mijloace parlamentare, aceste mijloace parlamentare nu pot fi uzitate dec‚t Ón Parlament.

Pe de alt„ parte, fa˛„ de acest atac Ómpotriva noastr„, care dep„∫e∫te no˛iunea de legitim„ ap„rare, ea este foarte bine definit„, legitima ap„rare trebuie s„ resping„ Óntr-o m„sur„ propor˛ional„ un eventual atac. Nu a fost cazul de fa˛„. A fost un abuz al unui anumit partid care s-a declarat antisemit ∫i acuma vrea probabil s„ compenseze prin antimaghiarism aceast„ lips„. Din aceast„ cauz„, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare consider„ c„ ar fi fost totu∫i necesar„ o dezbatere a acestui proiect, chiar dac„ ar fi fost respins Ón Parlament, ∫i, de aceea, grupul nostru parlamentar va vota Ómpotriva respingerii acestui proiect.

**:**

V-a˛i dat arama pe fa˛„!

Domnul deputat Tudor are o interven˛ie de f„cut.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnul deputat a spus c„ nu este ini˛iativa U.D.M.R.-ului ∫i c„ este ini˛iativa unor persoane particulare, individuale, care nu fac dec‚t parte din U.D.M.R., dar nu este ini˛iativa U.D.M.R.-ului ∫i de aceea au ∫i d‚n∫ii rezerve.

Stimate coleg, era vorba de o interven˛ie de procedur„.

## **Domnul Marcu Tudor:**

Procedur„, p„i, asta vreau s„ v„ zic. Numai o secund„!

Pe de alt„ parte, atunci c‚nd domnul Bolca∫ a spus c„, Ónc„lc‚ndu-se Constitu˛ia, exact cum a spus membrul P.D.S.R., colegul nostru, noi socotim c„ cel care Óncalc„ Constitu˛ia face o infrac˛iune ∫i, ca atare, a fost numit„ infrac˛iune, dar infrac˛iunea celui care a f„cut proiectul, nu a U.D.M.R.-ului, a∫a c„ Domnia sa c‚nd a spus c„ suntem jigni˛i cu to˛ii Ónseamn„ c„ ∫i-a asumat responsabilitatea, Ón pofida a ce neag„ acum, a acestui proiect de lege ∫i, ca atare, l-a∫ ruga pe domnul deputat

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2004 s„ se hot„rasc„: ori este proiectul U.D.M.R.-ului, c„ atunci a socotit c„ este Ón grup apelativul sau, cum s„-l numesc, de infrac˛iune, Ónc„lcarea Constitu˛iei, pe care to˛i au recunoscut-o Óntr-un fel sau altul, ori este ini˛iativa unui particular, ∫i atunci unde este jignirea noastr„, a tuturor?! Ori l„mure∫te Domnia sa ∫i Ó∫i retrage cuvintele... Asta am vrut eu s„ spun ca procedur„ Ónainte de a porni la vot.

V„ mul˛umesc.

## **O voce**

**:**

Este o jignire a democra˛iei, domnule!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stima˛i colegi,

Dezbaterile parlamentare se fac de la tribun„. Œi rog pe cei doi ini˛iatori s„ se hot„rasc„, unul dintre ei, care are dreptul la o replic„ Ón leg„tur„ cu calificativul care s-a folosit.

Domnule Tóro, pofti˛i!

## **Domnul Dan Bruda∫cu**

**:**

Nu s-a nominalizat nici o persoan„... de dreptul la replic„?!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dac„ partidul dumneavoastr„ ar fi numit cum a˛i numit dumneavoastr„ pe cel„lalt, nu a˛i fi s„rit Ón ap„rarea onoarei dumneavoastr„ de partid politic ∫i democratic?

## **Domnul Nicolae Leon„chescu**

**:**

Kovács trebuie s„ r„spund„!

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

**:**

Noi avem onoare, nu ca al˛ii!

Domnul Tóro, ave˛i cuv‚ntul ∫i v-a∫ ruga s„ nu mai interveni˛i din sal„, pentru a nu prelungi dezbaterea.

## **Domnul Tóro Tiberiu:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi deputa˛i,

Cred c„ este, p‚n„ acum, f„r„ precedent Ón istoria modern„ a parlamentarismului rom‚n de a folosi asemenea limbaj Óntr-o dezbatere civilizat„ parlamentar„. F„r„ a pierde vremea cu replici, vreau s„ resping foarte hot„r‚t, Ón numele ini˛iatorilor, dar cred c„ ∫i Ón numele colegilor din Grupul parlamentar al U.D.M.R., asemenea invective folosite de reprezentan˛ii unui partid parlamentar. Termenii îtic„lo∫ie“, îterorism“, îprovocare“, îinfrac˛iune“ cred c„ nu-∫i au locul Óntr-o dezbatere parlamentar„ pe marginea unei ini˛iative legislative care a fost Ónaintat„ de membri ai Parlamentului, conform Constitu˛iei.

Dac„ se spune c„ îstilul este omul“, stilul unui reprezentant al unui partid parlamentar cred c„ reprezint„ ∫i caracterizeaz„ partidul. Cu aceasta a∫ Óncheia aceast„ reflec˛ie ∫i a∫ dori s„ mai fac c‚teva preciz„ri pe

marginea celor expuse de colegii mei din partea grupurilor parlamentare.

Œn primul r‚nd, legat de ceea ce se refer„ la art. 1 al Constitu˛iei, caracterul de stat na˛ional ∫i unitar. Eu a∫ dori s„ v„ reamintesc c„ grupul nostru parlamentar a fost Ómpotriva acestui articol, consider‚nd c„ Óntr-o Europ„ modern„ nu-∫i mai are locul Ón constitu˛ia unei ˛„ri asemenea caracterizare ∫i, prin amendamentele noastre, am fost Ómpotriva acestui articol tocmai din considerente c„ nu poate fi o surs„ juridic„ Ómpotriva unei comunit„˛i na˛ionale acest statut de stat na˛ional ∫i unitar. Atunci am primit r„spunsul din partea unor colegi, respectiv a grupurilor parlamentare, c„ acesta este mai mult o caracteristic„ simbolic„ ∫i nu va avea consecin˛e juridice.

Raportul comisiei, avizul Consiliului Legislativ, respectiv punctul de vedere al Guvernului ne arat„ tocmai c„ se dore∫te a se folosi acest articol 1 al Constitu˛iei Ómpotriva unor ini˛iative absolut democratice ∫i legitime din punctul de vedere al comunit„˛ilor na˛ionale. Aceasta este prima remarc„.

A doua remarc„. Aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ se bazeaz„ pe art. 117 alin. (3) al Constitu˛iei, care spune c„ îAutorit„˛i administrative autonome...“

**:**

Domnule pre∫edinte, 3 minute!

î...se pot Ónfiin˛a prin lege organic„“. Noi tocmai din acest motiv ∫i baz‚ndu-ne pe acest articol al Constitu˛iei am depus aceast„ ini˛iativ„.

Stima˛i colegi, eu v„ rog Ónc„ o dat„, Ón numele ini˛iatorilor, s„ reflecta˛i asupra celor spuse de colegul meu ∫i s„ respinge˛i raportul comisiei ∫i eventual s„ Ómbun„t„˛im proiectul, pe baza discu˛iilor, dezbaterilor pe articole, pentru c„ practic nu am auzit argumente viabile Ón aceast„ dezbatere general„. S-ar putea, dac„ trecem la dezbaterea pe articole, putem s„ g„sim un numitor comun Ón multe probleme.

V„ mul˛umesc pentru aten˛ie.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stima˛i colegi,

Vom supune votului final Ón cursul zilei de m‚ine propunerea cuprins„ Ón raportul Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

Trecem la urm„torul punct Ónscris pe ordinea de zi de ast„zi.

Punctul 11 — Proiectul de Lege privind buna conduit„ Ón cercetarea ∫tiin˛ific„, dezvoltarea tehnologic„ ∫i inovare. Rog ini˛iatorul.

Punctul 10 scrie acolo c„ se dezbate mar˛i, adic„ m‚ine.

Œnainte de comisie, prezint„ ini˛iatorul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2004 Stimate coleg,

Cred c„ sunte˛i Ón asentimentul meu ∫i al Camerei s„ cerem ini˛iatorilor, care sunt senatori, s„ vin„ s„-∫i sus˛in„ propunerea, a∫a, ca un gest de apreciere fa˛„ de Camera Deputa˛ilor.

La punctul 12 — proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 125/2003 pentru completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 12/1998. Este ini˛iatorul? Suntem Ón procedur„ de urgen˛„. Comisia pentru industrii.

Domnule pre∫edinte Antal, propune˛i timpii de dezbatere.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Aceast„ ordonan˛„ a fost emis„ Ón vederea Óndeplinirii obiectivelor privind Ómbun„t„˛irea eficien˛ei re˛elei feroviare ∫i pentru armonizarea legisla˛iei na˛ionale cu legisla˛ia Uniunii Europene, prelu‚nd prevederile aplicabile ale Directivei 2001/12/CE, care a modificat Directiva nr. 91/440 privind dezvoltarea c„ilor ferate comunitare. Av‚nd Ón vedere acest fapt, consider c„ sunt necesare maximum 5 minute pentru dezbateri generale, dac„ sunt, ∫i un minut pentru interven˛ii, dac„ exist„ unele Óntreb„ri din partea colegilor.

V„ mul˛umesc.

Dac„ sunte˛i de acord cu aceast„ propunere de dezbatere?

Œmpotriv„? Ab˛ineri?

Unanimitate.

V„ rog s„ lua˛i proiectul de lege ∫i ordonan˛a.

La titlul proiectului de lege dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, urm„ri˛i amendamentul 2. Admis amendamentul, modificat cuprinsul articolului unic. Titlul ordonan˛ei de urgen˛„. Nu sunt obiec˛iuni. Votat Ón forma ini˛ial„.

Art. I din ordonan˛„. La art. I, urm„ri˛i amendamentul 4. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt. Amendamentul 4 este votat Ón unanimitate.

Cu privire la amendamentul 5, cel cu privire la art. I punctul 1 lit. b), dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat amendamentul 5.

Prin amendamentul 6, comisia v„ propune modificarea punctului 3, cel cu privire la art. I punctul 1[1] . Dac„ ave˛i obiec˛iuni la amendamentul 6? Admis amendamentul, introdus acest text.

Prin amendamentul 7, comisia propune modificarea punctului 4 din ordonan˛„. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Admis amendamentul 7, modificat punctul 4.

Prin amendamentul 8, comisia propune modificarea punctului 5 din ordonan˛„. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Admis amendamentul, modificat punctul 5.

Prin amendamentul 9, comisia propune modificarea punctului 6. Admis amendamentul, modificat punctul 6 din ordonan˛„.

La punctul 7 din ordonan˛„, urm„ri˛i amendamentul 10. Admis amendamentul, modificat punctul 7.

La punctul 8, urm„ri˛i amendamentul 11. Admis amendamentul, modificat punctul 8.

La punctul 9, urm„ri˛i amendamentul 11, de la pagina 10, cel cu privire la art. 56. Admis amendamentul, modificat acest punct.

Prin amendamentul 12, comisia propune introducerea unui nou articol, art. I[1] . Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Admis amendamentul, se introduce acest nou text.

La art. II dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i. Art. II din lege Ól g„si˛i la pagina 5 din proiectul de lege. Votat Ón unanimitate Ón formula ini˛ial„.

Vom supune proiectul votului final Ón cursul zilei de m‚ine.

La punctul 13 — proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 30/2004. Rog ini˛iatorul s„ prezinte, pe scurt, acest proiect, pentru a putea s„ ne Óncadr„m Ón timp, la ora 18,00 termin‚ndu-se dezbaterea asupra proiectelor de lege Ónscrise pe ordinea de zi.

Da.

V„ rog, din partea Comisia pentru s„n„tate ∫i familie, doamna deputat Barto∫.

Ave˛i cuv‚ntul.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2004

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru s„n„tate ∫i familie a fost sesizat„ cu dezbaterea ∫i avizarea Ón fond a proiectului de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 30/2004 pentru modificarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 170 din 1999 privind acordarea, Ón mod gratuit, a asisten˛ei medicale, medicamentelor ∫i protezelor pentru unele categorii de persoane prev„zute Ón legi speciale.

Œn urma studierii proiectului de lege ∫i a votului care s-a dat Ón comisie, se propune plenului Camerei Deputa˛ilor, spre dezbatere ∫i aprobare, proiectul de lege, Ón forma Ónaintat„ de Senat.

V„ mul˛umesc.

Dac„ dore∫te cineva s„ intervin„ Ón dezbatere? Trecem la dezbaterea proiectului de lege, pe textele acestuia.

La titlul proiectului de lege, dac„ ave˛i obiec˛iuni? Votat Ón unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Votat Ón unanimitate. Titlul ordonan˛ei. Votat Ón unanimitate.

Art. I ∫i punctul 1, punctul 2 ∫i punctul 3.

Dac„ ave˛i obiec˛iuni la vreunul dintre acestea?

V„ mul˛umesc.

Votate Ón unanimitate.

Punctul 4, punctul 5, punctul 6, punctul 7 ∫i punctul 8 din ordonan˛„.

Votate Ón unanimitate.

Art. II din ordonan˛„.

Votat Ón unanimitate.

Vom supune proiectul votului final Ón cursul zilei de m‚ine.

V„ mul˛umesc.

Cu aceasta, trecem la partea a doua a ∫edin˛ei de ast„zi, dedicat„ r„spunsurilor la Óntreb„ri ∫i interpel„ri.

Œncepem, stima˛i colegi, ∫edin˛a consacrat„ r„spunsurilor orale la interpel„ri.

Domnului deputat ™tefan Baban Ói r„spunde domnul ministru Sorin Aurel Encu˛escu, cu privire la îArmata rom‚n„, Óntre agonie ∫i extaz“.

Titlul Óntreb„rii nu este o aser˛iune care s„-mi apar˛in„.

Pofti˛i, domnule ministru.

## **Domnul Sorin Encu˛escu** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Problematica suicidului Ón r‚ndul militarilor Ón termen reprezint„ un aspect cu repercusiuni ∫i ecouri nepl„cute, cunoscut conducerii institu˛iei militare.

Analizarea cauzelor generatoare ale acestor gesturi disperate la care recurg de regul„ conscrip˛ii a constituit

primul pas pe calea prevenirii ∫i men˛inerii sub control a acestui fenomen.

Observarea din toate perspectivele a fenomenului respectiv de c„tre speciali∫ti nu a putut fi rupt„ de social, Óntruc‚t militarul Ón termen care recurge la o astfel de solu˛ie extrem„ provine dintr-un anumit mediu, are la baz„ un anumit grad de cultur„ ∫i inteligen˛„, are o anumit„ reac˛ie la stimul ∫i este con∫tient de faptul c„ se va Óntoarce Ón acela∫i mediu.

V„ mul˛umesc.

Domnule deputat, ave˛i dreptul la un comentariu de un minut la acest r„spuns.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umesc, domnule ministru.

S„ sper„m c„ este a∫a cum spune˛i dumneavoastr„ Ón materialul prezentat.

Din informa˛iile pe care le am, Óntr-adev„r, sunte˛i pe cale de a le rezolva. Nu-i Ón totalitate.

™i mai am o propunere: s„ v„ ocupa˛i chiar ∫i de cadrele armatei, care ∫i d‚n∫ii au probleme ∫i trebuie ∫i ei trata˛i de a∫a manier„ Ónc‚t s„ nu fie predispu∫i la ultimul gest.

Oricum, v„ mul˛umesc pentru r„spuns.

Domnului deputat Florin Iordache Ói r„spunde domnul secretar de stat Mircea Alexandru, cu privire la o Óntrebare intitulat„ îOrdinea ∫i securitatea public„“.

## **Domnul Mircea Alexandru** _— secretar de stat_

_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Am onoarea s„ prezint r„spunsul la interpelarea domnului deputat Florin Iordache, referitoare la modul Ón care se aplic„ pe raza jude˛ului Olt programul îPentru lini∫tea localit„˛ilor rurale“.

Œntr-adev„r, ponderea popula˛iei jude˛ului Olt o reprezint„ locuitorii din mediul rural, care reprezint„ peste 60% ∫i care locuiesc Ón 94 de comune.

Av‚nd Ón vedere acest considerent, conducerea Inspectoratului de Poli˛ie al jude˛ului Olt, Ómpreun„ cu autoritatea teritorial„ de ordine public„, a implementat Ón anul 2003, printre alte priorit„˛i, Programul de ac˛iune al Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, îPentru lini∫tea comunit„˛ii rurale“.

Prin acest program, s-au urm„rit mai multe obiective, dintre care amintim: cunoa∫terea popula˛iei ∫i realizarea

parteneriatului poli˛ie-comunitate, cre∫terea eficien˛ei activit„˛ilor poli˛i∫tilor din cadrul centrelor de poli˛ie rural„ Ón prevenirea ∫i combaterea faptelor antisociale, asigurarea climatului de ordine public„ Ón sistem unic ∫i rezolvarea cu operativitate a sesiz„rilor cet„˛enilor.

Œn mediul rural din jude˛ul Olt ac˛ioneaz„ 30% din efectivele de poli˛i∫ti care Óncadreaz„ Inspectoratul de Poli˛ie al jude˛ului Olt, cele 94 de comune fiind organizate Ón 15 centre zonale de poli˛ie rural„, coordonate de ofi˛eri cu experien˛„ ∫i bine preg„ti˛i profesional. Implicarea acestora Ón organizarea ∫i conducerea nemijlocit„ a unor ac˛iuni, rezolvarea operativ„ a pl‚ngerilor ∫i a sesiz„rilor cet„˛enilor, gestionarea corect„ a problematicii Ón domeniul poli˛iei rurale au f„cut ca activitatea centrelor zonale de poli˛ie rural„ s„ se desf„∫oare Ón folosul comunit„˛ilor ∫i s„ fie apreciat„ de c„tre acestea.

O aten˛ie deosebit„ s-a acordat activit„˛ii de prevenire a faptelor antisociale prin intensificarea patrul„rilor, a ac˛iunilor ∫i microac˛iunilor desf„∫urate cu efective l„rgite, c‚t ∫i Ón comun cu jandarmii, gardienii publici, reprezentan˛i ai Societ„˛ii îElectrica“, ai sistemului na˛ional de Ómbun„t„˛iri funciare, direc˛iei silvice jude˛ene ∫i altele, activit„˛i care au contribuit la st„p‚nirea corespunz„toare a fenomenului infrac˛ional ∫i crearea sentimentului de siguran˛„ civic„.

## V„ mul˛umesc.

Domnule deputat, dac„ dori˛i s„ face˛i un comentariu? Domnul deputat Florin Iordache.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule ministru,

Stima˛i colegi,

A∫ vrea s„ mul˛umesc pentru r„spunsul complet pe care l-a prezentat domnul secretar de stat.

A∫ vrea s„ adaug Ón plus c„ la nivelul jude˛ului Olt, Ón ultima perioad„ — m„ refer Ón ultimii doi ani de zile –, Óntr-adev„r, starea de infrac˛ionalitate a sc„zut spre ni∫te cote foarte mici. Se vede c„, Óntr-adev„r, exist„ o bun„ colaborare Óntre organele de poli˛ie, societate civil„, jandarmerie, iar, personal, consider c„ echipa condus„ de inspectorul-∫ef, domnul Baicea, controleaz„ starea de infrac˛ionalitate la nivelul jude˛ului Olt ∫i, Óntr-adev„r, se observ„ c„ echipa Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor face o treab„ foarte bun„.

V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Domnul Dan Bruda∫cu — conflictul dintre directorul S.C. îTransporturi grele agabaritice“ ∫i autorit„˛ile locale din comuna Rebri∫oara.

Domnule pre∫edinte,

Permite˛i-mi s„ prezint pe scurt interpelarea, Óntruc‚t, din motive de timp, n-am f„cut-o la momentul prezent„rii ei.

Am fost sesizat de c„tre directorul general al S.C. îTransporturi grele agabaritice“ din Cluj-Napoca asupra faptului c„, dup„ ce ∫i-a cump„rat, cu forme legale, de la S.C. Roman — S.A. Bra∫ov, o autospecial„ pentru transport bu∫teni, Ónmatriculat„ sub num„rul MM-06-VAS,

acesta urma s-o ridice din localitatea Rebri∫oara, unde fusese sechestrat„ ca urmare a unor neÓn˛elegeri existente Óntre de˛in„torul anterior al acestui autovehicul ∫i autorit„˛ile locale.

La prezentarea sa Ón localitatea Rebri∫oara, asupra lui ∫i a celorlal˛i membri ai conducerii firmei amintite s-au ab„tut injurii, amenin˛„ri ∫i alte cuvinte ireproductibile Ón contextul de fa˛„. F„r„ motiv legal, cei aminti˛i i-au Ómpiedicat pe reprezentan˛ii cump„r„torului legal s„ intre Ón posesia acestui autovehicul.

Precizez c„ acest autovehicul a f„cut obiectul unei sentin˛e civile emise de c„tre Tribunalul Maramure∫, care permitea S.C. Roman — S.A. s„ v‚nd„ prin licita˛ie acest autovehicul.

Œntre alte lucruri de amintit este acela c„, spre deosebire de minunile care s-au f„cut Ón jude˛ul Olt, sau nu ∫tiu care jude˛, de data aceasta, poli˛ia a dat dovad„ de lips„ de implicare pentru ap„rarea legii ∫i ap„rarea celor care de˛in dreptul legal asupra acestei propriet„˛i.

De la depunerea acestui document ∫i p‚n„ Ón prezent s-a primit o Ón∫tiin˛are din partea Inspectoratului de Poli˛ie al jude˛ului Bistri˛a-N„s„ud, din care rezult„ c„ nu au fost Óntocmite documentele de Óncepere a urm„ririi penale — s-a dat neurm„rire penal„ —, probabil, pe considerentul c„ membrii din conducerea prim„riei, care au agresat pe cei din conducerea firmei c‚∫tig„torului ∫i de˛in„torului legal al acestui autovehicul, fac parte din partidul de guvern„m‚nt.

Deci asist„m, prin urmare, la o mostr„ clar„ de aplicare a legii de c„tre cei care sunt chema˛i prin lege ∫i prin competen˛ele stabilite de lege —aplicarea aceasta preferen˛ial„, pe considerente stricte de partid.

Domnul secretar de stat Mircea Alexandru, v„ rog s„ r„spunde˛i acestei interpel„ri.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Stimate domnule deputat,

Œn leg„tur„ cu interpelarea dumneavoastr„ prin care solicita˛i luarea m„surilor legale de c„tre poli˛ie pentru ca domnul Nicolae Vasile, domiciliat Ón municipiul ClujNapoca, s„ intre Ón posesia autospecialei despre care a˛i vorbit, am onoarea s„ v„ comunic urm„toarele.

Potrivit dispozi˛iei Regulamentului Camerei Deputa˛ilor, art. 162 alin. 2, îInterpelarea const„ Óntr-o cerere adresat„ Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai mul˛i deputa˛i, prin care solicit„ explica˛ii asupra politicii Guvernului Ón probleme importante ale activit„˛ii sale interne sau externe“.

Analiza aspectelor semnalate eviden˛iaz„ faptul c„ demersul nu vizeaz„ nici pe departe problematica susamintit„, ci se refer„ la o situa˛ie particular„, Ón care, dup„ opinia dumneavoastr„, directorul general al unei societ„˛i comerciale a fost Ómpiedicat s„ intre Ón posesia unei autospeciale pentru transport bu∫teni.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2004 Totu∫i, din verificarea aspectelor semnalate, au rezultat urm„toarele: autocamionul cu num„rul de Ónmatriculare MM-06-VAS, cump„rat de c„tre S.C. îTransporturi grele agabaritice“, cu sediul Ón Alba Iulia, se afla la momentul Óncheierii contractului de v‚nzare-cump„rare pe raza comunei Rebri∫oara, jude˛ul Bistri˛a-N„s„ud, sechestrat de primarul acestei comune, Óntruc‚t de˛in„torul anterior al vehiculului era creditor c„tre prim„rie cu o sum„ de peste 850 de milioane de lei.

Men˛ion„m ∫i faptul c„ S.C. îTransporturi grele agabaritice“ — S.A. a reclamat aceste fapte organelor de urm„rire penal„, s-au f„cut cercet„ri, iar prin Rezolu˛ia nr. 123 din 17 martie 2004 a Parchetului de pe l‚ng„ Tribunalul Bistri˛a-N„s„ud s-a dispus neÓnceperea urm„ririi penale fa˛„ de primar ∫i celelalte persoane reclamate Ón cazul respectiv.

Men˛ion„m c„ Ón litigiu se pune problema remiterii unui autovehicul de c„tre poli˛ie. Or, conform competen˛elor care-i revin, poli˛ia nu are competen˛e s„ remit„ bunuri care fac obiectul unor litigii de natur„ civil„.

Œn concluzie, litigiul ce s-a creat Óntre noul proprietar ∫i primar este de competen˛a instan˛ei de judecat„, ∫i nu a ministrului administra˛iei ∫i internelor, care nu poate interveni Ón remiterea de bunuri Óntre p„r˛ile litigante.

Comentariu de un minut, domnule deputat, cu privire la r„spunsul pe care l-a˛i primit.

Œn primul r‚nd, domnule pre∫edinte, constat c„ domnul secretar de stat Óncepe s„ ne dea lec˛ii Ón leg„tur„ cu dreptul nostru de a adresa sau nu interpel„ri membrilor Guvernului.

Œn al doilea r‚nd, a∫ vrea s„-i atrag aten˛ia, cu tot respectul, c„ aici este vorba de un aspect care ˛ine de un element fundamental: respectarea ∫i aplicarea legii Ón Rom‚nia. Dac„ aceast„ chestiune Domniei sale i se pare nesemnificativ„, atunci, Ól rog ca, pe viitor, s„ nu se mai prezinte pentru a r„spunde interpel„rilor pe care le adresez. Nu m-am adresat pentru sus˛inerea cazului personal al celui p„gubit, ci pentru sus˛inerea nevoii de aplicare a legii, indiferent de persoanele care sunt victime ale acestei neaplic„ri sau ale acestei aplic„ri eronate.

Œn al treilea r‚nd, a∫ vrea s„ v„ informez, domnule secretar de stat, c„ a˛i fost dezinformat. Œn documentul pe care-l am la mine, la biroul parlamentar, ∫i care este emis de Inspectoratul de Poli˛ie al jude˛ului Bistri˛aN„s„ud, se precizeaz„ nu c„ Parchetul a dat neurm„rire penal„, ci c„ organele de poli˛ie care au efectuat cercet„rile au recomandat neÓnceperea urm„ririi penale; este un element esen˛ial.

Œn al patrulea r‚nd, constat cu surprindere c„, ori de c‚te ori este vorba de abuzuri grosolane, poli˛ia ∫i ministerul de resort se spal„ pe m‚ini, ca Pilat din Pont, invoc‚nd imposibilitatea de a cere celor care au menirea

prin lege s-o aplice s„ se pronun˛e de maniera Ón care v-a˛i pronun˛at dumneavoastr„.

Cu asemenea r„spunsuri nu sunt mul˛umit, domnule pre∫edinte, ∫i v-a∫ ruga, de asemenea, s„ ave˛i Ón vedere c„ la o serie de Óntreb„ri ∫i interpel„ri adresate membrilor Guvernului nu am primit r„spuns Ón termenul stabilit prin Constitu˛ie ∫i prin regulamentele noastre. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

O s„ revenim, stima˛i colegi, la acele interpel„ri la care n-a˛i primit r„spuns, dar v-a∫ ruga s„ fi˛i mai exac˛i Ón ceea ce prive∫te calificarea r„spunsului pe care l-a˛i dat, pentru c„ domnul ministru n-a f„cut altceva dec‚t s„ citeasc„ din propriul nostru Regulament al Camerei defini˛ia interpel„rii, care Ónseamn„ o explica˛ie asupra politicii Guvernului Ón probleme importante ale activit„˛ii sale interne sau externe, nu un conflict Óntre dou„ persoane oarecare.

## **Domnul Eugen Lucian Ple∫a**

**:**

Noi reprezent„m popula˛ia, nu regulamentul!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

O reprezenta˛i potrivit regulamentului, stimate coleg!

## **Domnul Eugen Lucian Ple∫a**

**:**

™i mie Ómi face la fel. Nu mai... at‚tea observa˛ii!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule deputat Ple∫a, dac„ pute˛i s„ expune˛i un punct de vedere, v„ rog s„ veni˛i la tribun„ s„-l spune˛i, Ón cadrul regulamentului.

## **Domnul Eugen Lucian Ple∫a**

**:**

V„ spun, sigur c„ da!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

P‚n„ acum nu v-am v„zut dec‚t coment‚nd din banc„. C‚nd este vorba s„ dezvolta˛i ceva aici, nu prea ave˛i curajul...

**Domnul Eugen Lucian Ple∫a**

**:**

Curajul? Am curaj Óntotdeauna.

Ave˛i cuv‚ntul, domnule ministru.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Nici calificarea.

## **Domnul Mircea Alexandru:**

R„spund cu tot respectul la obiec˛iunile domnului deputat Dan Bruda∫cu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2004 Œntr-adev„r, cazul prezentat este unul particular. Interpelarea spune a∫a: îLa biroul nostru parlamentar s-a prezentat domnul Nicolae Vasile, directorul general al S.C..., care solicit„ s„ se ia m„surile pentru restituirea autovehiculului s„u“.

™i, doi: nu sunt dezinformat ∫i nu-mi pot permite s„ vin Ón fa˛a Parlamentului dezinformat. Documentul pe care-l am la dispozi˛ie ∫i pe care-l prezint acum domnului deputat este Rezolu˛ia din 17 martie 2004 a Ministerului Public — Parchetul de pe l‚ng„ Tribunalul Bistri˛aN„s„ud, Dosarul nr. 123/P/2004, Ón care domnul procuror Alexandru Bria dispune, prin rezolu˛ie, neÓnceperea urm„ririi penale.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Dan Bruda∫cu**

**:**

Domnule pre∫edinte, v„ rog!

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimate coleg, din p„cate, iar trebuie s„ v„ amintesc o prevedere din regulament, c„ ave˛i dreptul s„ comenta˛i o singur„ dat„. ™i ministerul v„ r„spunde tot o singur„ dat„. Pentru alte nedumeriri, v„ rog s„ v„ adresa˛i direct domnului ministru, pentru c„ sunt convins c„ v„ va da toate explica˛iile pe care le dori˛i.

## **Domnul Eugen Lucian Ple∫a**

**:**

Da˛i-i ∫i o palm„!

Domnul secretar de stat Mircea Alexandru mai are de r„spuns unei Óntreb„ri pe care i-a adresat-o domnul Nicolae Enescu. Este? Nu este. V„ rog s„-i transmite˛i r„spunsul Ón scris.

Œn continuare, domnul ministru Nica, ministrul comunica˛iilor ∫i tehnologiei informa˛iei, are de dat patru r„spunsuri ∫i v-a∫ ruga s„ le da˛i pe toate, f„r„ a le dezvolta pe fiecare pe r‚nd. Eu v„ spun obiectul lor ∫i dumneavoastr„ le dezvolta˛i pe r‚nd.

Prima Óntrebare se refer„ la stadiul actual al tehnologiei informa˛iei; a doua — la func˛ionarea sistemului electronic de atribuire a autoriza˛iilor de transport interna˛ional; a treia — la rezultatele liberaliz„rii pie˛ei comunica˛iilor, ∫i a patra — m„surile luate de dumneavoastr„ pentru m„rirea gradului de securitate Ón domeniul electronic.

V„ rog.

Au fost puse aceste Óntreb„ri de domnul deputat Andrei Ioan.

## **Domnul Dan Nica** — _ministrul comunica˛iilor ∫i tehnologiei informa˛iei_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

R„spunsurile la Óntreb„ri le voi lua Ón ordinea pe care le-a citit domnul pre∫edinte Dorneanu ∫i v„ rog s„-mi da˛i voie s„ prezint un rezumat al acestor r„spunsuri – ele sunt foarte elaborate – ∫i s„-mi Óng„dui˛i s„-i prezint

r„spunsul complet domnului deputat, dup„ terminarea acestei interven˛ii la microfon.

V„ mul˛umesc foarte mult pentru aceast„ ini˛iativ„.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Œn anul 2001 Rom‚nia practic nu conta Ón Europa Ón domeniul tehnologiei informa˛iei, din acest motiv a fost nevoie de o ac˛iune extrem de dinamic„ ∫i de bine pus„ la punct ca s„ putem s„ recuper„m decalajul pe care Ól aveam fa˛„ de ˛„rile membre ∫i chiar fa˛„ de unele ˛„ri candidate la Uniunea European„.

Din acest punct de vedere, ast„zi, c‚nd discut„m, Rom‚nia nu numai c„ ∫i-a Óndeplinit angajamentele pe care le avea fa˛„ de Uniunea European„ ∫i de la acel calificativ Ónjositor de ˛ar„, pe care l-am avut, c„ Rom‚nia nu are resursele umane necesare pentru discutarea acestui capitol Ón raportul de ˛ar„ pe anul 2000, Rom‚nia este ast„zi considerat„ exemplu ∫i acest lucru este recunoscut at‚t de c„tre comisarul de specialitate Liikanen, c‚t ∫i de directorul general al Direc˛iei pentru societatea informa˛ional„, Fabio Colasanti.

Premiile pe care le-a ob˛inut Rom‚nia Ón aceast„ perioad„ au venit s„ confirme acest avans extrem de sus˛inut pe care l-a avut Rom‚nia, fie c„ este vorba de introducerea sistemului electronic de achizi˛ii publice, fie c„ este vorba de introducerea sistemului electronic na˛ional, Rom‚nia fiind considerat„ exemplu Ón Europa din punctul de vedere al introducerii serviciilor care, bineÓn˛eles, au menirea s„ elimine birocra˛ia ∫i corup˛ia.

Utilizatorii de internet de la 2—3% c‚t aveam Ón 1999—2000... Ast„zi procentajul acestora a atins cifra de 16—25% st‚nd mult mai bine dec‚t celelalte ˛„ri, majoritatea ˛„rilor candidate, ne devanseaz„ doar 3 ˛„ri candidate, care sunt mai bine situate, iar din punctul de vedere al indicatorilor serviciilor on-line Rom‚nia este Ónaintea tuturor celorlalte ˛„ri care au fost candidate ca ∫i noi la Uniunea European„, ba chiar este considerat„ Ónaintea unui num„r important de ˛„ri membre deja ale Uniunii Europene.

Sigur c„ acest lucru a permis ca Ón prezent societatea informa˛ional„ s„ fie considerat„ domeniul de succes ∫i domeniul de reu∫it„ de referin˛„ pe care Rom‚nia Ól are Ón Uniunea European„.

Scopul utiliz„rii internetului este evident diferit, foarte mul˛i dintre cet„˛enii Rom‚niei utilizeaz„ acest mijloc modern pentru a-∫i desf„∫ura activitatea zilnic„, ast„zi fiind posibil s„-˛i pl„te∫ti taxele on-line, s„ apelezi la servicii de internet banking, home banking, s„ cau˛i formulare, s„ iei formulare ∫i chiar s„-˛i trimi˛i diferite declara˛ii on-line, f„r„ ca pentru aceast„ s„ fii nevoit s„ te deplasezi la sediul unei institu˛ii de stat.

™i eu v„ mul˛umesc.

Domnul deputat Andrei, dac„ dori˛i s„ comenta˛i aceste r„spunsuri?

Œn primul ∫i Ón primul r‚nd, Ói mul˛umesc domnului ministru.

Doar dou„ aspecte am. Œntr-adev„r, legat de autoriza˛iile de transport, s-au mai remediat acele dubii cum se dau etc., dar poate trebuie g„sit„ o solu˛ie ∫i pentru cei care nu au un num„r destul de mare de ma∫ini, pentru c„ am Ón˛eles c„ se face o medie Ón func˛ie de num„rul de autoriza˛ii, iar unii poate nici nu

mai ajung Óntr-un an de zile s„ beneficieze de aceste autoriza˛ii. Asta ar fi prima problem„.

Iar a doua este legat„ de faptul c„ ∫tiu c„ foarte mul˛i sau aproape nimeni din prestatorii de servicii de telefonie fix„ nu mai doresc s„ fac„ o dezvoltare Ón telefonia rural„. ™tiu c„ era vorba de constituirea unui fond gestionat de, s„ spunem, prin A.N.R.C., gestionat de Ministerul Comunica˛iilor, unde cred c„ aceast„ urgentare a constituirii acestui fond va fi necesar„, pentru c„ Ónc„ mai avem zone unde telefonia nu este dezvoltat„ Ón mediul rural. Nu este rentabil, Óntr-adev„r, dar trebuie f„cut ceva ∫i acolo.

Domnule ministru, dori˛i s„ r„spunde˛i acestor Óntreb„ri? V„ rog, pe scurt, ca ∫i data trecut„.

Referitor la autoriza˛iile de transport este real faptul c„ noi aloc„m autoriza˛iile propor˛ional cu num„rul de camioane pe care Ól are fiecare operator. Nu am g„sit un alt criteriu care s„ fie mai obiectiv ∫i mai transparent. Dac„ fiec„rui camion din Rom‚nia Ói revine 0,25 autoriza˛ii de Ungaria — dau un exemplu — sau dac„ vre˛i cifra exact„, Ói revin 5 autoriza˛ii de Ungaria pe an, ceea ce Ónseamn„ mai pu˛in de o autoriza˛ie la dou„ luni, Ón mod evident, calculatorul Ón acest mod aloc„ aceste autoriza˛ii de transport auto.

Sigur c„ am introdus ∫i o corec˛ie, pentru c„ nu to˛i pleac„ Ón acela∫i timp nici spre Ungaria, nici spre Ucraina, nici spre Bulgaria, ∫i atunci am introdus preferin˛ele de traseu, astfel Ónc‚t fiecare s„ poat„ s„ direc˛ioneze c„tre traseele unde are contracte Óncheiate Ón mod tradi˛ional, respect‚nd Ón acela∫i timp acest criteriu obiectiv ∫i transparent al parcului auto pe care Ól de˛ine fiecare companie de transport interna˛ional de marf„.

Pot s„ v„ spun, domnule deputat, c„ la introducerea acestui sistem nu am avut nici un fel de reclama˛ie, am avut doar Óntreb„ri, oameni care nu Ón˛elegeau de ce nu au voie s„ ias„ din ˛ar„ sau s„ ob˛in„ autoriza˛ie de Ungaria de c‚te ori aveau un contract Óncheiat. Din p„cate, v„ repet Ónc„ o dat„, problema num„rul 1 a Rom‚niei, ast„zi, o constituie insuficien˛a num„rului de autoriza˛ii de transport. Sunt 50 de mii de autoriza˛ii de Ungaria, 4.500 sau 5.000 de Serbia, la care se mai adaug„ Ucraina, la fel, un num„r de 5.000 sau nu ∫tiu c‚te autoriza˛ii. Insuficient...

Practic, Rom‚nia, la ora actual„, dintr-un anumit punct de vedere are o barier„ care poate s„ fie extrem de periculoas„ pentru transportul de m„rfuri al Rom‚niei. ™i o s„ m„ Óntreba˛i: bine, ∫i asta e acum din 2004? Nu. Acum, pentru c„ acest lucru se simte cu acuitate, pentru c„ exportul Rom‚niei s-a dublat.

Exportul Rom‚niei dubl‚ndu-se, exportul-importul, pentru c„ e vorba de un trafic Ón ambele sensuri, nevoia a crescut extraordinar de mult ∫i sunt oameni care se

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 41/6.IV.2004 chinuiesc, se duc, Ó∫i pun camioanele pe trenuri pe sistemul roll on etc.

Din p„cate, ceea ce noi trebuie s„ facem acum este s„ asigur„m un mecanism transparent ∫i extrem de obiectiv de atribuire a acestor autoriza˛ii, astfel Ónc‚t criteriul nr. 1 s„-l constituie, s„ spunem, Ón primul r‚nd, existen˛a unui contract de transport interna˛ional de marf„ ∫i, apoi, Ón func˛ie de parcul de autovehicule al fiec„ruia, s„ primeasc„ num„rul corespunz„tor de autoriza˛ii.

V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œn continuare, domnului deputat Boc o s„-i r„spund„ domnul secretar de stat Valeriu Steriu cu privire la derularea Programului SAPARD din Rom‚nia. Dori˛i s„ dezvolta˛i acum sau la sf‚r∫it s„ comenta˛i r„spunsul?

Acum, domnule pre∫edinte, c„ nu se ∫tie dac„ mai apuc la urm„, dup„ stilul de dezbatere.

Domnule pre∫edinte,

V-a∫ ruga s„ aplica˛i aceea∫i unitate de m„sur„, indiferent c„ e un reprezentant al puterii sau al opozi˛iei. Minutul de replic„ trebuie s„ fie minut. Indiferent c„ e pentru putere sau opozi˛ie. Am tot respectul fa˛„ de domnul ministru, Ól apreciez foarte mult, dar dezbaterile

pe care Domnia sa le-a provocat ˛in de dezbateri cu vreun proiect de lege, nu la r„spunsul unei interpel„ri.

A avut patru replici, c„ a avut patru interpel„ri ∫i s-au adunat.

Audien˛ele la P.S.D. se ˛in acolo la partid, nu la Parlament, din punctul acesta de vedere. Bine, dar haide˛i s„ trecem la subiect.

Interpelarea pe care am propus-o Ól vizeaz„ pe domnul ministru Ilie S‚rbu ∫i are ca obiect derularea Programului SAPARD Ón Rom‚nia.

Din nefericire, Rom‚nia s-a remarcat Ón plan european printr-o slab„ capacitate de absorb˛ie a fondurilor comunitare, adic„ banii ne sunt da˛i, dar nu reu∫im s„ facem proiecte pentru ele ∫i aducem bani Ón Rom‚nia pe calea fondurilor nerambursabile de la Uniunea European„, iar pe cele pe care reu∫im s„ le atragem le gestion„m foarte prost. Acesta este, de fapt, obiectul interpel„rii mele.

Numeroasele scandaluri legate de gestionarea proiectelor SAPARD au atras critica oficialilor europeni ∫i este cunoscut faptul c„ domnul Jonathan Scheele, ∫eful Delega˛iei europene la Bucure∫ti, a Comisiei Europene, a solicitat autorit„˛ilor locale ∫i Corpului de Control al primului-ministru s„ fac„ cercet„ri asupra modurilor cum au fost ob˛inute ∫i folosite finan˛„rile derulate prin Programul SAPARD Ón unele jude˛e ale ˛„rii.

Av‚nd Ón vedere num„rul mare de cazuri de alocare frauduloas„ a fondurilor europene, semnalate ∫i de pres„, am solicitat domnului ministru s„ ne prezinte cel pu˛in urm„toarele date: o statistic„ anual„ privind modul de derulare a fiec„rui proiect din cadrul Programului SAPARD, care este stadiul implement„rii Programului SAPARD Ón Rom‚nia Ón momentul de fa˛„, numele celor care au f„cut parte din comisiile de licita˛ie Ón toate jude˛ele ˛„rii, extrem de important, pentru c„, dup„ cum a˛i putut observa, Legea conflictului de interese este îadmirabil„, sublim„, dar lipse∫te cu des„v‚r∫ire“ Ón acest proces de implementare a Programului SAPARD Ón Rom‚nia, ∫i nu numai c„ nu a disp„rut, ea a Ónflorit, aceast„ lege a conflictului de interese, cu ocazia derul„rii comisiilor de licita˛ie ∫i a programelor SAPARD, Ón ansamblu.

™i, Ón ultim„ instan˛„, am solicitat domnului ministru s„ ne prezinte m„surile pe care Domnia sa le are Ón vedere pentru identificarea solu˛iilor practice Ón vederea Ón˛elegerii procedurilor de achizi˛ie ∫i punerea lor Ón practic„ c‚t mai rapid, astfel Ónc‚t modalit„˛ile de facilitare a ob˛inerii de c„tre beneficiar a creditelor bancare s„ fie urgente. Este o interpelare constructiv„ pentru a reu∫i, pe de o parte, s„ atragem fonduri comunitare ∫i s„ le gestion„m corect Ón Rom‚nia, iar Uniunea European„ s„ aib„ Óncredere c„ Rom‚nia are capacitatea ∫i de a atrage fonduri europene ∫i de a le gestiona corect.

Domnule secretar de stat Steriu, ave˛i cuv‚ntul s„ r„spunde˛i.

## **Domnul Valeriu Steriu** _— secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

Da. V„ mul˛umesc.

Œn primul r‚nd, Ónainte de a intra Ón subiect a∫ dori totu∫i s„ punctez dou„ aspecte, practic ce anume ar fi solicitat domnul ambasador Jonathan Scheele. Practic, toate aceste mediatiz„ri din ultima vreme pleac„ de la Agen˛ia SAPARD, care a evaluat ∫i anumite erori Ón func˛ionare, care automat au fost corectate, dar Ón primul r‚nd a semnalat aspecte noi date de implementarea acquis-ului comunitar.

Œn egal„ m„sur„, ca s„ r„spund la un subiect nou, ridicat acum, cred c„ tocmai Programul SAPARD este cel care, dup„ contractele din anii 2002 ∫i 2003, a reu∫it s„ arate Comisiei Europene nevoia de fonduri pentru dezvoltare rural„. Practic, volumul mare de solicit„ri, volumul mare de proiecte f„r„ acoperire financiar„ au f„cut ca pachetul financiar s„ fie suplimentat cu peste 30%, Ón special pe componenta de dezvoltare rural„.

Œn leg„tur„ cu interpelarea, ceea ce am primit ca material scris, a∫ dori s„ ar„t faptul c„ Ón procesul de implementare a Programului SAPARD nu au existat cazuri de aloc„ri frauduloase a fondurilor europene, dezbaterea public„ din ultima vreme av‚nd ca subiect cazuri de conflict de interese privind derularea procedurilor de achizi˛ii publice de servicii sau de lucr„ri de la nivelul consiliilor locale.

Œn acest sens, Agen˛ia SAPARD a luat o serie de m„suri care asigur„ condi˛iile necesare cheltuirii corecte a sumelor alocate consiliilor locale.

Œn ceea ce prive∫te statistica anual„ privind modul de derulare a fiec„rui proiect finan˛at prin Programul SAPARD, av‚nd Ón vedere c„ exist„ un num„r de 655 de proiecte contractate pentru m„surile 1-1, m„sura de investi˛ii Ón industria alimentar„, pentru m„sura 2-1 — cea care reprezint„ dezvoltarea rural„ ∫i pentru m„sura 4-2 — asisten˛a tehnic„, volumul documenta˛iei aferente fiind foarte mare, v„ prezent„m situa˛ia proiectelor contractate pentru fiecare m„sur„.

Astfel, pentru m„sura 1-1 exist„ un num„r de 108 proiecte contractate. Pentru m„sura 2-1, de dezvoltare rural„, exist„ un num„r de 542 de proiecte contractate. Pentru noile m„suri acreditate 3-1, investi˛ii Ón exploata˛iile agricole ∫i 3-4, diversificarea activit„˛ilor Ón mediul rural, p‚n„ Ón prezent au fost selectate 18 proiecte, un num„r de 79 de proiecte fiind Ón proces de selectare dup„ numai dou„ luni de la acreditarea m„surilor.

Domnule deputat Boc,...

Œn spiritul regulamentului am un minut.

Œn primul r‚nd, o s„-l rog pe distinsul coleg, domnul secretar de stat, s„-i transmit„ domnului ministru S‚rbu c„ pe la noi, pe la Parlament, exist„ o regul„. Parlamentul este cel care controleaz„, ∫i nu Guvernul, a∫a c„ Domnia sa ar trebui s„ vin„ ∫i s„ r„spund„ la interpel„rile formulate de deputa˛i ∫i senatori, Ón spiritul Constitu˛iei ∫i al regulamentului.

Domnia sa spune c„ nu exist„ cazuri de alocare frauduloas„ a fondurilor europene, c„ numai probleme de conflicte de interese. A∫ ˛ine doar s„ amintesc c„ ∫i noi am spus tot timpul c„ exist„ baroni locali ∫i s-a negat acest lucru, iat„ c„ ieri s-a recunoscut oficial c„ exist„ ∫i c„ pun probleme. A∫a se va ajunge ∫i aici.

™i, Ón al treilea r‚nd, am cerut foarte serios numele celor care au f„cut parte din comisiile de licita˛ie din toate jude˛ele ˛„rii. Este o cerere pe care am formulat-o

Ón spiritul interesului public pentru a verifica aceste conflicte de interese, care sunt reguli, din nefericire, ∫i nu excep˛ia, ∫i insist cu toat„ convingerea ca aceste date s„ fie prezentate. Dac„ nu, voi face uz de legea r„spunderii ministeriale, unde, dac„ un ministru nu prezint„ Parlamentului informa˛iile solicitate, poate fi sanc˛ionat merg‚nd p‚n„ la o pedeaps„ privativ„ de libertate. Sper s„ nu ajungem acolo ∫i s„ r„m‚nem Ón cazurile ∫i Ón cadrele prev„zute de regulament, oferind deputa˛ilor ∫i senatorilor — Ón cazul nostru, deputa˛ilor — datele solicitate, Ón interes public, pentru c„ acolo s-au gestionat bani Ón interes general, ∫i nu Ón interes privat. ™i noi trebuie s„ avem acces la asemenea date.

V„ mul˛umesc.

™i eu v„ mul˛umesc.

Dori˛i s„ mai face˛i ∫i dumneavoastr„ preciz„ri? V„ rog, tot a∫a scurt„, ca ∫i domnul deputat.

Œn primul r‚nd, s„ repet c„ nu exist„ alocare frauduloas„. Programul SAPARD este un program de rambursare a fondurilor, deci practic orice euro cheltuit este cheltuit Ónt‚i de beneficiar ∫i apoi este rambursat, dup„ toate verific„rile, inclusiv cele legate de conflict de interese, cele care au loc Ón acest moment.

Pe de alt„ parte, s„ spun c„ cei 7.500 de evaluatori sau de func˛ionari din toate aceste comisii sunt la dispozi˛ia publicului, deci putem chiar s„ v„ preg„tim o bro∫ur„ cu toate aceste persoane, ele sunt la nivelul administra˛iei publice locale, deci fiecare prim„rie ∫i-a selectat, ∫i-a f„cut aceste comisii.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Din Ministerul Educa˛iei ∫i Cercet„rii, v„ rog s„ transmite˛i Ón scris r„spunsurile, pentru c„ nu sunt aici deputa˛ii care au f„cut interpel„rile ∫i, cu aceasta, da˛i-mi voie s„ Ónchid ∫edin˛a de ast„zi. Ne Ónt‚lnim m‚ine, Ónt‚i pentru interven˛ii politice ∫i apoi pentru dezbaterea proiectelor care sunt Ónscrise pe ordinea de zi.

La revedere!

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 41/6.IV.2004 con˛ine 24 de pagini.**

Pre˛ul 45.600 lei