Titus Corl„˛ean

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

îDispre˛ul ∫i indiferen˛a puterii portocalii fa˛„ de rom‚nii din Valea Timocului“

1. Protejarea identit„˛ii na˛ionale ∫i culturale rom‚ne∫ti din afara grani˛elor Rom‚niei, inclusiv la sud de Dun„re, ar fi trebuit s„ constituie o preocupare constant„ ∫i un motiv de ac˛iune continu„ pentru guvernan˛ii de la Bucure∫ti.

Care este situa˛ia Ón realitatea?

2. Am luat recent la cuno∫tin˛„ de faptul c„ Uniunea Serbia-Muntenegru a ratificat Carta european„ a limbilor regionale sau minoritare. Œn lista care include limbile regionale sau minoritare protejate de autorit„˛ile de la Belgrad, depus„ la Secretariatul Consiliului Europei, Ón baza angajamentelor asumate la ratificarea Cartei, list„ publicat„ pe site-ul organiza˛iei europene, figureaz„ ∫i limba rom‚n„. Este vorba de o decizie corect„, care r„spunde necesit„˛ii prezerv„rii identit„˛ii rom‚ne∫ti din Serbia-Muntenegru, Ón condi˛iile Ón care Ón acest stat tr„iesc circa 40.000 de rom‚ni Ón Voivodina ∫i alte c‚teva sute de mii de rom‚ni, a∫a-numi˛ii vlahi, Ón Serbia de nord-est, Valea Timocului.

3. Instrumentul de ratificare cuprinde Óns„ ∫i o declara˛ie, potrivit c„reia îtermenii «teritoriul Ón interiorul c„ruia o limb„ regional„ sau minoritar„ este practicat„» se refer„ la regiunile Ón care folosirea limbilor regionale sau minoritare este oficial„ Ón acord cu legisla˛ia na˛ional„.“

Ce ascunde aceast„ declara˛ie aparent neutr„ rezult„ din recenta luare de pozi˛ie public„ a unui Ónalt oficial de la Belgrad. Ministrul federal pentru drepturile omului ∫i minorit„˛ilor na˛ionale din Serbia-Muntenegru, Rasim Ljajic´, informa c„ lista limbilor regionale sau minoritare

protejate Ón acest stat ar urma s„ fie extins„ cu a∫a-zis„ limb„ vlah„, îla solicitarea comunit„˛ii de vlahi“ care tr„ie∫te Ón aceast„ ˛ar„.

4. Despre ce limb„ vlah„ este vorba ne-o spun evolu˛iile din ultima perioad„ din acela∫i stat men˛ionat. Œnfiin˛area recent„ a unui consiliu na˛ional al a∫a-numi˛ilor vlahi din Serbia-Muntenegru, cu acordul oficialit„˛ilor de la Belgrad, paralel cu deja existentul Consiliu Na˛ional al Rom‚nilor din Serbia-Muntenegru, creioneaz„ clar inten˛ia atest„rii unei a∫a-zise identit„˛i vlahe distincte de cea rom‚neasc„.

5. Nu este prima Óncercare de acest fel ∫i nici ultima Ón Balcani. Identitatea rom‚neasc„ Ón aceast„ zon„ a fost contestat„, descurajat„ sau intimidat„, din diverse motive, de-a lungul istoriei. Niciodat„ Óns„, poate cu excep˛ia perioadei comuniste, statul rom‚n nu a r„mas pasiv la aceste provoc„ri. P‚n„ la venirea la putere a guvern„rii portocalii...

6. Reamintesc c„ Rom‚nia a sprijinit constant p‚n„ la Ónceputul lui 2005 protejarea ∫i afirmarea identit„˛ii etnicilor rom‚ni, indiferent de denumirea lor local„, rom‚ni sau vlahi, ca cet„˛eni loiali ai statului Serbia-Muntenegru. Dialogul politic la cel mai Ónalt nivel cu partenerii de la Belgrad, dar ∫i programele concrete Ón domeniul cultural, educa˛ional, ecleziastic, mass-media etc., care i-au vizat at‚t pe rom‚nii din Voivodina, c‚t ∫i pe cei din Valea Timocului, au constituit priorit„˛i pentru guvernul social-democrat. Acesta a salutat ∫i sprijinit Ónfiin˛area Ón 2004 a unui Consiliu Na˛ional al Rom‚nilor din Serbia-Muntenegru, care cuprindea, pentru prima dat„ Ón istorie, ∫i 4 reprezentan˛i din Valea Timocului, ca simbol al identit„˛ii culturale rom‚ne∫ti. Guvernul social-democrat ∫i-a asumat Óns„ responsabilitatea s„ spun„ partenerilor de la Belgrad, amical, dar ferm, c„ este inacceptabil„ tolerarea sau stimularea unor forme de organizare paralele, care s„ ateste o identitate na˛ional„ diferit„ de cea rom‚neasc„ pentru vlahi, ∫i c„ aceste gesturi le consider„ îinamicale“.