Stenogramă plen

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupul parlamentar al P.N.L., domnul deputat Corneliu Momanu.

Adresez aceast„ declara˛ie pre∫edintelui Rom‚niei, domnului Traian B„sescu, dar ∫i colegilor mei din Alian˛a D.A. P.N.L.—P.D. Este expresia dezam„girii pe care mi-o provoac„ ultimele evolu˛ii de pe scena politic„ rom‚neasc„ generate de declara˛ii recente ale ∫efului statului.

Nu a trecut prea mult timp de la anul electoral 2004. Probabil, pentru oricare dintre colegii mei din Alian˛a D.A. ce s-a Ónt‚mplat Ón acel an a fost o experien˛„ nu numai politic„, ci ∫i de via˛„. O lec˛ie despre cum a putut fi Ónvins partidul-stat, un sistem corupt ∫i nedemocratic, prin unitate, prin aspira˛ii Ómp„rt„∫ite ∫i efort conjugat. Œndr„znesc s„ sper c„ acele luni de campanie, care Ón teritoriu luau forma unui adev„rat r„zboi de gheril„ Ómpotriva P.S.D., nu s-au ∫ters nici din memoria colegilor de la P.D., nici din cea a pre∫edintelui B„sescu.

Un lucru este sigur: c‚∫tigarea puterii la alegerile din 2004 s-a datorat faptului ca ne-am b„tut Ómpreun„ pentru asta. C„ nu ne-am pierdut speran˛a atunci c‚nd era mai greu, c„ am mers Ónainte, av‚nd de partea noastr„ rom‚nii care credeau Ón îdreptate ∫i adev„r“. ™i, mai ales, pentru c„ acest efort uria∫ a avut la baz„ un set de valori comune, de la consolidarea statului de drept ∫i a democra˛iei Ón Rom‚nia, p‚n„ la integrarea ˛„rii Ón structurile politice, economice ∫i de securitate euro-atlantice.

C‚te dintre aceste valori erau sau sunt Ómp„rt„∫ite, domnule pre∫edinte, de noul dumneavoastr„ sus˛in„tor, Gigi Becali?

Disputa politic„ din ultimele s„pt„m‚ni dintre ∫eful statului ∫i Partidul Na˛ional Liberal se rezum„, Ón esen˛„, la a tran∫a categoric cine ∫i cui Ói datoreaz„ mai mult: pre∫edintele liberalilor sau liberalii pre∫edintelui? Este r„spunsul la aceast„ Óntrebare mai important dec‚t orizontul de a∫teptare al celor care ne-au adus Ómpreun„ la guvernare?

I-am asigurat Ómpreun„ pe aleg„torii Alian˛ei D.A., Ónc„ din campania electoral„, c„ ve˛i fi un pre∫edinte juc„tor. Nu ∫tiam c„ a fost reevaluat„ aceast„ sintagm„ ∫i c„, Ón formularea priorit„˛ilor, Palatul Cotroceni introduce juc„torii ∫i sponsorii echipelor de fotbal. Legitimitatea politicianului care ocup„ func˛ia de pre∫edinte e mai important„ dec‚t bucuria promov„rii unei echipe de fotbal Óntr-o competi˛ie sportiv„.

Sportul ∫i politica ar trebui s„ aib„ Ón comun cel pu˛in fairplayul. Dac„ ve˛i respecta aceast„ regul„, domnule pre∫edinte, va asigur c„ ve˛i avea cu un sus˛in„tor mai mult.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.D., domnul deputat Valentin Iliescu.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Declara˛ie politic„ intitulat„ îAjuta˛i angaja˛ii de la «ARO»!“.

Nimic nu este mai revolt„tor pe lumea asta dec‚t nedreptatea ∫i minciuna. ™i nep„sarea autorit„˛ilor statului fa˛„ de un caz grav de Ónc„lcare a legilor de c„tre un func˛ionar de stat, la imboldul unor Ónal˛i demnitari! Acesta este motivul pentru care reiau de la tribuna Parlamentului un apel foarte serios pentru solu˛ionarea situa˛iei foarte grave de la îARO“ C‚mpulung.

Una dintre ideile care au impus Alian˛a D.A. P.N.L.—P.D. la alegerile din noiembrie 2004 a fost ideea de dreptate ∫i adev„r pentru cet„˛enii Rom‚niei, idee extrem de necesar„ pe fondul jafului, ho˛iei ∫i corup˛iei care defineau Rom‚nia la acea dat„. Suntem la mai mult de 14 luni de la preluarea puterii de c„tre reprezentan˛ii Alian˛ei D.A. P.N.L.—P.D. ∫i Ónc„ exist„ multe cazuri grave de corup˛ie care nu au fost solu˛ionate ∫i care Ó∫i a∫teapt„ rezolvarea.

Unul dintre ele, care a produs o adev„rat„ dram„ social„, este privatizarea S. C. îARO“ — S.A. C‚mpulung. Œn anul 2003, dup„ ce mai mul˛i ani la r‚nd mafia P.S.D. local„ a c„pu∫at sistematic aceast„ societate, s-a trecut la atacul final: v‚nzarea pe mai nimic a cunoscutei societ„˛i arge∫ene. Autori morali ai acestei afaceri p„guboase pentru statul rom‚n sunt Nicolae V„c„roiu, senator P.S.D. de Arge∫ ∫i pre∫edinte al Senatului, Constantin Nicolescu, senator P.S.D. de Arge∫ ∫i vicepre∫edinte al Senatului, Adrian N„stase, pre∫edintele P.S.D. ∫i prim-ministru al Rom‚niei, Ovidiu Mu∫etescu, deputat P.S.D. ∫i pre∫edintele A.P.A.P.S., Dan Ioan Popescu, deputat P.S.D. ∫i ministru al industriei ∫i resurselor, Mihai T„n„sescu, deputat P.S.D. ∫i ministru al finan˛elor publice.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006 Cine era beneficiarul acestei uria∫e escrocherii? Firma îCross Lander“ U.S.A. Inc., care provine dintr-o firm„ de apartament, îLacaro Auto Distributors“ Inc., cu un singur angajat. Firma are cel mai ridicat grad de risc posibil Ón S.U.A., din moment ce cel mai mare credit pe care a fost Ón stare s„-l ob˛in„ vreodat„ de la o banc„ din America a fost de... 5.000 de dolari, o sum„ pe care Ón Rom‚nia o po˛i ob˛ine lejer printr-un îcredit doar cu buletinul“. Direc˛ia de Corpora˛ii Florida sus˛ine c„ firma îCross Lander“ U.S.A. Inc. a fost Ónregistrat„ la data de 19 septembrie 2003, cu doar o s„pt„m‚n„ Ónainte de semnarea contractului de privatizare a îARO“ — S.A. cu A.P.A.P.S., firma mam„, îLacaro Auto Distributors“ Inc, Óncadr‚ndu-se Ón grupa 5 de risc Ón S.U.A., adic„ cea mai mare.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Urmeaz„ domnul deputat Adrian Moisoiu.

îPentru ce nu vre˛i s„ tr„i˛i ∫i s„ Ónv„˛a˛i cu noi, rom‚nii?“

Mare mi-a fost mirarea, c‚nd mar˛i, 4 aprilie anul curent, am avut ocazia s„ aud declara˛ia politic„ a deputatului U.D.M.R. Árpád András Antal, intitulat„ îDrepturi fundamentale la por˛ile Europei“, care, printre alte inep˛ii, sugera c„ rom‚nii au impresia c„ maghiarii

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006 vor fi mai ferici˛i dac„ nu vor avea universitate, vor fi mai de∫tep˛i dac„ nu vor g‚ndi Ón limba maghiar„ ∫i cu siguran˛„ vor avea un somn mai ad‚nc dac„ vor visa Óntr-o alt„ limb„ dec‚t cea matern„!

Mai t‚n„rul meu coleg aprecia, uit‚nd sau necunosc‚nd evenimentele din 20 martie 1990 de la T‚rgu-Mure∫, c‚nd au folosit un arsenal confec˛ionat, deosebit de adecvat ∫i diversificat — b‚te, r„ngi, securi, cu˛ite, pu∫ti etc. —, c„ maghiarii ies Ón strad„ îÓnarma˛i doar cu lum‚n„ri ∫i c„r˛i“, dup„ cum au procedat Ón octombrie 2005 la Miercurea-Ciuc membrii Consiliului Tineretului Maghiar din Rom‚nia, ai Comisiei de Ini˛iativ„ îBolyai“, ai Asocia˛iei Tineretului Maghiar din Ardeal ∫i ai Consiliului Na˛ional Maghiar din Transilvania, care au cerut reÓnfiin˛area Universit„˛ii Bolyai la Cluj-Napoca ∫i finan˛area de c„tre statul rom‚n a Universit„˛ii îSapien˛ia“.

Dup„ ce a sugerat faptul c„ dreptul la autonomie reprezint„ de fapt dreptul la via˛„ privat„, Antal a Óncheiat: îIntegrarea Ón Uniunea European„ va fi un moment de reg„sire a na˛iunilor europene. Depinde de noi, depinde de dumneavoastr„ dac„ vom intra cu fruntea sus. Este interesul Rom‚niei ca maghiarii s„ se simt„ confortabil Ón aceast„ ˛ar„, beneficiind de diverse forme ale autonomiei, av‚nd universitate proprie ∫i... mul˛i prieteni rom‚ni!“

M„i, dar tare uituci ∫i pro∫ti ne mai crede t‚n„rul deputat!

Dar s„ analiz„m realitatea.

Chestiunea unei universit„˛i de stat cu predare Ón limba maghiar„ ∫i, implicit, viitorul Universit„˛ii Babe∫-Bolyai (U.B.B.) sunt dezb„tute Ón spa˛iul public rom‚nesc de mai bine de 10 ani. La sf‚r∫itul lunii februarie anul curent, adunarea general„ a cadrelor de etnie maghiar„ a decis, cu 40 de voturi pentru, 22 Ómpotriv„ ∫i 22 de ab˛ineri din totalul voturilor valabil exprimate, r„m‚nerea cadrelor didactice maghiare Ón Universitatea Babe∫-Bolyai. La r‚ndul s„u, ∫i Senatul U.B.B. a respins, cu 86 de voturi ∫i 9 ab˛ineri, cererea Ónaintat„ conducerii U.B.B. de o parte dintre profesorii maghiari prin care se cerea Ónfiin˛area a 3 facult„˛i cu predare Ón limba maghiar„, ceea ce ar fi Ónsemnat primul pas spre realizarea scind„rii U.B.B., prin Ónfiin˛area Universit„˛ii Maghiare.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al U.D.M.R., domnul deputat Becsek-Garda Dezso˝ Kálmán.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Domnul ministru Gheorghe Flutur ∫i domnul secretar de stat Vasile Lupu, timp de un an ∫i jum„tate, Ón r„spunsurile lor la interpel„rile mele nu fac altceva dec‚t s„ protejeze pe infractori ∫i prin aceasta s„ Ónlesneasc„ distrugerea fondului forestier.

R„spunsul domnului ministru Ónregistrat la Camera Deputa˛ilor cu nr. 173.166 din 14 martie 2006 nu este Ón concordan˛„ cu Óntrebarea mea formulat„ sub nr. 1.151 A din 2006.

M„ refer la infrac˛iunea constatat„ Ón nota de control a ministerului cu nr. 216.758 din 7 decembrie 2005, Ón care se specific„ urm„toarele. îSocietatea Comercial„ «Tehnosilv» S.R.L. Bra∫ov a Óntocmit amenajament silvopastoral al composesoratului Lazaria — 2004, aviz al Ministerului Agriculturii, Silviculturii ∫i Dezvolt„rii Rurale, control tehnic ∫i economic cu nr. 91 din 20 mai 2004, pentru numai 581 ha din totalul de 878 ha, diferen˛a de 297 ha r„m‚n‚nd neamenajate. Amenajistul men˛ioneaz„ nejustificat c„ restul de 297 de ha nu s-au amenajat fiind f‚nea˛„, ceea ce contravine realit„˛ii din teren, exist‚nd p„duri Ón unitatea amenajistic„ 80-81 B, 82 BCD, 84 BCDEFH ∫i 85 A ∫i regenerare natural„ pe circa 0,7 ha, Óntre 5 ∫i 20 de ani, Ón unitatea amenajistic„ 85 B etc. Limita p„∫unilor Ómp„durite cu fonduri forestiere proprietate privat„ a persoanelor fizice Óntre bornele 2764 ∫i 277-4 a fost modificat„ Ón mod nejustificat de amenajist pe teren, fa˛„ de vechea limit„ a fondului forestier.“ Am Óncheiat citatul despre nota de control.

Am solicitat pedepsirea celor vinova˛i Ón aceast„ infrac˛iune de c„tre Direc˛ia de control a Ministerului Agriculturii, la care am primit un r„spuns batjocoritor, prin care se vede clar protejarea infractorilor din partea Ministerului Agriculturii. Mai concret, Ón r„spunsul amintit, Ón loc s„-i trag„ la r„spundere pe cei vinova˛i, domnul ministru ne trimite la un articol de lege din Ordonan˛a de urgen˛„ nr. 139 din 2005 privind administrarea p„durilor, Ón loc s„ ia Ón considerare Codul silvic, Legea nr. 31 din 2000, Regulamentul de paz„ nr. 15 din 1998, Legea nr. 120 din 2005 privind regimul silvic ∫i gospod„rirea durabil„ a p„durilor, precum ∫i Hot„r‚rea de Guvern nr. 333 din 2005, Ón special acele articole care se refer„ la p„strarea integrit„˛ii fondului forestier.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, domnul deputat Andrian Mihei.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Declara˛ia politic„ de ast„zi se intituleaz„ îInterpel„rile parlamentare“.

A∫ dori s„ v„ provoc la un scurt exerci˛iu de imagina˛ie. V„ rog s„ v„ g‚ndi˛i la copilul dumneavoastr„ ∫i s„ v„ imagina˛i c„ are 7-8 ani, se duce la so˛ia dumneavoastr„ ∫i Ói spune c„ nu mai are caiete ∫i creioane, c„ Ón cele 6-8 ore c‚t st„ zilnic la ∫coal„ Ói este foame doar cu un sandvi∫ ∫i c„ pantalonii pe care Ói are de anul trecut nu Ói mai vin. Iar so˛ia ar veni la dumneavoastr„ ∫i v-ar spune pl‚ngerile copilului.

Ce a˛i face dumneavoastr„ Ón situa˛ia aceasta?

a) A˛i convoca un consiliu de familie pentru a dezbate ∫i analiza problema ∫i oportunitatea efectu„rii cheltuielilor aferente solicit„rii?

b) A˛i spune so˛iei c„ problema este Ón studiu, dar, exist‚nd probleme mai presante, urmeaz„ s„ o informa˛i c‚nd analiza se va finaliza?

c) A˛i am‚na luarea unei decizii p‚n„ ce vor fi informa˛i bunicii, na∫ii ∫i m„tu∫ile copilului, astfel Ónc‚t fiecare s„ analizeze situa˛ia ∫i s„ propun„ solu˛ii, conform experien˛ei lor?

V„ rog s„ alege˛i ce variant„ a˛i aplica?

V„ amuz„? Da.

Doresc sa vorbim despre interpel„rile parlamentare, despre r„spunsurile ambigue pe care le primim, despre eficien˛a, p‚n„ la urm„, a acestei a∫a-zise unelte pe care o avem la dispozi˛ie.

Sunt convins c„ fiecare dintre dumneavoastr„, atunci c‚nd intra˛i Ón contact cu concet„˛enii dumneavoastr„, la Ónt‚lnirile cu ace∫tia, la diverse alte Óntruniri sau oriunde s-ar Ónt‚mpla acest lucru, primi˛i o mul˛ime de observa˛ii, de sesiz„ri, de Óntreb„ri, de nemul˛umiri ∫i de pl‚ngeri ale acestora despre diversele aspecte ale vie˛ii, adeseori nu u∫oar„, pe care o duc. Dintre ele, selecta˛i poate ce este mai important, mai grav, mai urgent ∫i, Ón m„sura timpului ∫i a posibilit„˛ilor, le transforma˛i Ón Óntreb„ri sau interpel„ri, din dorin˛a de a veni Ón ajutorul oamenilor.

V„ Óntreb, domnilor, sunte˛i mul˛umi˛i de r„spunsurile la Óntreb„rile si interpel„rile pe care le-a˛i adresat membrilor Guvernului? S-a transformat, m„car Óntr-o oarecare m„sur„, jocul Óntrebare-r„spuns Ón fapte menite s„ rezolve problema care a generat interpelarea?

V„ mul˛umesc.

Din partea Grupului parlamentar al minorit„˛ilor na˛ionale, domnul deputat Amet Aledin.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se intituleaz„ îDespre problemele pensionarilor“.

O component„ extrem de important„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti este cea a pensionarilor.

Oameni ajun∫i la o v‚rst„ respectabil„, cu ani mul˛i de munc„ l„sa˛i Ón urm„, ace∫ti venerabili au dreptul legal de a se bucura lini∫ti˛i de o via˛„ decent„, lipsit„ de griji. Nici un pensionar nu ar trebui s„ poarte grija zilei de m‚ine. Probleme precum medicamente mult prea scumpe pentru un buget al familiei mult prea mic, Óntre˛inerea insuportabil„ c‚teodat„ ca pre˛, costul destul de ridicat al unor produse alimentare sunt priorit„˛ile c„rora orice guvernare are datoria s„ le g„seasc„ solu˛ii favorabile.

Protec˛ia social„ cap„t„ dimensiunea fireasc„ Ón momentul Ón care se poate afirma c„ toate cerin˛ele vie˛ii de zi cu zi ale acestor oameni au fost Óntr-un mod corect rezolvate. Dreptul la decen˛„ nu poate fi nici interpretat, nici golit de consisten˛„, nici minimalizat, a∫a cum ∫i dreptul de a respecta ∫i de a fi respectat reprezint„ o prob„ de caracter.

Indiscutabil, pensionarii merit„, pe l‚ng„ stima noastr„, ∫i o existen˛„ mai lini∫tit„, lipsit„ de grijile materiale. Avem aceast„ obliga˛ie. Nu putem trece cu vederea nici asisten˛a medical„ de care beneficiaz„ ace∫ti oameni. O mai corect„ aten˛ie acordat„ acestora reprezint„, cu siguran˛„, un gest normal, nicidecum un favor. Societatea Ónseamn„ Ón primul r‚nd propria ei responsabilizare. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentarilor independen˛i, doamna deputat Leonida Lari.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

îCine se teme de Legea lustra˛iei?“

Toate ˛„rile din fostul lag„r socialist au votat Ón parlamentele lor Legea lustra˛iei, ca s„ se aleag„ odat„ ∫i odat„ gr‚ul de neghin„.

Œn Rom‚nia Óns„ Legea lustra˛iei nu se prea dore∫te. O simpl„ Óntrebare ar suna: de ce? Œnainte s„ facem to˛i, Ómpreun„, o deduc˛ie logic„, s„ ne Óntreb„m Ón primul r‚nd cum se explic„ faptul c„ se pune Ón dezbatere aceast„ lege dup„ 16 ani de la c„derea comunismului. C„ ce ne e socialismul, ce ne e comunismul?!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006 Filosoful Petre fiu˛ea spunea franc: îSocialismul este anticamera comunismului“. Cred c„ aceast„ lege nu se dore∫te deoarece, prin reprezentan˛ii s„i Ón forurile de conducere, comunismul Ón Rom‚nia Ónc„ nu a c„zut, pentru c„ nu a fost condamnat. Da. Acel regim comunisto-sovietic, acel regim care a trimis peste un milion ∫i jum„tate de rom‚ni Ón Siberia, care pe acei lideri cre∫tini-democra˛i aciua˛i Ón Rom‚nia, p„rintele Vasile Tepordei, scriitorul ∫i lupt„torul Pan Halipa, Nicolae Lupan chiar Ón ˛ara mam„ v‚na˛i ∫i trimi∫i Ón Gulag sau prin str„in„t„˛i… Ca s„ nu mai vorbim despre mul˛i intelectuali rom‚ni care au umplut pu∫c„riile din Rom‚nia — Jilava, Aiud — sau au fost trimi∫i la canal. S„ nu uit„m vreodat„: nici o idee, oric‚t de mare, nu justific„ moartea unui om!

Dac„ o lu„m Ón modul cel mai realist cu putin˛„, Legea lustra˛iei f„r„ condamnarea regimului comunist nu Ó∫i are temeiul. Despre ce e vorba? Despre persoanele c„rora ar trebui s„ li se aplice rigorile acestei legi.

1. Fo∫ti membri ∫i membri suplean˛i ai C.C. al P.C.R. — a∫ ad„uga ∫i ai P.C.M. din Basarabia — despre care se poate spune c„ au luat parte la elaborarea ∫i punerea Ón aplicare a politicii fostului partid comunist.

2. Ofi˛erii de securitate sau din alte servicii secrete care au efectuat activit„˛i de urm„rire, cercetare, anchetare a unor persoane pentru presupuse activit„˛i, adic„ îostile statului rom‚n“.

3. Procurori ∫i judec„tori care au anchetat ∫i judecat persoane Ónvinuite de lucruri care contraveneau politicii P.C.R.

V„ mul˛umesc, doamna deputat.

Din partea Grupul parlamentar al P.S.D., domnul deputat Ioan Stan.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia politic„ se nume∫te îDeruta˛i, dezam„gi˛i, obosi˛i ∫i f„r„ de speran˛„“.

Da. Sunt ei, pensionarii, p„rin˛ii no∫tri, bunicii no∫tri, cei care au muncit din greu la aproape tot ce s-a realizat pe plan spiritual ∫i material Ón acum îs„raca noastr„ Rom‚nie“. ™i ca drept recuno∫tin˛„ le-am oferit din plin sloganul îS„ tr„i˛i bine!“ ∫i, mai nou, pentru a le distrage aten˛ia de la gravele probleme sociale, actuala guvernare le ofer„ zi de zi nesf‚r∫ite scandaluri politice, bine mediatizate ∫i prezentate cu ostenta˛ie de prost-gust at‚t pe sticla televizorului, c‚t ∫i Ón majoritatea ziarelor centrale ∫i locale.

Œn timp ce ˛ara merge din îsucces Ón succes“ ∫i din îvictorie Ón victorie“ — a se vedea declara˛ia domnului C„lin Popescu-T„riceanu la finalul reuniunii cu reprezentan˛ii Consiliului Economic ∫i Social din 30.03.2006 —, pensionarii sunt din ce Ón ce mai umili˛i, deruta˛i ∫i dezam„gi˛i de m„surile a∫a-zis sociale luate de actuala guvernare.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006 Œn primul r‚nd recalcularea pensiilor, care a fost o mare p„c„leal„, apoi diminuarea punctului de pensie de la 35,7%, c‚t a fost Ón anul 2004, la 32% Ón 2005 ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, cinismul Ministerului S„n„t„˛ii Ón a rezolva problemele de s„n„tate ∫i de acces al pensionarilor la medicamentele compensate ∫i gratuite i-au adus la disperare.

De altfel, Ón 2005 a fost cel mai mic procent de majorare a punctului de pensie din 2000 p‚n„ Ón prezent, iar o alt„ Óngrijorare a pensionarilor acuma const„ Ón frecven˛a ∫i amploarea scumpirilor la energie termic„, la energie electric„, gaze naturale ∫i produse alimentare.

Recent am asistat la o declara˛ie a premierului C„lin Popescu-T„riceanu, care a anun˛at Ón cadrul unei emisiuni televizate c„ Guvernul va majora pensiile Ón cursul acestui an cu un procent, dar nu a precizat Ón schimb data la care va avea loc aceast„ majorare ∫i c‚t va contribui acest procent la diminuarea s„r„ciei pensionarilor.

Œn timp ce omul ∫i munca, elementele de rezisten˛„ ale vie˛ii, sunt mai mult dec‚t ignorate, actuala guvernare este preocupat„ de structurarea societ„˛ii Óntr-un num„r restr‚ns de boga˛i ∫i o mas„ larg„ de s„raci. Printre cei mai s„raci se afl„ pensionarii de azi, care pentru a-∫i mai putea duce zilele apeleaz„ la mila public„, la Ómprumuturi pentru plata facturilor la utilit„˛i, a medicamentelor ∫i a alimentelor luate pe cont de la magazinele private.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, domnul deputat Tiberiu B„rbule˛iu.

Rog pe doamnele ∫i domnii parlamentari s„ asigure lini∫tea Ón sal„!

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dup„ prezentarea mar˛ea trecut„ la Strasbourg a raportului preliminar de c„tre Olli Rehn Ón fa˛a Comisiei de politic„ extern„ a Parlamentului European, devine tot mai clar c„ îBruxelles-ul este gata s„ primeasc„ Rom‚nia Ón Uniunea European„“, dup„ cum titra pe prima pagin„ ∫i cotidianul britanic îFinancial Times“ la o zi dup„ eveniment.

Œns„ observ c„, Ón timp ce Europa mai are pu˛in ∫i ne roag„ s„ nu rat„m aderarea la termen, exist„ factori politici interni care sunt preocupa˛i Ón primul r‚nd de jocul de putere ∫i de imagine. D‚rzenia cu care ace∫tia

saboteaz„ aderarea Rom‚niei m„ Óngrijoreaz„ ∫i demonstreaz„ c„ ei sfideaz„ acest subiect esen˛ial pentru ˛ara noastr„.

Cred c„ mesajul lui Olli Rehn, Ón care a atras aten˛ia c„ pe l‚ng„ continuarea reformelor este nevoie de voin˛„ ∫i stabilitate politic„, nu a fost Ón˛eles de cei care Ón momentul de fa˛„ vorbesc cu non∫alan˛„ despre organizarea alegerilor anticipate. Un mediu politic instabil prin declan∫area unor crize politice sau scandaluri publice ar tulbura foarte mult parcursul european al Rom‚niei, iar alegerile anticipate risc„ s„ dinamiteze tocmai acest parcurs intrat acum Ón linie dreapt„.

îAr fi p„cat, din punctul meu de vedere, ca, dup„ ce Rom‚nia a rezolvat at‚t de multe lucruri Ón procesul de aderare, eforturile s„ fie puse Ón pericol de o decizie nu tocmai Ón˛eleapt„“, au fost cuvintele lui Olli Rehn, care a r„spuns unei Óntreb„ri referitoare la posibilitatea organiz„rii alegerilor anticipate. Cei care ignor„ aceste semnale ∫i mar∫eaz„ Ón continuare pe o astfel de idee dau dovad„ de imaturitate politic„ ∫i de iresponsabilitate Ón actul de guvernare.

Am fost de fa˛„ la citirea acestui raport preliminar ∫i pot s„ v„ spun c„ majoritatea interven˛iilor au fost pozitive, despre Rom‚nia vorbindu-se Ón termeni categoric mai buni dec‚t despre Bulgaria. O eventual„ am‚nare cu un an a ader„rii se va pune Ón aplicare doar Ón caz de îprobleme majore“, instabilitatea politic„ materializat„ Ón organizarea de alegeri anticipate put‚nd fi trecut„ la capitolul îprobleme majore“.

Faptul c„ Rom‚nia a devansat Bulgaria Ón multe domenii, plus‚nd la capitolul reform„ Ón justi˛ie, Ónregistr‚nd progrese Ón domeniul protec˛iei copilului, unde legisla˛ia a devenit perfect compatibil„ cu cea european„, a condus la r„sturnarea raportului de for˛e Ón favoarea ˛„rii noastre. Œn mediile europene se vehiculeaz„ tot mai mult chiar o eventual„ decuplare a celor dou„ ˛„ri, care erau îprogramate“ s„ adere Ómpreun„ la 1 ianuarie 2007, impresia creat„ fiind c„ progresele Rom‚niei sunt mai notabile dec‚t ale Bulgariei. R„m‚ne ca raportul din mai s„ tran∫eze pe jum„tate aceast„ problem„, Rom‚nia urm‚nd s„ furnizeze p‚n„ la toamn„ dovezi tangibile c„ reforma este ireversibil„.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, doamna deputat Roberta Anastase.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Declara˛ia mea politic„ se refer„ la îZiua Mondial„ a S„n„t„˛ii“.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn 1948, Organiza˛ia Mondial„ a S„n„t„˛ii a propus ca data de 7 aprilie s„ fie declarat„ ∫i s„rb„torit„ ca Zi Mondial„ a S„n„t„˛ii. Printr-o hot„r‚re de Guvern, Ón martie 1999 s-a decis ca aceast„ zi s„ fie celebrat„ oficial ∫i Ón Rom‚nia.

Œn aceast„ zi, guvernele din Óntreaga lume Ó∫i consolideaz„ eforturile pentru a contracara fenomenele negative ∫i pentru a Óntreprinde ac˛iuni durabile Ón vederea solu˛ion„rii problemelor din domeniul s„n„t„˛ii.

Nici Guvernul Rom‚niei nu trebuie s„ se plaseze Ón afara acestei strategii. S„n„tatea trebuie s„ devin„ o prioritate a actualului Guvern.

Trebuie s„ recunoa∫tem, ca oameni politici, c„ indiferent de subiectele pe care le gener„m Óntr-o zi sau alta, reverbera˛iile lor Ón mintea celor care ne urm„resc la televizor sunt nesemnificative at‚ta timp c‚t nu vizeaz„ via˛a real„ a oamenilor. Nu putem rec‚∫tiga Óncrederea oamenilor Ón clasa politic„, Ón oamenii politici dac„ nu avem curajul s„ abord„m frontal ∫i responsabil problemele care afecteaz„ Ón mod real via˛a de zi cu zi a oamenilor. Cozile la medicamente, starea spitalelor, asigurarea s„n„t„˛ii copiilor Ón ∫coli, investi˛iile Ón aparatur„ medical„, educa˛ia pentru s„n„tate sunt teme ale lumii reale, o lume Ón care ∫i noi tr„im. Prea des prefer„m s„ abord„m subiecte colaterale ∫i conflictuale, prea des opt„m pentru praf, ∫i nu pentru substan˛„, pentru notorietate, ∫i nu pentru Óncredere ∫i responsabilitate.

Ceea ce trebuie accentuat cu ocazia acestei zile este faptul c„, pentru o dezvoltare sigur„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti, este nevoie s„ acord„m o importan˛„ major„ s„n„t„˛ii cet„˛enilor. Premisa esen˛ial„ a conceptului îa tr„i bine“ este a tr„i, iar pentru a tr„i e nevoie de s„n„tate! De fapt, vorbim de dreptul la via˛„ al copiilor Ón maternit„˛i, al oamenilor Ón spitale, al b„tr‚nilor dependen˛i de medicamente.

Partidul Democrat a propus ∫i sus˛ine o realocare a fondurilor bugetare care trebuie s„ aib„ ca prioritate investi˛ia Ón s„n„tate. Declara˛iile politicianiste nu pot substitui o politic„ gestionat„ corect ∫i finan˛at„ responsabil Ón domeniul s„n„t„˛ii.

V„ mul˛umesc, doamna deputat.

Din partea Grupul parlamentar al Partidului Rom‚nia Mare, domnul deputat Vlad Hogea.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor,

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îGuvernul face plocon Habsburgilor Castelul Bran“.

S„pt„m‚na trecut„, ministrul culturii ∫i cultelor Adrian Iorgulescu a anun˛at c„ Executivul de la Bucure∫ti a finalizat negocierile cu nepotul reginei Maria, arhiducele Dominic de Habsburg, un arhitect care locuie∫te Ón S.U.A., fiul principesei Ileana ∫i al arhiducelui Anton de Austria, urm‚nd s„-i transfere acestuia, Ón cursul lunii aprilie, dreptul de proprietate asupra Castelului Bran, plus 30 de hectare de teren.

Situat la 30 de km de Bra∫ov, Óntre Mun˛ii Bucegi ∫i Piatra Craiului, respectivul edificiu este un important monument na˛ional ∫i un punct de reper al turismului din Rom‚nia. Prima atestare documentar„ a Castelului Bran o reprezint„ actul emis la 19 noiembrie 1377 de regele Ludovic I de Anjou, prin care bra∫ovenii primeau privilegiul de a construi cetatea îcu munca ∫i cheltuiala lor proprie...“

La 1 decembrie 1920 Consiliul Or„∫enesc al Bra∫ovului a donat castelul reginei Maria, ca semn de recuno∫tin˛„ fa˛„ de contribu˛ia sa la Ónf„ptuirea Rom‚niei Mari. Œn anul 1938 aceasta a l„sat prin testament Castelul Bran, cu Óntreg domeniul, fiicei sale, principesa Ileana, care l-a st„p‚nit p‚n„ la plecarea din ˛ar„, survenit„ imediat dup„ transformarea Rom‚niei Ón republic„, la 30 decembrie 1947.

Castelul a intrat astfel Ón proprietatea statului rom‚n, r„m‚n‚nd o perioad„ abandonat ∫i devastat. Din 1956, par˛ial amenajat, a fost deschis publicului ca Muzeu de Istorie ∫i Art„ Feudal„. Fiind Óntr-o stare avansat„ de degradare, castelul a intrat Ón restaurare Ón anul 1987, lucrare terminat„ Ón linii mari Ón 1993. Urma∫ii principesei Ileana, reprezentan˛ii familiei de Habsburg-Lothrigen, au f„cut Ónc„ din anul 2001 o notificare de recuperare Ón natur„ a Castelului Bran. Ace∫tia solicitau nu numai castelul, ci ∫i un teren aferent de 30 ha.

La vremea respectiv„, potrivit Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate Ón mod abuziv Ón perioada 6 martie 1945—22 decembrie 1989, ei nu puteau s„ reintre Ón posesia Castelului Bran Ón natur„, ci urmau s„ fie desp„gubi˛i Ón bani. A∫a c„ Dominic de Habsburg a solicitat nu mai pu˛in de 25 milioane de dolari! P‚n„ s„ primeasc„ banii s-a schimbat legisla˛ia, ivindu-se posibilitatea retroced„rii Ón natur„ a Castelului Bran. Notificarea s-a f„cut prin intermediul unei case de avocatur„ care a intrat Ón leg„tur„ cu Ministerul Culturii ∫i Cultelor.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul deputat Petre T„rniceru. Nu este. Da, doamna deputat.

Stimate colege, Stima˛i colegi,

Dup„ cum ∫ti˛i, din c‚nd Ón c‚nd nu m„ pot ab˛ine s„ nu-mi exprim public regretul c„ imnul na˛ional nu este c‚ntat Ón fiecare diminea˛„ Ón aceast„ incint„.

Declara˛ia mea de ast„zi se intituleaz„ îUnitatea contrariilor“. Titlul mi-a fost sugerat de unitatea opiniilor celor dou„ extreme ale s„lii noastre la un moment dat.

Stima˛i colegi,

Dup„ cum ∫ti˛i, activitatea simultan„ Ón Parlamentul rom‚n ∫i Ón cel european m„ oblig„ s„ fac compara˛ii pe care a∫ fi dorit s„ nu le fac ∫i s„-mi pun Óntreb„ri care n-ar trebui s„ fie formulate Ón Parlamentul Rom‚niei.

M„ Óntreb, de exemplu, dac„ ∫tim cu to˛ii la ce Europ„ ader„m.

Tratatul de la Maastricht, la art. 2, stabile∫te egalitatea Óntre femei ∫i b„rba˛i drept principiu ∫i misiune a Uniunii Europene, care este Ónfiin˛at„ la art. 1. Tratatul de la Amsterdam spore∫te atribu˛iile Uniunii Europene Ón privin˛a asigur„rii egalit„˛ii de gen ∫i prevede introducerea genului ca aspect obligatoriu Ón elaborarea politicilor statelor membre, ceea ce numim _gender mainstreaming_ .

Drept urmare, Comisia European„ a impus ca regul„ de constituire a fiec„rui grup de lucru principiul reprezent„rii echilibrate, ceea ce Ónseamn„ 40% fiecare gen, ∫i oblig„ statele membre la colectarea datelor statistice segregate pe secte Ón toate domeniile, Ón vederea evit„rii efectelor discriminatorii ale politicilor publice.

Cel mai recent Consiliu European, cel din 24 martie 2006, a adoptat Pactul pentru egalitatea Óntre femei ∫i b„rba˛i, Gender Pact, drept document oficial al Uniunii Europene, ca urmare obligatoriu pentru toate statele membre.

V„ Óntreba˛i probabil de ce ˛in aceast„ lec˛ie de la tribuna Parlamentului. Cu certitudine c„ ea a fost determinat„ de ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón politica rom‚neasc„ Ón ultima vreme ∫i nu se mai Ónt‚mpl„ nic„ieri altundeva.

Nu m-a provocat Óns„, cum unii dintre dumneavoastr„ v-a˛i putea Ónchipui, naivitatea cu care un om politic descria mecanismele de promovare pe care unii colegi le-ar prefera, ele fiind bazate pe principiul îdac„ tot trebuie s„ le accept„m pe femei, atunci s„ fie prin noi Ón∫ine, nu prin ele Ónsele“.

V„ mul˛umesc, doamna deputat.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Na˛ional Liberal, domnul deputat Emilian Fr‚ncu.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006

## Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea politic„ de ast„zi se nume∫te îBanii asigura˛ilor din sistemul de s„n„tate trebuie s„ se Óntoarc„ la asigura˛i“.

La sf‚r∫itul anilor ’90, atunci c‚nd au fost Ónfiin˛ate Casa Na˛ional„ a Asigur„rilor de S„n„tate — C.N.A.S. ∫i cele 41 de case jude˛ene ale asigur„rilor de s„n„tate din Rom‚nia, nimeni nu ∫i-ar fi putut imagina c„ descentralizarea ∫i dezetatizarea sistemului de s„n„tate din ˛ara noastr„ va trece prin crizele financiare din ultimii ani.

La Ónceput, lucrurile au mers destul de bine, colectarea a fost mul˛umitoare, banii mergeau direct Ón sistem, asigur‚nd bunul mers al lucrurilor Ón domeniu. Au existat ∫i excese, de tipul folosirii banilor pentru construirea unor sedii ale caselor care se luau la Óntrecere cu cele ale b„ncilor sau firmelor multina˛ionale. Au fost ∫i gre∫eli de administrare a fondurilor sau chiar delapid„ri. Cu toate acestea, sistemul medical s-a Ónviorat ∫i lucrurile erau pe un drum bun ∫i de modernizare eficient„ a domeniului, cu efecte pozitive Ón plan social.

Odat„ cu venirea la putere a P.D.S.R., ulterior redenumit P.S.D., dup„ alegerile din toamna anului 2000, mentalitatea centralist-etatist„ a noilor guvernan˛i a dus la subordonarea financiar„ a C.N.A.S. fa˛„ de Ministerul Finan˛elor Publice. Se ∫tie foarte bine c„ acest minister a fost desemnat de P.S.D. s„ colecteze banii asigura˛ilor, urm‚nd ca ace∫ti bani s„ fie mai apoi atribui˛i Casei Na˛ionale a Asigur„rilor de S„n„tate ∫i de aici Ón teritoriu, printr-un mecanism greoi, birocratic ∫i discre˛ionar.

Nu are rost s„ mai amintesc permanenta suspiciune c„ Ón perioada 2001—2003 Ministerul Finan˛elor Publice a deturnat ace∫ti bani c„tre alte destina˛ii de interes na˛ional, c‚rpind cu ei deficite bugetare ∫i l„s‚nd C.N.A.S. Ón permanent„ subfinan˛are, ceea ce a dus la degradarea general„ a sistemului de s„n„tate din Rom‚nia.

Abia Ón anul electoral 2004 guvernarea P.S.D. s-a milostivit de bie˛ii bolnavi ∫i a deschis un pic mai larg baierele pungii Ón care se str‚nseser„ banii contribuabililor. Œn consecin˛„, at‚t spitalele, c‚t ∫i farmaciile au primit atunci o gur„ de oxigen, iar pacien˛ii nu au mai murit cu re˛eta-n m‚n„ pe treptele farmaciilor.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Iulian Iancu.

Mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi, Stimate colege, Declara˛ia mea politic„ de ast„zi am intitulat-o îCorul mincino∫ilor“.

Prin Programul de guvernare al Alian˛ei se promitea prin introducerea cotei unice c„ se vor aduce plusuri de venit ∫i se vor majora veniturile rom‚nilor. Ce s-a Ónt‚mplat Ón realitate? Doar 20% dintre rom‚ni declar„ c„ tr„iesc mai bine dec‚t Ón 2004. Sunt marii beneficiari ai cotei unice de impozitare a veniturilor ∫i profiturilor cu 16%. Dar mai mult de 50% tr„iesc mai r„u sau mult mai r„u.

Salariile mici nu au beneficiat mai deloc de aplicarea cotei unice de impozitare. Dac„ lu„m Ón calcul ∫i rata infla˛iei, puterea de cump„rare a cel pu˛in 60% din salaria˛i a sc„zut sau a r„mas aceea∫i, Ón schimb s-au introdus noi cote, taxe, s-au dublat impozitele, s-au introdus accize Ón devans la carburan˛i, gaze naturale, energie electric„.

Pe de alt„ parte, joaca de-a îcota unic„“ s-a sf‚r∫it. Comisia European„ cere ori majorarea T.V.A. ori a cotei unice, Europa tax‚ndu-ne de ipocrizie, pentru c„, pe de o parte, dorim s„ ne Ónfrupt„m din fondurile europene, iar, pe de alt„ parte, practic„m impozite mici, deci colect„m mai pu˛ine resurse financiare proprii.

Au promis relaxare fiscal„, Ón schimb s-au introdus Ónc„ 220 de cote, taxe, tarife, care au dublat practic num„rul de impozite Ón Rom‚nia, ajung‚ndu-se la 428 de impozite. Pe l‚ng„ acestea, s-au introdus Ónc„ 200 de impozite parafiscale, taxe ∫i comisioane necuprinse Ón codul fiscal.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006 La sutele de taxe noi introduse Ón doar un an, se poate spune c„ una din principalele teze ale lui Marx a fost preluat„ de Alian˛„, respectiv: îIntroduce˛i taxe, taxe ∫i iar taxe, pentru a distruge capitalismul!“ De asemenea, pentru plata impozitului la stat p‚n„ la 15 martie se oferea un discount de 20% cet„˛enilor con∫tiincio∫i. P‚n„ ∫i acesta s-a redus la 10%.

Alian˛a D.A. a promis predictibilitatea mediului de afaceri. Œn realitate, au modificat de 5 ori Codul fiscal prin ordonan˛e de urgen˛„.

Œn ceea ce prive∫te recenta strategie privind reabilitarea sistemului centralizat de termoficare, practic au compromis sistemul centralizat de alimentare cu energie termic„, contribuind esen˛ial la debran∫area consumatorilor prin promovarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 91/2005, prin care se aloc„ ajutoare b„ne∫ti pentru achizi˛ia de centrale termice individuale.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Œnchei aici prima parte a ∫edin˛ei de ast„zi.

Pauz„ 5 minute, dup„ care relu„m cu dezbaterea proiectelor de lege aflate pe ordinea de zi.

Declara˛ie politic„: îS„ oprim stigmatizarea persoanelor seropozitive“.

Ca deputat de Gala˛i, am avut curiozitatea sa aflu c‚te persoane infectate cu HIV/SIDA sunt Ón jude˛ul meu. Am aflat, pe l‚ng„ faptul c„ exist„ un num„r Ónsemnat de persoane seropozitive, ∫i faptul c„ ace∫tia se confrunt„ cu probleme destul de grave din punct de vedere al discrimin„rii ∫i stigmatiz„rii.

Persoanele care tr„iesc cu HIV sunt discriminate pentru c„ HIV este asociat cu comportamente care sunt stigmatizate sau considerate deviante, Ón mod special cu homosexualitatea, prostitu˛ia ∫i injectarea drogurilor, fiindc„ persoanele infectate cu HIV sunt considerate responsabile pentru c„ au contractat acest sindrom, fiindc„ oamenii se tem s„ nu contracteze HIV, fiindc„ religia sau credin˛ele morale conduc la ideea c„ infectarea cu HIV este rezultatul unei gre∫eli morale, a promiscuit„˛ii sau a sexualit„˛ii deviante sau, pur ∫i simplu, fiindc„ persoanele infectate cu HIV provin din medii cu nivel sc„zut de acces la informa˛ii, medii Ón general s„race.

De la compasiune la supraprotec˛ie ∫i uneori p‚n„ la respingere ∫i abandon, tr„irile celor de l‚ng„ persoana seropozitiv„ o afecteaz„ Ón mod direct, amplific‚nd starea de stres existent„.

Stigmatizarea ∫i discriminarea sunt probleme cu care persoanele infectate cu HIV sau afectate de SIDA se confrunt„ Ón mod real. Ele reprezint„ o barier„ pentru persoanele infectate din cauza c„reia nu pot avea acces la servicii, fie din cauz„ c„ sunt refuzate, fie din cauz„ c„ se tem s„ cear„ aceste servicii pentru c„ se a∫teapt„ s„ fie respinse.

Asocierea infec˛iei HIV cu comportamentele îrele“ ∫i cu moartea Óncurajeaz„ oamenii s„ se g‚ndeasc„ la faptul c„ ∫i ei ar putea fi seropozitivi.

Reducerea stigmatiz„rii si discrimin„rii persoanelor cu HIV/SIDA poate aduce Ómbun„t„˛iri Ón via˛a celor infecta˛i/bolnavi. Educa˛ia despre HIV poate reduce discriminarea persoanelor seropozitive, pentru c„ poate duce la Ón˛elegerea corect„ a riscului de infectare cu HIV.

Exist„ forme directe sau indirecte de discriminare, sunt forme legale sau ilegale de discriminare ∫i stigmatizare. Discriminarea poate avea efecte inten˛ionate sau neinten˛ionate. Discriminarea poate duce la excluderea

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Am ajuns ∫i Ón ziua Ón care putem spune c„ progresele Rom‚niei au devenit vizibile, mul˛umit„ activit„˛ii de p‚n„ acum a institu˛iilor statului, dar Ón special reformelor ini˛iate cu foarte mult curaj de Guvernul T„riceanu.

Iat„ c„ una dintre primele m„suri luate de Guvern de la instalare, introducerea cotei unice de impozitare, a Ónceput s„-∫i produc„ sim˛itor efectele de anul acesta, Ministerul Finan˛elor Ónregistr‚nd o dublare a profiturilor impozabile Ónregistrate de companiile rom‚ne∫ti fa˛„ de 2004.

Œn acest fel, ipotezele elaborate de membrii Cabinetului T„riceanu ∫i-au dovedit din nou veridicitatea ∫i astfel, prin crearea de c„tre stat a unui cadru care permite mediului de afaceri s„ intre Ón legalitate, companiile au fost Óncurajate s„ scoat„ o mare parte din venituri la suprafa˛„. Totodat„, banii r„ma∫i Ón plus Ón buzunarele rom‚nilor au determinat o cre∫tere considerabil„ a v‚nz„rilor de automobile ∫i de materiale de construc˛ii.

Despre profitul net total Ónregistrat Ón perioada 31 martie 2005—31 martie 2006 de 9,5 miliarde de euro nu pot dec‚t s„ folosesc o vorba uzitat„ Ón ultima perioad„: îeste un record istoric pentru economia rom‚neasc„, indic‚nd cel mai bun an pentru mediul de afaceri din 1990 Óncoace“.

Cu toate c„ Ón ultima vreme aceast„ reform„ fiscal„ liberal„ a avut suficien˛i critici, cu o g‚ndire pu˛in conservatoare, care au acuzat pe toate planurile determinarea cu care Guvernul a impus-o, nu reprezint„ suficiente argumente pentru a sus˛ine permanent o campanie Ómpotriva acestei m„suri, care nu-∫i putea Ón nici un caz produce efectele imediat dup„ implementare.

Aspectul pe care Ól consider esen˛ial Ón promovarea unei evolu˛ii fire∫ti a economiei rom‚ne∫ti, domeniu a c„rui imagine este foarte important„ Ón dinamica investi˛iilor externe, este acela ca orice discu˛ie referitoare la modalit„˛ile de implementare a diferitelor m„suri fiscale s„ fie f„cute numai Ón baza unor argumente solide.

Noile m„riri de impozite propuse de Guvernul T„riceanu au menirea de a preg„ti Rom‚nia, mediul de afaceri ∫i popula˛ia pentru integrarea Ón Uniunea European„, moment Ón care trebuie s„ ne aliniem din punct de vedere fiscal tuturor ˛„rilor membre. Men˛inerea unor domenii ∫i a unui set de activit„˛i Óntr-o zon„ neimpozitat„ odat„ cu integrarea va fi considerat„ ajutor de stat ∫i va scoate Rom‚nia din sfera liberei concuren˛e europene.

îAxa Arad—Timi∫oara“

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn perioada ultimilor ani, ∫i m„ refer la anii de dup„ Revolu˛ie, unele ora∫e din ˛ar„ au cunoscut o dezvoltare real„ ∫i demn„ de admirat. Un rol esen˛ial Ón acest proces l-au avut desigur oamenii care de-a lungul timpului au condus destinele acestor ora∫e ∫i a c„ror v„dit„ preocupare era cea a dezvolt„rii ora∫ului, a atragerii de investitori care s„ ofere locuri de munc„ ∫i, desigur, a alinierii sau apropierii de modelele europene.

Un astfel de exemplu a fost ∫i este Ónc„ pentru noi, ar„denii, ora∫ul Timi∫oara ∫i, implicit, jude˛ul Timi∫, care, nimeni nu o poate nega, s-a dezvoltat foarte mult Ón ultimii ani. Pentru Arad ca ora∫, Timi∫oara este un model. Œn g‚ndirea ar„denilor ∫i a timi∫orenilor, de-a lungul timpului a luat na∫tere o rivalitate, o îlupt„“. Pozi˛ia noastr„ cultural„ Óns„, la fel ca ∫i cea geografic„ sau diversitatea etnic„ a popula˛iei trebuie s„ ne conduc„ spre o colaborare.

Œn urm„ cu ceva timp, conducerea jude˛ului Arad, precum ∫i cea a municipiului au lansat o propunere vecinilor no∫tri timi∫oreni. Era vorba despre crearea unei axe Arad—Timi∫oara, ax„ care s„ conduc„ spre o dezvoltare economic„ a celor dou„ jude˛e. Zilele trecute am v„zut c„ aceast„ idee Óncepe s„ prind„ contur. Ambele jude˛e sunt dornice s„ lucreze Ómpreun„, iar asta ∫i datorit„ oamenilor care Ón prezent se afl„ la conducerile consiliilor jude˛ene sau a celor dou„ municipii.

Œn acest moment, cred c„ a sosit timpul s„ con∫tientiz„m faptul c„ doar Ómpreun„ Aradul ∫i Timi∫oara vor avea ∫ansa unei dezvolt„ri economice pe termen lung, pentru c„ niciodat„ forurile europene la care dorim s„ accedem nu vor privi cu ochi buni comunit„˛ile dezbinate care lupt„ pentru interese proprii.

Cu adev„rat uni˛i am fost ∫i Ón 1989, atunci c‚nd comunismul a Óncercat s„ fac„ o uniformizare for˛at„ prin dictatur„ ∫i c‚nd ar„denii s-au al„turat timi∫orenilor p‚n„ la sacrificiul suprem. Atunci Óns„ am luptat Ómpreun„ pentru libertate, acum avem ∫ansa ca tot Ómpreun„ s„ cre„m lucruri at‚t de utile pentru urma∫ii celor care au luptat Ón Revolu˛ie, ∫i nu numai. Dac„ tot privim Ón urm„ ∫i c„ut„m pun˛i de leg„tur„, atunci mai putem s„ spunem c„ pentru ar„deni por˛ile Timi∫oarei academice au fost mereu deschise, form‚nd numero∫i intelectuali care ast„zi fac cinste Aradului.

A mai r„mas aproximativ o lun„ p‚n„ c‚nd contribuabilii pot s„ direc˛ioneze 2% din impozitul pe venit c„tre organiza˛ii nonguvernamentale, nonprofit — O.N.G.-uri.

Posibilitatea de a sprijini nemijlocit reprezentan˛ii societ„˛ii civile este binevenit„. Nu este numai o posibilitate de a ajuta cele mai dinamice organiza˛ii care Ó∫i asum„ un rol activ Ón societate, ci ∫i un indicator al for˛ei ∫i penetr„rii sociale a organiza˛iilor nonguvernamentale.

Totu∫i am constatat c„ sunt foarte pu˛ini oamenii care au aflat despre prevederile legale legate de posibilitatea de a dona 2% din impozitul pe venit. De∫i cauza este nobil„, ac˛iunea trece relativ neobservat„. Am aflat, st‚nd de vorb„ cu mai mul˛i reprezentan˛i ai O.N.G.-urilor, c„ aceste entit„˛i nu au, de cele mai multe ori, for˛a de a sus˛ine o campanie mediatic„ prin care s„ anun˛e cet„˛enii c„ le pot sprijini prin simpla completare a unui formular, f„r„ un efort financiar suplimentar.

Am cunoscut asocia˛ii care fac lucruri admirabile, Ón domenii extrem de sensibile, cum ar fi Óngrijirea persoanelor v‚rstnice sau a persoanelor cu handicap, protec˛ia copiilor sau combaterea consumului de stupefiante, zeci de oameni sufleti∫ti care se implic„ cu

foarte mult„ perseveren˛„ pentru a lumina via˛a semenilor lor ∫i care au nevoie de fonduri. Nu Ó∫i permit Óns„, din lipsa mijloacelor potrivite, o campanie masiv„ de promovare a unei campanii pentru dona˛iile de 2%. Œn anul 2005, doar 2,23% dintre rom‚ni au ales s„ sprijine O.N.G.-urile. Consider c„ autorit„˛ile centrale ∫i locale ar trebui s„ se implice mai serios Ón promovarea ∫i popularizarea op˛iunii de a direc˛iona 2% din venit spre organiza˛iile nonprofit. Œn absen˛a unei populariz„ri intense, posibilitatea care se ofer„ contribuabililor de a stimula cele mai active segmente ale societ„˛ii civile este un lucru doar pe jum„tate f„cut. Sunt Ónc„ prea multe cazuri Ón care oamenii fie nu au aflat Ónc„ Ón detaliu c„ au la Óndem‚n„ un astfel de instrument pentru a-i sprijini pe cei care se implic„ Ón activit„˛i nonprofit, fie nu au Ón˛eles foarte bine c„ nu li se cere o contribu˛ie suplimentar„ Ón acest sens.

Consider c„ este o responsabilitate important„ a autorit„˛ilor publice ∫i a noastr„ a tuturor s„ ducem p‚n„ la cap„t acest proiect ∫i s„ populariz„m a∫a cum se cuvine modalit„˛ile prin care contribuabilii pot s„ direc˛ioneze 2% din impozit pentru societatea civil„.

## îMi-e ru∫ine!“

Tot mai des mi-e ru∫ine. Mi-e ru∫ine de nepo˛ii mei, c„rora nu le pot explica ∫i pace de ce, dac„ nu-i frumos, toat„ lumea Ónjur„, url„ ∫i se ceart„. Mi-e ru∫ine de copiii mei obliga˛i s„ se adapteze, s„ supravie˛uiasc„ Óntr-un mediu social periculos, ostil, s„lbatic. Mi-e ru∫ine de b„tr‚na s„rman„, vecin„ de cartier, care poate m-a votat, m„car a∫a, pentru c„ m„ cunoa∫te, ∫i care a∫teapt„ mut„ l‚ng„ tarabele din pia˛„ s„ str‚ng„ bani de p‚ine ∫i medicamente din mil„.

Nu-i demagogie, chiar mi-e ru∫ine!

Politica rom‚neasc„, dominat„ de neru∫inare, nep„sare, ur„ ∫i intoleran˛„, desfigureaz„ ˛ara. Suntem obliga˛i s„ accept„m c„ bunul plac al celor care de˛in puterea este mai presus de lege. Suntem Ónv„˛a˛i c„ institu˛iile ∫i regulile democra˛iei nu conteaz„ Ón fa˛a interesului de partid sau de grup.

De 16 ani tr„im Óntr-o permanent„ criz„, Óntr-un dezechilibru epuizant. Privatiz„ri e∫uate, faliment„ri frauduloase, b„nci devalizate, corup˛ie generalizat„, baroni locali ∫i centrali, alegeri anticipate, solu˛ii imorale, fuziunea partidelor din Alian˛a D.A., disolu˛ia Alian˛ei — doar c‚teva din temele care monopolizeaz„ agenda public„ Óntr-o Rom‚nie condamnat„ parc„ la etern„ tranzi˛ie. Œn tot acest timp, fiecare partid, fiecare grup de interese ∫i-a r„cnit violent punctul de vedere, ignor‚nd legile, priorit„˛ile na˛ionale strategice ∫i problemele concrete ale rom‚nului.

Œn prezent, subiectele de maxim interes public sunt scandalul din C.N.S.A.S. ∫i Legea lustra˛iei. S„ le lu„m pe r‚nd.

La C.N.S.A.S., dilema Ticu Dumitrescu sau Turianu a paralizat activitatea institu˛iei. Transmisiuni Ón direct, Ónmorm‚nt„ri simbolice, manifesta˛ii de solidaritate, conferin˛e de pres„ deturnate. Acestea sunt activit„˛ile desf„∫urate de noul colegiu, care continu„ nociv tradi˛ia vechiului colegiu. Din punctul meu de vedere, alegerea unui ter˛ Ón func˛ia de pre∫edinte C.N.S.A.S. nu rezolv„ nimic. Separarea Ón tabere, conflictul deschis ∫i ostilitatea acut„ dintre membrii colegiului reprezint„ garan˛ii ferme ale e∫ecului.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006 Mi-a∫ fi dorit ca oricare dintre domnii Dumitrescu, Turianu, Boc sau T„riceanu s„ fi avut Ón˛elepciunea ∫i modera˛ia de a preveni acest conflict, de a accepta un compromis care s„ salveze reputa˛ia unei institu˛ii menite s„ descopere adev„rul ∫i s„ ne ajute s„ ne Ón˛elegem corect trecutul. Œns„ Óntr-o politic„ dominat„ de invectiv„ ∫i de Ónver∫un„ri extreme Ón˛elepciunea r„m‚ne un deziderat foarte Óndep„rtat.

## îŒnvierea lui Ticu“

Suntem Ón Postul Mare, Ón a∫teptarea miracolului suprem, Œnvierea Domnului, moment de medita˛ie, de pietate ∫i de c„in˛„. Umanitatea se preg„te∫te s„ Ónt‚mpine evenimentul divin prin cur„˛enie ∫i purificare fizic„ ∫i moral„. Faptele bune primeaz„. Se asum„ p„cate ∫i se repar„ gre∫eli f„cute din r„utate sau patim„.

Acum un an am asistat la Ónvierea lui Stolo, adus la via˛„ de c„tre cel care i-a luat locul la Cotroceni. Ast„zi tr„im clipele Ón„l˛„toare ale unui nou fenomen paranormal: Ticu a Ónceput s„ dea semne de vioiciune! E la fel de verde ca Ón vremea Ón care colinda drumurile forestiere din Vrancea, ˛inut at‚t de zbuciumat, Ónc‚t ∫i-a pus amprenta asupra caracterului ∫i comportamentului vajnicului lupt„tor Ómpotriva totalitarismului.

De la ∫coala vie˛ii a Ónv„˛at proverbul îcui pe cui se scoate“, a∫a c„ s-a pus voinice∫te pe treab„ mare Ón regim de ocna∫. S-a documentat la arhivele celui de al treilea Reich, a studiat oracolele din D„m„roaia ∫i ale Mamei Omida ∫i s-a ales cu o lege care Ói poart„ numele, iar la cei 78 de ani cu un post bine remunerat la Arhivele Securit„˛ii.

Mare veselie s-a produs Ón sufletul lui, pustiit de at‚ta ur„ acumulat„ Ómpotriva vechilor structuri. Acum vor vedea ei, Ómpricina˛ii, cine este ∫i ce poate Ticu! O s„-∫i blesteme zilele to˛i tor˛ionarii! Va fi ca Ón vremurile bune, c‚nd putea s„-∫i descarce amarul la Securitate ∫i s„ se bucure de patimile confra˛ilor lui de deten˛ie, c„rora le va dovedi din nou cine e ∫eful — nu al C.N.S.A.S., aceast„ inven˛ie modern„ care va dezbina societatea rom‚neasc„ pentru mult„ vreme ∫i va l„sa r„ni ad‚nci Ón multe familii.

Acum are sus˛inere din partea unui poet la fel de temperamental ∫i imprevizibil, care, pe l‚ng„ diploma de informator, are ∫i certificat de revolu˛ionar televizat. Este u∫or de recunoscut dup„ tunsoarea model Jilava ∫i dup„ alaiul de l„utari al celor Zece Pr„jini, care Ói Ónsenineaz„ zilele ∫i nop˛ile Ón drumurile pe care le str„bate c‚nd Ó∫i inspecteaz„ ∫i Ó∫i m„soar„ la pas mo∫iile. Care mo∫ii? P„i, crede˛i c„ degeaba a f„cut el Revolu˛ia?! C„ s-a luptat p‚n„ ∫i cu terori∫tii, care de ru∫ine au disp„rut Ón neant, de unde au ∫i venit.

## îMisterele banilor europeni“

Œntre multele ∫i marile contradic˛ii care agreseaz„ zilnic mentalul colectiv se afl„ ∫i problema banilor europeni aloca˛i ˛„rii noastre.

Unii cet„˛eni se Óntreab„ ce i-o fi g„sit pe str„ini s„-∫i risipeasc„ resursele financiare pe rom‚ni. N-or avea ce face cu banii pe la ei pe acolo ori aici se ascunde altceva dec‚t un gest caritabil fa˛„ de o ˛ar„ n„p„stuit„? Omul simplu este ∫i el capabil de reflec˛ie ∫i Ó∫i pune Óntreb„ri legitime. Chiar a∫a, s„ ni se ofere nou„ at‚ta b„net f„r„ s„ ni se cear„ nimic Ón schimb? Unii, ∫i mai suspicio∫i, constat„ c„ nu mai avem ciment rom‚nesc, c„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006 le-am dat altora fabricile, cu relieful de calcar cu tot, nou„ r„m‚n‚ndu-ne doar noxele, praful de pe str„zi ∫i de pe tob„, c„ nu mai avem o˛el, petrol, gaze, re˛ele electrice, mine de aur, pe care le-am dat altora: francezi, germani, austrieci, anglo-indieni ∫i a∫a mai departe.

Ei! nu-i nimic, dac„ n-am fost Ón stare s„ le administr„m noi, las„ s„ le exploateze al˛ii! Bine Ón schimb c„ ne dau nou„ banii f„cu˛i gata cu care s„ ne dezvolt„m...

Da. Dar rom‚nii de r‚nd r„m‚n Ón continuare nedumeri˛i ∫i nedumerirea lor cea mai mare este c„ din uria∫ele sume puse la dispozi˛ie de Uniunea European„ nu se prea vede mare lucru Ón via˛a lor. Asta pe de o parte.

Iar, pe de alta, sunt ∫i mai nedumeri˛i Ón leg„tur„ cu modul de accesare a fondurilor europene. Œn timp ce suntem mereu critica˛i pentru slaba capacitate de absorb˛ie ∫i coeficientul mic de accesare a banilor europeni, numero∫i cet„˛eni Óntreab„ peste tot, la televiziune, la linia verde, la M.I.E., la direc˛iile agricole, la prim„rii, prefecturi, birouri parlamentare, cum s„ fac„ s„ primeasc„ ∫i ei bani, bani pentru ap„ Ón comun„, pentru drumuri, poduri ∫i pun˛i, pentru agroturism, pentru ferme zootehnice, firme de industrializare a legumelor, fructelor, laptelui, c„rnii, cerealelor etc., etc. Vin caravanele cu informa˛ii de la centru ∫i oamenii r„m‚n mai nedumeri˛i dec‚t Ónainte. Nimeni nu prime∫te informa˛ii ∫i Óndrum„ri clare de nic„ieri. Mai afl„ din surse folclorice, pe cale oral„, c„ unii, av‚nd ceva pile de partid la putere, ar beneficia de fonduri comunitare.

îInunda˛iile ∫i Ónmul˛irea primarilor Alian˛ei D.A.“ Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

™irul inunda˛iilor care lovesc ˛ara noastr„ pare s„ nu se mai termine. Previziunile speciali∫tilor includ apari˛ia unor noi dep„∫iri semnificative ale cotelor de inunda˛ii pe Óntreg parcursul rom‚nesc al Dun„rii.

Œn acest timp, autorit„˛ile noastre se laud„ c„ sunt preg„tite s„ fac„ fa˛„ efectelor inunda˛ilor. Am fi poate tenta˛i, din diverse motive, s„ contrazicem aceste afirma˛ii

ale guvernan˛ilor. Ei bine nu, nu o s„ o facem! Motivul? Guvernul are dreptate, este preg„tit. Din ce punct de vedere este Óns„ problema.

Mai precis, Guvernul este preg„tit din nou s„ aloce cu generozitate fonduri destinate remedierii pagubelor produse Ón zonele calamitate, Óns„ numai prin firme proprii sau ale apropia˛ilor actualei puteri. ™i, Ón orice caz, de aceste sume vor beneficia ca ∫i Ón toamna anului trecut numai localit„˛ile care au primari ai Alian˛ei. Vorba aceea: e∫ti portocaliu, ai parte, e∫ti albastru, f„-te portocaliu sau stai Ón ap„ p‚n„ la g‚t!

Nu este un secret pentru nimeni c„ extraordinarelor presiuni exercitate asupra ale∫ilor locali ai P.S.D. li s-au ad„ugat, pentru ale∫ii din zonele calamitate, momirea cu promisiuni privind refacerea pagubelor doar Ón schimbul trecerii ale∫ilor la P.D. sau P.N.L.

Domnilor guvernan˛i,

Oare c‚t ve˛i mai profita de necazurile acestor cet„˛eni at‚t de greu Óncerca˛i de soart„? C‚t de jos pute˛i s„ v„ cobor‚˛i pentru a v„ cre∫te influen˛a ∫i a v„ m„ri averile? Vi se pare normal s„ Ói considera˛i prioritari pentru desp„gubiri ∫i refaceri de infrastructur„ numai pe cet„˛enii care ∫i-au ales Ón fruntea lor un primar al Alian˛ei? Sau s„ condi˛iona˛i orice ajutor de afilierea ale∫ilor locali la partidele dumneavoastr„? Cum mai r„m‚ne cu egalitatea Óntre cet„˛eni, ce s„ mai vorbim de celelalte drepturi ∫i valori democratice pe care v-a˛i obi∫nuit s„ le c„lca˛i Ón picioare?

Cerem Guvernului s„ renun˛e la dirijarea fondurilor destinate zonelor calamitate c„tre clientela sa politic„, s„ renun˛e la astfel de forme de ∫antaj asupra ale∫ilor locali ai P.S.D. ∫i s„ prezinte Ón fa˛a Parlamentului un raport detaliat privind destina˛ia fondurilor pentru zonele calamitate.

îLegea Ticu ∫i Legea lustra˛iei, dou„ ac˛iuni care atenteaz„ grav la siguran˛a na˛ional„ a Rom‚niei“

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Doresc s„ v„ prezint unele aspecte de principiu prin care s„ demonstrez c„ aceste ac˛iuni contravin grav siguran˛ei na˛ionale.

™i anume, orice ˛ar„ din lume, indiferent c„ se nume∫te Rom‚nia, S.U.A., Rusia, Fran˛a, Anglia, China sau Bangladesh, are nevoie de servicii de informa˛ii, ele fiind apreciate pretutindeni ca fiind un r„u necesar. Œntr-adev„r, ele reprezint„ sistemul imunitar al unui stat, pentru c„ a∫a cum Ón corpul omenesc exist„ anticorpi prin care organismul lupt„ pentru a elimina microbii cauzatori de boli, tot a∫a un serviciu de informa˛ii lupt„ pentru a depista, contracara ∫i anihila du∫manii unei ˛„ri, fie c„ ac˛ioneaz„ din interior, fie c„ o face din exterior.

Ceea ce vin acum s„ fac„ aceste dou„ acte normative nu reprezint„ altceva dec‚t anihilarea acestor anticorpi. Mai precis, toate serviciile de informa˛ii, de la Ónceputuri ∫i p‚n„ ast„zi, indiferent de evolu˛ia mijloacelor tehnice, s-au bazat pe lucrul cu oamenii. Altfel spus, principalul mijloc de lucru al oric„rui serviciu secret, fie c„ s-a numit S.S.I., Securitate, S.R.I. sau S.I.E., Mossad, C.I.A., F.B.I., M.I.5 sau M.I.6, K.G.B. ori F.S.B., a fost ∫i r„m‚ne munca cu agentura, adic„ cu informatori ∫i colaboratori sau orice alt„ denumire ar avea Ón nomenclatura proprie a serviciilor respective persoanele care furnizeaz„ informa˛ii. Ace∫tia reprezint„ baza sau

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006 sursa oric„ror informa˛ii Ón identificarea, cunoa∫terea ∫i prevenirea oric„ror fapte de natur„ s„ aduc„ atingere siguran˛ei na˛ionale.

Or, ceea ce se dore∫te s„ se realizeze prin intermediul acestor dou„ acte normative nu este altceva dec‚t limitarea sau chiar distrugerea acestei metode clasice de culegere de informa˛ii, pentru c„ nic„ieri nu se face diferen˛a necesar„ ∫i obligatorie Óntre furnizarea de informa˛ii de siguran˛„ ∫i dela˛iunea murdar„, condamnabil„ Ón orice regim.

La ora actual„, Ón condi˛iile Ón care, toat„ ziua bun„ ziua, pe mai toate canalele media, nu se vorbe∫te altceva dec‚t despre informatori, colaboratori, deconspirare etc., este foarte greu pentru orice ofi˛er de informa˛ii Óncadrat Ón serviciile secrete ale ˛„rii s„ mai utilizeze acest mijloc de munc„ specific. A devenit aproape imposibil s„ se mai apeleze la unii agen˛i mai vechi ∫i foarte buni, care sunt Ónc„ activi, Ón condi˛iile Ón care ei sunt supu∫i oprobriului public ∫i c‚nd stau Ón permanen˛„ cu sabia lui Damocles deasupra capului, tem‚ndu-se c„ vor fi deconspira˛i, iar via˛a lor va fi Ón pericol.

S„pt„m‚na trecut„ s-au Ónregistrat atacuri f„r„ precedent la adresa P.N.L., a premierului T„riceanu ∫i a actului de guvernare Ón care sunt implica˛i mini∫tri ∫i secretari de stat liberali.

Principalul vector al acestor atacuri a fost ∫eful statului, iar acuza˛iile proferate nu au fost deloc diferite de cele deja clasice venite din zona C. V. Tudor, P.S.D. sau Gigi Becali.

Este necesar ca orice om de bun„-credin˛„ s„-∫i pun„ o serie de Óntreb„ri. Ce a determinat aceste atacuri f„r„ precedent, de ce acum ∫i, nu Ón ultim„ instan˛„, ce se urm„re∫te? Am s„ Óncerc s„ dau punctual r„spunsuri la aceste Óntreb„ri.

P.N.L. a Ónceput Ónc„ din luna februarie a acestui an s„ deranjeze. Œn primul r‚nd, pentru c„ nu a fost de acord Ón totalitate cu pachetul de legi privind siguran˛a na˛ional„. Nu a fost de acord Ón ceea ce prive∫te ilegalitatea modalit„˛ii de legiferare — nici serviciile secrete ∫i nici C.S.A.T. nu au calitatea de legiuitor — ∫i nici cu restr‚ngerea unor drepturi ∫i libert„˛i democratice prev„zute de unele din legile din pachet.

P.N.L. a Ónaintat Ón Parlament ∫i a sus˛inut f„r„ nici o rezerv„ cele dou„ legi, a C.N.S.A.S. ∫i a lustra˛iei, care au ca finalitate condamnare comunismului, a abuzurilor fostei Securit„˛i ∫i, Ón ultim„ instan˛„, purificarea moral„ a clasei politice.

P.N.L. este pe punctul de a finaliza extrem de delicata problem„ a desp„gubirii fo∫tilor proprietari, care, din motive obiective sau subiective, nu-∫i mai pot reprimi Ón natur„ fostele propriet„˛i funciare sau imobiliare.

Aceste 3 puncte esen˛iale at‚t pentru cet„˛enii Rom‚niei Ón sine, c‚t ∫i pentru parcursul integr„rii sunt cele care au declan∫at valul de atacuri din toate direc˛iile asupra P.N.L., a premierului ∫i a mini∫trilor liberali.

Se poate spune, f„r„ echivoc, c„ exist„ persoane care doresc s„ introduc„, sub umbrela declarativ„ a democra˛iei, o component„ poli˛ieneasc„ a statului. De asemenea, se poate trage concluzia c„ s-a l„rgit paleta celor care se opun deconspir„rii fostei Securit„˛i ∫i a condamn„rii comunismului. Nu conteaz„ dac„, la nivel declarativ, unele personalit„˛i politice declar„ c„ doresc condamnarea comunismului. Conteaz„ cum v„d aplicarea Ón practic„ a acestei condamn„ri.

îfiara trece printr-o criz„ profund„“

Este mai mult dec‚t evident c„ ˛ara noastr„ traverseaz„ cea mai profund„ criz„ politic„ ∫i institu˛ional„ de dup„ a∫a-zisa revolu˛ie din 1989.

NeÓn˛elegerile dintre Traian B„sescu ∫i C„lin Popescu-T„riceanu, respectiv dintre P.D. ∫i P.N.L., dau pe zi ce trece semnele unei desp„r˛iri definitive. Pe de alt„ parte, actualul context interna˛ional, Ón care, dup„ un raport de ˛ar„ echivoc, Uniunea European„ ne va trece strada cu for˛a, primindu-ne la 1 ianuarie 2007 Ón r‚ndul membrilor ei, am‚n„ pentru moment solu˛ia alegerilor anticipate. Nimic nu mai este respectat Ón aceast„ ˛ar„, nici Parlamentul, nici Constitu˛ia, nici cele mai elementare reguli ale democra˛iei.

Pe fondul unei s„r„ciri Óngrozitoare a popula˛iei, cresc tensiunile sociale, apar r„bufniri, deocamdat„ izolate, ce se pot coagula oric‚nd Óntr-o revolt„ de mas„. Œngrijoreaz„ nu numai fenomenul infrac˛ional, dar Rom‚nia tr„ie∫te Óntr-o atmosfer„ de tensiune ∫i de violen˛„, Ón fa˛a c„reia autorit„˛ile par neputincioase.

Pe de alt„ parte, a sporit alarmant datoria extern„, ajuns„ ast„zi la 36 miliarde de dolari. ™i asta Ón condi˛iile Ón care Ceau∫escu nu numai c„-∫i pl„tise toate obliga˛iile, dar ne l„sase mo∫tenire crean˛e Ónsum‚nd c‚teva miliarde de dolari; acestea explic„, Óntre altele, Ómbog„˛irea peste noapte a at‚tor profitori ai tranzi˛iei.

Cresc datoriile, Ón condi˛iile Ón care produc˛ia industrial„ scade la un procent. Belarusul, despre care occidentalii spun c„ reprezint„ ultima dintre dictaturile Europei, asigur„ o cre∫tere economic„ anual„ de peste 8%.

Pl„tim cel mai scump pre˛ la gazul metan, cele mai mari dob‚nzi la sumele Ómprumutate, import„m produse agricole, l„s‚nd culturile autohtone s„ se Ónece Ón b„l˛ile nep„s„rii. Nu mai producem utilaje agricole, semin˛ele ∫i Óngr„∫„mintele sunt din import. Totul este foarte scump, astfel Ónc‚t ∫i cei mai buni gospodari ai satelor se afl„ Ón imposibilitatea de a-∫i lucra p„m‚ntul.

Œn acela∫i timp, cum recunosc Ón∫i∫i liderii occidentali care au tr„it ∫ocul euro, impactul noii monede va fi pentru noi aproape devastator. Revenind la actualul moment politic, cu un Traian B„sescu ce pare a fi din ce Ón ce mai captiv Óntre propria Alian˛„, serviciile secrete ∫i pretinsa societate civil„, îsolu˛ia“ pare, Óntr-adev„r, un Guvern P.D.—P.S.D.—U.D.M.R., cu un Adrian N„stase recuperat foarte repede, posibil viitor ministru de externe al Rom‚niei, ∫i un premier tehnocrat, agreat de toate cele 3 partide ∫i de Palatul Cotroceni.

îOrgoliul lor urma s„ ne coste 100 de miliarde“

Cei de la guvernare se cred imuni ∫i at‚t de importan˛i Ón ochii electoratului Ónc‚t au pierdut demult ∫i, cred, definitiv sim˛ul realit„˛ii.

™i cum orgoliul e cel care na∫te cele mai stupide r„zboaie, zilele acestea am asistat la o demonstra˛ie a orgoliului ∫i luptei pentru putere de un cinism cutremur„tor pentru locuitorii jude˛ului Bistri˛a-N„s„ud. Chiar dac„ Óncerc„rile Alian˛ei au e∫uat prin necunoa∫terea integral„ e legilor, vreau totu∫i s„ prezint situa˛ia, pentru a demonstra Ónc„ o dat„ c‚t de pu˛in conteaz„ electoratul ∫i banii publici pentru un grup ce ∫i-a uitat menirea ∫i are priorit„˛i ridicole comparativ cu nevoile reale ale popula˛iei.

Consiliul Jude˛ean Bistri˛a-N„s„ud, odat„ Ónf„ptuit Ón 2004, a devenit un teren de lupt„, Ón care consilierii unei Alian˛e ce Ó∫i c‚nt„ sf‚r∫itul s-au dat Ón spectacol, prin ∫antaj, strig„te, p„r„sirea s„lii de ∫edin˛„, boicotarea lucr„rilor, singura lor preocupare fiind distrugerea prin orice mijloace a pre∫edintelui care a avut suficient„ verticalitate s„ nu le fac„ jocurile.

Au avut majoritatea, au putut lua decizii pentru electorat Ón func˛ie de Programul de guvernare, dar visul mare nu era rezolvarea problemelor jude˛ului, ci ocuparea postului de pre∫edinte la care t‚njeau ∫i pentru care f„ceau scenarii peste scenarii. Dovad„ la aceste afirma˛ii stau cele 17 procese intentate pre∫edintelui consiliului jude˛ean, procese pe care le-au pierdut ∫i prin care s-a dovedit c„ nici pic„tura chinezeasc„ nu le este favorabil„. Œn contextul Ón care jude˛ul se confrunta cu probleme mari Ón ce prive∫te infrastructura, alimentarea cu ap„, gaze, reabilit„ri de ∫coli ∫i prim„rii, ∫i-au irosit energia doar Ón g„sirea scenariului potrivit de Ónl„turare a pre∫edintelui care nu Ómbr„ca haine portocalii.

V„z‚nd c„ jocurile lor se lovesc de zidurile legalit„˛ii, au apelat la o solu˛ie cinic„ pentru electoratul bistri˛ean, cinic„ prin costurile care s-ar fi impus din bugetul jude˛ului: s-au g‚ndit s„ demisioneze Ón bloc, pentru a dizolva consiliul jude˛ean, for˛‚nd astfel organizarea alegerilor anticipate.

De aceast„ dat„ au pierdut definitiv, gestul lor fiind blocat de Legea nr. 67, art. 92 alin. 10, care prevede ce se Ónt‚mpl„ atunci c‚nd locurile de consilieri jude˛eni devin vacante. Locul celor demisiona˛i a fost luat de

îVizita Grupului parlamentar de prietenie Rom‚nia— Republica Islamic„ Pakistan Ón aceast„ ˛ar„“

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Œn perioada 1—6 aprilie anul curent, Grupul parlamentar de prietenie Rom‚nia—Republica Islamic„ Pakistan a efectuat o vizit„ oficial„ de lucru.

Astfel, grupul parlamentar a avut Ónt‚lniri cu urm„torii Ónal˛i oficiali pakistanezi: domnul Makhdoom Khurso Bakhtiar, ministrul de stat pentru afaceri externe; domnul Sardar Muhamma Yaqub, vicepre∫edintele Adun„rii Na˛ionale; domnul general-locotenent Khalid Maqbool, guvernatorul provinciei Punjab; domnul Sardar Shaukat Hussain Mazari, vicepre∫edintele Adun„rii Provinciale Punjab; domnul Mian Khurshid Mahmud Kasuri, ministrul federal al afacerilor externe; domnul Mohammednian Soomro, pre∫edintele Senatului pakistanez.

Œn cadrul acestei vizite, am discutat despre rela˛iile politice bilaterale, partea rom‚n„ ∫i pakistanez„ exprim‚ndu-∫i satisfac˛ia Ón leg„tur„ cu revigorarea dialogului dintre cele dou„ ˛„ri. Ne-am ar„tat interesa˛i de faptul c„ Pakistanul poate constitui o poart„ deschis„ spre ˛„rile din Asia ∫i acest lucru datorit„ faptului c„ de aceast„ ˛ar„ ne leag„ 4 decenii de prietenie. De asemenea, ne-am ar„tat Óncrederea c„ vizita ∫i convorbirile prilejuite de prezen˛a Ón Pakistan a delega˛iei parlamentare rom‚ne vor fi utile pentru viitorul rela˛iilor bilaterale.

Au fost abordate discu˛ii cu privire la rela˛iile economice ∫i comerciale, subliniind trendul pozitiv al schimburilor de acest fel, care au atins Ón 2005 un total de 60 de milioane de dolari. Rom‚nia are o ofert„ destul de bogat„ Ón ceea ce prive∫te principalele produse de export c„tre Pakistan, ∫i anume produse de industrie chimic„, echipamente de transport, echipamente complexe pentru investi˛ii, produse ale industriei de ap„rare. Exist„ posibilitatea colabor„rii Ón domeniile hidro ∫i termoenergetic, Ón special cu expertiza tehnic„ rom‚neasc„, precum ∫i pentru dezvoltarea re˛elelor de cale ferat„.

Œn ceea ce prive∫te problemele interna˛ionale de actualitate, am transmis aprecierea Rom‚niei fa˛„ de

voin˛a politic„ demonstrat„ de Pakistan Ón abordarea problemei combaterii terorismului. De asemenea, am salutat determinarea de care dau dovad„ Pakistanul ∫i India Ón continuarea dialogului politic bilateral viz‚nd solu˛ionarea problemelor aflate Ón disput„.

îRaport asupra celei de-a 26-a Reuniuni a Comisiei pe probleme culturale, educa˛ionale ∫i sociale a Adun„rii Parlamentare pentru Cooperare Economic„ la Marea Neagr„“

Stima˛i colegi,

Œn cadrul declara˛iei de ast„zi voi face o scurt„ informare asupra particip„rii delega˛iei parlamentare rom‚ne la Reuniunea Comisiei pe probleme culturale, educa˛ionale ∫i sociale a Adun„rii Parlamentare pentru Cooperare Economic„ la Marea Neagr„, eveniment desf„∫urat la Belgrad, Ón perioada 5—6 aprilie 2006.

Agenda comisiei a avut ca principal subiect de dezbatere dialogul Óntre culturi ca mijloc de construire a Óncrederii Óntre na˛iuni. Alegerea acestei tematici a fost f„cut„ Ón contextul actual al unei intense promov„ri la nivel global a dialogului intercultural, dar mai ales ca urmare a unui interes deosebit al Adun„rii Parlamentare pentru aceast„ problematic„, dat„ fiind diversitatea cultural„ a regiunii M„rii Negre ∫i dificult„˛ile cu care aceasta continu„ s„ se confrunte din cauza diferen˛elor de ordin etnic ∫i religios Óndeosebi.

Œn conformitate cu procedurile de lucru, comisia a adoptat recomandarea ∫i raportul asupra dialogului Óntre culturi ca mijloc de construire a Óncrederii Óntre na˛iuni, proiecte care vor fi supuse discu˛iei ∫i adopt„rii de c„tre adunarea general„ din var„ a Adun„rii Parlamentare, pentru a deveni documente de referin˛„ pentru parlamentele ∫i guvernele ˛„rilor membre.

Œnc„ de la instituirea sa, Adunarea Parlamentar„ pentru Cooperare Economic„ la Marea Neagr„ a acordat o aten˛ie deosebit„ dezvolt„rii cooper„rii culturale Óntre ˛„rile membre, pentru a face s„ evolueze democra˛ia cultural„ Ón regiunea M„rii Negre. Œn acest scop a elaborat ∫i promovat o serie important„ de documente ∫i ini˛iative de specialitate Ón domeniul educa˛iei, ∫tiin˛ei, mass-mediei ∫i turismului. Demersuri au fost Óntreprinse ∫i Ón scopul promov„rii ∫i conserv„rii tradi˛iilor ∫i patrimoniului na˛ional-cultural, Ón special Ón ˛„rile din regiune, Ón care schimb„rile socio-economice ∫i dificult„˛ile perioadei de tranzi˛ie au diminuat rolul chestiunilor culturale Óntre celelalte priorit„˛i na˛ionale.

Ca realiz„ri concrete, Adunarea a reu∫it Ónfiin˛area la Bucure∫ti Ón 1993 a Universit„˛ii îM„rii Negre“, urmat„ de Ónfiin˛area Ón 1997 a re˛elei de universit„˛i ale îM„rii Negre“, institu˛ii care au ca misiune promovarea valorilor europene ∫i impulsionarea cooper„rii academice la nivel regional. Œn vederea promov„rii prieteniei ∫i cooper„rii Ón ceea ce prive∫te t‚n„ra genera˛ie, Adunarea Parlamentar„ a sus˛inut Ónfiin˛area la Moscova a Alian˛ei Culturale a M„rii Negre ∫i a furnizat asisten˛a financiar„ pentru organizarea a dou„ edi˛ii ale Festivalului de copii ∫i tineret al statelor membre ale organiza˛iei.

îCe fac fo∫tii securi∫ti ∫i comuni∫ti dintre noi“

Chiar dac„ tr„im cu impresia c„ Ón 1989 s-a schimbat un regim, m„ tem c„ ne Ón∫el„m amarnic. De∫i la nivel declarativ cu to˛ii am devenit democra˛i ∫i capitali∫ti, ar fi interesant de v„zut ce s-a Ónt‚mplat cu fo∫tii securi∫ti ∫i cu nomenclatura fostului regim.

Chiar dac„ avem mult mai multe partide dec‚t ar fi cazul, nu trebuie s„ ne am„gim cu g‚ndul c„ vechiul P.C.R. a murit total. Traducerea unui partid Ón via˛a real„ este capitalul uman de care dispune. P.C.R.-ul nu mai exist„ ca organiza˛ie, dar majoritatea celor care au f„cut parte din acest partid Ónc„ g‚ndesc ∫i ac˛ioneaz„ ca pe vremea faimoaselor congrese ∫i se afl„ Ón mod convenabil Ón structuri cheie din stat. De fapt, nu s-a schimbat nimic la nivel mental. Nomenclatura, e∫alonul doi, a Ónlocuit privilegiile prin care aveau exclusivitate la alimentele care se g„seau doar la cantina partidului sau la plec„ri Ón str„in„tate cu privilegiile de a privatiza ∫i a nu pl„ti, de a ob˛ine monopol economic ∫i de a-l p„stra cu orice pre˛.

Dac„ Ónainte de ’89 Securitatea ajunsese s„ v‚neze membrii partidului care o Ónfiin˛ase, dup„ ’89 s-a produs marea Ómp„care, sub idealul comun de a nu l„sa Rom‚nia pe m‚inile golanilor care au tr„it cu impresia c„ au f„cut o revolu˛ie. Aceast„ strategie a avut succes, deoarece infiltrarea acestora Ón sistem este total„. Putem Óncepe cu cei mai insignifian˛i func˛ionari publici care Ónc„ a∫teapt„ pachetul de ˛ig„ri ∫i cafeaua, primari, consilieri locali, membri Ón consilii de administra˛ie, membri de partid, angaja˛i Ón ministere, parlamentari.

Avantajele erau clare: ∫i comuni∫tii, ∫i securi∫tii aveau informa˛iile necesare s„ p„streze ∫i s„ acumuleze capital ∫i func˛ii Ón noul ∫i t‚n„rul stat democratic rom‚n. Œn concluzie, s-a creat o suprastructur„ format„ din oameni infiltra˛i Ón absolut toate structurile statului, care lucreaz„ meticulos, Ón mod organizat, folosindu-se de informa˛ii privilegiate, fonduri, spre propriul lor interes.

Ne-au trebuit 17 ani ca s„ Ón˛elegem s„ ne g‚ndim la o primenire moral„ a Rom‚niei. Toate ˛„rile din fostul bloc comunist au reu∫it s„-i Óndep„rteze pe cei care au

f„cut parte din structurile de conducere ale partidului la scurt timp dup„ schimbarea regimului ∫i acest lucru le-a asigurat credibilitate interna˛ional„, acces la fonduri externe ∫i, Ón ultim„ instan˛„, dezvoltare rapid„. Œn acest timp, Rom‚nia a fost obligat„ s„ se vad„ izolat„ Ón Europa pentru a doua oar„ din cauza mineriadelor ∫i a evenimentelor de la T‚rgu-Mure∫.

Un eveniment foarte important a avut loc Ón weekend-ul care tocmai s-a sf‚r∫it, Ziua interna˛ional„ a romilor, ocazie cu care transmit salut„ri tuturor reprezentan˛ilor acestei etnii.

Profit de aceast„ ocazie pentru a trage un mare semnal de alarm„.

Œn Rom‚nia exist„ un num„r de aproximativ 2,5 milioane de cet„˛eni romi, chiar dac„ num„rul acestora oficial este de 500.000. Dintr-un calcul simplu rezult„ c„ exist„ a∫adar 2 milioane de cet„˛eni romi rom‚ni, neÓnregistra˛i Ón eviden˛ele popula˛iei, care nu posed„ acte de identitate, nu pot beneficia de ajutoarele sociale acordate de stat ∫i nu reprezint„ o for˛„ de munc„ legal„ Ón Rom‚nia.

™i de aici se nasc tot felul de Óntreb„ri. C‚˛i dintre ace∫ti romi merg la ∫coal„? C‚˛i dintre ace∫tia au posibilitatea de a Ónv„˛a o meserie prin intermediul c„reia s„ se poat„ Óntre˛ine, dar s„ poat„ contribui ∫i la bugetul de stat? Care este nivelul de educa˛ie sanitar„ al unui num„r at‚t de important de romi?

Sunt sigur c„ aceste Óntreb„ri nasc r„spunsuri care Óngrozesc orice persoan„ responsabil„. Consider a∫adar esen˛ial„ sporirea eforturilor tuturor, ∫i aici nu m„ refer doar la autorit„˛ile statului, Ón a contribui la reintegrarea social„ a romilor din Rom‚nia.

™i asta pentru c„, de∫i suntem obi∫nui˛i s„ vorbim despre problemele cu care se confrunt„ ace∫tia, pu˛in dintre noi se g‚ndesc c„ un num„r at‚t de important de persoane are foarte multe de oferit Óntr-o ˛ar„ aflat„ Ón tranzi˛ia c„tre Comunitatea European„.

îParlamentul Rom‚niei poate contribui mai mult pentru intrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„“

Domnule pre∫edinte, Doamnelor deputate, Domnilor deputa˛i,

Œntruc‚t recent am primit al treilea raport despre Rom‚nia adoptat de Comisia European„ Ómpotriva rasismului ∫i intoleran˛ei, mi-am luat Óng„duin˛a s„ prezint declara˛ia politic„ pe care am intitulat-o îParlamentul Rom‚niei poate contribui mai mult pentru intrarea Rom‚nia Ón Uniunea European„“.

Œnainte de prezentarea unor recomand„ri principale con˛inute Ón raport, doresc s„ v„ informez c„ aceast„ comisie a fost Ónfiin˛at„ de Consiliul Europei ca o organiza˛ie independent„ de monitorizare a drepturilor

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006 omului, cu specializare asupra problemelor legate de rasism ∫i intoleran˛„. Membrii comisiei sunt persoane independente ∫i impar˛iale, care au fost alese de Consiliul Europei prin luarea Ón considerare a autorit„˛ii lor morale, ∫i recunoscute Ón probleme de rasism, xenofobie, antisemitism ∫i intoleran˛„.

Specificul programului de lucru al acestei comisii Ól constituie faptul c„ analiza situa˛iei privitoare la rasism ∫i intoleran˛„ se realizeaz„ pentru fiecare din statele membre ale Consiliului Europei. Œn baza informa˛iilor ∫i concluziilor desprinse, membrii comisiei formuleaz„ sugestii ∫i propuneri viz‚nd Ómbun„t„˛irea situa˛iei din ˛ara respectiv„.

Pornind de la recomand„rile cuprinse Ón acest raport, apreciem c„ Parlamentul Rom‚niei poate ∫i trebuie s„ ac˛ioneze Ón direc˛ii cum sunt:

— includerea Ón Constitu˛ia Rom‚niei a unei prevederi referitoare la restric˛ionarea libert„˛ii de expresie, adunare ∫i asociere, cu scopul de a combate rasismul;

— adoptarea Legii privind cultele ∫i libertatea religioas„ Ón Rom‚nia, consult‚ndu-se Ón prealabil toate religiile ∫i asocia˛iile religioase;

— adoptarea Legii statutului minorit„˛ilor na˛ionale, Ón care s„ fie cuprins ∫i dreptul minorit„˛ilor na˛ionale de a-∫i alege reprezentan˛i politici la nivel local, Ón condi˛ii similare cu dreptul popula˛iei majoritare ∫i Ón deplin„ concordan˛„ cu principiile democratice ale pluralismului politic;

îIncon∫tien˛a autorit„˛ilor locale — cea mai mare problem„ a cet„˛enilor“

Dup„ ce Ón anul 2005 apele au acoperit aproape Óntreaga ˛ar„, se pare c„ ∫i Ón acest an Rom‚nia nu a sc„pat de urgia apelor. Œn ciuda tuturor avertismentelor, at‚t ale autorit„˛ilor centrale, c‚t ∫i ale speciali∫tilor Ón meteorologie ∫i hidrologie, autorit„˛ile locale au ignorat din p„cate Ónc„ o dat„ soarta popula˛iei, popula˛ie la care din 4 Ón 4 ani se Óntorc pentru a-i cere votul ∫i Óncrederea, cu promisiuni care nu se vor Óndeplini niciodat„.

Problema nu este numai a administra˛iilor locale. Poate mult mai important„ este atitudinea autorit„˛ilor centrale, care nu iau m„suri punitive Ómpotriva celor care nu respect„ pu˛inul avut al popula˛iei ∫i nici via˛a celor mul˛i.

Œn luna martie a acestui an, mai multe localit„˛i, at‚t din jude˛ul Cluj, c‚t ∫i din restul ˛„rii, au fost afectate de inunda˛ii. Œn plus, cei mai mul˛i dintre locuitorii din Banat ∫i Moldova care ∫i-au pierdut casele Ón urma inunda˛iilor din anul trecut nu au reu∫it s„ Ó∫i reconstruiasc„ locuin˛ele nici m„car cu ajutorul statului.

™i se pare c„ necazurile oamenilor nu se opresc aici. Potrivit speciali∫tilor, lunile aprilie, mai ∫i iunie vor fi bogate Ón precipita˛ii care vor conduce la noi inunda˛ii ∫i tot Ón acelea∫i zone. Mai mult dec‚t at‚t, locuitorii din zonele cu risc ridicat de inunda˛ii nu Ó∫i pot asigura nici casele ∫i nici culturile, deoarece se lovesc de zidul societ„˛ilor de asigur„ri, care nu Óncheie poli˛e pentru cei afla˛i Ón astfel de situa˛ii.

Œn aceste condi˛ii, ce le r„m‚ne oamenilor de f„cut? S„ se mute Ón alte p„r˛i ar fi solu˛ia autorit„˛ilor centrale, dar unde ∫i cu ce bani s„-∫i ridice o nou„ locuin˛„?

îPolitica ∫colar„ ∫i copiii capabili de performan˛„ din mediul rural“

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Dificult„˛ile materiale deosebite ale familiilor de la sate cu venituri foarte mici constituie o cauz„ important„ a subrealiz„rii ∫colare a copiilor cu posibilit„˛i intelectuale personale de excep˛ie.

Condi˛iile locale nu asigur„ accesul la o dezvoltare ∫i o educa˛ie de calitate copiilor capabili din mediul rural. Mul˛i dintre elevii foarte buni nu se pot Ónscrie s„ urmeze o ∫coal„ Óntr-un ora∫ sau nu se pot Ónscrie la licee. S„r„cia ∫i mediul Ón care tr„iesc sunt dou„ cauze importante, deoarece sunt multe familii Ón mediul rural pentru care singura surs„ financiar„ sunt aloca˛iile propriilor copii.

Atingerea cotelor de performan˛„ pentru care ace∫tia au capacit„˛i Ónn„scute sau dob‚ndite poate fi asigurat„ dac„ acestor copii li se creeaz„ condi˛ii de studiu ∫i educa˛ie corespunz„toare. Consider„m c„ pentru Óncurajarea valorilor ∫i promovarea unor talente Ónn„scute, nici un efort al comunit„˛ii ∫i statului rom‚n nu este prea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006 mare, Ón a acorda asisten˛„ material„ ∫i educativ„ copiilor dota˛i intelectual din mediul s„tesc.

Elevii dota˛i, absolven˛i de clasa a IV-a din satele Rom‚niei pot fi selecta˛i Ón urma unor teste care stabilesc coeficientul de inteligen˛„ ∫i Ón baza unei anchete sociale care s„ constate situa˛ia material„ precar„. Activitatea de selec˛ie, coordonat„ de inspectoratul ∫colar jude˛ean ∫i realizat„ de speciali∫tii de la centrele jude˛ene de asisten˛„ psiho-pedagogic„, va duce la constituirea a c‚te unei clase a V-a Ón fiecare an la nivelul fiec„rui jude˛, care va func˛iona Óntr-un liceu de prestigiu.

Dac„ fiec„rui copil i s-ar asigura o burs„ de 70 euro x 25 elevi/clas„ x 41 jude˛e, Ónseamn„ 1.025 elevi, Ónseamn„ 8.200 elevi ∫i burse, 547.000 euro, echivalentul a 2 milioane RON. Dar Ón fiecare an vom avea 1.025 absolven˛i de liceu care provin din mediul rural ∫i care au un poten˛ial intelectual deosebit. Rezultatele la Ónv„˛„tur„ ale acestor copii vor fi de excep˛ie. Vor fi bine educa˛i, vor avea bunul-sim˛ al ˛„ranului rom‚n ∫i sufletul curat, iar Ón plus Ó∫i iubesc plaiurile natale. O mare parte dintre ei vor fi oameni de excep˛ie ∫i personalit„˛i marcante ale Rom‚niei.

îAnvelopa termic„ ∫i c„ldura“

Œn data de 5 aprilie 2006, Ón conferin˛a de pres„ a Guvernului, domnul Pogea, vicepremier al Guvernului T„riceanu, anun˛a îunul din cele mai importante programe de anvergur„“: reabilitarea programului integrat de distribu˛ie ∫i consum a agentului termic, program intitulat îAnvelopa“. Œntregul program va costa 13.400 milioane RON, din care o parte o vor constitui creditele externe.

Œntr-adev„r, privit pe ansamblu acest proiect sun„ bine, dar ne Óntreb„m c‚˛i cet„˛eni vor reu∫i s„ apeleze la acest program. ™ti˛i c„ studiile de fezabilitate care trebuie efectuate de c„tre prim„rii const„? Multe prim„rii din ˛ar„ nu au bani pentru a aloca altor sectoare mai importante.

Dup„ spusele vicepremierului, acesta declara c„ vor apela la acest program cet„˛eni care locuiesc Ón 1,8-2 milioane de apartamente. Sunte˛i foarte optimist, domnule vicepremier!

O alt„ Óntrebare. Dac„ locuitorii acestor apartamente ar fi avut bani, nu s-ar fi bran∫at p‚n„ acum la acest sistem, a∫a cum au f„cut cei mai mul˛i? V„ r„spund: a∫a este, lipsa banilor a fost principiul de baz„, pentru c„ fiecare este interesat s„ pl„teasc„ Ón func˛ie de consum.

Guvernul vine Ón Ónt‚mpinarea cet„˛eanului prin acordarea de credite din Ómprumutul f„cut de Ministerul Finan˛elor Publice pe o perioad„ de 10 ani. Ne putem

Óntreba: c‚˛i cet„˛eni — Ón mare parte, cei care nu au apelat la aceste servicii sunt pensionari sau cu venituri mici — vor Óndeplini condi˛iile de finan˛are? Foarte pu˛ini. P‚n„ Ón 2009, conform programului, îsistemul va fi reabilitat complet“.

Sunt extrem de curioas„ dac„ acest program va func˛iona, ∫tiind foarte bine c„ a mai existat un asemenea program, care din p„cate a fost un e∫ec. Œn 2009 probabil vom constata c„ ∫i programul îAnvelopa“ a fost un e∫ec total, la aceast„ or„ fiind probabil praf Ón ochi aruncat rom‚nilor.

Declara˛ia politic„ de ast„zi am intitulat-o îSurpriza“. La c‚teva zile dup„ neoficialul, dar mult valorificatul 1 aprilie, ministrul agriculturii a avut surpriza s„ constate c„ agricultorii sunt realmente nerecunosc„tori ∫i i-au cerut demisia.

S„tui de at‚tea fluturisme, lucr„torii organelor, ∫i cei cu sapa, ∫i cei cu tractorul, au m„r∫„luit prin capital„ strig‚ndu-∫i revendic„rile ∫i solicit‚nd at‚t plecarea bucovineanului, c‚t ∫i a Óntregului Guvern. Uimirea a fost total„, mai ales c„ domnul ministru traversa cu dezinvoltur„ un amplu registru narcisist, Óncerc‚nd s„ ne conving„ de faptul c„ agricultura rom‚neasc„ Óncepe ∫i se sf‚r∫e∫te cu Domnia sa. Mult mai credibil„ a doua variant„!

Sub ploaia de stegule˛e ro∫ii venite Óntr-un moment Ón care a∫tepta laude ∫i transfer de experien˛„, domnul Flutur iese la contraatac ∫i ne flutur„ din nou marile sale realiz„ri paneuropene: Ónchiderea abatoarelor, ecarisajul, aviara, pesta porcin„, administrarea ∫i controlul suprafe˛elor, renta viager„ etc.

De abia acum a descoperit c„ Ón agricultur„ e înebunia de pe lume“, o constatare Óngrijor„toare, cu aspect de revela˛ie. Œi recomand„m, Ón acela∫i spectru, o deplasare de croazier„ pe drumul na˛ional Bucure∫ti—Bac„u—Suceava, pentru a vedea terenurile nearate, lanurile de scaie˛i, suprafe˛e Óntinse readuse la stadiul de p‚rloag„ ∫i alte asemenea izb‚nzi pentru care ar trebui s„ primeasc„ p„duri de steaguri ro∫ii, nu doar stegule˛e.

Ritos, ne declar„ c„, de regul„, un ministru d„ socoteal„ unui comisar; Domnia sa va r„spunde pentru ceea ce face Ón fa˛a a 3 comisari. Din punct de vedere tehnic, poate are dreptate. Din punct de vedere tactic, va r„spunde tot unui singur comisar, poporul. ™i acesta nu-i va acorda stegule˛e, ci Ói va indica un traseu cu sens unic ∫i cu nume de post de televiziune: îAcas„!“

Declara˛ia mea politic„ se intituleaz„ îLa Suceava, 1 aprilie trebuie declarat„ «Ziua index„rii pensiilor»“.

Prin intermediul acestei declara˛ii politice ˛in s„ fac cunoscut„ opiniei publice o situa˛ie care rar se mai poate Ónt‚lni undeva.

Concret, vreau s„ fac referire la ziua de 1 aprilie 2006, c‚nd, f„c‚nd revista presei locale, l-am v„zut pe t‚n„rul director al Casei de Pensii Suceava Ón toate ziarele, cu fotografie pe prima pagin„, la care era ata∫at un text: îLa Ómplinirea primului an de directorat, colectivul Casei de Pensii adreseaz„ domnului director Robert Marian sincere ur„ri de felicitare, Ómplinirea tuturor dorin˛elor ∫i multe succese profesionale“.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006 Stima˛i colegi,

V„ m„rturisesc c„ ini˛ial am crezut c„ este o glum„ de 1 aprilie, dar nu a fost deloc a∫a, pentru c„ am aflat c„ Ón urm„ cu o zi la Casa de Pensii Suceava a fost mare s„rb„toare, s„rb„toare cu cruce ro∫ie. Œn acea zi, Ón institu˛ia sus-amintit„ nu s-a lucrat ∫i s-a f„cut chef mare, cu baloane, confeti ∫i cu o diplom„ care i-a fost Ónm‚nat„ mult iubitului ∫i stimatului director, pe care scria c„: î...se acord„ pentru inteligen˛„, obiectivitate, verticalitate ∫i d„ruire sufleteasc„“.

Dincolo de partea amuzant„ a situa˛iei, Ón realitate lucrurile sunt extrem de grave.

Cum este posibil ca, Óntr-o zi de lucru normal„, Óntr-o institu˛ie public„ de o asemenea importan˛„ s„ se Ónt‚mple astfel de lucruri, Ón condi˛iile Ón care mii ∫i mii de pensionari a∫teapt„ s„ le fie recalculate pensiile, sper‚nd barem la index„rile f„cute Ón b„taie de joc de actuala guvernare?

La fel de grav mi se pare faptul c„ directorul Ón cauz„ este un t‚n„r pu˛in trecut de v‚rsta de 30 de ani ∫i ar fi trebuit s„ se delimiteze de asemenea practici, care amintesc de vremurile apuse c‚nd osanalele ∫i limbile de lemn atent ∫lefuite primau, Ón dauna competen˛ei ∫i profesionalismului. Simpaticul director a declarat c„ nu ∫tia de îsurpriza“ pe care urmau s„ i-o fac„ salaria˛ii, Ón schimb a fost atent s„ convoace toat„ presa local„ ∫i un reprezentant al unei asocia˛ii de pensionari care s„-i treac„ Ón revist„ realiz„rile.

Luni seara am asistat la ceea ce putem numi, f„r„ s„ gre∫im, negarea realit„˛ii evidente.

Avocata, la propriu ∫i la figurat, a domnului Traian B„sescu, exconsiliera preziden˛ial„ Elena Udrea, Óncearc„ Ón continuare, cu o Ónc„p„˛‚nare demn„ de o cauz„ mai bun„, s„ conving„ opinia public„ c„ ceea ce s-a v„zut clar, limpede ca lumina zilei pe ecranele televizoarelor, ∫i anume c„ ∫eful statului s-a aflat la aceea∫i mas„ cu Gigi Becali, c„ a ciocnit un pahar de vin cu el ∫i c„ dup„ aceea s-a urcat la volanul propriei ma∫ini, nu reprezint„ realitatea.

îS-a exagerat Ón pres„“, îTraian B„sescu nu a luat masa cu Gigi Becali, ci a invitat echipa Steaua la Golden Blitz“, sunt doar c‚teva din tentativele avocatei de a sp„la imaginea destul de ∫ifonat„ a pre∫edintelui dup„ escapada — da, acesta este cuv‚ntul — de joi noaptea. Nu am cuno∫tin˛„ ca vreun ∫ef de stat dintr-o ˛ar„ civilizat„ — m„ limitez doar la statele din Uniunea European„ — s„ fi fost surprins de pres„ Óntr-o astfel de ipostaz„. Nu contest dreptul ∫efului statului la via˛„ privat„, la distrac˛ii omene∫ti, ∫i nu am nici cea mai mic„ inten˛ie de a-i cenzura rela˛iile. Dar a te afi∫a cu un personaj pe care doar cu c‚teva ore Ónainte l-ai desfiin˛at pentru jignirea — sunt de acord cu criticile ∫i chiar cu

∫arjele politice, dar nu ∫i cu jignirea adversarului politic — premierului ∫i a unuia dintre vicepremieri, un personaj care propov„duie∫te violen˛a, nu Ónseamn„ altceva dec‚t s„ girezi pe viitor ac˛iuni de genul celor care sunt familiare finan˛atorului F. C. Steaua.

Stau ∫i m„ Óntreb ce autoritate mai poate avea un agent de circula˛ie c‚nd, dup„ ce opre∫te un ∫ofer suspectat c„ a consumat alcool, acesta Ói va spune: îDa’ pe B„sescu l-a amendat cineva? Nu! Atunci ce vrei de la mine? Am acelea∫i drepturi.“ Opinia public„ a tras o serie de concluzii dup„ escapada de joi seara, ∫i Ómi este tare team„ c„ acest lucru va costa Ón procente inclusiv Alian˛a D.A.

™i pentru a abate aten˛ia de la gravul derapaj al pre∫edintelui, avocata acestuia continu„ s„ atace P.N.L. Cum vede Elena Udrea P.N.L.? Un P.N.L. care Ón loc s„ guverneze îse ocup„ de Fondul «Proprietatea»“ — atrag aten˛ia c„ cine atac„ nejustificat fondul poate fi etichetat foarte u∫or c„ a (p)reluat obiceiurile F.S.N. de a se opune repara˛iilor c„tre fo∫tii proprietari —, un P.N.L. îÓn care cei ce conduc nu sunt aceia∫i cu semnatarii protocolului Alian˛ei“, un P.N.L. îcare nu-∫i asum„ proiectele Alian˛ei“.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îSolu˛ia Turianu, Óntre culmea tupeului ∫i culmile disper„rii“.

Pare c„ am trecut cu to˛ii, cu o prea mare u∫urin˛„, peste un subiect care era de maxim„ importan˛„ Ón urm„ cu o s„pt„m‚n„. Este vorba de precedentul creat de o persoan„ care a demonstrat, prin gesturi mi∫ele∫ti ∫i ilegale, c„ este lipsit„ de coloan„ vertebral„, de demnitate, dar care nu se las„ a fi deranjat„ din pozi˛ia pe care o ocup„ Ón prezent.

Ap„rut oarecum din necunoscut, domnul Corneliu Turianu s-a instalat pe o func˛ie care nu i se cuvenea ∫i care nu era prev„zut„ a-i reveni la nivelul Ón˛elegerilor interpartinice. Apoi, Ón ciuda dorin˛ei opiniei publice, Ón ciuda eviden˛elor c„ nu este persoana potrivit„ din punct de vedere moral pentru a duce o lupt„ cu un sistem din care a f„cut parte, a refuzat s„ se ridice de pe scaunul pe care Ól ocupa Ómpotriva voin˛ei tuturor. Œn cele din urm„, c‚nd societatea civil„ a demonstrat c„ ∫tie s„ se mobilizeze pentru a Ónl„tura o nedreptate cras„, domnul Turianu a ales s„ arunce cu venin, precum un animal pe moarte, Ómpotriva domnului prim-ministru C„lin Popescu-T„riceanu, f„c‚nd afirma˛ii mincinoase, dup„ cum s-a demonstrat c‚teva zile mai t‚rziu.

Pe l‚ng„ mi∫elia de care a dat dovad„, ceea ce nu se subliniaz„ este faptul c„ domnul Turianu a deschis o cutie a Pandorei, iar trecerea cu vederea a acestui fapt ar crea un precedent periculos. Domnul Turianu s-a folosit de pozi˛ia pe care o ocupa Ón acel moment pentru a face afirma˛ii nedemonstrate ∫i pentru o r„fuial„ personal„ ∫i de moment.

Stima˛i colegi,

Œn Legea nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar ∫i deconspirarea securit„˛ii ca poli˛ie politic„, la

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006 alin. (4) al art. 24, se spune clar c„: îDarea spre publicitate a unor date sau informa˛ii din dosare necorespunz„toare adev„rului, de natur„ s„ lezeze via˛a, demnitatea, onoarea sau reputa˛ia unei persoane, constituie infrac˛iune ∫i se pedepse∫te cu Ónchisoare de la 3 luni la 3 ani“.

Œn cadrul Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, am discutat deja cu colegii mei, care sunt de acord cu o audiere a domnului Turianu. Œn urma acestei audieri, vom realiza un raport asupra constat„rilor pe care le vom face ∫i probabil c„ vom solicita Biroului permanent retragerea domnului Turianu din cadrul C.N.S.A.S.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îConstantin Ticu Dumitrescu, o relicv„ a obsedantului deceniu“

Œn sf‚r∫it, Constantin Ticu Dumitrescu e pe cale s„-∫i Óndeplineasc„ un vis r‚vnit de mult„ vreme. Propus de primul-ministru ∫i sus˛inut de Alian˛a aflat„ la putere, marele maestru de ceremonii, dat afar„ din P.N.fi.—C.D., contestat de Asocia˛ia Fo∫tilor De˛inu˛i Politici pe care zice c„ o conduce, acuzat c„ ∫i-a ob˛inut dosarele personale de securitate prin ∫antaj, dar pe care n-a avut curaj s„ le dea publicit„˛ii, este acum sus˛inut de putere s„ fie propulsat Ón func˛ia de pre∫edinte al C.N.S.A.S., for˛‚ndu-se ∫i normele legale Ón vigoare, dar ∫i cele de bun-sim˛.

Œntr-una din ultimele ∫edin˛e comune ale Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului, la punctul 11 pe ordinea de zi figura înumirea Colegiului Consiliului Na˛ional pentru Studierea Arhivelor Securit„˛ii“. De la tribuna Parlamentului am cerut scoaterea acestui punct de pe ordinea de zi, Óntruc‚t C.N.S.A.S. nu mai exist„ Ón mod legal.

Conform Legii nr. 187/7 decembrie 1999, ∫i-a Óncheiat mandatul Ón decembrie anul trecut. Œn mod abuziv, Guvernul T„riceanu a prelungit perioada de func˛ionare a C.N.S.A.S. cu Ónc„ 6 ani, ceea ce constituie o Ónc„lcare flagrant„ a Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar ∫i deconspirarea securit„˛ii ca poli˛ie politic„, care la art. 22 prevede Ón mod expres: îConsiliul C.N.S.A.S. Ó∫i desf„∫oar„ activitatea pe o perioad„ de 6 ani, cu posibilitatea prelungirii acesteia prin hot„r‚re a Parlamentului“.

Œn consecin˛„, am propus scoaterea acestui punct de pe ordinea de zi. De∫i a Óntrunit peste 115 voturi,

propunerea mea a fost respins„ de ma∫ina de vot a puterii, care s-a manifestat tot timpul zgomotos ∫i agresiv, ca ni∫te oameni marca˛i de complexe, ca ni∫te vie˛uitoare demne de toat„ compasiunea.

Este c‚t se poate de evident c„ revine Ón actualitate problema dosarelor de securitate ∫i a listelor de informatori, fiind c‚t se poate de pregnant„ obstina˛ia unora de a se r„zbuna ∫i de a abate aten˛ia opiniei publice de la problemele grave ale tranzi˛iei ∫i ale insuportabilit„˛ii costurilor acesteia, iar, pe de alt„ parte, oportunismul altora, îprin∫i Ón corzi“ ∫i dispu∫i la compromisuri ira˛ionale pentru a-∫i salva pielea.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îS„ salv„m minorii din Rom‚nia!“

Este un adev„r dureros care face parte din realitate ∫i care nu poate fi negat faptul c„ acum tinerii nu se mai tem de efectele pe termen lung ale unor droguri cum ar fi alcoolul, tutunul sau cafeaua. Drogurile de orice natur„ nu mai sunt privite acum drept pericole, ci devin practici curente de socializare.

V‚rsta la care ace∫tia sunt atra∫i de droguri a sc„zut dramatic Ón ultimii ani, la fel ∫i teama c„ li se va Ónt‚mpla ceva r„u dac„ devin consumatori. Este de necrezut c„ Ón anul 2006 Ón Rom‚nia 3% dintre copiii cu v‚rste Óntre 11 ∫i 14 ani fumeaz„ frecvent ∫i 4% consum„ alcool. B„utura preferat„ de minori este berea, Ón procent de 64%, iar 25% consum„ constant vin.

Faptul este cu at‚t mai grav cu c‚t nici familia ∫i nici ∫coala nu reac˛ioneaz„ Óntotdeauna suficient de prompt la acest semnal de alarm„. Œn societatea rom‚neasc„ se manifest„ ∫i din acest punct de vedere o indiferen˛„ aproape criminal„. Oamenii nu se g‚ndesc, de cele mai multe ori, c„ Ón situa˛ia de a consuma alcool sau tutun la v‚rste fragede se pot afla Ón∫i∫i copiii lor.

Constitu˛ia Rom‚niei garanteaz„ prin art. 34 alin. (1) dreptul la ocrotirea s„n„t„˛ii. Totodat„, alin. (2) al aceluia∫i articol prevede obliga˛ia statului de a lua m„suri

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006 pentru asigurarea igienei ∫i a s„n„t„˛ii publice. Prevederile legale existente, prin care se interzice v‚nzarea alcoolului ∫i a produselor din tutun minorilor sub 18 ani, nu sunt suficiente pentru a-i descuraja pe comercian˛ii care nu respect„ legea, pentru a proteja tinerii Ómpotriva unor vicii cum ar fi consumul de alcool sau fumatul.

Importan˛a unei legi Ón domeniul protec˛iei minorilor este determinat„ Ón principal de faptul c„ Ón Rom‚nia nu exist„ un cadru legislativ care s„ acorde minorilor o ∫ans„ de a se ap„ra Ómpotriva viciilor ∫i tenta˛iilor d„un„toare care au consecin˛e grave asupra procesului de dezvoltare normal„ a adolescen˛ilor.

O problem„ major„ cu care se confrunt„ societatea rom‚neasc„ Ón prezent este determinat„ de lipsa tot mai acut„ de interes a adolescen˛ilor fa˛„ de ∫coal„. Razii repetate ale poli˛i∫tilor au scos la iveal„ faptul c„, mai ales Ón timpul dimine˛ii, localurile sunt pline de elevi care lipsesc de la cursuri.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îDe ce trebuie condamnat comunismul?“

Œntr-o declara˛ie f„cut„ anul trecut ∫i reluat„ recent, pre∫edintele Traian B„sescu a invocat c„ nu poate condamna public comunismul din Rom‚nia dec‚t dac„ va avea probe, Ón acest sens ∫eful statului invoc‚nd posibilitatea ca o comisie de tipul celei care a studiat Holocaustul s„ poat„ prezenta public un astfel de document.

Trebuie remarcat faptul c„ Rom‚nia este singura ˛ar„ fost-comunist„, al„turi de Rusia ∫i de alte c‚teva republici exsovietice, care nu a denun˛at public caracterul criminal al regimului comunist. De∫i recunosc c„ nu sunt deloc un expert Ón comunism, a∫ vrea, totu∫i, din postura unuia din milioanele de martori direc˛i ai ororilor regimului comunist, s„ eviden˛iez c‚teva motive pentru care consider eu c„ acesta trebuie condamnat de oricine din ˛ara asta, fie el pre∫edinte sau simplu cet„˛ean.

Trebuie condamnat comunismul pentru sutele de mii de rom‚ni omor‚˛i sau teroriza˛i Ón cele c‚teva sute de Ónchisori ∫i lag„re ale Securit„˛ii, mare parte din aceste victime reprezent‚nd elita economic„, cultural„, politic„, militar„, spiritual„ rom‚neasc„ din acel moment.

Trebuie condamnat comunismul pentru distrugerea propriet„˛ii private ∫i a spiritului antreprenorial rom‚nesc, fapt ce ne-a dat cu zeci de ani Ón urm„ din punct de vedere economic ∫i i-a transformat pe majoritatea rom‚nilor Ón ni∫te dependen˛i de stat, lucru ce se remarc„ din p„cate ∫i ast„zi.

Trebuie condamnat comunismul pentru miile de femei moarte Ón Óncercarea disperat„ a acestora de a avorta, lucru pe care regimul Ól interzicea, asta Ón condi˛iile Ón care nivelul de trai era a∫a de sc„zut Ónc‚t majoritatea rom‚nilor nu avea cu ce s„-∫i hr„neasc„ copiii.

Nu Ón ultimul r‚nd, trebuie condamnat comunismul pentru Óncercarea de distrugere spiritual„ a acestei na˛ii, prin interzicerea desf„∫ur„rii libere a culturilor religioase, prin distrugerea bisericilor ∫i prin arestarea ∫i lichidarea fizic„ a principalilor lideri religio∫i.

Œn final, vreau s„ remarc faptul c„ este nevoie de o condamnare public„ a comunismului, pe de-o parte pentru a se face un fel de restituire a adev„rului ∫i a se ob˛ine o consolare moral„ pentru victimele regimului care sunt Ónc„ Ón via˛„ sau pentru rudele acestora, iar pe de alt„ parte pentru a nu-i l„sa s„ uite ce a Ónsemnat cu adev„rat comunismul pe cei care privesc cu nostalgie la fostul regim, precum ∫i pe cei prea tineri pentru a cunoa∫te aceste lucruri.

îMoralitatea clasei politice rom‚ne∫ti ∫i lipsa con∫tiin˛ei politice na˛ionale a∫az„ Rom‚nia la periferia Uniunii Europene“

îPuterea unui politician se m„soar„ dup„ minciunile pe care Óndr„zne∫te s„ le spun„“; îOricine gre∫e∫te ∫i d„ vina pe altul este un p„c„tos, dar un bun politician“; îOrice revolu˛ionar, dup„ ce iese victorios, se Ómbrac„ Ón caftanul fostului dictator“.

Am recurs, nu Ónt‚mpl„tor ∫i nu pentru c„ a∫ dori s„ fac parad„ de sim˛ul umorului, la cele 3 aforisme, la care l-a∫ mai ad„uga ∫i pe al patrulea, îUn bun politician nu confund„ sloganurile cu solu˛iile“, pentru a Óndemna la c‚teva reflec˛ii asupra st„rii actuale a ale∫ilor na˛iunii, a noastr„, a celor care suport„m greaua r„spundere de a reprezenta interesele ∫i a conduce treburile publice Ón numele a peste 15 milioane de cet„˛eni cu drept de vot.

Ne afl„m foarte aproape de momentul unei decizii cruciale a Uniunii Europene Ón ceea ce prive∫te viitorul Rom‚niei. Nu numai Europa, ci lumea politic„ interna˛ional„ este ast„zi cu privirile a˛intite spre noi. Conduita noastr„ politic„, priorit„˛ile vie˛ii parlamentare, responsabilitatea ∫i eficien˛a guvern„rii, credibilitatea institu˛ional„ a statului de drept, grija administra˛iei pentru problemele cet„˛eanului, capacitatea de a fi parteneri loiali Ón concertul na˛iunilor europene, ∫i lista ar putea continua, sunt numai c‚teva dintre îprobele“ la care, p‚n„ la raportul de ˛ar„, comisarul pentru integrare este chemat, dup„ recentele avertismente, s„ ne acorde note Ón fa˛a europarlamentarilor la sf‚r∫itul acestei luni.

Noi, Ón schimb, ce imagine sau, mai bine zis, ce spectacol oferim? Unul dezolant. Absurd ∫i deopotriv„ grotesc.

Cu perseveren˛a ∫i tenacitatea specific„ doar celor care au idei pu˛ine — ∫i acelea nefericite, ca s„ nu le calific altfel — colegii no∫tri liberali ∫i democra˛i au pus din nou Rom‚nia pe marginea pr„pastiei, reu∫ind ca, din scandal Ón scandal, s„ genereze o criz„ deosebit de periculoas„ pentru stabilitatea social-politic„ a ˛„rii. Este inadmisibil ca institu˛iile puterilor reprezentative s„ fie t‚r‚te Ón mocirla scandalurilor publice de mahala. Iar dac„ am ajuns la un astfel de circ televizat _live_ , Ónseamn„ c„ provoc„rile ∫i diversiunile care le-au fost servite colegiilor liberali ∫i democra˛i ∫i-au atins scopul.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îConservatorii de azi vor s„ conserve prima cale ferat„ din Rom‚nia construit„ de Ónainta∫i“.

Œn anul 1847, la Bazia∫ au Ónceput lucr„rile la prima cale ferat„ din Rom‚nia, linia Oravi˛a—Bazia∫. Dup„ o scurt„ Óntrerupere cauzat„ de evenimentele din revolu˛ia

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006 de la 1848, lucr„rile sunt reluate ∫i duse la bun sf‚r∫it, astfel c„ primul tren din Bazia∫ a plecat la data de 1 noiembrie 1856.

Dup„ 160 de ani de ani de la construirea primei c„i ferate din Rom‚nia de c„tre conservatori, Ón acela∫i jude˛ Cara∫-Severin se transform„ Ón mormane de fiare vechi nu doar industria, ci ∫i 43,6% din totalul liniilor de cale ferat„ existente. La nivelul R.C.F.T., cele 38 de sec˛ii de circula˛ie considerate inoperabile, adic„ mai mult de jum„tate din liniile feroviare ale jude˛ului Cara∫-Severin, ar putea fi desfiin˛ate.

Noi, conservatorii, tragem un semnal de alarm„ Ministerului Transportului s„ aib„ Ón vedere faptul c„, prin aceast„ decizie, foarte mul˛i muncitori care utilizau transportul feroviar vor fi Ón imposibilitatea de a mai avea un loc de munc„. Noi, conservatorii, mai atragem aten˛ia aceluia∫i minister s„ mai aib„ Ón vedere faptul c„ dezafectarea liniilor ferate ar putea fi operabil„ Ón condi˛iile Ón care s-ar construi drumuri ∫i ∫osele, acestea oferind o alternativ„ cet„˛enilor care utilizeaz„ transportul feroviar.

Sau alt„ alternativ„ ∫i care este cea mai viabil„ va fi ca noi, conservatorii, s„ ajungem din nou la putere, astfel ca, dup„ 160 de ani, s„ conserv„m ceea ce am construit ∫i s„ construim competitiv pentru integrarea Ón U.E.

Jude˛ul Bac„u este str„b„tut de 8 drumuri na˛ionale pe o lungime de 386 kilometri ∫i de un num„r de 141 de poduri considerate lucr„ri de art„.

Dintre acestea, un num„r de 21 au durata normal„ de func˛ionare expirat„ ∫i nu au fost supuse lucr„rilor de repara˛ii periodice ∫i capitale, fapt ce a dus la degradarea Ón timp a acestora, pun‚nd Ón pericol siguran˛a circula˛iei. Cele mai multe poduri aflate Ón aceast„ situa˛ie sunt construite Ón anii ’50, altele Ón anii ’30 sau chiar la Ónceputul secolului XX. Un pod, Ón opinia speciali∫tilor, are un termen de garan˛ie de 50 de ani, dar acest lucru nu Ónseamn„ c„ dup„ aceast„ perioad„ este obligatoriu s„ ias„ din circula˛ie sau s„ se d„r‚me.

Dup„ inunda˛iile din 2004 ∫i din 2005, starea unor poduri s-a degradat ∫i mai mult, fapt ce a impus interven˛ia rapid„, cum a fost cazul la podul de pe DN 11, Poiana S„rat„, aflat Ón repara˛ii, cu varianta de circula˛ie, sau DN 2G, la intrarea Ón Moine∫ti, reparat ∫i reabilitat. Acela∫i lucru s-a Ónt‚mplat ∫i cu podul de pe DN 11A, Adjudul Vechi—Podul Turcului, la care se lucreaz„, circula˛ia desf„∫ur‚ndu-se cu restric˛ii. O lucrare extreme de important„ se desf„∫oar„ la podul din Com„ne∫ti, cu leg„tura spre Ag„∫, Palanca, aici lucr„rile desf„∫ur‚ndu-se ∫i pe podul de cale ferat„. Timpul nefavorabil ∫i lipsa banilor a Ónt‚rziat lucr„rile la TÓrgu-Ocna, la Ghime∫, dar ∫i la Racova, unde sunt executate lucr„rile de umpluturi ∫i urmeaz„ betonarea sau gabionarea.

Lista podurilor aflate la limita siguran˛ei este lung„. Œn anul 2005 alte 14 poduri au fost propuse spre expertizare ∫i 27 de poduri au fost trecute pe lista de repara˛ii periodice sau capitale, dar, din lipsa fondurilor, aceste lucr„ri nu au mai fost executate, ele urm‚nd s„ fie finalizate Ón 2006. Cele mai grave caren˛e se datoreaz„ deterior„rii dispozitivelor de acoperire a

rosturilor, a hidroizola˛iilor, a g„urilor de scurgere a apelor, aspecte care au condus la defectarea unor elemente de infrastructur„, cu consecin˛e pentru starea betonului ∫i a arm„turilor.

Pe b„c„uani cel mai tare Ói doare starea podului de la ™erb„ne∫ti. El a fost expertizat, proiectul a fost finalizat ∫i au Ónceput lucr„rile de reabilitare ∫i consolidare. Podul este Ón administrarea Prim„riei Bac„u ∫i prima m„sur„ pentru protejarea lui a fost restric˛ionarea circula˛iei ma∫inilor de mare tonaj, ea fiind deviat„ pe o rut„ ocolitoare. Consiliul local a atras fondurile necesare ∫i lucr„rile sunt demarate at‚t pentru consolidarea pilonilor, c‚t ∫i pentru construirea a dou„ poduri paralele, pe de o parte ∫i de alta a actualului pod, care vor asigura circula˛ia ma∫inilor mici ∫i a pietonilor pentru perioada c‚t se va lucra la tablier. Speciali∫tii afirm„ c„, dac„ sunt bani ∫i condi˛iile meteo vor fi suportabile, Ón doi ani podul de la ™erb„ne∫ti va redeveni ceea ce a fost ∫i, Ón plus, va avea benzi speciale pentru pietoni, biciclete, motociclete...

Declara˛ie politic„ cu tema îCine are interesul s„ distrug„ agricultura Rom‚niei?“.

Pentru Rom‚nia, agricultura ar trebui s„ fie o prioritate absolut„. Aceast„ afirma˛ie se bazeaz„ at‚t pe resursele naturale ∫i umane existente, c‚t ∫i pe func˛iile sociale ∫i economice vitale ale acestei ramuri: asigurarea alimenta˛iei popula˛iei Rom‚niei; asigurarea de materii prime pentru industria alimentar„; asigurarea unui export activ ∫i profitabil de produse agroalimentare; protec˛ia mediului ∫i a peisajului; dezvoltarea spa˛iului rural.

Politicile agricole ∫i m„surile luate de actualul Guvern privind sprijinirea produc„torilor agricoli Ón acest an, ca de altfel ∫i Ón 2005, au determinat ca fermierii, ˛„ranii ∫i muncitorii din agricultur„ s„ ias„ Ón strad„, manifest‚ndu-∫i nemul˛umirea fa˛„ de Cabinetul T„riceanu.

Cu toate c„ Ón acest an nu se acord„ subven˛ii pentru gr‚u, orz, orzoaic„, porumb, floarea-soarelui, culturi furajere ∫i alte culturi, ce reprezint„ 95% din suprafa˛a arabil„, subven˛iile fiind Óndreptate c„tre plantele tehnice — sfecl„ de zah„r, in, c‚nep„, tutun — ∫i legume, ce reprezint„ doar 5% din suprafa˛a arabil„, p‚n„ la aceast„ dat„ produc„torii nu au primit sprijinul promis pentru culturile subven˛ionate.

Av‚nd Ón vedere c„ motorina folosit„ pentru agricultur„ de c„tre produc„torii agricoli este cea mai scump„ din Europa, Grupul P.S.D. din Comisia pentru agricultur„ a aten˛ionat ∫i ini˛iat un proiect de act normativ pentru subven˛ionarea cu 10.000 lei vechi a litrului de motorin„ Ónc„ din toamna lui 2005, fiind con∫tien˛i de importan˛a

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006 execut„rii ogoarelor de toamn„ pentru Óns„m‚n˛„rile din prim„vara lui 2006. Consecin˛a nesubven˛ion„rii motorinei la timp este c„ peste 50% din suprafa˛a ce trebuia Óns„m‚n˛at„ Ón aceast„ prim„var„ este nearat„. Cei care conduc vremelnic destinele agriculturii nu cunosc un lucru simplu, c„ a sem„na Ón ar„tura de prim„var„, Ón condi˛iile unui an ploios, Ónseamn„ ob˛inerea unor produc˛ii mici, cu eforturi financiare foarte mari de Óntre˛inere a culturilor ∫i, implicit, falimentarea produc„torilor agricoli.

1 ianuarie 2007 este anul c‚nd Rom‚nia va fi primit„ Ón U.E., dac„ aceast„ Alian˛„ care merge t‚r‚∫-gr„pi∫ nu face o surpriz„ poporului rom‚n Ón aceast„ perioad„.

îCota unic„ de impozitare nu a fost Ón„lbitorul economiei negre!“

Introdus„ Ón ianuarie 2005, singura promisiune electoral„ a Alian˛ei D.A. care ∫i-a g„sit ∫i aplicarea practic„ a fost una p„guboas„ pentru majoritatea rom‚nilor, deoarece celebra cot„ unic„ de 16% nu a fost Ón„lbitorul economiei negre, a∫a cum se l„udau fo∫tii alia˛i portocalii.

Acest fapt s-a datorat introducerii sau major„rii altor taxe ∫i impozite, dar ∫i din cauz„ c„ aceast„ cot„ de 16% nu e tocmai unic„, av‚nd Ón vedere c„ nici dup„ un an de la implementarea ei tranzac˛iile bursiere ∫i imobiliare nu sunt impozitate cu 16%, av‚nd Ón continuare un regim preferen˛ial de impozitare.

De asemenea, o fi impozitul de 16% pe profit, Óns„ cheltuielile cu salarizarea au r„mas la fel de mari, iar agen˛ii economici nu numai c„ nu se Ónghesuie s„ scoat„ profit, dar nu se Óngr„m„desc nici la crearea de noi locuri de munc„, Ón timp ce num„rul ∫omerilor e bine dosit de statistici. Œn acest moment, Ón visteria ˛„rii principalele venituri provin din alte surse, precum taxa pe valoarea ad„ugat„ — T.V.A., ∫i mai pu˛in din impozitul pe profit.

Cota unic„ de 16% a avut un singur efect: a m„rit veniturile unor rom‚ni precum C„lin Popescu-T„riceanu, Dinu Patriciu, George Copos ∫i al˛i privilegia˛i ai sor˛ii, Ón detrimentul milioanelor de rom‚ni ∫i al bugetului de stat.

Pe zi ce trece, economia subteran„ cre∫te mai ceva ca F„t-Frumos, aceasta ajung‚nd s„ reprezinte aproape jum„tate din economia ˛„rii, ∫i nu exist„ posibilitatea de a fi scoas„ la suprafa˛„, at‚ta timp c‚t parafiscalitatea este mai mult dec‚t Ómpov„r„toare. Rom‚nii suport„ cu greu birurile actualei guvern„ri de dreapta, care zilnic practic„ o politic„ antisocial„ ∫i Ómpotriva cet„˛enilor acestei ˛„ri. Œn acest sens se Ónscriu tripla tax„ de 9% introdus„ de Ministerul Mediului, taxa pe viciu sau majorarea impozitului pe terenul extravilan.

Dac„ actualii guvernan˛i ∫i-ar pune tax„ pe incompeten˛a de care au dat dovad„ de c‚nd au ajuns la c‚rma ˛„rii, Ón mod sigur bugetul ar cre∫te de c‚teva ori ∫i am avea bani ∫i pentru Ónv„˛„m‚nt, s„n„tate ∫i cercetare. O astfel de guvernare, ce asigur„ cozonac pentru c‚˛iva, iar celor mul˛i doar circ, este un pericol pentru Rom‚nia ∫i poporul rom‚n!

Œn ultimul deceniu a fost propulsat de pe scena Teatrului Na˛ional din Ia∫i pe scena public„ ∫i politic„ a Rom‚niei un personaj foarte controversat, Radu Duda.

Acesta a absolvit Universitatea de Art„ Teatral„ Ón 1984, av‚nd un real talent actoricesc, dar pe care ∫i-l pierdea Ón roluri minore. Œn anul 1996 a jucat Óns„ rolul vie˛ii sale, c‚nd s-a c„s„torit cu principesa Margareta, fiica cea mare a ex-regelui Mihai.

Din acel moment, cariera sa a avut un parcurs de invidiat. îPrin˛ul“, promovat de so˛ia sa Margareta ∫i de fostul rege Mihai, a devenit imediat un adev„rat purt„tor de cuv‚nt al casei regale. Œn 1999, actorul Radu Duda a devenit principele Radu de Hohenzollern Veringen, lucru Óndelung contestat. Nu ∫tim Ón ce calitate a absolvit Colegiul Na˛ional de Ap„rare, a devenit c„pitan, pentru ca ulterior s„ afl„m c„ are statut de maior al Armatei Rom‚ne. Mai t‚rziu, Ón anul 2002, ajunge reprezentantul Guvernului N„stase pentru integrarea Ón NATO ∫i Uniunea European„.

Demne de men˛ionat sunt ∫i scandalurile Ón care a fost implicat acesta: avocatul Brad Johnson, reprezentantul Casei de Hohenzollern din Germania, a remis o scrisoare Casei Regale din Rom‚nia prin care Ól acuza pe Radu Duda de fals ∫i de Óncercare de a vinde titluri nobiliare purt‚nd blazonul familiei; presa din Ia∫i a publicat o list„ de îsus˛inere a securit„˛ii“ pe care ap„rea ∫i mult controversatul îprincipe“ Radu de Hohenzollern Veringen.

Œn final, r„m‚n mai multe Óntreb„ri:

a) Œn ce calitate a absolvit Radu Duda Colegiul Na˛ional de Ap„rare?

b) C‚nd ∫i Ón ce condi˛ii a devenit cet„˛eanul Radu Duda ofi˛er al Armatei Rom‚ne? Cine ∫i pentru ce merite deosebite a decis acest lucru?

c) Ce sume i s-au oferit cet„˛eanului Radu Duda ca reprezentant al Guvernului Rom‚niei pentru integrarea Ón NATO ∫i Ón Uniunea European„? Cum s-au justificat aceste sume?

d) Dac„ ∫i ce func˛ie de˛ine Ón prezent Radu Duda ∫i ce leg„tur„ are cu actualul Guvern? Exist„ un raport de activitate al acestuia pentru toat„ perioada Ón care a cheltuit banii statului rom‚n? Nu ar fi necesar un control al Cur˛ii de Conturi a Rom‚niei? Pentru mai mult„ transparen˛„, ar trebui ca C.N.S.A.S. s„ se pronun˛e Ón privin˛a cet„˛eanului Radu Duda.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îPre∫edintele juc„tor“.

Dup„ mai mult dec‚t numeroasele mandate ale fostului pre∫edinte Ion Iliescu, Rom‚nia are pentru prima dat„ un alt fel de pre∫edinte. Unul activ. A∫a cum a declarat Ónc„ dinainte de a c‚∫tiga aceast„ curs„, ne-a promis c„ nu va conduce sub nici o form„ Ón maniera predecesorului s„u, ci se va implica Ón destinele acestei ˛„ri.

Sunt convins c„ aceste afirma˛ii au fost f„cute atunci dintr-o dorin˛„ acut„ de a scoate aceast„ ˛ar„ din situa˛ia deosebit de grav„ Ón care ajunsese. Nu trebuie s„ uit„m nici o clip„ de dorin˛a noastr„ de a accede Ón structurile Comunit„˛ii Europene. Nu trebuie s„ uit„m nici faptul c„ aceast„ Comunitate European„ Óncepuse deja s„

priveasc„ cu scepticism aderarea pe care ne-o doream. Se impunea Ón aceast„ situa˛ie luarea unor m„suri, mai mult sau mai pu˛in dorite de unii din clasa politic„ rom‚neasc„. Nu trebuie s„ uit„m c„ acest scepticism al europenilor decurgea mai ales din cotele pe care le atinsese corup˛ia Ón Rom‚nia ∫i fa˛„ de care nu se lua nici un fel de m„suri. S„ ne amintim c„ nici justi˛ia nu era privit„ cu mai mult„ Óncredere, administra˛iile din Rom‚nia, at‚t cea central„, c‚t ∫i cea local„, l„sau mult de dorit Ón activit„˛ile pe care le desf„∫urau Ón slujba cet„˛enilor.

S-au luat Óns„ Ón ultimul timp m„suri drastice Ómpotriva tuturor acestor bile negre pe care le primisem.

Acest lucru a fost posibil ∫i datorit„ implic„rii pre∫edintelui Traian B„sescu. Nu s-a re˛inut nici o secund„ de la a cere mini∫trilor ce fac parte din actualul Guvern s„ se implice Ón schimbarea de situa˛ie ce se impunea la nivelul fiec„rui minister. Nu s-a re˛inut nici de la a le cere acestora s„-∫i prezinte rezultatele muncii lor, ceea ce au reu∫it s„ fac„, ceea ce n-au reu∫it s„ fac„, ∫i nici de la a-i lua la Óntreb„ri pentru nerealiz„ri.

Rezultatele n-au Ónt‚rziat s„ apar„, oamenii n-au stat degeaba ∫i ast„zi suntem Ón situa˛ia de a putea spune c„ ne-am apropiat mult de aderare. Am reu∫it s„ recuper„m mult Ón multe domenii Ón care ani lungi nu s-a f„cut nimic ∫i unde nici nu s-a dorit a se face ceva. Acest lucru se datoreaz„ ∫i pre∫edintelui B„sescu.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îCu apa ∫i promisiunile nu-i de glumit!“

A Ónceput sezonul inunda˛iilor. Cresc debitele Dun„rii la intrarea Ón ˛ar„. Autorit„˛ile locale ∫i centrale sunt Ón stare de alert„. Panica trebuie evitat„, declar„ at‚t pre∫edintele, c‚t ∫i primul-ministru. Pare c„ totul este sub control. Totu∫i semnalele din mass-media nu sunt deloc Ómbucur„toare. Exist„ pericolul ruperii unor diguri, deja zeci de hectare sunt sub ape, ∫antierul naval din Gala˛i ∫i-a Óntrerupt activitatea etc., etc.

Un lucru este cert: cu apa nu-i de glumit!

C„ lucrurile stau a∫a, martore sunt efectele inunda˛iilor r„mase Ón memoria colectiv„, inunda˛ii care au produs victime, au distrus case ∫i c„i rutiere, au compromis recolte pe mii de hectare, au cauzat suferin˛e pentru mii de sinistra˛i.

Œn zilele care urmeaz„, nu numai cei Óns„rcina˛i cu supravegherea ∫i combaterea efectelor inunda˛iilor vor da un examen. îExamen“ vor da ∫i digurile, barajele, podurile, c„ile rutiere ∫i ferate etc. Cu alte cuvinte, vom constata cu to˛ii c‚t de bine suntem preg„ti˛i ∫i c‚t de serios au fost tratate m„surile necesare protej„rii zonelor inundabile, c‚t de trainice sunt construc˛iile destinate acestui scop. Va fi un examen al capacit„˛ii de reac˛ie ∫i r„spuns, dar ∫i al profesionalismului, Ón egal„ m„sur„ pentru cei care fac parte din comitetele de criz„, dar ∫i pentru cei care anterior au lucrat la obiectivele vizate de furia apelor. Dac„ acestea Ó∫i vor Óndeplini menirea, putem spune lini∫ti˛i c„ banii n-au fost cheltui˛i degeaba ∫i c„ nu au fost arunca˛i pe apa S‚mbetei. Dac„ nu, avem cu to˛ii o problem„ uria∫„: va trebui justificat„ ac˛iunea anterioar„, modul de cheltuire a banului public etc., etc.

Sper din toat„ inima c„ se va putea spune cet„˛eanului, ar„t‚ndu-i lucr„rile care au rezistat, îAici sunt banii dumneavoastr„!“ ∫i c„ autorit„˛ile locale sau centrale nu vor fi puse Ón situa˛ia penibil„ de a spune îAici au fost banii dumneavoastr„!“ De aceea, cer tuturor celor cu rol ∫i responsabilitate Ón acest domeniu s„ trateze cu deplin„ seriozitate ∫i responsabilitate problema protec˛iei Ómpotriva inunda˛iilor, ∫i aceasta nu numai c‚nd apele cresc.

îDespre reforma str‚mb„ a actualei puteri Ón domeniul educa˛iei“

Ce s-a mai Ónt‚mplat Ón zona reformei din Ónv„˛„m‚nt se Ónscrie, stima˛i colegi, pe linia general„ a politicii promovate de actualul Guvern, aceea a demol„rii cu orice pre˛ a tot ceea ce s-a realizat bine de c„tre vechea putere ∫i a promov„rii schimb„rii cu orice pre˛, doar de dragul schimb„rii.

Œnv„˛„m‚ntul din Rom‚nia se confrunt„ ast„zi cu o criz„ de sistem, agravat„ de lipsa de viziune ∫i de competen˛„ Ón decizii.

Dup„ cunoscutul episod al schimb„rii directorilor de colegii, licee, ∫coli generale ∫i gr„dini˛e, unde au fost Óncadrate ∫i ulterior titularizate persoane care nu corespundeau profesional postului, acum a venit ∫i r‚ndul ∫efilor de catedre, care sunt schimba˛i pe baza unor decizii arbitrare, f„r„ s„ aib„ leg„tur„ cu performan˛a profesional„, ci doar cu faptul c„ aceste persoane sunt îvinovate“ c„ au promovat concursul de ocupare a acestor func˛ii Ón perioada guvern„rii P.S.D.

Dar nu schimbarea acestora Ói Óngrijoreaz„ Ón mod deosebit pe profesori ∫i pe cei din sectoarele auxiliare — care era previzibil„, av‚nd Ón vedere rapacitatea Alian˛ei D.A. —, ci faptul c„ majoritatea celor nou numi˛i nu se ridic„ la nivelul celor demi∫i, ceea ce ne conduce la concluzia c„ prin aceast„ ac˛iune s-a realizat doar un exerci˛iu de for˛„, prin impunerea clientelei politice a actualei puteri. Ba, mai mult, unii dintre ace∫ti directori nu respect„ metodologia de delegare a cadrelor ∫colare pentru simularea la testele na˛ionale ∫i implicit la examenul de bacalaureat, fie din necunoa∫tere, fie din considerente de ordin politic.

Œn opinia noastr„, a P.S.D.-ului, aceste schimb„ri nu fac dec‚t s„ anuleze rezultatele pozitive ob˛inute Ón modernizarea Ónv„˛„m‚ntului ∫i s„ transfere instabilitatea din mediul politic la nivelul institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt, prin aceasta Ónc„lc‚ndu-se chiar Legea Ónv„˛„m‚ntului, conform c„reia Ón Rom‚nia activitatea din Ónv„˛„m‚nt este apolitic„.

Cum Ó∫i imagineaz„ domnul ministru al educa˛iei s„ creasc„ nivelul calit„˛ii Ón educa˛ie promov‚nd aceast„ politic„ str‚mb„ a a∫a-zisei reform„ri a sistemului rom‚nesc de Ónv„˛„m‚nt, probabil c„ numai Domnia sa cunoa∫te. ™i, tocmai de aceea, Ól voi invita s„ ne explice ∫i nou„ Ón Parlamentul ˛„rii ce ∫i cum dore∫te s„ reformeze Ón sistemul rom‚nesc de Ónv„˛„m‚nt ∫i mai ales dac„ a luat cumva Ón calcul si efectele pe termen lung ale m„surilor pe care le promoveaz„.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îZiua interna˛ional„ a romilor“.

Rom‚nia este leag„nul unei civiliza˛ii str„vechi, de mare bog„˛ie ∫i diversitate spiritual„, al c„rei patrimoniu este definitoriu pentru poporul rom‚n.

F„r„ Óndoial„, aceast„ civiliza˛ie de o autenticitate indiscutabil„ are un pronun˛at accent multietnic, Ón sensul cel mai bun ∫i mai frumos al acestui cuv‚nt. La zestrea spiritual„ a poporului nostru ∫i-au adus o contribu˛ie remarcabil„ toate etniile conlocuitoare c„rora Dumnezeu ∫i istoria le-au h„r„zit s„ tr„iasc„ Ón spa˛iul carpatodun„rean, al„turi de na˛iunea majoritar„ a rom‚nilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006 Œntr-un leag„n etnogenetic de mare Óntindere cum ar fi spa˛iul indo-european, de-a lungul ultimelor 3 milenii au avut loc muta˛ii ∫i transform„ri spectaculoase. Prinse Ón v‚rtejul evenimentelor, sute de popoare s-au amestecat, Ómpletindu-∫i indestructibil destinele. ™i-au p„strat totu∫i identitatea lor cultural„, ceea ce confer„ civiliza˛iei zilelor noastre o uimitoare diversitate, admirabil„ Ón complementaritatea ei.

Etnia rom„ ∫i-a Ónceput incredibila ei aventur„ istoric„ plec‚nd spre occident tocmai de la por˛ile Óndep„rtate ale Indiei, ea Óns„∫i patria unei str„vechi ∫i bogate civiliza˛ii. Limba romilor de ast„zi, Ón oricare din dialectele ei, p„streaz„ un bogat fond de cuvinte sanscrite, descinde a∫adar din limba sanscrit„, limba lui Kalidasa, graiul care l-a fascinat at‚t de mult pe Eminescu.

Romii stabili˛i pe p„m‚ntul ospitalier al patriei noastre au Ónv„˛at s„ convie˛uiasc„ al„turi de popula˛ia majoritar„. Nu a fost tocmai u∫or, iar acest proces Ónc„ nu este pe deplin Óncheiat. De-a lungul timpului au existat ∫i neÓn˛elegeri, alimentate de intoleran˛a unora ∫i de inadaptabilitatea altora. Dar Europa unit„ spre care ne Óndrept„m cu to˛ii va fi o Europ„ a bunei Ón˛elegeri, a respectului interetnic, a elimin„rii oric„rei urme de exclusivism al raselor.

Œn zestrea cultural„ a poporului rom‚n romii ∫i-au adus ∫i ei contribu˛ia lor, fie c„ este vorba de vioara marelui Ion Voicu sau de gheata de aur a lui B„nel Nicoli˛„. Un motiv Ón plus s„-i felicit„m cu ocazia Zilei interna˛ionale a romilor, s„ le dorim prosperitate, bun„ convie˛uire, o afirmare c‚t mai pozitiv„ pe plan intern ∫i interna˛ional, lini∫te ∫i pace sufleteasc„.

Declara˛ie politic„ intitulat„ îSimbol al Revolu˛iei Rom‚ne ∫i senator de Timi∫, boschetar!“

Pare de domeniul grotescului incredibil ca Ion Marcu, omul care a aprins flac„ra Revolu˛iei Rom‚ne Ón Decembrie 1989 la Timi∫oara ∫i care prin vocea sa puternic„, baritonal„ ∫i extrem de expresiv„ a fost zi ∫i noapte Ón fruntea maselor r„sculate, iar apoi membru Ón prima Constituant„ a Rom‚niei ∫i timp de dou„ mandate senator de Timi∫, s„ fac„ obiectul acestui titlu de declara˛ie politic„. ™i totu∫i este pe deplin adev„rat.

Din 16 decembrie 1989, muncitorul Ion Marcu ∫i-a l„sat casa ∫i familia ∫i a ie∫it Ón strad„, s„tul de dictatura ceau∫ist„, a∫a cum era toat„ popula˛ia Timi∫oarei ∫i de fapt Óntregul popor rom‚n. El a plecat din cas„ Ón strad„, ∫tiind c„ acolo se va produce miracolul r„sturn„rii regimului ceau∫ist. Al˛ii, ei, au r„mas Ón cas„ g‚ndind c„ acolo este mai sigur ∫i, mai pu˛in expu∫i Ón spatele perdelelor din apartamentele betonate, pot avea o form„ de protest îtot at‚t de evident„“, dar mai pu˛in periculoas„.

Ion Marcu ∫i-a luat copilul aflat la v‚rsta majoratului ∫i, din 16 p‚n„ Ón 20 decembrie, a fost v„zut Ón cele mai fierbin˛i locuri ale Timi∫oarei, chem‚nd oamenii la revolt„. îRom‚ni, veni˛i cu noi!“ era sloganul lui.

Ei ∫i-au luat copiii afla˛i Ón vacan˛„ ∫i fie i-au ˛inut Ón cas„, spun‚ndu-le c„ se vor lini∫ti c‚t de cur‚nd îgolanii“, fie i-au dus la ˛ar„, la fereal„, p‚n„ c‚nd for˛ele de represiune Ói vor lini∫ti pe cei de-alde Ion Marcu.

El a p„r„sit un moment strada pentru a urca ferm, Ómbr„cat cu un cear∫af al mor˛ii, pe care cu vopsea ro∫ie scria îJos dictatura!“ ∫i îMoarte criminalului!“, Ón cl„direa fostului Comitet Jude˛ean de Partid, pentru a se Ónt‚lni cu primul-ministru al Rom‚niei comuniste, Constantin D„sc„lescu, ∫i Emil Bobu. Le-a exprimat hot„r‚t ∫i curajos dolean˛ele timi∫orenilor, Óncep‚nd cu acea incredibil„ expresie, îDemisia lui Nicolae Ceau∫escu ∫i alegeri libere“, dup„ care a cobor‚t din nou Ón strad„, unde erau tovar„∫ii s„i.

Ei au privit cu nesa˛ spre acea cl„dire din centrul Timi∫oarei ∫i, dup„ ce lucrurile s-au lini∫tit, ∫i-au reg„sit curajul revolu˛ionar ∫i s-au Ónscris Ón marea lupt„ pentru acea cl„dire Ón care se ghicea simbolul puterii. Apoi au intrat Ón„untru ∫i au r„mas Ón ea.

De 7 luni de zile, de c‚nd am devenit euroobservator din partea P.N.L., am constatat c„ la nivelul Parlamentului European, ca de altfel Ón Óntreaga Europ„ civilizat„, exist„ o serie de îlucruri sfinte“, printre care respectarea propriet„˛ii ∫i lupta Ómpotriva corup˛iei. Aceste dou„ lucruri sfinte reprezint„, Ón ceea ce ne prive∫te, dou„ cerin˛e obligatorii pe traseul integr„rii.

Iat„ Óns„ c„ exact c‚nd avem de f„cut ultimii pa∫i spre Uniunea European„, c„ exact c‚nd la Bucure∫ti se afl„ unul dintre evaluatorii procesului de integrare — m„ refer la comisarul european pentru extindere, domnul Olli Rehn — exist„ unele for˛e politice care pur ∫i simplu torpileaz„ aceste cerin˛e ale traseului integr„rii.

Œn privin˛a propriet„˛ii, se cunosc eforturile depuse de Cabinetul T„riceanu, Ón special prin componen˛a liberal„ a acestuia, de a repara abuzurile regimului comunist. Œn afar„ de rectificarea legisla˛iei privind retroced„rile funciare ∫i imobiliare, a fost constituit Fondul îProprietatea“, pentru desp„gubirea celor care nu-∫i mai pot reprimi propriet„˛ile Ón natur„.

Ei bine, asist„m de 3 s„pt„m‚ni la ac˛iuni concentrate de decredibilizare a acestui fond. La Ónceput nu am luat Ón serios atacurile Ómpotriva Fondului îPropietatea“, chiar dac„ veneau din partea unui personaj, fostul consilier preziden˛ial Elena Udrea, despre care se spune c„ are rolul de a tensiona rela˛iile din Alian˛a D.A. pentru a se r„zbuna pe dezv„luirile f„cute la adresa anturajului ei, anturaj care a for˛at-o s„ p„r„seasc„ Palatul Cotroceni. Am constatat Óns„ c„ atacurile s-au Ónte˛it ∫i au c„p„tat amploare, iar argumentele ∫i limbajul utilizate de ex-consiliera preziden˛ial„ sunt identice ∫i Ón cazul unor reprezentan˛i ai opozi˛iei, ∫i Ón cazul ∫efului statului.

Este considerat ca fiind o î∫mecherie“ faptul c„ Executivul lucreaz„ ∫i pe 22 decembrie ∫i se al„tur„ dou„ lucruri care nu au nici o leg„tur„ unul cu altul: trecerea a 20% dintre ac˛iunile Loteriei Na˛ionale spre Fondul îProprietatea“ — cu ingredientele de rigoare: îga∫ca lui Bogdan Olteanu abia a∫teapt„ ca∫cavalul“, a∫a

suna una dintre exprim„ri — ∫i a 7% pentru salaria˛i, pensionarii Loteriei ∫i membri C.A.

îProcesul de integrare Ón Uniunea European„ a intrat Ón linie dreapt„“

Œn ∫edin˛a de luni, 3 aprilie anul curent, a Comisiei pentru politic„ extern„ din Parlamentul Europei, comisarul pentru extindere Olli Rehn a prezentat un preraport Ón leg„tur„ cu stadiul la zi al realiz„rii obiectivelor Ónscrise Ón Tratatul de aderare.

De∫i tonul general al raportului a fost unul favorabil, chiar surprinz„tor de favorabil fa˛„ de calificativele din celelalte rapoarte, au fost men˛ionate totu∫i unele domenii Ón care mai sunt necesare ac˛iuni sus˛inute, pentru ca, Ón timpul care a mai r„mas p‚n„ la data de 16 mai anul curent a prezent„rii raportului final, s„ fie aduse corec˛iile necesare Óncadr„rii obiectivelor asumate Ón standardele acceptabile necesare ob˛inerii votului pozitiv.

Dintre domeniile men˛ionate Ón raport, cele privind justi˛ia, administra˛ia ∫i internele — cunoscutul de acum J.A.I. —, agricultura ∫i securitatea alimentar„ ∫i, Ón special, capacitatea de utilizare a fondurilor structurale sunt pasibile a fi supuse unor clauze de salvgardare sectorial„ care, de∫i nu au ca efect am‚narea Ón 2008 a procesului de integrare, pot provoca, dac„ nu li se aduc corec˛iile necesare, fenomene financiare cu efect perturbator, at‚t la nivelul domeniului, c‚t ∫i la nivel na˛ional.

Œn domeniul justi˛iei, de∫i au fost constatate unele progrese semnificative Ón consolidarea structurilor de anchetare a cazurilor de corup˛ie, se a∫teapt„ Ón continuare valorificarea acestora prin pedepsirea celor vinova˛i, indiferent de natura r„spunderilor: contraven˛ionale, materiale sau penale.

Œn administra˛ia public„, un alt domeniu critic, mai sunt de rezolvat de asemenea c‚teva dintre obiectivele asumate, dintre acestea cele mai importante fiind definitivarea reformei privind func˛ionarii publici, securizarea frontierelor ∫i, legat de aceasta, stoparea traficului cu fiin˛e umane, droguri ∫i alte substan˛e interzise de lege.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006 Agricultura ∫i securitatea alimentar„ sunt dou„ dintre domeniile pe care le consider cu impactul cel mai semnificativ Ón ansamblul consecin˛elor nocive generate de o eventual„ neÓndeplinire a criteriilor de calificare, prin implica˛iile financiare atrase de imposibilitatea acces„rii fondurilor comunitare, Ón condi˛iile Ón care contribu˛ia de ˛ar„ este obligatorie.

îIndustrializarea ca form„ de rezolvare a problemei minorit„˛ilor“ Œn cadrul Ónt‚lnirii dintre ale∫ii locali ∫i conducerea Partidului Conservator din data de 8 aprilie, sus˛inut„ la Cluj-Napoca, reprezentan˛ii administra˛iei locale apar˛in‚nd acestui partid au semnalat o problem„ pe care eu o consider foarte grav„ Ón municipiul T‚rgu-Mure∫.

Aici exist„ un parc industrial, construit cu mult„ vreme Ón urm„, Óns„ nefolosit Ón prezent. Ora∫ul se confrunt„ cu o lips„ acut„ de investitori Ón sectorul industrial, dar ∫i mai grav„ este neimplicarea consiliului jude˛ean ∫i local Ón atragerea investitorilor str„ini.

Se ∫tie foarte bine c„ s„r„cia este cel mai prost sf„tuitor ∫i c„ o stare precar„ a vie˛ii de zi cu zi este de natur„ s„ creeze tensiuni generatoare de conflicte chiar ∫i Óntre cei mai buni vecini. Astfel, aceast„ stare de dec„dere a industriei din jude˛ul Mure∫, alt„dat„ una dintre cele mai prolifice ∫i care angrena Ón sistemul s„u aproximativ 10.000 de angaja˛i, disponibiliza˛i acum sau implica˛i Ón alte activit„˛i neproductive, este v„zut„ de reprezentan˛i administra˛iei locale Mure∫ ca fiind un factor Ón plus de iritare a tensiunilor interetnice din aceast„ zon„.

Personal sus˛in c„ Ón momentul Ón care popula˛ia duce un trai decent ∫i ziua de m‚ine nu reprezint„ o problem„

grav„ indivizii caut„ solu˛ii s„ tr„iasc„ ∫i mai bine, l„s‚nd deoparte conflictele minore st‚rnite pe chestiuni artificiale ∫i colabor‚nd unii cu al˛ii, indiferent de etnia c„reia Ói apar˛in, pentru bunul mers al localit„˛ii ∫i al propriei familii. Œns„ o stare de s„r„cie accentuat„, instabilitatea locului de munc„ sau lipsa acestuia, grija pentru ziua de m‚ine sunt elemente generatoare de tensiuni suplimentare, elemente care anuleaz„ sim˛ul civiliza˛iei ∫i st‚rnesc conflicte Óntre vecini pe considerente neesen˛iale.

Av‚nd Ón vedere c„ jude˛ul Mure∫ nu se bucur„ Ón Parlament de reprezentativitatea unui deputat al Partidului Conservator, Ómi permit s„ v„ transmit semnalul de alarm„ tras de administra˛ia local„ a ora∫ului T‚rgu-Mure∫. Industrializarea acestei zone, cel pu˛in p‚n„ la nivelul la care a demonstrat anterior c„ poate func˛iona, va permite ridicarea substan˛ial„ a nivelului de trai al locuitorilor ∫i dezamorsarea civilizat„ a conflictelor interetnice speculate de anumite forma˛iuni ∫i grup„ri etnice.

Am asistat s„pt„m‚na trecut„ la o serie de evenimente care, cred, la ora actual„ au f„cut deja Ónconjurul Europei. Domnul Traian B„sescu a uitat c„ este ∫eful statului ∫i, dup„ ce a avut o pozi˛ie corect„, de dezavuare a declara˛iilor jignitoare la adresa premierului ∫i a unuia dintre vicepremieri f„cute de un personaj c„ruia nu doresc s„-i fac reclam„, a ˛inut s„ se afi∫eze Óntr-un restaurant Ón compania respectivului personaj.

Nu am s„ comentez faptul c„ pre∫edintele s-a urcat la volan dup„ ce a consumat alcool — mass-media de s‚mb„t„ a fost mai mult dec‚t clar„ ∫i explicit„ Ón acest sens —, ci un alt aspect care mie mi se pare destul de grav. Petrec‚nd Ón compania respectivului personaj, automat pre∫edintele Rom‚niei a devenit un girant al ac˛iunilor acestuia, ac˛iuni pe care societatea civil„, mass-media netabloidizat„ nu le consider„ deloc un model demn de urmat. Œn plus, dac„ ˛inem cont de documente, documente Ón baza c„rora A.N.A.F. nu mai poate ac˛iona ∫i recupera unele datorii ale clubului din Ghencea, personajul respectiv nici m„car nu se mai afl„ Ón conducerea performantului Fotbal Club Steaua, deci practic nu avea ce c„uta acolo.

Consider c„ este absolut normal ca ∫eful statului s„ acorde onoruri pentru to˛i cei care reu∫esc performan˛e deosebite la nivel interna˛ional, Ón orice domeniu, deci ∫i Ón fotbal. Dar exist„ un cadru institu˛ional, exist„ un protocol pentru aceste situa˛ii. Nu-mi aduc aminte ca Ón urm„ cu doi ani, c‚nd ™ahtior Done˛k a reu∫it o performan˛„ similar„, pre∫edintele ultrana˛ionalist ∫i ultrapopulist de atunci al Ucrainei, Leonid Kucima, s„ fi s„rb„torit Óntr-un restaurant succesul cu Rinat Ahmetov, patronul echipei antrenate de Mircea Lucescu. ™i trebuie s„ ˛inem cont c„ este o diferen˛„ uria∫„ Óntre Ahmetov ∫i cel ce finan˛iaz„ echipa Steaua. Nu numai Ón ceea ce prive∫te comportamentul de zi cu zi.

Nici m„car Ón Togo, unde s-a decretat s„rb„toare na˛ional„ a doua zi dup„ ce echipa na˛ional„ s-a calificat la turneul final al Campionatului Mondial ce se va ˛ine Ón Germania, ∫eful statului nu a chefuit cu juc„torii ∫i sponsorii Ón vreun local public.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006 Dar suntem Ón Rom‚nia, unde exist„ dispre˛ fa˛„ de legi, fa˛„ de etichete ∫i fa˛„ de exigen˛e. Chiar ∫i la un nivel foarte Ónalt.

îCine conduce aceast„ ˛ar„?“

O Óntrebare care pentru mine fie are multe r„spunsuri, fie nici unul.

Sunt momente Ón care ∫i pre∫edintele, ∫i Guvernul, ∫i Parlamentul, ∫i chiar mass-media conduc aceast„ ˛ar„. To˛i cei mai sus nominaliza˛i se implic„ Ón procesul democratic de guvernare, chiar dac„ se Ómbr‚ncesc unii pe al˛ii, Ó∫i dau coate sau se inoportuneaz„.

Ceea ce vede publicul, adic„ omul de r‚nd, conteaz„. Iar acesta trebuie s„ vad„ doar lucrurile bune, ∫i nicidecum rupturile ∫i scandalurile interne. Raportul Comisiei Europene din luna mai ∫i al Consiliului European din luna iunie au r„mas doar singurele puncte de leg„tur„ Óntre aceste entit„˛i politice care declar„, pe r‚nd ∫i arogant, c„ guverneaz„ aceast„ na˛ie.

Domnul pre∫edinte reprezint„ Rom‚nia atunci c‚nd se afl„ Ón China sau la Roma, dar o conduce atunci c‚nd face ordine la C.N.S.A.S., demonstr‚nd ∫i prin vorbe ∫i prin fapte c„, dac„ un lider de partid ca domnul Boc nu este Ón stare s„ asculte ∫i s„ Óndeplineasc„ orbe∫te ordinele sale, el nu se sinchise∫te de aceste opreli∫ti, de huiduielile popula˛iei ∫i de r„bufnirile alia˛ilor, rezolv‚nd problemele grave ale ˛„rii ∫i fiind unul din conduc„torii carismatici ai acestei democra˛ii.

Asta a demonstrat s„pt„m‚na trecut„, c‚nd, pe baza unui discurs pur demagogic, a îreu∫it“ s„ dezamorseze un conflict puternic al societ„˛ii civile. Doar o singur„ persoan„ a avut curajul s„ Ónfiereze atitudinea pre∫edintelui, demonstr‚nd clar ∫i concis toat„ gloria ∫i faima primului om al ˛„rii.

Guvernul T„riceanu conduce aceast„ ˛ar„. ™i o conduce prost, pentru c„ o alian˛„ format„ din partide care, pe zi ce trece, au din ce Ón ce mai pu˛ine interese comune devine din ce Ón ce mai nesigur„, mai cert„rea˛„, dar Ón acela∫i timp ∫i mai dezinteresat„ de problemele ˛„rii. Recentul scandal al C.N.S.A.S., statutul minorit„˛ilor din Rom‚nia, politicile fiscale, eficien˛a mini∫trilor, iat„ doar c‚teva dintre exemplele care afecteaz„ grav at‚t imaginea c‚t ∫i func˛ionalitatea acestui cabinet.

™i cum poate fi altfel, at‚ta timp c‚t pre∫edintele ∫i premierul converseaz„ prin intermediari, uit„ s„ se informeze unul pe altul de problemele pe care le are Rom‚nia, orgoliile ∫i ambi˛iile d‚nd na∫tere la numeroase semne de Óntrebare din partea oficialilor europeni, c‚nd ∫i unul, ∫i cel„lalt Óncearc„ s„ braveze ∫i s„ demonstreze cet„˛enilor c„ el, adic„ fiecare pe r‚nd, a fost primul la locul evenimentului, implic‚ndu-se profund.

îDe ce sunt priva˛i de dreptul la medicamente gratuite veteranii de r„zboi?“

Potrivit art. 16 lit. j) din Legea nr. 44/1994, se acord„ asisten˛„ medical„ gratuit„ Ón toate institu˛iile medicale civile de stat sau militare ∫i asigurarea de medicamente gratuite, at‚t Ón tratamentele ambulatorii, c‚t ∫i pe timpul spitaliz„rii, tuturor veteranilor de r„zboi, precum ∫i v„duvelor de r„zboi.

Nu mai este cazul s„ definim ceea ce reprezint„ aceast„ categorie social„, care Ón acest moment este pe cale de dispari˛ie, at‚t din motive obiective legate de v‚rsta Ónaintat„, c‚t ∫i uneori datorit„ dezinteresului celor care ocup„ vremelnic posturi cheie, precum ministrul s„n„t„˛ii Eugen Nicol„escu.

Cum v„ sim˛i˛i, domnule ministru al s„n„t„˛ii, c‚nd v„ privesc sute de ochi Ómb„tr‚ni˛i de vreme ∫i de boli? Cum v„ sim˛i˛i ∫tiind c„ ace∫ti b„tr‚ni ∫i-au pus o speran˛„ Ón dumneavoastr„ atunci c‚nd a˛i fost numit ministru al s„n„t„˛ii, crez‚nd c„ vor avea un sprijin din partea dumneavoastr„ pentru respectarea legii, ˛in‚nd cont c„ poate a˛i contribuit la elaborarea ei?

Ce a˛i f„cut pentru veteranii de r„zboi, domnule ministru? Cum a˛i vegheat la respectarea legii ∫i la asigurarea dreptului acestor b„tr‚ni la medicamente

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006 gratuite? V-a˛i pus m„car pentru o clip„ Óntrebarea dac„ ace∫ti b„tr‚ni merit„ s„ Ói trata˛i cu dispre˛ul de care da˛i dovad„ atunci c‚nd, cu bun„ ∫tiin˛„, prin subterfugii m‚r∫ave, face˛i tot posibilul s„ modifica˛i prevederile unei legi care a fost dat„ de Parlamentul Rom‚niei pentru a ne manifesta cu to˛ii recuno∫tin˛a pentru acei care odat„ ne-au ap„rat ˛ara, iar acum ne privesc cu ochi tri∫ti ∫i b„tr‚ni, sper‚nd c„ nu i-am uitat? De ce le fura˛i, domnule ministru, acestor b„tr‚ni dreptul la medicamente gratuite? De ce le fura˛i, domnule ministru, acestor b„tr‚ni dreptul la via˛„, Ón loc s„ le asigura˛i acest drept?

Ce c‚∫tiga˛i, domnule ministru, cu acest simulacru trist? Poate reu∫i˛i s„ min˛i˛i Europa, poate reu∫i˛i s„-i p„c„li˛i pe cei care sunt Ón putere ∫i la putere, dar pe cei b„tr‚ni nu pute˛i s„-i mai p„c„li˛i, fiindc„ a∫a-zisele dumneavoastr„ medicamente gratuite, cu care poate v„ l„uda˛i uneori c‚nd dori˛i s„ v„ adormi˛i con∫tiin˛a, cost„ mai mult dec‚t pensia acestor b„tr‚ni.

îCe r„spunsuri oferi˛i peten˛ilor, stima˛i guvernan˛i?“ Doresc s„ v„ prezint declara˛ia politic„ cu titlul îCe r„spunsuri oferi˛i peten˛ilor, stima˛i guvernan˛i?“

Œn cadrul Programului de guvernare 2005—2008, capitolul 1 trateaz„ îAngajamentul Guvernului Rom‚niei“, Ón care sunt prezentate op˛iunile fundamentale Ómp„rt„∫ite ∫i promovate de actuala putere. Œntre acestea, la loc de cinste se g„sesc urm„toarele: Ónt„rirea libert„˛ilor individuale, garantarea ∫i dezvoltarea propriet„˛ii, egalitatea ∫anselor.

Aplicarea obiectivelor amintite nu vine numai din cuprinderea acestora cu fast ∫i îresponsabilitate“ Ón Programul de guvernare. Este nevoie de mult mai mult ∫i, Ón primul r‚nd, de o alt„ atitudine fa˛„ de cet„˛ean, fa˛„ de solicit„rile acestuia. Pentru cet„˛ean, problema lui este cea mai important„ intervine fie din nerespectarea legii, fie din neglijarea unor probleme, minore la nivel general, dar esen˛iale pentru via˛a lui, via˛„ Ón care a avut de suferit de cele mai multe ori de pe urma r„zboiului, de pe urma transform„rilor ∫i iar de pe urma retransform„rilor.

R„spunsurile institu˛iilor statului la solicit„rile cet„˛enilor trebuie s„ fie clare, l„muritoare ∫i angajate pe fondul problemei. Ce se Ónt‚mpl„ Ón mod real? R„spunsurile sunt superficiale, nu l„muresc peten˛ii, creeaz„ confuzii ∫i de cele mai multe ori arat„ o necunoa∫tere a problemei, suger‚nd o sup„rare pentru deranjul produs.

S-a ajuns nu la o tipizare a procedurilor, ci la o tipizare a r„spunsurilor, care determin„ de cele mai multe ori pentru petent noi drumuri, noi Óntreb„ri, timp ∫i mult„ cheltuial„, care de obicei conduc la renun˛are.

Unde este egalitatea de ∫anse, grija fa˛„ de cet„˛ean, Ónt„rirea libert„˛ilor individuale de care face˛i amintire, stima˛i guvernan˛i, Ón cadrul Programului de guvernare? Au fost doar pentru campania electoral„, pentru voturile cet„˛enilor sau pentru imaginea necesar„ reformei administrative Ón ochii monitorilor din partea Uniunii Europene? Sunt Óntreb„ri la care nu a∫tept un r„spuns de tipul responsabilit„˛ii ∫i seriozit„˛ii Programului de guvernare.

Cum aprecia˛i r„spunsul adresat domnului Ocoli∫an Ioan din Cluj-Napoca? îLa cererea dumneavoastr„ la num„rul de mai sus, v„ facem cunoscut c„ Direc˛ia Jude˛ean„ Bra∫ov a Arhivelor Na˛ionale nu de˛ine documente la I.M.B. Grup ™antiere nr. 2, ora∫ Victoria ∫i F„g„ra∫, ∫i nici nu cunoa∫te cine are Ón p„strare aceast„ arhiv„“ (exemplu C 728 Bra∫ov din 28.03.2006). Ce s„ fac„ domnul Ocoli∫an Ioan cu acest r„spuns? ™tie precis c„ a lucrat la unitatea amintit„ Ón condi˛ii grele, ∫tie c„ exist„ o lege care-i confer„ binemeritat anumite drepturi, dar nu poate beneficia de acestea, deoarece nu a ˛inut la zi eviden˛a unit„˛ilor institu˛iei ∫i a drumurilor pe care le-a luat arhiva.

îParlamentul European ∫i Parlamentul Rom‚niei“ Recent, pre∫edintele Traian B„sescu s-a ar„tat extrem de preocupat de agenda europarlamentarilor rom‚ni.

Pentru c„ — nu-i a∫a? o ∫tie toat„ lumea — Parlamentul European este o institu˛ie foarte respectat„, ∫eful statului le-a cerut reprezentan˛ilor Rom‚niei la Strasbourg s„ fie mai implica˛i Ón activitatea institu˛iei ∫i s„-∫i respecte misiunea pentru care au fost trimi∫i acolo.

Din p„cate, nu acela∫i interes l-a acordat Pre∫edin˛ia ∫i Parlamentului Rom‚niei. De ce oare? Motive de Óngrijorare, care ar fi putut genera o astfel de interven˛ie, sunt destule.

De la sf‚r∫itul anului 2004 ∫i p‚n„ ast„zi, forul legiuitor al Rom‚niei a fost deturnat de la rolul s„u fundamental, acela de a dezbate ∫i elabora legi. De mai bine de un an de zile, parlamentarii rom‚ni nu fac altceva dec‚t s„ ridice m‚na la foc automat, permi˛‚nd promovarea gr„bit„ a unora dintre cele mai importante legi pentru func˛ionarea s„n„toas„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti. Guvernan˛ii de azi au transformat Parlamentul Rom‚niei dintr-un for de dezbatere Óntr-unul de zbatere degeaba.

™i totu∫i pre∫edintele B„sescu nu se arat„ interesat de aceast„ problem„ grav„ pentru democra˛ia rom‚neasc„. Œn Uniunea European„, Parlamentul este consultat ∫i informat cu regularitate de c„tre Consiliul European; Ón Rom‚nia, Parlamentul a ajuns s„ fie aproape ignorat de c„tre guvernan˛i.

E adev„rat, noi nu am intrat Ónc„ Ón Europa. Dar dac„ o ˛inem tot a∫a, b„t‚ndu-ne cu regularitate joc de menirea forului legislativ, atunci s-ar putea nici s„ nu mai intr„m! Cine are nevoie de un Parlament care nu de˛ine nici un fel de putere?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006

îNecesitatea schimb„rii sistemului de vot, Óncep‚nd cu desemnarea reprezentan˛ilor Rom‚niei Ón Parlamentul European“

Societatea civil„ a promovat timp de mai mul˛i ani necesitatea introducerii votului uninominal Ón sistemul electoral din Rom‚nia ca un instrument al reform„rii clasei politice. Toate legislaturile precedente au refuzat s„ dezbat„ aceast„ propunere, pun‚ndu-se Ón contra cursului firesc al istoriei.

Conceptul democra˛iei a evoluat de la epoca elin„ antic„ p‚n„ ast„zi. Œn prezent, se perpetueaz„ Ón Rom‚nia centralismul democratic, care se manifest„ vizibil Ón sistemul electoral cu list„ blocat„. Op˛iunea cet„˛eanului este astfel limitat„ din start.

Mesajul societ„˛ii civile este unul clar: sensul actual al lumii contemporane este democra˛ia participativ„. Œns„ nu sub sloganul populist al îÓntoarcerii la popor“, ci prin implicarea cet„˛enilor Ón desemnarea real„ a reprezentan˛ilor s„i Ón forurile legislative ale ˛„rii, at‚t la nivel central, c‚t ∫i local.

Din aceste motive, consider c„ se impune introducerea acestui sistem de vot, Óncep‚nd cu desemnarea reprezentan˛ilor rom‚ni pentru Parlamentul European. Aceasta ar fi dovada maturiz„rii societ„˛ii rom‚ne∫ti ∫i, implicit, a clasei politice. Ar fi un pas important spre modernizarea real„ a vie˛ii politice.

Œntr-un proiect legislativ privind alegerile pentru Parlamentul European am sus˛inut introducerea sistemului propor˛ional cu vot preferen˛ial. Acest fapt Ói d„ cet„˛eanului posibilitatea de a opta pentru reprezentan˛ii pe care dore∫te s„ Ói trimit„ Ón Parlament. Desigur, forma˛iunile politice Ó∫i pot desemna candida˛ii pentru alegeri, Óns„ electorul are libertatea de a alege din listele propuse unul sau mai multe nume. Œn acest mod, nu poate fi pus„ Ón discu˛ie coeren˛a ∫i consisten˛a exercit„rii actului de voin˛„ al fiec„rui elector.

Sunt convins c„ noi to˛i con∫tientiz„m importan˛a momentului Ón care ne afl„m: aderarea Rom‚niei la Uniunea European„, cu toate transform„rile pe care aceasta le impune, at‚t la nivelul societ„˛ii, c‚t ∫i al mentalit„˛ii. Tocmai de aceea trebuie s„ facem un efort de Ón˛elegere ∫i voin˛„ pentru ca aceste transform„ri s„ se realizeze acum, fapt pentru care fac apel la toate partidele parlamentare s„ sus˛in„ prin fapte ceea ce de at‚tea ori s-a declamat: introducerea votului uninominal Ón Rom‚nia.

## îAlian˛a D.A. la r„scruce“

Alian˛a for˛elor democratice îDreptate ∫i Adev„r“ a fost singura ∫ans„ a Rom‚niei de a intra Ón linie dreapt„ pe drumul anevoios spre integrarea Ón Uniunea European„ ∫i spre o democra˛ie adev„rat„. Aceasta a reprezentat alternativa viabil„ la guvernarea pesedist„ care a m„cinat at‚˛ia ani Rom‚nia.

Acum, la aproape doi ani de la alegeri, Alian˛a D.A. trece prin momente dificile. De ambele p„r˛i sunt multe orgolii. Œn jude˛ele Bihor ∫i Alba Alian˛a s-a destr„mat. Organiza˛iile partidelor din jude˛ele respective se acuz„ reciproc de nerespectarea protocolului, iar destr„marea Alian˛ei ∫i Ón alte jude˛e este iminent„. NeÓn˛elegerile nu

vin Óns„ numai din teritoriu. ™i la v‚rful celor dou„ partide au avut loc discu˛ii, declara˛ii belicoase, chiar acuza˛ii.

Pe fondul acestei instabilit„˛i politice, s„pt„m‚na trecut„ a sosit Ón Rom‚nia responsabilul pentru extindere din partea Comisiei Europene Olli Rehn. Acesta a venit cu un mesaj clar pentru politicienii rom‚ni. Dac„ pe de o parte a remarcat progresele ce s-au Ónregistrat Ón sistemul juridic ∫i Ón lupta Ómpotriva corup˛iei, ideea general„ a discursului a fost aceea c„ se a∫teapt„ din partea Rom‚niei dovezi mult mai clare ale reformei.

Comisarul european Olli Rehn a fost foarte ferm Ón ceea ce prive∫te evolu˛ia scenei politice rom‚ne∫ti: î...este important s„ avem Ón Rom‚nia stabilitate politic„, angajament politic, disciplin„ parlamentar„, astfel Ónc‚t s„ poat„ continua eforturile p‚n„ la aderare. Ar fi p„cat ca toate realiz„rile Rom‚niei din ultima perioad„ s„ fie puse Ón pericol de organizarea unor eventuale alegeri anticipate“.

Discursul comisarului pentru extindere nu face dec‚t s„ confirme ceea ce orice politician responsabil ∫tia deja. Dup„ eforturile majore pe care guvernarea T„riceanu le-a depus pentru integrare, ruperea Alian˛ei ∫i preg„tirea de alegeri anticipate ar fi un act de iresponsabilitate din partea noastr„. Interesul Rom‚niei este cel care trebuie sa primeze! Este imperios ca Alian˛a s„ func˛ioneze Ón continuare, pentru a ne putea respecta angajamentul luat Ón fa˛a cet„˛enilor.

Convingerea mea este c„ at‚t partidul din care fac parte, Partidul Na˛ional Liberal, c‚t ∫i Partidul Democrat vor avea maturitatea politic„ pentru a se a∫eza din nou la aceea∫i mas„ ∫i a discuta despre ceea ce este cu adev„rat important pentru Rom‚nia.

îGripa aviar„ a Óngropat milioane de euro“

Isteria n„scut„ odat„ cu izbucnirea gripei aviare a permis anumitor ministere s„ se joace cu banii publici dup„ bunul plac al mini∫trilor ∫i Ón func˛ie de num„rul firmelor pe care le p„storesc, deviind aten˛ia public„ de la nerespectarea normelor legale privind m„surile de combatere a epizootiilor.

A∫a se face c„ ministrul agriculturii, p„durilor ∫i dezvolt„rii rurale, Óntr-o foarte con∫tiincioas„ îaplicare a Programului de m„suri pentru situa˛ii de urgen˛„“, a reu∫it s„ verse milioane de euro firmelor care asigur„ substan˛ele dezinfectante pentru combaterea gripei aviare. Poate c„ a∫ fi fost Óndrept„˛it s„ cred c„ m„surile sunt eficiente, dar nu pot s„ nu constat, odat„ cu trecerea timpului, c„ de fapt episoadele de grip„ aviar„ au fost ∫i sunt man„ cereasc„ pentru firmele care desfac produse dezinfectante ∫i, totodat„, capital mediatic pentru un ministru jenant de incompetent, care dac„ nu se ocup„ de gripa aviar„ se ocup„ Ón mod sigur de P.S.D.

A∫a se face c„ Ón anumite jude˛e se folosesc substan˛e bactericide care nu au nimic de a face cu omor‚rea viru∫ilor, dar au mare leg„tur„ cu afacerile pe care le fac directorii direc˛iilor sanitar-veterinare jude˛ene, Ón marea lor majoritate proteja˛i ai pre∫edintelui P.D. Emil Boc, unii lua˛i Ón bra˛e de acesta din barca scufundat„ a P.N.fi.C.D.-ului.

Œn imensa ne∫tiin˛„ ∫i ne˛in‚nd seama de Ordinul nr. 311/2001 care transpune o directiv„ european„, ministrul îInsect„“ aplic„ pompieristic m„suri de combatere

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006 a gripei aviare, al c„rei agent patogen, virusul, nu se plimb„ cu ma∫ina, dar poate fi vehiculat de p„s„rile care nu pot fi controlate, de c‚inii, pisicile ∫i celelalte animale Ómpotriva c„rora nu s-a luat nici o m„sur„, nici m„car Ón focarele de boal„.

Ministrul agriculturii ar fi trebuit s„ ∫tie, chiar dac„ este un simplu inginera∫ silvic, c„ dozarea substan˛elor, concentra˛ia solu˛iilor dezinfectante, tipul substan˛elor folosite, echipamentele utilizate la opera˛iunile de dezinfec˛ie, personalul care face dezinfec˛ia trebuia controlate ∫i Óndeaproape supravegheate, dac„ se dorea cu adev„rat reducerea riscurilor apari˛iei gripei aviare, ∫i nu numai virarea Ón conturile firmelor de apartament a unor sume importante de bani, f„r„ ca organele abilitate, intens politizate, s„ se autosesizeze.

Guvernul a hot„r‚t Ón ultima ∫edin˛„ a sa ca pensionarii din sistemul public de pensii care au o pensie mai mic„ de 305 RON s„ primeasc„ Ón luna aprilie un ajutor b„nesc, ajutor care Ói este at‚t de necesar acestei categorii de persoane, c„ci ∫tim cu to˛ii care sunt pensiile din ziua de ast„zi ∫i c‚t de greu se descurc„ cei de v‚rsta a treia.

Ajutorul financiar va fi de 500.000 lei pentru persoanele care au o pensie mai mic„ de 2 milioane lei ∫i de 400.000 lei Ón cazul persoanelor care au pensia mai mare de 2 milioane lei, dar mai mic„ de 3.050.000 lei, inclusiv.

De acest sprijin pot beneficia aproximativ 2,4 milioane de persoane. Efortul bugetar necesar aplic„rii m„surii este de aproximativ 105 milioane RON (1.050 miliarde lei vechi), fonduri asigurate de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei. Ajutorul b„nesc acordat nu face parte din pensie ∫i se eviden˛iaz„ pe un document de plat„ distinct.

De acest sprijin vor beneficia ∫i persoanele care primesc pensie de urma∫. Œn situa˛ia beneficiarilor de pensie de urma∫ ajutorul se stabile∫te Ón func˛ie de rezultatul Ónsum„rii cuantumului pensiilor corespunz„toare fiec„rui urma∫. De asemenea, ajutorul se acord„ Ón func˛ie de num„rul urma∫ilor, prin aplicarea urm„toarelor procente: 100% pentru 3 sau mai mul˛i urma∫i; 75% pentru doi urma∫i; 50% pentru un urma∫.

Salut astfel acest efort al Guvernului care va pl„ti acest ajutor pensionarilor, ajutor at‚t de binevenit, av‚nd Ón vedere c„ el vine odat„ cu s„rb„torile de Pa∫te.

Œn toate jude˛ele ˛„rii s-a ascu˛it lupta pentru posturi. Œntre alia˛ii portocalii ∫i aliatul lor din P.C. este o competi˛ie acerb„, un r„zboi fratricid al declara˛iilor jignitoare, o v‚n„toare dup„ ale∫i locali ∫i dup„ func˛ii de conducere.

Actuala guvernare seam„n„ din ce Ón ce mai mult cu cea din perioada C.D.R.-ului, care v„ aminti˛i desigur ce catastrofal„ a fost pentru ˛ar„.

Pre∫edintele Traian B„sescu se comport„ dictatorial. Premierul T„riceanu d„ r„spunsuri prin secunzii s„i din P.N.L. Ca Óntr-o partid„ de fotbal lipsit„ de fairplay, ace∫ti politicieni Ó∫i trag la gioale Ón v„zul lumii, folosesc televiziunile na˛ionale pe post de arene publice. Se ofer„ circ. P‚inea e scump„, din ce Ón ce mai scump„. Ca ∫i medicamentele. Dar portocaliii m„n‚nc„ ∫i viseaz„ doar fripturi ∫i nu au dureri de cap pentru c„ se joac„ cu s„n„tatea ∫i nervii rom‚nilor.

Legi importante nu pot trece prin Parlament pentru c„ actuala majoritate e ocupat„. Parlamentarii lor se zbat prin ministere ∫i prin jude˛e pentru a-∫i numi favori˛ii Ón posturi bine remunerate, pentru a schimba directori, pentru a se odihni dup„ prezen˛a la emisiuni ce au loc noaptea.

Œn ˛ar„ e un haos complet. Zeci de localit„˛i sunt afectate de calamit„˛i, farmaciile sunt luate cu asalt de pensionari, furnizorii de energie termic„ ∫i ap„ au de Óncasat sume imense, popula˛ia fiind datoare f„r„ sc„pare, ∫omajul cre∫te, cresc pre˛urile Ón propor˛ie geometric„, societ„˛ile comerciale sunt sufocate de taxe ∫i impozite ∫i actuala guvernare nu poate sau nu ∫tie, de∫i credem c„ e vorba ∫i de un nu vrea. Nu vrea s„ se g‚ndeasc„ la electorat, nu vrea nici s„ plece ∫i s„ fac„ loc altora mai buni.

Dar, din fericire, exist„ mijloace democratice de a Óndep„rta de la putere pe cei care-∫i bat joc de popor.

Comisarii europeni Ó∫i doresc din partea Rom‚niei sporirea luptei anticorup˛ie, o justi˛ie impar˛ial„, doresc ca sistemul agricol s„ fie preg„tit pentru aderare, doresc stabilitate.

Guvernul se lupt„ pentru ca toate acestea s„ fie posibile Ón timp util, iar rom‚nii fac tot mai multe sacrificii. ™i constat„m cum, Ón toat„ aceast„ lupt„ comun„ ∫i Ónainte de o Ónt‚lnire a prim-mini∫trilor din Europa de sud-est ∫i Moldova Ón Rom‚nia, tocmai pre∫edintele ˛„rii face o declara˛ie pe un post de televiziune na˛ional, la o or„ de v‚rf, prin intermediul c„reia Ó∫i exprim„ regretul c„ premierul ˛„rii, C„lin Popescu-T„riceanu a fost numit Ón aceast„ func˛ie.

Rom‚nia r„m‚ne siderat„ la o asemenea declara˛ie. Nimeni nu mai Ón˛elege nimic. Europa se Óntreab„: Ó∫i doresc rom‚nii s„ intre Ón marea comunitate? ™i dac„ da, de ce de fiecare dat„ c‚nd se constat„ progrese semnificative se instaureaz„ o situa˛ie de criz„? De ce tocmai pre∫edintele s„ fac„ o asemenea declara˛ie?

Este de notorietate faptul c„ Traian B„sescu ∫i C„lin Popescu-T„riceanu au pornit Ómpreun„ Óntr-o curs„ la al c„rei final Rom‚nia s„ devin„ membru al Uniunii Europene cu drepturi depline, o ˛ar„ stabil„, a c„rei economie s„ fie Óntr-o continu„ cre∫tere. Sunt dezam„git

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006 de faptul c„ pre∫edintele ˛„rii uit„ de misiunea pe care o are de Óndeplinit, demonstr‚nd contrariul prin intermediul declara˛iilor sale.

Cu toate acestea Ómi exprim convingerea c„ premierul va depune toate eforturile, ca ∫i p‚n„ acum, ca angajamentele asumate Ón vederea ader„rii s„ fie Óndeplinite cu succes, iar ˛ara noastr„ s„ fie integrat„ la 1 ianuarie 2007.

îParadox rom‚nesc: deficit de for˛„ de munc„“ Jude˛ul Bac„u se confrunt„ cu o problem„ care nu a putut fi prev„zut„ niciodat„ ∫i care, dac„ r„m‚ne f„r„ solu˛ii, poate genera grave disfunc˛ionalit„˛i vie˛ii economice b„c„uane. Este vorba de un deficit al for˛ei de munc„. Anul trecut, rata ∫omajului Ón jude˛ a fost de 2%, iar acum exist„ numeroase domenii de activitate care nu pot fi acoperite nici de aportul de for˛„ de munc„ din comunele limitrofe.

Œn comunitatea de afaceri se vorbe∫te de ceva vreme despre acest deficit care, de la an la an, se l„rge∫te la aproape toate nivelurile de preg„tire profesional„ a ofertan˛ilor de for˛„ de munc„. Lipsesc at‚t oamenii cu studii superioare, bine preg„ti˛i, c‚t ∫i cei cu o preg„tire inferioar„, pentru alt fel de munci. Primul semnal serios de alarm„ a fost Óns„ ini˛iativa unei companii produc„toare de echipamente sportive de a aduce la lucru Ón Bac„u aproximativ 1.500 de confec˛ioneri chinezi.

Ne Óntreb„m cu to˛ii cum de s-a ajuns aici. Explica˛iile sunt multiple: migra˛ia masiv„ a for˛ei de munc„ locale Ón alte ˛„ri, Ónfiin˛area propriilor societ„˛i comerciale, slaba preg„tire a absolven˛ilor de studii medii ∫i uneori superioare, care-i face indezirabili pentru eventualii angajatori. Toate acestea au dus treptat la o stare de fapte anormal„ pentru Rom‚nia, Ón condi˛iile Ón care la nivel na˛ional rata ∫omajului este Ónc„ mare.

Pe de alt„ parte, economia jude˛ului Bac„u este performant„. Firmele deschise Ón ultimii ani func˛ioneaz„, dovada fiind dublarea mediei impozitului pe venit colectat de autorit„˛i anul acesta.

Care ar fi totu∫i solu˛iile? Œn prim„ faz„ este important de creat o strategie de gestionare a acestei probleme la nivel jude˛ean. Ar fi totodat„ important de aflat dac„ mai sunt jude˛e care se confrunt„ cu aceea∫i problem„ ∫i de stabilit strategii similare la nivel na˛ional. Este, Óntr-adev„r, defini˛ia paradoxului rom‚nesc.

îCastelul Bran, simbol al istoriei Bra∫ovului, la un pas de a fi scos din circuitul turistic public“

La 1 decembrie 1920 Consiliul Or„∫enesc al Ora∫ului Bra∫ov a donat reginei Maria a Rom‚niei, Ón semn de pre˛uire pentru ajutorul acordat Ón procesul de Ónf„ptuire a Marii Uniri din 1918, domeniul ∫i Castelul Bran. Regina l-a transformat Ón re∫edin˛„ de var„, familia regal„ st„p‚nind castelul timp de 27 de ani, ca apoi, Ón 1947, odat„ cu abdicarea regelui Mihai I, Óntreg domeniul s„ treac„ Ón posesia statului ∫i castelul s„ fie transformat Ón muzeu public.

La moartea sa Ón 1938, regina Maria a dorit ca inima ei s„ nu fie Óngropat„ al„turi de trup la Curtea de Arge∫, ci Óntr-o mic„ bisericu˛„ de la Balcic, pe malul M„rii Negre, regiune aflat„ Ón prezent Ón Bulgaria.

Dar avatarurile istoriei au f„cut ca dorin˛a s„ nu-i poat„ fi Óndeplinit„. Œn 1940 Rom‚nia a pierdut Cadrilaterul, a∫a c„ fiica sa, principesa Ileana, a decis mutarea relicvei la Castelul Bran. Inima reginei Maria este p„strat„ Ón depozitele Muzeului Istoriei Rom‚nilor de la Bucure∫ti. Pozi˛ia luat„ de clerici, politicieni sau familia regal„ nu a reu∫it s„ scoat„ Ministerul Culturii ∫i Cultelor din indiferen˛a manifestat„ constant de zeci de ani, lucrurile fiind tergiversate f„r„ un suport logic ∫i f„r„ ca cineva din cadrul ministerului s„ ofere un punct de vedere clar.

Mai mult chiar, Ón anul 2001, descenden˛ii principesei Ileana au solicitat statului rom‚n retrocedarea Castelului Bran, iar Ón acest moment procedurile de restituire sunt aproape finalizate. Nu pun sub semnul Óntreb„rii temeinicia m„surii de retrocedare _ad integrum_ a domeniului Bran, ci doar, Ón calitatea mea de deputat al bra∫ovenilor, trag un semnal de alarm„ privind riscul ca, odat„ retrocedat ∫i trecut Ón proprietate privat„, Castelul Bran s„ fie scos din circuitul turistic public. Nu-mi r„m‚ne dec‚t s„ sper c„ Ministerul Culturii ∫i Cultelor are Ón vedere o strategie clar„ privind viitorul acestui monument istoric ∫i c„ decizia final„ va fi luat„ ˛in‚nd cont de interesele na˛iunii rom‚ne, nu de cele private.

Œn numele locuitorilor din regiunea Bra∫ovului, trag un semnal de alarm„ ∫i doresc ca ∫i de acum Óncolo acest monument istoric cu Ónalt„ Ónc„rc„tur„ emo˛ional„ s„ fie deschis publicului, iar inima reginei Maria s„-∫i g„seasc„ Ón sf‚r∫it locul binemeritat Ón biserica Castelului Bran.

îParadoxul pre˛urilor controlate ∫i politica liberal„“

Œn prezent avem parte zilnic de o adev„rat„ ofensiv„ a liberalismului Ón politic„ ∫i economie, promotorii doctrinei, afla˛i Ón fruntea Guvernului ∫i a Camerei Deputa˛ilor, dovedindu-se adev„ra˛i agitatori, purt„tori de mesaj Ón media rom‚neasc„, dar ∫i ini˛iatori de norme ∫i institu˛ii cu voca˛ie îliberal„“ ∫i de sorginte îliberal„“.

Folosesc sensul figurativ al termenului, pentru c„ Ón esen˛„ nu avem de-a face cu adev„rata doctrin„ liberal„. Œns„∫i principiile sale, care au dominat produc˛ia ∫i consumul Ón economia de pia˛„, evolu‚nd desigur Ón timp, nu trebuie luate doar cu semnifica˛ia lor semantic„. Cu at‚t mai mult nu trebuie s„ se ajung„ la libertinaj, la o stare de dezordine cu alte cuvinte.

Se Ónt‚lnesc Óns„ la noi situa˛ii ∫i cazuri de autentic„ interven˛ie etatist„ Ón economie, de utilizare Ón exces a mecanismelor ∫i a p‚rghiilor administrative Ón sistemul de produc˛ie ∫i reparti˛ie a valorilor materiale ∫i financiare.

Pre˛urile ∫i tarifele administrate — sau controlate — sunt cel mai bun exemplu Ón acest sens. Nu pentru faptul c„ se practic„ astfel de pre˛uri, ci pentru c„ ele nu sunt stabilite pe baze reale ∫i bine fundamentate. Ele nu decurg din jocul cererii ∫i ofertei; ele apar ca urmare a statutului de monopol al produsului sau serviciului care le st„ la baz„, sunt expresia voin˛ei ∫i intereselor celui care le stabile∫te, ale celui care conduce sectorul sau ale celor care Ól selec˛ioneaz„ ∫i Ól numesc Ón func˛ie.

Dup„ acest lung ∫ir de considera˛ii de ordin teoretic, sunt necesare, desigur, ∫i exemple concrete, iar ele nu trebuie mult c„utate. Sunt destule, dar mai ales sunt peste tot, ca o obsesie ∫i o sfidare.

Avem ast„zi, spun datele statistice, unele din cele mai ridicate pre˛uri ale energiei electrice din Europa pentru consumatorii economici; avem cel mai ridicat pre˛ pl„tit furnizorului extern de gaze naturale; avem cu certitudine cele mai scumpe utilit„˛i — la termoficare, ap„, canal,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006 telefonie — comparativ cu c‚∫tigurile medii. Toate acestea nu s-au stabilit pe baza unor criterii ale economiei de pia˛„. Nivelul lor nu este consecin˛a unor practici de sorginte liberal„. Ele sunt posibile tocmai pentru c„ se ignor„ ∫i se poate face rabat de la cerin˛ele economiei de pia˛„. Ele sunt rolul voluntarismului ∫i arbitrarului Óntr-un sistem care nesocote∫te legile, Ón primul r‚nd pe cele nescrise, ale economiei.

Unul dintre principalele obiective pe care Rom‚nia le are de atins Ón perspectiva integr„rii europene este ∫i reforma real„ Ón domeniul administra˛iei publice. Acest deziderat Óns„ nu se poate Óndeplini dec‚t cu ∫i prin oameni de calitate, care s„ g‚ndeasc„ ∫i s„ lucreze Ón spirit european.

Cred c„ sunte˛i de acord cu mine c„, la nivelul administra˛iei publice locale, cel care d„ tonul, cel care are cea mai mare responsabilitate, dar ∫i cel care este Óndrituit prin votul cet„˛enilor s„ aib„ cea mai mare autoritate este primarul localit„˛ii.

Din p„cate, aceste calit„˛i ∫i responsabilit„˛i despre care aminteam nu sunt dublate ∫i de o recunoa∫tere pe m„sur„ din punct de vedere salarial. Primarii sunt remunera˛i Ón prezent cu o Óndemniza˛ie fix„ ∫i at‚t. Œn consecin˛„, mul˛i dintre ei ajung ca Ón ziua de salariu s„ constate c„ banii pe care Ói primesc sunt fie aceia∫i, fie mai pu˛ini dec‚t cei, de exemplu, ai secretarului, care beneficiaz„ de sporuri ∫i prime.

Recenta Ordonan˛„ privind cre∫terile salariale ce se vor acorda Ón anul 2006 personalul bugetar salarizat nu numai c„ nu rezolv„ situa˛ia nedreapt„ pe care am men˛ionat-o, ci, prin art. 5, pune sub semnul Óntreb„rii chiar posibilitatea aplic„rii major„rilor Ón cazul prim„riilor s„race. Mai mult dec‚t at‚t, amintita ordonan˛„, ca de altfel ∫i Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului privind unele m„suri pentru Ónt„rirea capacit„˛ii administrative a Rom‚niei pentru integrarea Ón Uniunea European„, prin care se suspend„ ocuparea prin concurs a posturilor vacante la data de 31 decembrie 2005, limiteaz„ drastic autonomia local„, asupra c„reia, cel pu˛in la nivel declarativ, am c„zut de acord cu to˛ii.

M-am adresat ∫i domnului prim-ministru, solicit‚ndu-i s„ analizeze posibilitatea ∫i oportunitatea acord„rii unor sporuri salariale primarilor ∫i viceprimarilor, de exemplu a sporului de vechime ∫i/sau a unui spor de reprezentare, care s„ Ói motiveze pe ace∫tia s„-∫i Óndeplineasc„ mandatul Óncredin˛at de c„tre cet„˛eni, precum ∫i modalitatea de a debloca posturile vacante, cel pu˛in Ón situa˛ia autorit„˛ilor administra˛iei publice locale ∫i jude˛ene, ale c„ror venituri proprii permit plata salariilor respective.

## îImixtiuni preziden˛iale“

Œn ultima perioad„ de timp, aten˛ia mass-media ∫i a Óntregii clase politice rom‚ne∫ti a fost Óndreptat„ c„tre a∫a-numitul divor˛ al celor dou„ partide, liberal ∫i democrat, componente ale Alian˛ei D.A.

Capul de afi∫ l-a ˛inut controversata alegere a democratului Corneliu Turianu Ón func˛ia de pre∫edinte al C.N.S.A.S.

Cu toate acestea, ochiul vigilent al presei nu a sc„pat din vedere, dup„ cum era normal, nici tensiunile ap„rute Ón urma refuzului pre∫edintelui Traian B„sescu de a-l confirma Ón func˛ia de ministru delegat pentru rela˛ia cu Parlamentul pe colegul nostru liberal, domnul Victor Paul Dobre. Acesta este ∫i r„m‚ne persoana cea mai potrivit„ pentru mandatul Ón cauz„, care Ónseamn„ o misiune realmente grea, ∫i anume aceea de a men˛ine echilibrul Ón cadrul acordului din Parlament, cu at‚t mai mult cu c‚t majoritatea puterii nu este una confortabil„.

Motivele invocate de domnul pre∫edinte B„sescu pentru a motiva acest gest sunt la prima vedere ra˛ionale, dar Ón realitate lipsite de substan˛„. Faptul c„ îdomnul Dobre Óndepline∫te o func˛ie extraordinar de important„ Ón cadrul Ministerului Administra˛iei ∫i Internelor, av‚nd Ón coordonare Inspectoratul General pentru Situa˛ii de Urgen˛„“ ∫i c„ îar putea fi util ∫i Ón 2006, mai ales c„ apele au Ónceput s„ se reverse din nou“, nu ascunde dec‚t adev„ratul motiv al nemul˛umirii, ∫i anume acela c„ nu a fost consultat de c„tre premierul C„lin Popescu-T„riceanu, a∫a cum prevede Constitu˛ia. Potrivit acesteia Óns„, art. 85 alin. (2) precizeaz„ c„ îpre∫edintele nume∫te ∫i revoc„ mini∫tri la propunerea primului-ministru“, f„r„ a se preciza nimic Ón amintitul articol de consult„ri prealabile.

îS„ g„seasc„ un om nou“! Aceasta a fost recomandarea pe care a f„cut-o cu non∫alan˛„ pre∫edintele Rom‚niei primului-ministru. Chestiunea Ón cauz„ nu reprezint„ nimic altceva dec‚t amestecul domnului pre∫edinte Traian B„sescu Ón chestiunile interne ale unuia dintre cele mai importante partide ∫i Ón activitatea Guvernului. Conform Constitu˛iei, pre∫edintele trebuie s„ joace rolul de arbitru ∫i s„ exercite func˛ia de mediere Óntre puterile statului, or, Ón cazul de fa˛„, ac˛iunea pre∫edintelui reprezint„ o dep„∫ire a acestor atribu˛ii, astfel c„ se face vinovat ∫i pentru eventualele disfunc˛ionalit„˛i ale Guvernului.

## **Domnul Petru Movil„:**

îP.D. ∫i lustra˛ia“

Dup„ scandalul C.N.S.A.S., dezamorsat de pre∫edintele Traian B„sescu, iat„ c„ o nou„ tem„ agit„ apele politicii rom‚ne∫ti: a∫a-numita Lege a lustra˛iei, care deocamdat„ se afl„ Ón stadiul de proiect. Au Ónceput deja s„ zboare s„ge˛i otr„vite Ón aproape toate direc˛iile, spre toate partidele, inclusiv Ón interiorul Alian˛ei.

Acuza˛ia cea mai frecvent„ este c„ unii sau al˛ii nu ar dori de fapt s„ fie adoptat„ aceast„ lege sau s„ fie adoptat„ Óntr-o form„ practic inofensiv„ pentru fo∫tii sus˛in„tori ai regimului comunist. Dup„ ce P.D. a fost acuzat c„ l-a impus pe domnul Turianu pre∫edintele C.N.S.A.S. pentru ca, chipurile, el s„ ascund„ dosarele compromi˛„toare ale celor care l-au promovat, acum unii Óncearc„ s„ acrediteze ideea c„ P.D. ar avea ezit„ri ∫i Ón leg„tur„ cu adoptarea Legii lustra˛iei, din acelea∫i motive ca ∫i Ón cazul C.N.S.A.S.

De aceea, vreau azi, Ón aceast„ declara˛ie politic„, s„ afirm r„spicat c„ P.D., grupul s„u parlamentar din aceast„ Camer„, sprijin„ pe deplin adoptarea acestei legi Ón forma sa cea mai sever„, cu excep˛ia, bineÓn˛eles, a acelor amendamente hilare care trimit la persoane sau categorii profesionale. Mai mult dec‚t at‚t, pentru ca legea s„ intre Ón vigoare c‚t mai repede, P.D., prin vocea pre∫edintelui s„u, domnul Emil Boc, a propus ca ea s„ fie adoptat„ prin ordonan˛„ de urgen˛„ a Guvernului.

Este adev„rat c„ o lege a lustra˛iei ar fi fost extrem de necesar„ Ón anii imediat urm„tori lui decembrie ’89. Sunt convins c„ o asemenea lege adoptat„ prin ’91-’92 ar fi gr„bit tranzi˛ia, ar fi contribuit mult la asanarea moral„ a societ„˛ii rom‚ne∫ti ∫i ne-ar fi scutit de multe scandaluri ∫i hopuri care au marcat evolu˛ia democra˛iei rom‚ne∫ti Ón ultimii 16 ani. Dar mai bine mai t‚rziu dec‚t niciodat„.

™i nici nu este t‚rziu de fapt! S„ ne g‚ndim c„ mul˛i dintre cei afla˛i Ón intervalul de v‚rst„ 45—65 de ani care ocup„ azi func˛ii importante ∫i care ne dau lec˛ii de democra˛ie aveau atunci 30-45 de ani ∫i puneau um„rul cu elan ∫i spirit partinic la construirea societ„˛ii socialiste multilateral dezvoltate. Ce s„ mai spunem de fo∫tii angaja˛i ai Securit„˛ii?

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Relu„m lucr„rile ∫edin˛ei de ast„zi, anun˛‚ndu-v„ c„, din totalul celor 331 de deputa˛i, ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 249. Sunt absen˛i 82, din care particip„ la alte lucr„ri parlamentare un num„r de 16.

Intr„m Ón ordinea de zi, urm‚nd a lua Ón dezbatere ini˛iativele legislative Ónscrise pe ordinea de zi pentru ∫edin˛a de mar˛i, 11 aprilie 2006.

Pe ordinea de zi ne aflam la punctul 13: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 148/2005 privind sus˛inerea familiei Ón vederea cre∫terii copilului.

Legea are caracter organic, iar Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„.

Dup„ ce vom finaliza dezbaterile, ne vom Óntoarce la punctele 5, 8 ∫i 9, care au fost puse pe ordinea de zi pentru ∫edin˛a de mar˛i.

Comisia este prezent„.

Dac„, lucr‚nd pe raport, ne afl„m la punctul 5 din lista de amendamente admise, voi ruga parlamentarii care au amendamente respinse s„ intervin„ dac„ doresc s„ le sus˛in„ Ón continuare.

Dac„ la punctul 5 din raport exist„ observa˛ii sau comentarii?

- V„ rog, domnule deputat.

- Bun. Avem un amendament respins la alin. 4 al

- art. 1.

Domnule deputat S‚rbu, v„ rog.

Mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte,

La alin. 4 exist„ un amendament respins, prin care sus˛in„torii lui solicit„ ca, la fel ca beneficiarii drepturilor prev„zute la alin. 1, s„ poat„ beneficia ∫i persoanele care Ón ultimul an anterior datei na∫terii copilului au realizat venituri din activit„˛i agricole.

A∫ vrea s„ ∫tiu care sunt argumentele pentru care ini˛iatorul a respins aceste argumente. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Dac„ exist„ alte interven˛ii? Domnul deputat Drago∫ Dumitriu.

Mul˛umesc.

## Domnule pre∫edinte,

™i eu, Ón calitate de membru ∫i al Comisiei pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice, a∫ vrea s„ sus˛in acest amendament respins.

PAUZ√

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006 Acest amendament vine cu o precizare foarte clar„ ∫i necesar„. S„ nu uit„m c„ Ón zona rural„ se petrec permanent abuzuri, iar direc˛iile jude˛ene, la Óndem‚na c„rora l„s„m interpretarea acestei legi, nu vor ∫ti exact ce s„ fac„. Deci precizarea din lege nu este suficient„, ∫i eu cred c„ aceast„ precizare din amendament este foarte binevenit„. Nu ia bani de la buget. Nu face dec‚t s„ sublinieze ceva extrem de important, ∫i anume necesitatea ajutor„rii ∫i a celor care presteaz„ activit„˛i sezoniere.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Alte interven˛ii?

Ini˛iatorul dore∫te s„ intervin„ pe marginea acestui amendament? Nu.

Comisia?

V„ rog.

Œn ceea ce prive∫te acest amendament, vreau s„ fac precizarea c„ persoanele care sunt vizate ∫i care realizeaz„ venituri din activit„˛i agricole sunt cuprinse deja la art. 1 alin. 3.

Œn plus, la art. 71 ∫i art. 82 din Legea nr. 571/2003 — Codul fiscal, acesta reglementeaz„ procedura pl„˛ii impozitului pentru veniturile din activit„˛ile agricole. Citesc alin. 3, deja aprobat: îPrin venituri profesionale supuse impozitului pe venit, potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, se Ón˛elege: venituri din salarii, venituri din activit„˛i independente, venituri din activit„˛i agricole, a∫a cum sunt definite de aceast„ lege“.

V„ mul˛umesc.

Avem o propunere, Ón˛eleg, de ad„ugare a unui alin. 4.

Se renun˛„ la aceast„ propunere. Mul˛umesc.

Trecem la punctul 5 din raport, domnule deputat. Observa˛ii, propuneri? Nu. Mul˛umesc.

Ierta˛i-m„, domnule deputat, pofti˛i!

## Mul˛umesc domnule pre∫edinte,

La art. 2 exist„ un amendament de abrogare, domnule pre∫edinte, prin care ini˛iatorii acestuia sus˛in men˛inerea drepturilor c‚∫tigate prin Legea nr. 19/2000, evident, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, ca m„car s„ se men˛in„ cuantumul indemniza˛iei prev„zute la alin. 1, ∫i nu redus„ la suma de 600 lei.

De asemenea, care este, s„ spunem, nedumerirea noastr„ Ón leg„tur„ cu dezbaterile care au avut loc Ón comisie? Œn argumentele pentru respingere, ini˛iatorul ne spune c„ indemniza˛ia nu poate fi raportat„ la salariul mediu brut, Óntruc‚t ea reprezint„ un venit de Ónlocuire pentru persoanele, repet, persoanele îprovenite din munc„“.

Cine sunt aceste persoane provenite din munc„? Dac„ exist„ ∫i alte forme din care pot proveni

persoanele? Ce-a vrut s„ spun„ ini˛iatorul prin aceast„ sintagm„, c„ nu pot s„-i spun altfel?

Œn al doilea r‚nd, dac„ reprezint„ un venit de Ónlocuire, de ce nu poate fi raportat la salariul mediu pe economie, a∫a cum a fost prev„zut„ Ón Legea nr. 19?

Iar Ón final, ini˛iatorul ne spune: îSistemul nostru poate sus˛ine plata unei indemniza˛ii de 800 lei, av‚nd Ón vedere faptul c„ ea se acord„ pe o perioad„ extins„ fa˛„ de alte state“.

Deci sunt argumente contradictorii. Nu Ón˛elegem ce Ónseamn„ persoane provenite din munc„, a∫a cum scrie Ón raport la sus˛inerea ini˛iatorului. Dorim explica˛ii pe acest text.

V„ mul˛umesc.

Da. Mul˛umesc. Ini˛iatorul?

**Doamna Maria Muga** — _secretar de stat Ón Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei_ **:**

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Aceast„ argumentare a fost ini˛ial prezentat„ Ón primul raport de Ónaintare a acestui proiect de act normativ.

Avem Óns„ argumentele pentru care noi am sus˛inut respingerea acestui amendament, ∫i anume faptul c„ dintr-o dat„ nu mai ne referim la ceea ce Ónseamn„ contributivitate la un fond de asigur„ri, ci este vorba de transferul c„tre sarcina statului de a sus˛ine familia Ón procesul de cre∫tere ∫i Óngrijire a copilului.

Œncep‚nd din 1 ianuarie 2007, suma care va fi acordat„ pentru persoanele care realizeaz„ venituri profesionale va fi tot de 800 lei RON, dar va fi compus„ din indemniza˛ia de 600 lei ∫i aloca˛ia de stat pentru copii de 200 lei. Prin urmare, suma de care se va beneficia nu se reduce fa˛„ de cea acordat„ din anul 2006.

Œn continuare, ini˛iatorul sus˛ine respingerea acestui amendament.

V„ mul˛umesc. Alte interven˛ii?

Supun aprob„rii dumneavoastr„ atunci amendamentul depus. V„ rog s„ v„ introduce˛i cartelele ∫i s„ v„ exercita˛i votul.

V„ mul˛umesc.

Amendamentul a fost respins cu 66 de voturi Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri ∫i 38 voturi pentru.

- Trecem mai departe.

Eram la raport, punctul 5.

- Observa˛ii, comentarii?

- Punctul 6.

Œn˛eleg c„ la art. 2 nu mai sunt observa˛ii ∫i comentarii.

V„ rog. Domnule deputat, rug„mintea era ca, merg‚nd pe amendamentele admise, atunci c‚nd la unul dintre articole exist„ amendamente respinse pe care le sus˛ine˛i, s„ interveni˛i.

- Œn˛eleg c„ la art. 2 nu mai sunt.

- Suntem la punctul 6 acum.

- Dac„ exist„ observa˛ii sau comentarii?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006 V„ rog, domnule deputat, ∫i o s„ v„ rog s„ nominaliza˛i ∫i punctul de pe raport la care este amendamentul respins.

## Da, domnule pre∫edinte.

Este vorba de punctul 4 din raport, Ón textul amendamentelor respinse. ™i e vorba de un amendament care propune c„: îŒncep‚nd cu data de 1 ianuarie 2007, cuantumul indemniza˛iei prev„zute la art. 1 alin. 1 se va indexa anual cu indicele infla˛iei prognozat pentru anul respectiv“.

Ini˛iatorul ne spune c„ actualizarea cuantumului indemniza˛iei este prev„zut„ de art. 17 din ordonan˛„, numai c„ aici este vorba de o posibilitate de interven˛ie general„ a Guvernului: dac„ vrea s„ actualizeze sau nu, o face, dac„ nu, nu.

Noi dorim s„ existe o obliga˛ie Ón text, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ avem siguran˛a c„ odat„ cu cre∫terea infla˛iei se va actualiza ∫i cuantumul indemniza˛iei.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Ini˛iatorul?

## Domnule pre∫edinte,

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Sus˛inem eliminarea acestui amendament, pentru c„ oricum la art. 17 din textul acestei legi este prev„zut„ aceast„ obliga˛ie. ™i, din moment de Guvernul ∫i-a asumat o astfel de obliga˛ie printr-un act normativ, nu v„d de ce ar parcurge acest lucru f„r„ nici un fel de c„dere pentru toate articolele din acest document. Nu cred c„ Guvernul va trece cu u∫urin˛„ peste ceea ce Ónseamn„ indexarea acestei indemniza˛ii.

Deci noi sus˛inem Ón continuare c„ acest amendament nu-∫i are rostul.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc. Alte interven˛ii? Nu sunt.

## Domnule pre∫edinte,

La punctul 5 din textul amendamentelor respinse exist„ un amendament pe care doresc s„-l sus˛in ∫i Ón care se solicit„ ca: îŒn intervalul 1 ianuarie— 31 decembrie 2006 beneficiarii s„ primeasc„ pentru concediul prev„zut la alin. 1 o indemniza˛ie lunar„ de 800 de lei“. De asemenea, se prevede ca: îŒn situa˛ia Ón care beneficiarii drepturilor prev„zute la art. 1 alin. 1 realizeaz„ venituri profesionale supuse impozitului pe

venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, s„ se acorde un stimulent Ón cuantum...“

M„ rog, acesta este continuarea articolului. Dar esen˛a amendamentului o constituie indemniza˛ia lunar„ Ón cuantum de 800 de lei.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ din partea ini˛iatorului? Ini˛iatorul nu dore∫te s„ intervin„.

Supun aprob„rii dumneavoastr„ atunci acest amendament.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Amendamentul a fost respins cu 73 de voturi Ómpotriv„, 47 pentru.

Dac„ mai exist„ alte amendamente respinse la art. 3 pe care dori˛i s„ le sus˛ine˛i? Da, v„ rog.

## **Domnul Marian S‚rbu**

**:**

La art. 4, domnule pre∫edinte?

Da. Punctul 5 din raport, Óntruc‚t nu au existat alte obiec˛ii ∫i observa˛ii este adoptat.

Suntem la art. 3. Discut„m amendamentele respinse.

## Domnule pre∫edinte,

La art. 3 exist„ un amendament care prevede c„: îŒncep‚nd cu data de 1 ianuarie 2007, oricare dintre p„rin˛ii copilului beneficiaz„ op˛ional de concediu pl„tit pentru cre∫terea copilului Ón v‚rst„ de p‚n„ la 2 ani sau Ón cazul copilului cu handicap de p‚n„ la 3 ani, indiferent dac„ au realizat sau nu Ón anul anterior datei na∫terii copilului venituri profesionale supuse impozitului pe venit potrivit Legii nr. 571/2002“.

Vorbi˛i de punctul 6 de la respinse, da?

## Punctul 6 de la respinse, da.

Aici iar„∫i vreau s„ Óntreb Ónc„ o dat„ ini˛iatorul. Nu ne-a r„spuns nici la prima interpelare, ca s„ zic a∫a.

D‚n∫ii spun Ón continuare: îIndemniza˛ia se acord„ numai persoanelor care provin din munc„“. Ce Ónseamn„ asta îpersoane care provin din munc„“? N-am realizat Ónc„ defini˛ia acestui text. Exist„ alte persoane care provin din altceva? Sau exist„ îpersoane care provin din munc„“?

V„ rog frumos, doamn„ ministru.

## V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ din partea ini˛iatorului? V„ rog, doamn„ secretar de stat.

## Domnule pre∫edinte,

Sintagma îpersoane provenite din munc„“ se refer„ de fapt la persoanele care realizeaz„ venituri profesionale.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006 Iar Ón ceea ce prive∫te acest amendament, indemniza˛ia se acord„ numai acestor persoane care se afl„ Óntr-una din situa˛iile prev„zute la art. 1 alin. 2, aceasta fiind una din condi˛iile de baz„ pentru a fi persoane eligibile pentru acest drept.

Œn caz contrar, se Óncalc„ de fapt principiul care a stat la baza acestei ordonan˛e.

- V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Mai exist„ alte interven˛ii, observa˛ii?

Supun atunci votului dumneavoastr„ amendamentul de la punctul 6, la respinse.

V„ rog s„ v„ exprima˛i votul.

- V„ mul˛umesc.

Amendamentul a fost respins cu 77 de voturi Ómpotriv„, o ab˛inere ∫i 43 de voturi pentru. Alte amendamente respinse la art. 3 care se sus˛in? V„ rog, domnule deputat.

## Domnule pre∫edinte,

Am s„ evit s„ mai sus˛in amendamentul cu privire la indexare, c„ exis„ ∫i aici un amendament, la art. 3, Ón leg„tur„ cu indexarea lunar„. Am v„zut c„ ini˛iatorul nu dore∫te nici un fel de compromis din punctul acesta de vedere.

Dar la punctul 8 din textul amendamentelor respinse vreau s„ sus˛in un amendament, care, din punctul nostru de vedere, este determinant pentru felul Ón care vom vota sau nu aceast„ ordonan˛„.

Ini˛iatorul spune prin textul ordonan˛ei c„: îŒncep‚nd cu 1 ianuarie 2007, cuantumul stimulentului lunar prev„zut la alin. 1 devine 100 de lei“. Noi v„ propunem ca: îŒncep‚nd cu 1 ianuarie 2007 cuantumul stimulentului lunar prev„zut la alin. 1 s„ fie egal cu valoarea indemniza˛iei prev„zute de prezenta lege, dup„ caz“.

Acesta ce Ónseamn„? C„, Ón cazul Ón care o persoan„ care beneficiaz„ de aceast„ indemniza˛ie lunar„ Ó∫i g„se∫te un loc de munc„, s„ nu fie penalizat„ pentru acest lucru, adic„ s„ beneficieze Ón continuare de indemniza˛ia de care beneficiaz„ dac„ st„ acas„ cu copilul.

™i — culmea, din punctul acesta de vedere — ini˛iatorul nume∫te aceast„ sum„ îstimulent“. Adic„ Ón loc de 8 milioane Ói d„ un milion ∫i nume∫te chestia asta îstimulent“, pentru faptul, culmea, c„ el a reu∫it s„ intre din nou pe pia˛a muncii. Este, dup„ p„rerea mea, o concep˛ie care nu aduce nimic bun Ón pia˛a muncii. De aceea Ói solicit domnului ministru Gheorghe Barbu s„ considere faptul c„ o persoan„ care reu∫e∫te s„-∫i g„seasc„ un loc de munc„ nu trebuie penalizat„ pentru acest lucru.

Mai mult dec‚t at‚t, chiar d‚nsul a spus, ∫i cu asta suntem de acord, c„ aceast„ indemniza˛ie nu mai este un drept care ˛ine de contribu˛ie, este un drept de asisten˛„ social„. Ea nu mai depinde de contribu˛ia, Ón mod evident, pe care o pl„te∫te salariatul, fiind o valoare fix„. Dac„ ea iese din sistemul strict contributiv ∫i intr„ Ón sistemul de indemniza˛ii, de asisten˛„ social„, nu vedem ce rost mai are o interven˛ie, brutal„, de altfel, prin care o persoan„ care Ó∫i g„se∫te un loc de munc„ s„ fie penalizat„ at‚t de drastic.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Domnul deputat Gheorghe Barbu.

## **Domnul Gheorghe Barbu** _— ministrul muncii, solidarit„˛ii sociale ∫i familiei_ **:**

A∫ vrea s„ vorbesc ∫i Ón numele ini˛iatorului. Primul lucru este acela c„ ne men˛inem punctul de vedere care este prev„zut Ón lege.

Dar vreau s„ r„spund, pentru c„ domnul ministru m-a solicitat sau mi-a pronun˛at numele, la urm„toarea chestiune. P‚n„ Ón acest an acest stimulent nu a existat. Dac„ era o astfel de dorin˛„, Óntrebarea mea este de ce nu a fost f„cut„ Ón perioada 2000—2004. Noi venim Ón plus cu un stimulent de 3 milioane Ón acest an pentru cineva care revine Ón activitate. ™i acela∫i stimulent, dar de data aceasta Ómp„r˛it Ón aloca˛ia pentru copil ∫i plus Ónc„ un milion, r„m‚ne Ón continuare ∫i din anul 2007. Adic„ acela∫i venit r„m‚ne la familie, 3 milioane, dac„ se reÓntoarce Ón activitate ∫i s„ cumuleze acest stimulent cu salariul pe care Ól are.

Aceast„ m„sur„ nu este una populist„, ci este una Ón direc˛ia reconcilierii vie˛ii profesionale cu via˛a de familie. Œn acela∫i timp, copilul s„ nu aib„ de suferit. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Dac„ mai exist„ alte interven˛ii? V„ rog, domnule deputat.

A trecut un minut!

## Stima˛i colegi,

Nu trebuie s„ fim at‚t de, s„ zic, parcimonio∫i atunci c‚nd e vorba de ni∫te legi importante, dar v„ Ón˛eleg ner„bdarea.

Vreau Óns„ s„ atrag aten˛ia plenului Camerei c„ aici este vorba p‚n„ la urm„ de o schimbare fundamental„ de Ón˛elegere a raporturilor dintre un drept de asisten˛„ social„ ∫i un drept care ˛ine, Óntr-un fel sau altul, de pia˛a muncii.

Eu vreau s„-i atrag aten˛ia domnului ministru c„ exist„ Ón legisla˛ia actual„ reglement„ri similare Ón ceea ce prive∫te indemniza˛ia pentru ∫omaj: o persoan„ care se Óntoarce mai devreme pe pia˛a muncii beneficiaz„ de 30% din indemniza˛ie pentru perioada p‚n„ la care ar fi avut dreptul la indemniza˛ie de ∫omaj. Nu s-a realizat mare lucru prin aceast„ prevedere.

De aceea vreau s„ v„ rog s„ fi˛i de acord cu faptul c„ dac„ noi consider„m c„ o persoan„ care a n„scut un copil, o familie care are un copil, are dreptul la o indemniza˛ie de 8 milioane, c‚t este acum, ea s„ nu fie Ón nici un fel penalizat„ dac„ reintr„ pe pia˛a muncii. Cu banii respectivi poate foarte u∫or s„-∫i angajeze o bon„ ∫i a∫a mai departe. Pentru c„ totu∫i suma aceasta, repet, nu mai vine de la un buget de asigur„ri sociale, ci vine de la bugetul de stat.

Este un drept de asisten˛„ social„ ∫i este absolut inutil s„ penaliz„m, Ón mod nefericit, a∫ spune, printr-o idee care a circulat ani ∫i ani de zile, dar care nu a avut nici un fel de efect pozitiv Ón rela˛ia dintre pia˛a muncii ∫i drepturile de asisten˛„ social„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Am s„ v„ rog s„ ne rezum„m de regul„ la amendamente la minutul care a fost stabilit.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006 ## **Domnul Marian S‚rbu** ( _din sal„_ ) **:**

Era foarte important!

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc.

Œn condi˛iile Ón care nu mai sunt alte amendamente respinse la art. 3, Óntreb dac„ exist„, la punctul 6 din raport, amendamente admise, observa˛ii sau comentarii. Nu exist„.

Atunci punctul 6 a fost adoptat.

Trecem la punctul 7 din raportul cu amendamente admise.

Œntreb dac„ exist„ la art. 4 amendamente respinse care se sus˛in. Nu exist„.

Mul˛umesc.

Atunci punctul 7 din lista de amendamente admise. Observa˛ii, comentarii? Doamna deputat Ardelean.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

A∫ vrea s„ ar„t c„ aici s-a f„cut o omisiune. Œmpreun„ cu colegele mele Minodora Cliveti ∫i Dre˛canu Doina, am sus˛inut faptul c„ aloca˛ia trebuie atribuit„ tuturor copiilor. Chiar dac„ este al patrulea, al cincilea copil care se na∫te, este firesc s„ primeasc„ aloca˛ie.

Œn raport nu suntem prinse pe acest punct de vedere. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Comisia?

Acest lucru de altfel vroiam s„ vin eu ∫i s„ v„ solicit, domnule pre∫edinte, s„ fi˛i de acord ca Ón raport s„ se treac„ ∫i numele celor 3 distinse colege deputate de la Comisia pentru egalitate de ∫anse.

Am avut impresia c„ doamna deputat vine s„-∫i sus˛in„ amendamentele admise la art. 4[1] , introdus nou. ™i v„ rog s„ se consemneze acest lucru, c„ cele 3 doamne...

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc.

Se va consemna ca Óndreptare de eroare material„. V„ rog, la ce articol sunte˛i, doamn„ deputat?

## **Doamna Cornelia Ardelean**

**:**

Tot la articolul acesta, la punctul 5.

De pe raportul de admise? P„i, la punctul 5 am Óntrebat ∫i mi s-a spus c„ nu sunt obiec˛ii. Am trecut de punctul 5, suntem la punctul 7.

Este punctul 7 din raport, dar la amendamente admise, la punctul 5.

Am Ón˛eles. V„ rog, doamn„ deputat.

Tot la amendamente admise, domnule pre∫edinte, stima˛i colegi, am sus˛inut faptul c„ doresc extinderea concediului de maternitate de la 2 la 3 ani. La aceast„ concluzie am ajuns Ón urma unor dezbateri publice f„cute cu tinere femei, cu medici ∫i asisten˛i sociali.

Tinerele femei Ón general sunt doritoare s„-∫i fac„ o carier„ ∫i nu s„ stea acas„ cu copiii, pe c‚nd medicii au sus˛inut faptul c„ Ón familie copiii ar trebui s„ aib„ un cadru afectiv corespunz„tor p‚n„ la 3 ani ∫i c„ p„rin˛ii ar trebui s„ fie cu copiii. Pe deasupra, cre∫ele nu exist„, deci p„rin˛ii sunt cu copiii p‚n„ la 2 ani, iar gr„dini˛ele sunt de la 3 ani. Œntre 2 ∫i 3 ani, practic copiii nu au un cadru Ón care s„ poat„ s„ fie Óngriji˛i.

De aceea am sus˛inut ca de la 2 la 3 ani p„rin˛ii s„ poat„ s„ r„m‚n„ acas„ cu copiii. BineÓn˛eles, cu un venit diminuat fa˛„ de cel p‚n„ la 2 ani.

Sus˛in Ón continuare acest amendament ∫i fac apel la to˛i colegii s„ sus˛in„ acest amendament. V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Din partea ini˛iatorului, domnul ministru Gheorghe Barbu.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Amendamentul propus de doamna deputat sau de un grup mai mare de deputa˛i introduce o nou„ no˛iune, îconcediu pl„tit“, Ón loc de îindemniza˛ie“.

A∫ vrea s„ v„ relev o situa˛ie existent„ ast„zi. Fa˛„ de aproximativ 100.000 de p„rin˛i existen˛i Ón plat„ Ón 2004 ∫i p‚n„ la mijlocul sau dup„ mijlocul anului 2005, ast„zi, Ón plat„ — pentru c„ eviden˛a nu era clar„, era la angajator ∫i pentru c„ au fost Ónscrieri masive — sunt 175.000 de p„rin˛i, cu un efort bugetar suplimentar numai pentru acest an de aproximativ 8.000 de miliarde.

Ceea ce ne propune doamna deputat, f„r„ s„ existe o fi∫„ financiar„, dup„ un calcul sumar, reprezint„ alte 8-10.000 de miliarde Ón plus. Œn aceste condi˛ii, Ón anul 2008, numai pentru aceast„ presta˛ie, s-ar ajunge la aproximativ 30.000 de miliarde. Nu exist„ acceptul Guvernului, nici al Ministerului de Finan˛e pentru o astfel de sus˛inere. ™i nu exist„ nici o fi∫„ financiar„.

Drept urmare, v„ rog s„ ave˛i Ón vedere cele pe care le-am spus ∫i s„ ˛ine˛i seama de faptul c„, Óncep‚nd cu 1 ianuarie 2007, presta˛ia se extinde la to˛i copiii care se nasc Ón Rom‚nia ∫i care au 2 — sau 3 ani, dac„ sunt cu handicap —, ∫i nu numai la cei care provin din p„rin˛i care realizeaz„ venituri profesionale.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc.

Regret, dar timpul de dezbatere la acest articol s-a epuizat. Va trebui s„

## **Domnul Gheorghe Barbu**

**:**

V„ rog s„ preciza˛i ce vot„m!

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Suntem la propunerea de introducere a art. 4[1] , care se g„se∫te...

## **Domnul Gheorghe Barbu**

**:**

Dac„ este art. 4[1] , este altceva!

Doamna a mai avut Ónainte un amendament.

V„ rog s„ vorbi˛i de la microfon.

Doamna Ardelean a propus dou„ amendamente. Primul dintre ele, la punctul 5, a fost admis.

Acesta se g„se∫te la punctul 8 din raport, la amendamente admise, ultimul, ∫i se refer„ la introducerea unui articol nou, 4[1] .

La prima propunere, Ón principiu, suntem de acord cu amendamentul propus de doamna. La introducerea art. 4[1] de la punctul 8, de la amendamente admise, nu suntem de acord.

Acesta e punctul de vedere al Guvernului.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Deci, domnule deputat, supun mai Ónt‚i aprob„rii introducerea art. 4[1] , dup„ care voi supune aprob„rii Óntregul art. 4, a∫a cum r„m‚ne.

Art. 4[1] Ól lu„m pe alineate, bineÓn˛eles.

Supun aprob„rii dumneavoastr„ art. 4[1] alin. 1, a∫a cum a fost propus.

V„ rog s„ v„ exprima˛i votul.

Eu am aici un rezultat. Dac„ cineva dore∫te s„-l conteste, putem relua procedura de vot.

Mul˛umesc.

Am luat act de faptul c„ nici un lider de grup nu a contestat rezultatul votului electronic, dup„ cum mi-a ar„tat domnul secretar.

Amendamentul a fost respins cu 95 de voturi Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri, 64 pentru.

Art. 4[1] alin. 2.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

Amendamentul a fost respins. 91 de voturi Ómpotriv„,

7 ab˛ineri, 61 de voturi pentru.

Art. 4[1] alin. 3.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

A fost respins. 92 de voturi Ómpotriv„, 9 ab˛ineri, 62 pentru.

Art. 4[1] alin. 4.

V„ rog s„ vota˛i.

V„ mul˛umesc.

A fost respins. 97 de voturi Ómpotriv„, 5 ab˛ineri, 59 pentru.

Art. 4[1] alin. 5.

V„ rog s„ vota˛i.

- V„ mul˛umesc.

A fost respins, cu 93 voturi Ómpotriv„, 3 ab˛ineri ∫i 66 pentru.

Art. 4[1] alin. 6.

V„ rog s„ vota˛i.

- V„ mul˛umesc.

A fost respins, cu 93 de voturi Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri ∫i 62 de voturi pentru.

- Œn aceste condi˛ii, voi supune acum aprob„rii

- dumneavoastr„ punctul 7 din raport, art. 4. Dac„ exist„ obiec˛ii, comentarii? Nu. Punctul 8 din raport a fost respins integral.

- La punctul 9 din raport, dac„ exist„ obiec˛ii,

- comentarii, observa˛ii? Art. 5. Nu exist„. Aprobat.

- Am ajuns la art. 6, care este la punctul 10, la

- amendamente admise.

- Dac„ exist„ amendamente respinse? Domnul deputat S‚rbu, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Vreau s„ sus˛in un amendament prin care v„ propunem: îConcediul ∫i indemniza˛ia lunar„ prev„zute la art. 1, respectiv la art. 2, se cuvin pentru fiecare copil n„scut sau, dup„ caz, pentru copiii persoanelor aflate Óntr-una dintre situa˛iile prev„zute la art. 5 alin. 2“.

™tim c„ ini˛iatorul nu dore∫te ca de aceast„ indemniza˛ie s„ beneficieze dec‚t familia cu p‚n„ la 3 copii, ceea ce, Ón opinia noastr„, este discriminatoriu. ™i nici argumentele pentru respingere, legate de faptul c„ Ón Rom‚nia exist„ un sistem extins fa˛„ de alte state, nu sunt argumente credibile. Ini˛iatorul aici respinge cu un subiectivism care, dup„ opinia noastr„, nu are nici un fel de baz„.

™i a∫ vrea s„-i reamintesc domnului ministru Barbu c„ aceast„ indemniza˛ie exist„ Ónc„ de la 1 ianuarie 2004, deci nu este o noutate Ón legisla˛ia rom‚neasc„ odat„ cu venirea Alian˛ei D.A. la putere. Ba, iat„!, acum este un pas Ónapoi, limit‚ndu-se num„rul de copii pentru care aceast„ indemniza˛ie poate s„ intre Ón familia respectiv„.

V„ solicit„m s„ vota˛i Ón favoarea acestui amendament.

V„ mul˛umesc.

Domnule deputat, a˛i epuizat minutul. O s„ am rug„mintea s„ fi˛i un pic mai sintetic, pentru c„ mai exist„ de regul„ ∫i al˛i colegi care doresc s„ intervin„. 30 de secunde, domnule deputat Furo.

- ™i rug„mintea este ca de acum s„ sintetiz„m.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Vreau s„ spun c„ sus˛inem ∫i noi s„ se acorde aceast„ aloca˛ie pentru fiecare na∫tere, av‚nd Ón vedere c„ Ón Rom‚nia starea de natalitate este foarte sc„zut„ ∫i num„rul avorturilor este foarte mare.

Ca atare, rog insistent s„ se voteze acest amendament.

V„ mul˛umesc.

Din partea ini˛iatorului, domnul ministru Barbu.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Indemniza˛ia, Óntr-adev„r, exist„ de mai mult„ vreme. Vreau Óns„ s„ re˛ine˛i: p‚n„ acum erau Ón plat„ aproximativ 100.000, ast„zi sunt deja Ón plat„ 175.000, iar sfera celor care au acest drept s-a extins extraordinar de mult.

Œn ce prive∫te propunerea de a fi acordat„ pentru mai mult de 3 na∫teri, vreau s„ spun urm„torul lucru. Principala responsabilitate Ón cre∫terea copiilor revine

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006 familiei, statul vine Ón mod complementar. ™i cred c„ prin aceast„ form„ noi Ón viitor ne adres„m tuturor copiilor, ceea ce legisla˛ia de p‚n„ acum nu a f„cut. P„rin˛ilor Óns„ ne adres„m p‚n„ la primii 3 copii ∫i cred c„ trebuie s„ fie responsabili atunci c‚nd iau decizia de a avea copii.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

- V„ mul˛umesc, domnule ministru.

Domnule pre∫edinte,

La art. 7 lit. c) dorim s„ introducem un amendament prin care nu trebuie s„ mai condi˛ion„m acordarea indemniza˛iei de locuitul Ómpreun„.

Deci, dac„ observa˛i, condi˛ia pentru acordarea acestei indemniza˛ii prev„zute la aceast„ liter„ se refer„ la faptul c„, m„ rog, familia trebuie s„ locuiasc„ Ómpreun„ cu copilul/copiii pentru care solicit„ drepturile ∫i s„ se ocupe de cre∫terea ∫i Óngrijirea acestora.

Te po˛i ocupa, Ón mod evident, ∫i Ón practic„ se Ónt‚mpl„ a∫a ceva, de cre∫terea ∫i Óngrijirea unui copil chiar dac„ nu locuie∫ti Ómpreun„. Adic„ este foarte posibil s„ ai copilul la o bunic„, la bunici, la o m„tu∫„ ∫i a∫a mai departe ∫i s„ continui s„ te ocupi de Óngrijirea ∫i cre∫terea copilului.

Aceast„ prevedere Óngr„de∫te foarte mult posibilitatea de acces a unor familii aflate Ón situa˛ia pe care o prevede amendamentul.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Da. V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ exist„ alte interven˛ii? Nu.

Mul˛umesc.

Mul˛umesc foarte mult. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Comisia de cultur„, arte ∫i mass-media nu a Óntocmit raport pe aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ ∫i, Ón acela∫i timp, nu au existat amendamente depuse Ón termenul regulamentar. A∫a cum a˛i spus ∫i dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, Ón baza art. 113 din regulament ∫i a art. 75 din Constitu˛ie, ast„zi vom dezbate Ón plen direct aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

A∫ dori totu∫i s„ v„ men˛ionez un singur lucru, c„ Ón Comisia de cultur„, arte ∫i mass-media a fost dezb„tut„ o nou„ lege de organizare ∫i func˛ionare a Radioului ∫i a Televiziunii publice. A rezultat un proiect la care au contribuit to˛i membrii comisiei ∫i, practic, Ón care au fost preluate ∫i o serie din principiile incluse ast„zi Ón ini˛iativa supus„ dezbaterii. De asemenea, au mai existat o serie de aspecte, Ón special cele referitoare la finan˛are, care au fost discutate ∫i nu au putut fi preluate Ón acel proiect amplu de organizare ∫i func˛ionare a Radioului ∫i a Televiziunii publice.

To˛i membrii comisiei ∫i-au exprimat punctul de vedere c„ vor sus˛ine acel proiect amplu de organizare a celor dou„ institu˛ii de pres„ ∫i vor respinge celelalte ini˛iative legislative pe aceea∫i tem„.

Mul˛umesc foarte mult.

V„ mul˛umesc.

Dac„ mai exist„ alte interven˛ii la dezbateri generale?

Nu.

Mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006 Trecem atunci la dezbaterea pe articole.

V„ rog frumos, domnule deputat Podgorean. Nu. Mul˛umesc. A˛i renun˛at.

Trecem atunci la dezbaterea pe articole. La art. I, punctul 1. Interven˛ii? Bine.

Supun atunci votului dumneavoastr„ art. I, punctul 1.

V„ rog s„ v„ exprima˛i votul.

Da. V„ mul˛umesc. ( _Prezen˛i: 139._ )

S-a respins cu 130 de voturi Ómpotriv„ ∫i 7 voturi pentru.

Art. I, punctul 2.

V„ rog s„ v„ exprima˛i votul.

Da. V„ mul˛umesc. ( _Prezen˛i: 141._ )

S-a respins cu 136 de voturi Ómpotriv„, 3 voturi pentru.

Art. I, punctul 3.

V„ rog s„ v„ exprima˛i votul.

Da. V„ mul˛umesc. ( _Prezen˛i: 142._ )

S-a respins cu 139 de voturi Ómpotriv„, un vot pentru.

Art. II.

V„ rog s„ v„ exprima˛i votul.

Da. V„ mul˛umesc. ( _Prezen˛i: 138._ )

Cu 131 Ómpotriv„, dou„ voturi pentru, o ab˛inere, s-a respins.

Art. III.

V„ rog s„ v„ exprima˛i votul.

Da. V„ mul˛umesc. ( _Prezen˛i: 153._ )

S-a respins cu 146 Ómpotriv„, o ab˛inere, 5 voturi pentru.

R„m‚ne la vot final.

Trecem la punctul 8 pe ordinea de zi: propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 90/2001 privind organizarea ∫i func˛ionarea Guvernului Rom‚niei ∫i a ministerelor, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul? Nu.

Din partea comisiei, v„ rog. Comisia de administra˛ie public„.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Propunerea legislativ„ face parte din categoria legilor organice, iar comisia propune respingerea.

Da. V„ mul˛umesc.

Dac„ la dezbateri generale exist„ interven˛ii? V„ mul˛umesc.

Legea are caracter organic. R„m‚ne la vot final. Punctul 9 de pe ordinea de zi: propunerea legislativ„ pentru Ónfiin˛area comunei Toboliu, prin reorganizarea comunei Giri∫u de Cri∫, jude˛ul Bihor.

Ini˛iatorul?

V„ rog, domnule deputat Lakatos.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Documentele promise data trecut„ au fost aduse Ón completare. Doresc s„ v„ informez.

Comuna Toboliu, propus„ a se Ónfiin˛a, va avea Ón componen˛a sa Toboliu ∫i Cheresig, cu o popula˛ie total„ de 2.051 de locuitori, dispun‚nd de 3.224 de hectare teren arabil, 454 hectare p„∫une, 9 hectare f‚nea˛„, unit„˛i economice, o fabric„ de Ónc„l˛„minte, o fabric„ de mobil„, 7 ferme agrozootehnice ∫i a∫a mai departe. Viitoarea comun„ de˛ine spa˛ii pentru sediul prim„riei ∫i postul de poli˛ie, dispune de dou„ unit„˛i de Ónv„˛„m‚nt, ∫coal„ primar„ ∫i gimnazial„, dispensar medical, farmacie.

Prin Ónfiin˛area comunei Toboliu, distan˛a dintre noua re∫edin˛„ de comun„ ∫i satul component Cheresig se reduce la 3,5 km.

Locuitorii comunei Giri∫u de Cri∫ au fost consulta˛i cu privire la Ónfiin˛area comunei Toboliu prin referendumul organizat ∫i desf„∫urat la data de 20 noiembrie 2005, cu respectarea Legii nr. 3/2000, cu rezultate pozitive.

V„ rog s„ sus˛ine˛i aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Guvernul?

**Domnul Mircea Alexandru** _— secretar de stat Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**

Domnule pre∫edinte,

Dup„ cum vede˛i, nu exist„ un punct de vedere scris al Guvernului, Óntruc‚t documentele care s„ ateste Óndeplinirea condi˛iilor legale Ón leg„tur„ cu aceast„ unitate administrativ-teritorial„ care se propune a se Ónfiin˛a, respectiv comuna Toboliu, au fost transmise practic t‚rziu.

Œn momentul de fa˛„ exist„ documente care s„ ateste Óndeplinirea condi˛iilor prev„zute de lege. Au fost analizate Ón comisie ∫i suntem de acord.

V„ mul˛umesc. Comisia?

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Proiectul de lege a fost retrimis la comisie s„pt„m‚na trecut„.

Ieri comisia a f„cut o ∫edin˛„ fulger, a∫a cum ne-a˛i sugerat dumneavoastr„, Ón care am discutat Ordonan˛a nr. 90 ∫i am rediscutat propunerea legislativ„ privind Ónfiin˛area comunei Toboliu. Am constatat c„ Óntre timp au fost trimise c„tre comisie toate documentele legale pentru Ónfiin˛area acestei comune, a∫a Ónc‚t comisia a hot„r‚t adoptarea propunerii legislative.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Camera Deputa˛ilor este prima Camer„ sesizat„, Senatul fiind camer„ decizional„. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Dac„ la dezbateri generale exist„ interven˛ii? Nu. Mul˛umesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe raport. Punctul 1 din raport.

Dac„ exist„ observa˛ii, comentarii?

V„ rog s„ v„ exprima˛i votul.

Nu, nu exist„ observa˛ii, nu este necesar! Punctul 2.

Observa˛ii, comentarii? Punctul 3 din raport.

Observa˛ii, comentarii?

4, 5, 6, 7 din raport.

Observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

V„ mul˛umesc.

Legea are caracter organic, r„m‚ne la vot final. Pe procedur„, domnul deputat Petru C„lian.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

A∫ vrea s„ revenim pu˛in la punctul 8, pentru c„ aici este o gre∫eal„. Raportul nu este de respingere, ci este de adoptare.

Vreau s„ ∫tiu totu∫i: este gre∫it„ ordinea de zi sau este gre∫it„ pozi˛ia Comisiei pentru administra˛ie public„ local„?

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Invit reprezentantul comisiei pe aceast„ chestiune.

Domnule pre∫edinte,

Œmi cer scuze, nu vreau s„ jignesc pe nimeni, dar, v„ spun politicos, noi de obicei la comisie nu gre∫im.

Œntr-adev„r, s„pt„m‚na trecut„ am avut o ∫edin˛„, Ón care, datorit„ faptului c„ nu erau complete documentele pentru Ónfiin˛area comunei Toboliu, am respins propunerea legislativ„ la rug„min˛ile ini˛iatorilor.

Domnule deputat, vorbim de punctul 8, nu de punctul 9.

Este vorba de modificarea ∫i completarea Legii nr. 90/2001 privind organizarea Guvernului ∫i a ministerelor.

Exact aceea∫i situa˛ie s-a Ónt‚mplat ∫i acolo.

Am avut raport de respingere. Ieri dup„-amiaz„, Ónainte de ∫edin˛a Ón plen, am organizat o ∫edin˛„ a comisiei la care au fost prezen˛i aproape to˛i membrii comisiei ∫i s-a hot„r‚t respingerea propunerii legislative. V„ mul˛umesc.

## V„ mul˛umesc.

Œn ordinea de zi pe care a avut-o domnul deputat probabil c„ nu s-a operat aceast„ modificare Óntre timp. De aici a ap„rut neÓn˛elegerea: nu s-a trecut ∫i raportul suplimentar de respingere.

Dac„ nu mai exist„ alte chestiuni de procedur„, atunci trecem la punctul 14 de pe ordinea de zi.

Proiectul de Lege privind rambursarea ratelor de capital pentru o cot„-parte din creditul acordat de Guvernul S.U.A. Ón baza programului CCC — Legea public„ nr. 480/1992, precum ∫i a altor costuri externe aferente acestei cote-p„r˛i.

Potrivit regulamentului, acest proiect de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.

Ini˛iatorul?

## **Domnul Eugen fiapu-Nazare** — _secretar de stat_

_Ón Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului_ **:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Obiectul de reglementare al proiectului de lege Ól constituie instituirea unor dispozi˛ii privitoare la plata de la bugetul statului, prin bugetul Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, a ratelor de capital restante din anii 2004 ∫i 2005, precum ∫i a costurilor externe aferente acestora, Ón contul creditului acordat Ón anul 1992 de c„tre Guvernul

Statelor Unite ale Americii, Ón baza programului CCC — Legea public„ nr. 480/1992.

Recuperarea de la importatori a sumelor pl„tite Ón contul creditului de c„tre Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului, titlurile executorii pronun˛ate privind recuperarea contravalorii Ón lei a obliga˛iilor financiare de la importatori se pun Ón executare de c„tre A.N.A.F., conform Codului de procedur„ fiscal„. Sumele recuperate de la importatori se vor vira la bugetul de stat la data recuper„rii.

Fa˛„ de cele mai sus prezentate, propunem plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea proiectului de lege. V„ mul˛umesc.

Da, v„ mul˛umesc.

Comisia, o s„ v„ rog s„ prezenta˛i raportul ∫i, de asemenea, s„ face˛i propunerile de timpi.

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

A∫a cum vi s-a prezentat de c„tre ini˛iator, proiectul de Lege privind rambursarea ratelor de capital pentru o cot„-parte din creditul acordat de Guvernul S.U.A., Ón baza programului CCC, a fost dezb„tut Ón Comisia pentru industrii ∫i servicii Ón prezen˛a a 20 de deputa˛i din totalul de 23 ∫i a fost avizat favorabil.

Men˛ionez c„ am avut aviz favorabil din partea Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci ∫i din partea Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i. La fel, Senatul, Ón calitate de prim„ Camer„ sesizat„, a adoptat proiectul de lege Ón ∫edin˛a din 9 februarie 2006.

A∫ dori s„ men˛ionez totu∫i, pentru informarea dumneavoastr„, c„ la comisia noastr„ s-a introdus un articol Ón care se specific„ c„ Ministerul Finan˛elor Publice va deschide procedura legal„ pentru a recupera crean˛ele respective, pe baza documenta˛iei Ónaintate de c„tre Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului, Ón termen de 30 de zile de la data public„rii prezentei legi Ón Monitorul Oficial al Rom‚niei, av‚nd Ón vedere faptul c„ Ón textul ini˛ial figura Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului care ar trebui s„ urm„reasc„ recuperarea banilor, iar Ón Legea finan˛elor publice nr. 500/2002 recuperarea crean˛elor bugetare intr„ Ón competen˛a Ministerului Finan˛elor Publice.

Deci, cu aceast„ completare, v„ rog s„ adopta˛i textul prezentat de comisia din Camer„.

Propun pentru dezbateri generale 5 minute, dac„ sunt puncte de vedere prezentate de c„tre grupurile parlamentare, ∫i c‚te un minut pentru interven˛ii, dac„ sunt.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Exist„ observa˛ii la propunerea de 5 minute? Nu exist„.

O consider„m aprobat„.

Atunci la dezbateri generale?

Da. Din partea Grupului parlamentar al P.R.M., domnul deputat Drago∫ Dumitriu.

Domnule pre∫edinte, Dou„ chestiuni.

Una. Dac„ este o prioritate, de ce nu s-a Ónceput recuperarea crean˛elor mai devreme? ™i cred c„ era normal Ónt‚i s„ se Óncerce s„ se recupereze crean˛ele ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006 abia dup„ aceea s„ se vin„ cu o lege prin care statul este obligat s„ pl„teasc„ ni∫te bani pierdu˛i Ón urma unei decizii a Guvernului Stolojan.

™i a doua chestiune este aceasta. C„ ne afl„m Ón fa˛a unei g„uri date de Guvernul Stolojan, prin garantarea f„r„ nici un fel de logic„ economic„ a dou„ firme private. ™i iat„ cum ajungem s„ pl„tim gre∫elile din trecut ∫i nu se subliniaz„ a cui este gre∫eala f„cut„.

Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc pentru subliniere, domnule deputat. La dezbateri generale, dac„ exist„ alte interven˛ii? Nu exist„.

Atunci trecem la dezbatere. O s„ lucr„m pe raport. Nu exist„ amendamente respinse.

Punctul 1, titlul.

Dac„ exist„ observa˛ii, comentarii? Nu.

Mul˛umesc.

Punctul 2.

Observa˛ii, comentarii? Nu.

Mul˛umesc. Punctul 3. Observa˛ii, comentarii? Nu. Mul˛umesc. Punctul 4. Observa˛ii, comentarii? Nu. Mul˛umesc. Punctul 5. Observa˛ii, comentarii? Nu. Mul˛umesc.

R„m‚ne pentru vot final

Punctul 15 pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civil„.

Dac„ ini˛iatorii doresc s„ intervin„? V„ rog.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Regimul actelor de stare civil„ este reglementat printr-o lege din 1996, adoptat„ deci Ón urm„ cu 10 ani. Este vorba de Legea nr. 119.

Œntre timp, Ón plan european au ap„rut orient„ri noi Ón plan normativ, preluate inclusiv Ón dreptul rom‚nesc, cu impact asupra regimului st„rii civile. De asemenea, cadrul institu˛ional intern s-a modificat Ón mod substan˛ial. Prin urmare, se impune actualizarea reglement„rilor Ón materie de stare civil„ ∫i armonizarea acestora.

Proiectul de lege reglementeaz„ procedura Ónregistr„rii na∫terii copilului nou-n„scut, g„sit ori abandonat Ón maternitate, obliga˛iile persoanelor fizice, ale autorit„˛ilor ∫i ale institu˛iilor de protec˛ie social„ Ón acest domeniu.

Un alt palier al legii Ól reprezint„ simplificarea ∫i accelerarea procedurilor de solu˛ionare a cererilor de rectificare a unui act de stare civil„ sau a men˛iunilor Ónscrise pe acesta. Solu˛ia propus„ diferen˛iaz„ procedura de anulare, completare ∫i modificare a actelor de stare civil„ de procedura rectific„rii.

Drept consecin˛„, se propune modificarea art. 58 din lege, pentru a se face o distinc˛ie mai clar„ Óntre categoriile de cereri care se solu˛ioneaz„ de c„tre Ministerul Justi˛iei ∫i cele care vor fi solu˛ionate pe cale administrativ„.

V„ mul˛umesc foarte mult.

Mul˛umesc, domnule secretar de stat. Comisiile?

Domnul deputat Florin Iordache.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Domnule pre∫edinte,

Prezint raportul comun al celor dou„ comisii, al Comisiei de administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic ∫i al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i.

La Óntocmirea prezentului raport s-a avut Ón vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, c‚t ∫i avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Œn urma dezbaterilor Ón plenul celor dou„ comisii, propunem plenului Camerei Deputa˛ilor aprobarea proiectului de lege, Ón forma adoptat„ de Senat.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Dezbateri generale? Nu sunt.

Nu exist„ amendamente admise sau respinse Ón proiect.

Ca atare, trecem direct la votul final.

Punctul 16: proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

Ini˛iatorul, dac„ dore∫te s„ intervin„?

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea ∫i completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, Ón vederea elimin„rii dificult„˛ilor ap„rute Ón implementarea prevederilor acestei legi.

Reducerea s„r„ciei a fost ∫i este un obiectiv major al Guvernului cuprins Ón Programul de guvernare, fiind puse Ón practic„ mai multe m„suri care s„ conduc„ la prevenirea marginaliz„rii sociale. De asemenea, aceast„ lege propune un pachet Óntreg de m„suri care s„ sus˛in„ incluziunea social„ a categoriilor de popula˛ie defavorizate.

Pe baza propunerilor autorit„˛ilor locale ∫i ale altor institu˛ii implicate, a fost elaborat proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 416/2001, proiect care a fost supus dezbaterii Ón Comisia de dialog social, la nivelul Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, precum ∫i Ón cadrul unor dezbateri publice, organizate, potrivit legii, cu structurile asociative ale autorit„˛ilor administra˛iei publice locale ∫i cu reprezentan˛i ai institu˛iilor publice.

Fa˛„ de cele prezentate mai sus, Ministerului Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei sus˛ine adoptarea prezentului proiect de lege Ón forma prezentat„ Ón raport. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Comisia?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006

## Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Comisia pentru munc„ ∫i protec˛ie social„ a fost sesizat„ Ón fond, Ón procedur„ obi∫nuit„, Ón vederea examin„rii ∫i Óntocmirii raportului cu proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat.

La Óntocmirea raportului comisia a avut Ón vedere avizele favorabile primite din partea Consiliului Legislativ, Consiliului Economic ∫i Social, Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, Comisiei pentru egalitate de ∫anse pentru femei ∫i b„rba˛i ∫i avizul negativ din partea Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea ∫i completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, Ón sensul clarific„rii condi˛iilor ce stau la baza ob˛inerii drepturilor prev„zute de lege, precum ∫i Ón sensul responsabiliz„rii autorit„˛ilor locale de a Óntocmi un plan lunar de ac˛iuni sau lucr„ri de interes local ∫i de a ˛ine o eviden˛„ a orelor de munc„ efectuate de persoane apte de munc„ din familiile beneficiare de ajutor social.

Comisia propune plenului Camerei Deputa˛ilor aprobarea proiectului de lege, Óntruc‚t este necesar„ eliminarea dificult„˛ilor ap„rute Ón implementarea prevederilor acestei legi.

Œn urma finaliz„rii dezbaterilor, comisia propune admiterea, cu modific„ri ∫i complet„ri, a proiectului de lege.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Dac„ la dezbateri generale exist„ interven˛ii? V„ rog, domnule deputat S‚rbu.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

La fel ca ∫i Ón cazul ordonan˛ei supranumite îordonan˛a mamelor“, Guvernul vine ∫i Ón acest caz cu o ini˛iativ„ legislativ„ din ce Ón ce mai restrictiv„ Ón ceea ce prive∫te anumite drepturi de protec˛ie social„.

Consecvent„ cu ea Óns„∫i, coali˛ia de dreapta, ultraliberal„ a∫ spune, pe alocuri introduce ∫i Ón ceea ce prive∫te venitul minim garantat unele restric˛ii, care vor duce cu siguran˛„ la o diminuare drastic„ a num„rului beneficiarilor.

Consecin˛a va fi foarte simpl„ ∫i deja Óncepe s„ se observe. ™i este observat„ nu numai de noi — observatori, s„ spunem, subiectivi Ón leg„tur„ cu ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón plan social —, dar chiar de observatorii pe care-i cunoa∫tem de foarte mult timp, a∫a-numi˛ii observatori obiectivi, m„ refer la Banca Mondial„, Fondul Monetar Interna˛ional ∫i a∫a mai departe, care deja Óncep s„ observe regresele, din punct de vedere social, ale actualei coali˛ii.

De aceea, la fel ca Ón cazul îordonan˛ei mamelor“, vreau s„ precizez punctul de vedere al Partidului Social Democrat. Dac„ ve˛i accepta amendamentele f„cute de noi Ón cadrul Comisiei pentru munc„, atunci da, vom vota Ón favoarea legii. Dac„ Óns„, la fel ca ∫i Ón cazul precedent, v„ ve˛i p„stra pe aceste pozi˛ii extrem de rigide ∫i care, dup„ opinia mea, nu dau dovad„ nici m„car de minim„ predictibilitate pe ceea ce Ónseamn„ pia˛a muncii, pe ceea ce Ónseamn„ dreptul de asigur„ri

sociale ∫i a∫a mai departe — ∫i nu Ónt‚mpl„tor Ón timpul guvern„rii dumneavoastr„ pentru prima oar„ pensionarii au ie∫it Ón strad„ ∫i au primit, Ón loc de drepturi, bastoane din partea celor care erau de fapt pu∫i acolo mai degrab„ s„ ini˛ieze dialogul social, ∫i nu o confruntare direct„ —, iat„, ∫i prin acest proiect de lege ve˛i accentua conflictele ∫i ve˛i participa la o cre∫tere a s„r„ciei.

™i prin acest proiect de lege v„ dovedi˛i o guvernare doar a 20% din popula˛ie. Este evident dup„ un an ∫i 3 luni de zile c„ actuala coali˛ie nu reprezint„ dec‚t interesele a 20% din popula˛ie. ™i acest lucru s-a dovedit Ónc„ de la p„catul ini˛ial al dumneavoastr„, cota unic„ de impozitare de 16%, care a adus miliardul acela despre care vorbi˛i ∫i care ar fi trebuit s„ fie Ómp„r˛it inclusiv celor care ar trebui s„ fie beneficiarii Legii nr. 416 doar Ón buzunarele a 20% din popula˛ie.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ exist„ alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu. Trec atunci la raport. Lucr„m pe raport.

Dac„ la punctul 1 exist„ observa˛ii, comentarii? Nu. Aprobat.

Punctul 2? Nu.

Aprobat.

Punctul 3.

Observa˛ii, comentarii? Nu. Aprobat. Punctul 4? Nu. Aprobat. Punctul 5. Observa˛ii, comentarii? Nu. Aprobat. Punctul 6.

La art. 6 suntem, domnule deputat. Dac„ sus˛ine˛i? V„ rog, dac„ dori˛i s„ sus˛ine˛i amendamentele respinse?

## Stima˛i colegi,

Buna-credin˛„ de care am dat dovad„ Ón tot timpul dezbaterilor pe acest proiect de lege a fost mai tot timpul obstruc˛ionat„, Ón primul r‚nd de argumentele aduse de ini˛iator atunci c‚nd amendamentele noastre au fost discutate Ón comisie.

La art. 6 alin. 4 noi propunem ca orele de munc„ prev„zute la alin. 2 s„ se calculeze propor˛ional cu cuantumul ajutorului social de care beneficiaz„ familia sau persoana singur„ ∫i s„ nu dep„∫easc„ un num„r de 72 de ore de munc„ Óntr-o lun„ pentru fiecare beneficiar.

Care sunt argumentele pentru respingere ale ini˛iatorului?

îS-a eliminat bariera celor 72 ore de munc„ Óntr-o lun„ ∫i s-a raportat ajutorul social ca procent din salariul minim brut pe ˛ar„, pentru a nu crea discrimin„ri“. Evident, lipsit de orice fel de logic„ social„.

îAceast„ formul„ a fost stabilit„ de comun acord cu asocia˛iile administra˛iilor locale pentru un calcul obiectiv al num„rului orelor de munc„ Ón folosul comunit„˛ii. Alt indicator legal nu putea fi folosit“. Noi nu vorbim de indicatori legali, vorbim de indicatori pe care trebuie s„-i introducem acum prin lege. Deci faptul c„ ini˛iatorul spune c„ a avut consult„ri cu asocia˛iile administra˛iilor locale, adic„ cu cei care Ón aceast„ situa˛ie au calitatea de patroni, s„ spunem, ∫i n-a avut nici un fel de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006 consultare cu asocia˛iile beneficiarilor, dovede∫te foarte clar un punct de vedere extrem de restrictiv, inflexibil ∫i Ón defavoarea beneficiarilor.

Ca atare, v„ rug„m s„ sus˛ine˛i amendamentul pe care l-am propus.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Dac„ exist„ alte interven˛ii? Ini˛iatorul? V„ rog, doamn„ secretar de stat.

Domnule pre∫edinte, v„ mul˛umesc. Foarte, foarte pe scurt.

Am fi fost ini˛iatori cu caracter discriminatoriu dac„ am fi introdus Ón lege ca 72 de ore s„ fie o obliga˛ie pentru to˛i cei care primesc cuantumuri diferite ale ajutorului social ∫i am discutat asta Ón comisie, domnul deputat.

Deci formula este foarte corect„ ∫i obiectiv„.

De aceea noi sus˛inem respingerea acestui amendament.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, doamna secretar de stat.

Dac„ nu exist„ alte interven˛ii,

Nu merge instala˛ia de vot!

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

Ba merge!

Liderii de grup, sunt probleme? Se pare c„ nu sunt probleme.

Dac„ vreunul dintre colegi are o problem„, Ól rog s„ fac„ o Óncercare de a scoate ∫i introduce cartela la loc.

Amendamentul respins de la punctul 2 se sus˛ine, domnul deputat?

Nu.

Nu se sus˛ine. V„ mul˛umesc.

Trecem atunci la punctul 6 de pe anexa cu amendamente respinse. Observa˛ii, comentarii? Nu. Adoptat.

La raport.

La raport, da, da, da. La lista de amendamente admise, da.

Punctul 7.

Suntem pe raport. V„ reamintesc, lucr„m pe raport. Amendamente admise.

Punctul 7.

Observa˛ii, comentarii? Nu. Mul˛umesc. Adoptat. Punctul 8. Observa˛ii, comentarii?

Nu Mul˛umesc. Adoptat. Punctul 9. Observa˛ii, comentarii? V„ rog, domnul deputat.

Œn˛eleg c„ amendamentele respinse de la art. 7 nu se sus˛in.

Suntem la art. 8, punctul 4.

La art. 8. Da, domnule pre∫edinte.

Aici este vorba de posibilitatea ca Parlamentul s„ poat„ s„ aprobe el listele care stabilesc, m„ rog, criteriile dup„ care se acord„ ajutorul prev„zut de Legea privind venitul minim garantat, ∫i nu Guvernul, prin norme metodologice, pentru c„ acest lucru... — ∫i a fost o discu˛ie ampl„ Ón comisie — este clar c„, l„s‚nd la dispozi˛ia Guvernului adoptarea prin norme metodologice a acestor liste, Ón mod evident apare un grad de subiectivitate inadmisibil pentru elemente care ˛in de esen˛a legii.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Dac„ din partea ini˛iatorului?

Domnule pre∫edinte,

Nu sus˛inem acest amendament. Operativitatea aplic„rii legii ar fi destul de impietat„ pentru a putea admite acest amendament, Ón condi˛iile Ón care acesta prevede c„ orice fel de modificare Ón anexele pe listele bunurilor care intr„ Ón discu˛ie s„ fie permanent modificat„ prin procedur„ parlamentar„. Ar fi foarte greu de lucrat Ón astfel de condi˛ii cu o astfel de lege.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, doamna secretar de stat. Dac„ exist„ alte interven˛ii? Nu. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Respins cu 76 de voturi Ómpotriv„, o ab˛inere, 48 de voturi pentru.

Trecem mai departe, din nou pe raport, punctul 9. Nu sunt observa˛ii, comentarii.

Punctul 10, 11, 12, 13, 14, 15, observa˛ii, comentarii? Nu sunt.

Adjudecate.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27...

La 28 cred c„ ave˛i, domnule deputat. Punctul 28, art. 27. Pofti˛i!

## Stima˛i colegi,

Acest articol este cel mai important, a∫ spune, din Óntreaga lege, ∫i acest lucru a fost sesizat inclusiv de c„tre colegii no∫tri de la putere.

Vreau s„ v„ spun c„ pe acest amendament l-am sus˛inut Ómpreun„, mai degrab„ l-am preluat de la unul din colegii no∫tri de la putere, care a sesizat faptul c„ e nevoie de prevederi foarte clare Ón ceea ce prive∫te finan˛area dreptului. ™i atunci am introdus Ón text urm„torul amendament: îFondurile necesare pentru plata ajutorului social ∫i cheltuielile administrative pentru verificarea Óndeplinirii condi˛iilor ∫i stabilirii dreptului la ajutorul social se suport„ astfel: 25% din bugetele locale, iar diferen˛a din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat“.

Vreau s„ v„ spun c„, de∫i a fost foarte entuziast atunci c‚nd a participat al„turi de mine la fundamentarea acestui amendament, un coleg al nostru de la putere, speriat probabil ∫i supus unor presiuni aproape inadmisibile, a∫ spune, Ón raport cu Constitu˛ia, ∫i-a modificat pe parcursul dezbaterilor punctul de vedere. Or, eu cred c„ dac„ ∫i d‚nsul ∫i-ar fi sus˛inut acest amendament ar fi avut ∫ansa s„ treac„ ∫i legea ar fi putut s„ fie mult mai bun„ Ón aplicarea ei.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Domnul deputat Alexandru Mocanu.

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Stima˛i colegi,

Colegul care a ini˛iat acest amendament de care vorbea domnul deputat S‚rbu v„ vorbe∫te dumneavoastr„ Ón acest moment. Eu sunt cel care am ini˛iat acest amendament ∫i vreau s„ v„ spun c„ principial cred c„ ∫i acum am dreptate.

Practica ultimilor 5 ani de c‚nd se aplic„ Legea venitului minim garantat arat„ c„, Ón medie, administra˛iile locale, bugetele locale sus˛in circa 20% din cuantumul venitului minim garantat angajat Ón plat„, iar diferen˛a de 80% este asigurat„ din bugetul de stat, prin repartiz„ri din sume defalcate.

Œn mod necesar, statul trebuie s„ aib„ o r„spundere pentru asigurarea unui venit minim pentru persoanele aflat Ón dificultate, dar, Ón acela∫i timp, este la fel de adev„rat, dar ∫i mai responsabil, comunitatea local„ s„ asigure un venit minim garantat pentru cei care locuiesc pe raza ei de activitate. Faptul c„ nu exist„ p‚n„ la acest moment o norm„ imperativ„ care s„ oblige autoritatea local„ s„ participe efectiv m„car cu o parte din necesarul pentru venitul minim garantat a generat Ón practic„, dup„ cum bine ∫tim cu to˛ii, c„ foarte mul˛i primari, de team„, de frica de a nu se pune r„u cu anumite comunit„˛i locale, cu anumite grupuri de cet„˛eni, pe care-i cunoa∫tem foarte bine cu to˛ii, aprob„ Ón ne∫tire dosare de venit minim garantat.

™i atunci am dorit s„ Óncerc prin acest amendament s„ responsabiliz„m ceva mai mult administra˛iile locale ∫i, fa˛„ de realitatea efectiv„ Ón care ele asigur„ 20%, s„ Óncerc„m, etapizat, u∫or, u∫or, s„ le cre∫tem responsabilitatea asta.

Din p„cate, Ministerul Finan˛elor Publice a argumentat, ∫i Ón bun„ m„sur„ are dreptate, c„ Ón acest moment nu poate fundamenta, nu poate introduce o fi∫„ din proiectul Legii bugetului de pe un an pe altul Ón care s„ cuantifice cu exactitate sumele pe care el, ca ordonator principal Ón numele statului, ar trebui s„ le asigure.

De aceea am renun˛at pentru moment — repet, domnul coleg, pentru moment — la acest amendament, urm‚nd ca, de comun acord cu Ministerul Finan˛elor Publice ∫i cu Ministerul Muncii, Solidarit„˛ii Sociale ∫i Familiei, s„ g„sim o formul„ Ón care s„ responsabiliz„m Ón egal„ m„sur„ nu numai bugetul statului, dar mai ales bugetul comunit„˛ii locale. De aceea am retras acest amendament.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ nu mai exist„ alte interven˛ii, supun atunci votului dumneavoastr„ amendamentul respins de la punctul 5 din anexa de amendamente respinse.

- V„ rog s„ vota˛i.

- V„ mul˛umesc.

- S-a respins cu 77 de voturi Ómpotriv„, 3 ab˛ineri ∫i

57 voturi pentru. _(Conform afi∫ajului, s-au Ónregistrat 139 de_

- _prezen˛i; 57 voturi pentru, 77 voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri)._ Trecem mai departe.

- Dac„ la punctul 28 de pe raportul comisiei exist„

- observa˛ii, comentarii? Nu.

- Punctul 29, 30, 31, 32, 33, 34.

- Nu exist„ observa˛ii, comentarii.

- R„m‚ne pentru vot final.

Trecem la punctul 17: proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 205/2005 pentru modificarea Legii educa˛iei fizice ∫i sportului nr. 69/2000.

- Acest proiect se dezbate Ón procedur„ de urgen˛„. Ini˛iatorul, v„ rog.

**Domnul Florian Carmen Gheorghe** — _pre∫edintele Agen˛iei Na˛ionale pentru Sport_ **:**

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Prezenta ordonan˛„ are ca scop corelarea regulamentelor interne cu cele interna˛ionale privind statutul sportivului profesionist Ón Rom‚nia, ˛in‚ndu-se cont de specificul activit„˛ilor sportive.

De asemenea, Ón aceast„ ordonan˛„ s-a urm„rit ∫i s-a realizat punerea la dispozi˛ia structurilor sportive a unui mecanism alternativ privind statutul sportivilor profesioni∫ti, urm‚nd ca procedurile specifice s„ fie stabilite prin normele federa˛iilor sportive na˛ionale, desigur, cu avizul Agen˛iei Na˛ionale pentru Sport, Ón func˛ie de specificul fiec„rei ramuri de sport.

Mecanismul alternativ const„ Ón posibilitatea prin care sportivul profesionist poate Óncheia cu o structur„ sportiv„ un contract Ón form„ scris„, at‚t Ón condi˛iile Codului muncii, c‚t ∫i Ón condi˛iile Codului civil. Astfel, Ón unele cazuri, contractele Óntre cluburi ∫i sportivii profesioni∫ti se Óncheie numai pe o perioad„ determinat„, de la 1 la 5 ani, conform ∫i regulamentelor interna˛ionale.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Din partea comisiei.

O s„ v„ fac rug„mintea s„ propune˛i ∫i timpul. Proiectul se dezbate Ón procedur„ de urgen˛„.

Dou„ minute cred c„ sunt suficiente, domnule pre∫edinte.

Dou„ minute.

Da. V„ mul˛umesc.

O s„ supun aprob„rii s„lii de Óndat„ dup„ aceea.

La Óntocmirea raportului, comisia a avut Ón vedere avizele primite de la Comisia pentru munc„, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i Consiliul Legislativ.

Dispozi˛iile legale Ón vigoare, Ón special cele referitoare la Óncheierea, Ón cazul unor ramuri sportive, de contracte individuale de munc„ pentru sportivii profesioni∫ti, nu sunt Ón m„sur„ s„ asigure condi˛ii optime de practicare a sportului ∫i, ca atare, Ón aceste situa˛ii, statutele ∫i regulamentele federa˛iilor interne nu pot fi corelate cu cele ale federa˛iilor interna˛ionale.

Perioada decembrie 2005—februarie 2006 a fost destinat„, conform normelor interna˛ionale ∫i interne,

transferurilor sportivilor, ace∫tia put‚nd p„r„si cluburile rom‚ne∫ti necondi˛ionat ∫i f„r„ nici o compensare material„ pentru aceste cluburi.

Œn concluzie, caracterul de urgen˛„ al prezentului act normativ rezult„ din necesitatea acestei corel„ri privind punerea la dispozi˛ia structurilor sportive a unui mecanism alternativ privind statutul sportivilor profesioni∫ti, urm‚nd ca procedurile speciale s„ fie stabilite prin normele federa˛iilor sportive na˛ionale, Ón func˛ie de specificul fiec„rei ramuri.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. A fost adoptat de Senat. Camera Deputa˛ilor este camer„ decizional„.

Noi propunem adoptarea proiectului de lege, cu c‚teva amendamente.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dac„ exist„ observa˛ii sau comentarii la propunerea de timp de dezbatere? Nu exist„.

O consider„m adoptat„.

La dezbateri generale, dac„ exist„ interven˛ii?

Domnul deputat Petru C„lian, din partea Grupului Partidului Conservator.

## Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Mai avem pe rol Ónc„ un proiect de lege semnat de foarte mul˛i parlamentari, care nu ∫tiu exact unde se afl„ la ora actual„, dar ∫i acest proiect de lege de ast„zi este extrem de benefic pentru sportul rom‚nesc.

V„ spun Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, pentru c„ m-am ocupat de multe cluburi sportive Ón municipiul Cluj-Napoca, le-am finan˛at, practic, ∫i ∫tiu c„ majoritatea sportivilor profesioni∫ti apar cu contracte mici, cu contracte de munc„ mici, av‚nd pe contractul de munc„ propriu-zis doar salariul minim pe economie, Óns„ realiz„rile sunt mult, mult mai mari dec‚t ceea ce apare Ón mod oficial.

Aparent, sportivii sunt mul˛umi˛i, dar pe parcurs ei au doar de pierdut, pentru c„ Ón final, c‚nd vor ajunge la pensie, vor constata c„ vor avea cele mai mici pensii din Rom‚nia. Per ansamblu, prin acest proiect de lege se face pu˛in„ ordine, dar cred c„ mai este de muncit la acest capitol.

Œn consecin˛„, Grupul parlamentar al P.C. va vota pentru acest proiect de lege. Mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dac„ exist„ alte interven˛ii la dezbateri generale? Nu. V„ mul˛umesc.

Trecem atunci la dezbaterea pe raport. Punctul 1.

Observa˛ii, comentarii? Nu. Mul˛umesc.

Punctul 2.

Observa˛ii, comentarii? Nu.

Mul˛umesc.

Punctul 3, punctul 4, punctul 5, observa˛ii, comentarii? Mul˛umesc.

Adoptate.

R„m‚ne la vot final.

Punctul 18 de pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 26/2005 privind managementul institu˛iilor publice de cultur„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006 Ini˛iatorul.

Mai exist„ din partea comisiei, Ón˛eleg, la punctul anterior, un punct, ceva care nu se reg„se∫te Ón raport, doamna pre∫edinte?

Da. Œn completarea textului din raport.

## Da.

Œn completarea textului din raport, domnul secretar de stat, dac„ ave˛i ceva de ad„ugat?

Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

A∫ ruga comisia, dac„ este posibil, s„ renun˛e la amendamentul f„cut la alin. 8 ∫i s„ revenim la forma ini˛ial„, respectiv: îCalitatea de sportiv profesionist Ónceteaz„ Ón conformitate cu prevederile statutelor ∫i regulamentele federa˛iilor interna˛ionale“, Ón loc de îCalitatea de sportiv profesionist Ónceteaz„ Ón conformitate cu prevederile contractului individual“.

Deci v„ Ónchipui˛i c„ un sportiv nu c‚nd i s-a Óncheiat contractul Ó∫i pierde ∫i licen˛a de sportiv profesionist. El devine doar liber de contract, licen˛a r„m‚n‚ndu-i Ón continuare valabil„, pentru a se putea transfera la o alt„ unitate sportiv„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Comisia.

Comisia este de acord, domnule pre∫edinte, mai ales c„ unul dintre ini˛iatorii amendamentului a acceptat s„ ∫i-l retrag„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

## V„ mul˛umesc.

Supun aprob„rii dumneavoastr„ propunerea f„cut„ de ini˛iator. V„ rog s„ v„ exprima˛i prezen˛a ∫i votul.

V„ mul˛umesc.

S-a adoptat cu 122 de voturi pentru, 5 voturi Ómpotriv„ ∫i nici o ab˛inere.

Dac„ nu mai exist„ alte observa˛ii sau comentarii la acest proiect de lege, ne Óntoarcem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 26/2005 privind managementul institu˛iilor publice de cultur„.

Ini˛iatorul, v„ rog.

## **Domnul Virgil ™tefan Ni˛ulescu** — _secretar de stat_

## _Ón Ministerul Culturii ∫i Cultelor_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

## Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Guvernul a ini˛iat Ordonan˛a nr. 26/2005 pornind de la necesitatea flexibiliz„rii cadrului legislativ privind ocuparea func˛iilor de conducere Ón institu˛iile publice de cultur„.

Av‚nd Ón vedere faptul c„ aceast„ ordonan˛„ a fost dezb„tut„ Ón Comisia pentru cultur„ a Camerei Deputa˛ilor cu participarea reprezentan˛ilor Guvernului ∫i c„ noi suntem de acord cu raportul Comisiei pentru cultur„ a Camerei Deputa˛ilor, v„ rog s„ adopta˛i proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei

Guvernului nr. 26, Ón forma Ón care aceast„ lege a fost adoptat„ de c„tre Comisia pentru cultur„ a Camerei Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Comisia, v„ rog.

Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 26/2005 privind managementul institu˛iilor publice de cultur„ a fost transmis Comisiei pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„ Ón data de 7 noiembrie 2005.

Comisia pentru cultur„, arte, mijloace de informare Ón mas„ a fost sesizat„ Ón fond cu acest proiect de lege, fiind transmis spre avizare ∫i Comisiei pentru munc„ ∫i protec˛ie social„, Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic, precum ∫i Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i. Au fost primite avize favorabile din partea acestor comisii.

Potrivit prevederilor art. 73 din Constitu˛ie, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. A fost dezb„tut Ón comisie Ón zilele de 6 decembrie ∫i 8 februarie 2006. La dezbaterile din comisie au participat ∫i doamna Delia Mucic„ ∫i domnul secretar de stat Ioan Onisei, din Ministerul Culturii ∫i Cultelor.

Acest proiect de lege creeaz„ un cadru legislativ pentru angajarea conduc„torilor institu˛iilor de cultur„, pentru ca aceast„ angajare s„ se fac„ pe baz„ de concurs ∫i acest concurs s„ fie deschis tuturor profesioni∫tilor din domeniu. Œn acela∫i timp, prin acest proiect de lege se asigur„ ∫i o activitate eficient„ a institu˛iilor de cultur„, prin promovarea unor conduceri performante, responsabile ∫i profesioniste.

La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 17 deputa˛i din totalul de 21 de membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea voturilor celor prezen˛i Ón sal„ Ón momentul votului.

Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„ ∫i, Ón urma dezbaterilor, Comisia pentru cultur„, arte ∫i mijloace de informare Ón mas„ propune adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 26/2005 privind managementul institu˛iilor publice de cultur„, cu modific„ri.

V„ mul˛umesc, doamn„ pre∫edinte. Dac„ la dezbateri generale exist„ interven˛ii?

Domnul deputat Emilian Fr‚ncu, Grupul parlamentar al P.N.L.

Acest moment a fost a∫teptat de aproape un an de c„tre to˛i cei care lucreaz„ Ón institu˛iile de cultur„, pentru c„ ordonan˛a avea c‚teva lacune de formulare, ∫i m„ bucur tare mult c„ am ajuns Ón sf‚r∫it la acest moment c‚nd probabil acest act normativ va fi adoptat.

Vreau s„ spun c„ fa˛„ de ordonan˛„ comisia a adus clarific„ri importante, mai ales Ón procedura de primire-predare a gestiunii Ón cadrul schimb„rii conducerii institu˛iilor de cultur„ ∫i Ón ceea ce prive∫te modul cum se desf„∫oar„ concret concursul de proiecte. Mi se pare important„ clarificarea adus„ Ón cazul conduc„torilor de institu˛ii publice care nu fuseser„ angaja˛i prin concurs de proiecte ∫i care vor fi evalua˛i nu numai Ón ceea ce

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006 prive∫te valoarea proiectului depus, deci pentru ceva ce respectivul candidat propune pentru viitor, ci ∫i asupra activit„˛ii depuse Ón ultimii ani.

Œl rog Óns„ pe domnul secretar de stat aici prezent s„ Óncerce s„ aduc„ c‚t mai repede o corectur„ Ón ceea ce prive∫te normele de aplicare a legii, pentru c„ nu au ap„rut metodologii privind bibliotecile, deci institu˛ii de cultur„ foarte importante, ∫i credem noi c„ este necesar„ gr„birea acestor preciz„ri.

Salut faptul c„ reprezentan˛ii tuturor grupurilor parlamentare au participat activ la elaborarea acestei legi ∫i, de aceea, v„ propun s„ vota˛i acest proiect de lege. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

La dezbateri generale? Alte interven˛ii? Domnul Stelian Du˛u, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

## Domnule pre∫edinte,

Grupul parlamentar al Partidului Democrat va vota acest proiect de lege.

Personal am ∫i o satisfac˛ie, pentru c„ am fost primul care, Ón 1998, c‚nd eram la conducerea consiliului jude˛ean, am implementat o astfel de procedur„. Œmi amintesc c„ Ómpreun„ cu domnul secretar de stat din acea perioad„, Ioan Onisei, Ón guvernarea aceea am studiat oportunitatea introducerii contractului de management la nivelul conducerii institu˛iilor de cultur„. A fost prima zon„ din Rom‚nia ∫i am constatat dup„ un an de zile c„ rezultatele au fost din punct de vedere managerial mult mai bune. Am putut s„ realiz„m o descongestionare a presiunii politice care ar fi putut s„ intervin„ atunci c‚nd se desemnau conduc„torii institu˛iilor de cultur„, pentru c„, prin intermediul unor concursuri la care au participat Ón comisiile respective mari personalit„˛i ale culturii rom‚ne∫ti, selec˛ia a fost mult mai riguroas„ ∫i mult mai corect„.

Acea ini˛iativ„ a avut ∫i sprijinul sindicatelor din cultur„, cu care de altfel am lucrat Ón perioada respectiv„.

Salut aceast„ ini˛iativ„ ∫i, repet, Grupul parlamentar al Partidului Democrat o sus˛ine ∫i o voteaz„ cu c„ldur„.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Mai exist„ alte interven˛ii la dezbateri generale? Da. V„ rog frumos.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, sus˛inem adoptarea acestei legi, av‚nd Ón vedere faptul c„, Óntr-adev„r, la nivelul unit„˛ilor de cultur„ se simte nevoia unei mai bune clarific„ri a raporturilor dintre manager, institu˛ia central„ ∫i factorii administrativi locali.

Ca unul care 6 ani de zile am lucrat Ón acest domeniu, conduc‚nd un inspectorat jude˛ean pentru cultur„ ∫i ∫tiind foarte bine ce se Ónt‚mpl„ acum Ón sistem, domnule pre∫edinte ∫i stima˛i colegi, cred c„ eliberarea de constr‚ngerile pe care le are func˛ia public„ la nivelul managerului pentru cultur„ a ∫efului pentru cultur„, Óngr„dit Ón foarte multe activit„˛i colaterale — or, un om din cultur„ musai trebuie s„ se exprime ∫i Ón pres„, ∫i Ón mass-media audio-vizual„, ca un om liber ∫i

de con∫tiin˛„ —, cred c„ o asemenea abordare este ast„zi binevenit„, motiv pentru care noi sus˛inem adoptarea proiectului de lege.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Interven˛ii pe dezbateri generale? V„ rog, domnul deputat Márton Árpád.

## Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor,

Grupul nostru parlamentar a votat Ón comisie acest proiect de lege de aprobare a ordonan˛ei, mai ales c„ ea se aplic„ ∫i c„ exist„ segmente ale activit„˛ii culturale care nu aveau un management reglementat, o modalitate de alegere a acestui management reglementat.

Cu toate acestea, avem rezerve, pentru c„ actualmente, cel pu˛in Ón dou„ segmente destul de importante ale activit„˛ii culturale, exist„ reglement„ri Ón vigoare care Ón fond ar trebui s„ deroge de la aceste prevederi. Totu∫i, ele fiind anterioare, probabil c„ vor ridica ni∫te probleme, urm‚nd c„, dac„ vom constata c„ noi am avut dreptate Ón ceea ce Ónseamn„ rezervele noastre, vom propune lege de modificare a acestei legi. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Interven˛ii la dezbateri generale? Nu mai sunt. V„ mul˛umesc.

V„ rog frumos, doamn„ deputat.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Ca membru Ón Comisia pentru cultur„, arte ∫i mijloace de informare Ón mas„ din partea Partidului Rom‚nia Mare, am votat acest proiect de lege Ón speran˛a c„ Ón toate institu˛iile de cultur„ din ˛ar„ vor veni manageri de prestan˛„, vor veni oameni care ∫tiu c„ acest deziderat, cultura, presupune ∫tiin˛„.

Œn aceast„ speran˛„, ∫i Partidul Rom‚nia Mare va vota acest proiect de lege, care este foarte binevenit. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamn„ deputat. Interven˛ii la dezbateri generale? Nu mai sunt. Trecem la dezbaterea pe articole pe raportul comisiei. Punctul 1. Observa˛ii? Comentarii? Nu. Punctul 2? Punctul 3? Punctul 4? Punctul 5? Punctul 6? Punctul 7? Punctul 8? Punctul 9? Punctul 10. Observa˛ii, comentarii? Nu sunt. V„ mul˛umesc. Punctul 11? Punctul 12? Punctul 13? Punctul 14? Punctul 15?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006 Punctul 16? Punctul 17? Punctul 18. Observa˛ii, comentarii? La anex„? Nu sunt. V„ mul˛umesc.

R„m‚ne pentru votul final.

Punctul 19 de pe ordinea de zi: reexaminarea, la cererea pre∫edintelui Rom‚niei, a Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 7/2005 pentru aprobarea Regulamentului de transport pe c„ile ferate din Rom‚nia. Dac„ ini˛iatorul dore∫te s„ ia cuv‚ntul, scurt?

**Domnul Alexandros Galia˛atos** — _secretar de stat Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**

La reexaminarea textului Ón vederea identific„rii ∫i reformul„rii unor texte de articol excesive sau formulate defectuos, care au putut crea dificult„˛i de aplicare Ón practic„, Guvernul sus˛ine raportul comisiei.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Din partea comisiei?

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Œn conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputa˛ilor, republicat, Comisia pentru industrii ∫i servicii a fost sesizat„, urmare a solicit„rii pre∫edintelui Rom‚niei, cu cererea de reexaminare a Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 7/2005 pentru aprobarea Regulamentului de transport pe c„ile ferate din Rom‚nia.

Œn ∫edin˛a din 20 februarie 2006, Senatul a reexaminat Legea privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 7/2005 pentru aprobarea Regulamentului de transport pe c„ile ferate din Rom‚nia, ca urmare a solicit„rii pre∫edintelui Rom‚niei, Ón calitate de prim„ Camer„ sesizat„, ∫i a adoptat Legea privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 7/2005 pentru aprobarea Regulamentului de transport pe c„ile ferate din Rom‚nia.

Comisia pentru industrii ∫i servicii a finalizat dezbaterea asupra legii Ón raport cu solicit„rile din cererea de reexaminare Ón ∫edin˛a din 14 martie 2006. Œn urma dezbaterilor, membrii comisiei au hot„r‚t, Ón unanimitate, s„ se supun„ plenului Camerei Deputa˛ilor spre dezbatere ∫i adoptare Legea privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 7/2005 pentru aprobarea Regulamentului de transport pe c„ile ferate din Rom‚nia, Ón forma adoptat„ de Senat.

Prin obiectul de reglementare ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Œn conformitate cu prevederile Constitu˛iei Rom‚niei, Camer„ decizional„ pentru acest proiect este Camera Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Dezbateri generale? Nu sunt.

Œntruc‚t nu exist„ amendamente Ón raport, direct la votul final.

Punctul 20: reexaminarea, la cererea pre∫edintelui Rom‚niei, a Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 31/2002 privind interzicerea

organiza˛iilor ∫i simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob ∫i a promov„rii cultului persoanelor vinovate de s„v‚r∫irea unor infrac˛iuni contra p„cii ∫i omenirii. Ini˛iatorul? V„ rog.

## **Domnul Kibedi Katalin Barbara** _— secretar de stat Ón Ministerul Justi˛iei_ **:**

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Distins„ Camer„,

Observa˛iile din cererea de reexaminare sunt justificate ∫i pertinente, av‚nd Ón vedere c„ obiectul acestui act normativ prevede infrac˛iuni Ón care, Ón mod justificat, pedepsele sunt foarte aspre. Deci o clar„ definire a termenilor ∫i a categoriilor de infrac˛iuni prev„zute este foarte important„.

Pe de alt„ parte, cealalt„ observa˛ie se referea la faptul c„ ∫i minoritatea rom„ a f„cut parte din categoria persoanelor supuse politicii de exterminare, deci la defini˛ia Holocaustului, Ón mod justificat, ar trebui inclus„ ∫i aceast„ categorie.

Pentru aceste considerente, apreciem c„ cererea de reexaminare este cea justificat„ ∫i, Ón consecin˛„, v„ rug„m s„ Ói da˛i votul dumneavoastr„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Din partea comisiei?

Œn conformitate cu dispozi˛iile art. 77 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚niei, pre∫edintele Rom‚niei a formulat o cerere de reexaminare a acestei legi pentru urm„toarele considerente: modificarea actului normativ Ón sensul definirii precise a termenilor pentru ca legea s„ fie clar„ ∫i previzibil„ ∫i o definire a Holocaustului Ón contextul legisla˛iei, Ón care Rom‚nia trebuie s„ aib„ Ón vedere c„ ∫i minoritatea rom„ a fost victima politicii de exterminare promovate de Germania ∫i de alia˛ii s„i.

Œn raport cu obiectul ∫i con˛inutul s„u, legea face parte din categoria legilor organice. Œn urma dezbaterilor Ón Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, s-a hot„r‚re s„ supunem plenului Camerei Deputa˛ilor spre dezbatere ∫i adoptare proiectul de lege, Ón forma adoptat„ de Senat.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Da, v„ rog. Domnul deputat Vainer.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Este o lege care a∫teapt„ de mult timp s„-∫i ia votul final. A∫adar v„ rog foarte mult s-o vota˛i. Face˛i un act de justi˛ie. Este o cerin˛„, dac„ dori˛i, pentru intrarea Rom‚niei Ón Uniunea European„, astfel Ónc‚t o ˛ar„ ∫i un popor s„-∫i recunoasc„ lucrurile mai pu˛in frumoase din istoria sa.

Œn acest caz, prin votarea legii, se ˛ine seama de solicitarea pre∫edintelui Rom‚niei, domnul Traian B„sescu, astfel Ónc‚t s-a inclus o completare la lege, Ón sensul c„ o parte din popula˛ia rom„ a suferit de asemenea Ón aceast„ perioad„. Nu s-a modificat defini˛ia Holocaustului evreilor, ci numai s-a completat aceasta cu prezen˛a suferin˛ei ∫i a unei p„r˛i din popula˛ia rom„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006 Ca atare, sus˛in votarea acestei legi ∫i, Ón plus, chiar v„ rog frumos s-o vota˛i.

- V„ mul˛umesc foarte mult.

V„ mul˛umesc foarte mult, domnule deputat, pentru apelul dumneavoastr„, care sunt sigur c„ a fost auzit.

Punctul 21 pe ordinea de zi: reexaminarea, la cererea pre∫edintelui Rom‚niei, a Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 74/2005 privind Ónfiin˛area Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Reglementarea ∫i Monitorizarea Achizi˛iilor Publice.

Ini˛iatorul, dac„ dore∫te?

**Domnul Corneliu Burada** _— vicepre∫edintele Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Reglementarea ∫i Monitorizarea Achizi˛iilor Publice_ _**:**_

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Sunt Corneliu Burada, vicepre∫edintele autorit„˛ii. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Consider„m c„ Ón urma reexamin„rii Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 74/2005 au fost rezolvate toate problemele ridicate, at‚t pe fond, c‚t ∫i de form„.

Suntem de acord cu adoptarea Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 74/2005 privind Ónfiin˛area Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Reglementarea ∫i Monitorizarea Achizi˛iilor Publice, a∫a cum a fost ea adoptat„ de Senatul Rom‚niei, discutat„ ∫i Ón comisia sesizat„, Comisia pentru industrii ∫i servicii din Camera Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc. Din partea comisiei?

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Œn conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputa˛ilor, republicat, Comisia pentru industrii ∫i servicii a fost sesizat„, urmare a solicit„rii pre∫edintelui Rom‚niei, cu cererea de reexaminare a Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 74/2005 privind Ónfiin˛area Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Reglementarea ∫i Monitorizarea Achizi˛iilor Publice, trimis„ cu adresa Ónregistrat„ la nr. 383 din 8 martie 2006.

Legea a fost adoptat„ de Senat Ón ∫edin˛a din 9 septembrie 2005 ∫i de Camera Deputa˛ilor, Ón calitate de Camer„ decizional„, Ón ∫edin˛a din 17 noiembrie 2005.

Œn ∫edin˛a din 2 martie 2006, Senatul a reexaminat Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 74/2005 privind Ónfiin˛area Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Reglementarea ∫i Monitorizarea Achizi˛iilor Publice, Ón calitate de prim„ Camer„ sesizat„, ∫i a adoptat Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 74/2005.

Œn urma dezbaterilor, membrii comisiei au hot„r‚t, Ón unanimitate, s„ se supun„ plenului Camerei Deputa˛ilor, spre dezbatere ∫i adoptare, Legea pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 74/2005 privind Ónfiin˛area Autorit„˛ii Na˛ionale pentru Reglementarea ∫i Monitorizarea Achizi˛iilor Publice, Ón forma adoptat„ de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Œn conformitate cu prevederile Constitu˛iei

Rom‚niei, Camer„ decizional„ pentru acest proiect de lege este Camera Deputa˛ilor.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Neexist‚nd amendamente admise sau respinse, r„m‚ne la vot final.

Raportul privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corup˛iei ∫i pentru peti˛ii pe semestrul II — 2005 Ól vom programa probabil pentru ziua de joi.

Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura ∫i propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura.

Din partea ini˛iatorilor, v„ rog?

Nu exist„ interven˛ii din partea domnului deputat Uioreanu, ini˛iatorul propunerii legislative.

Din partea Ministerului Agriculturii?

## **Domnul Vasile Lupu** — _secretar de stat Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,

Propunerea legislativ„ privind modificarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura

Prin introducerea permisului de a se putea pescui Ón scop recreativ-sportiv noaptea, men˛ion„m c„ acest procedeu se aliniaz„ procedeelor existente Ón celelalte state europene ∫i nu contravine Ón nici un fel regulamentelor interna˛ionale existente Ón domeniul pescuitului recreativ-sportiv, drept pentru care Guvernul sus˛ine propunerea legislativ„.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule secretar de stat. Comisia, v„ rog? Domnule pre∫edinte.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice a fost sesizat„ spre dezbatere pe fond cu proiectul de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001, privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura, transmis cu adresa PL-x 622 din 12 decembrie 2005, ∫i cu propunerea legislativ„ pe aceea∫i tem„, Ónregistrat„ ca Pl-x nr. 41 din 1 februarie 2006.

Ini˛iativele legislative av‚nd acela∫i obiect de reglementare, respectiv modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, comisia, Ón temeiul art. 67 alin. 3 din regulament, a Óntocmit un singur raport pentru aceste dou„ propuneri legislative. Raportul comisiei a fost adoptat cu 15 voturi pentru ∫i 9 voturi Ómpotriv„ Ón ∫edin˛a din 7 martie 2006.

Ambele ini˛iative legislative, potrivit art. 75 alin. (1) ∫i alin. (3) din Constitu˛ia Rom‚niei, republicat„, ∫i art. 92 alin. 9 punctul 1) din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, republicat, sunt de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006 Œn urma dezbaterii, comisia propune admiterea, cu modific„ri ∫i complet„ri, a proiectului de Lege pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001, ca proiect de baz„, ∫i respingerea propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 192/2001 privind resursele acvatice vii, pescuitul ∫i acvacultura.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Dac„ exist„ interven˛ii la dezbateri generale? Nu exist„.

V„ mul˛umesc.

Trecem atunci la votarea proiectului.

Dezbaterea pe articole, pe raport.

Dac„ la punctul 1 exist„ observa˛ii, comentarii? Nu. V„ mul˛umesc.

Punctul 2. Observa˛ii, comentarii? Nu. V„ mul˛umesc.

Punctul 3? Punctul 4? Punctul 5? Punctul 6? Punctul 7? Nu exist„ observa˛ii, comentarii. V„ mul˛umesc.

R„m‚ne pentru vot final.

Punctul 24 pe ordinea de zi: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 149/2005 privind unele m„suri pentru asigurarea continu„rii activit„˛ii Consiliului Na˛ional pentru Studierea Arhivelor Securit„˛ii.

Proiectul de lege urmeaz„ a fi dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„.

Reprezentantul ini˛iatorului dac„ dore∫te s„ intervin„? V„ rog, doamna secretar de stat Kibedi.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œnsu∫i actul normativ care a Ónfiin˛at Consiliul Na˛ional pentru Studierea Arhivelor Securit„˛ii prevede posibilitatea prelungirii mandatului, Ón m„sura Ón care aceasta se impune din motive justificate.

A∫ aminti doar cele de ordin legislativ, respectiv Legea nr. 303 din 2004 privind statutul judec„torilor ∫i procurorilor, Legea nr. 317 privind organizarea ∫i func˛ionarea Consiliului Superior al Magistraturii, toate aceste persoane care Óndeplinesc aceste func˛ii fiind obligate s„ dea declara˛ie privind situa˛ia dac„ au fost sau nu agen˛i colaboratori ai Securit„˛ii. Or, este firesc atunci s„ se continue activitatea Consiliului Na˛ional, pentru a putea efectua aceste verific„ri.

Pe de alt„ parte, sunt ∫i legi speciale care confer„ distinc˛ii anumitor persoane, ∫i conferirea acestor distinc˛ii la fel este condi˛ionat„ de a nu fi fost colaboratori, agen˛i ai securit„˛ii.

Cel pu˛in pentru aceste considerente, apreciem c„ trebuie aprobat„ aceast„ ordonan˛„ de urgen˛„. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, doamn„ secretar de stat. Comisia, v„ rog?

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Prezint raportul comun al Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i al Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.

Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„ Ón cazul acestui proiect de lege. Senatul, Ón calitate de prim„ Camer„ sesizat„, a adoptat acest proiect de lege. Consiliul Legislativ a avizat proiectul de lege, cu o singur„ observa˛ie, iar Comisia pentru drepturile omului, culte ∫i problemele minorit„˛ilor na˛ionale a avizat negativ acest proiect de lege.

Œn urma dezbaterilor Ón plenul celor dou„ comisii, noi propunem plenului Camerei Deputa˛ilor aprobarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 149/2005 privind unele m„suri pentru continuarea activit„˛ii Consiliului Na˛ional pentru Studierea Arhivelor Securit„˛ii, Ón forma adoptat„ de Senat.

Acest proiect de lege face parte din categoria legilor organice.

V„ mul˛umesc.

™i timpul de dezbatere, v„ rog, domnule vicepre∫edinte.

## V„ mul˛umesc.

Domnule pre∫edinte, propun timp total de dezbatere 5 minute ∫i un minut pentru fiecare interven˛ie.

## V„ mul˛umesc.

Dac„ exist„ observa˛ii sau comentarii la aceast„ propunere de timpi de dezbatere? Nu exist„.

V„ mul˛umesc.

La dezbateri generale?

V„ rog frumos. Domnul deputat Ilie Merce.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

™i cu alte prilejuri am ar„tat, cu argumente concrete, c„ aceast„ ordonan˛„ de prelungire a mandatului C.N.S.A.S. este ilegal„, este anticonstitu˛ional„.

Conform Legii privind deconspirarea securit„˛ii ca poli˛ie politic„, prelungirea mandatului C.N.S.A.S.-ului se face exclusiv prin hot„r‚re a Parlamentului.

Œn afar„ de aceste aspecte pe care le-am men˛ionat, ordonan˛a de prelungire, a∫a ilegal„ cum este, con˛ine o serie Óntreag„ de no˛iuni pe care nu le-a definit Ón mod clar. Se creeaz„ o confuzie Ón termeni, se creeaz„ confuzii, sunt preluate din alte institu˛ii activit„˛i care nu sunt ∫i nu pot fi de competen˛a C.N.S.A.S.-ului, se interfereaz„ activitatea acestei institu˛ii cu cea judec„toreasc„, ceea ce contravine principiului separa˛iei puterilor Ón stat.

Avem deja 5 C.N.S.A.S.-uri Ón Rom‚nia. Fiecare putere — pre∫edinte, prim-ministru — ∫i-a creat propriul ei C.N.S.A.S. La ce ne mai trebuie institu˛ii bugetivore care s„ semene ur„ ∫i vrajb„ Ón societatea rom‚neasc„ cum au f„cut de 16 ani Óncoace? Avem sectoare foarte importante, vitale pentru societatea rom‚neasc„, Ónv„˛„m‚ntul, s„n„tatea, sistemul de pensii, care nu prezint„ deloc o prioritate pentru actuala guvernare. Prioritatea actualei guvern„ri este s„ Óntre˛in„ permanent o atmosfer„ de scandal, de circ Ón societatea rom‚neasc„, ∫i nu s„ rezolve problemele cu adev„rat prioritare care preocup„ ∫i fr„m‚nt„ societatea rom‚neasc„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006 Vrea cumva s„-∫i motiveze lipsa de activitate Ón alte domenii vitale prin Óntre˛inerea unei asemenea atmosfere de scandal tot timpul. Dar p‚n„ c‚nd vom merge Ón acest ritm?

Deci Grupul parlamentar al P.R.M. va vota Ómpotriva acestei ordonan˛e ilegale, anticonstitu˛ionale. Am solicitat printr-o interpelare acum peste o lun„ jumate ca domnul prim-ministru s„-mi explice, s„ ne explice Ón fa˛a Parlamentului care au fost ra˛iunile care au stat la baza prelungirii acestui..., care sunt temeiurile legale. Nu mi-a r„spuns nici p‚n„ ast„zi.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc.

La interven˛ii generale, v„ rog, domnul deputat Stan.

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Sunt de acord cu ceea ce a spus colegul Merce. Ar fi trebuit s„ aprob„m prelungirea duratei de activitate a colegiului printr-o hot„r‚re a Parlamentului. Dar a∫ vrea s„ v„ spun, domnule pre∫edinte, c„, Ón acela∫i timp, ast„zi pe votul final mai avem o ordonan˛„ de urgen˛„, nr. 16, care reglementeaz„ obiectul modificat ∫i completat al Legii nr. 187.

Or, conform normelor de tehnic„ legislativ„, nu putem avea dou„ acte normative care s„ reglementeze acest lucru, Óntruc‚t normele interzic dubla reglementare.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Interven˛ii la dezbateri generale?

P„i, de la grupul dumneavoastr„ s-a intervenit la dezbateri generale, Ómi pare r„u.

Dac„ exist„ din partea altor grupuri parlamentare interven˛ii la dezbateri generale? Nu.

V„ mul˛umesc.

Nu exist„ amendamente la acest proiect de lege, nici de admitere, nici de respingere, drept care va r„m‚ne la votul final.

Œntruc‚t este ora 12,30, vom trece la sesiunea de voturi finale. Oprim dezbaterea la punctul 25 de pe ordinea de zi.

Pe procedur„, domnule deputat Dumitriu.

## Domnule pre∫edinte,

Voiam s„ intervin pentru c„ sunt unul din cei care am Óntocmit rapoarte la raportul de activitate al C.N.S.A.S. ∫i cred c„, Ónainte de a discuta aceast„ ordonan˛„, era normal s„ discut„m ∫i aceste rapoarte.

Fac apel aici la colegul Zegrean de la Partidul Democrat, care a avut un punct de vedere asem„n„tor cu al meu, ∫i anume c„ ordonan˛a nu vine s„ reglementeze lucrul Parlamentului cu C.N.S.A.S.-ul, care a fost Ónfiin˛at de Parlament. Rapoartele C.N.S.A.S.-ului sunt Ónt‚rziate ∫i relev„ o total„ lips„ de control al Parlamentului asupra acestei institu˛ii. C.N.S.A.S.-ul nu ∫i-a respectat obliga˛iile din punct de vedere financiar ∫i din punct de vedere al raport„rii anuale a activit„˛ii din toate punctele de vedere.

Deci, din acest punct de vedere, cred c„ Ónainte de a vota ∫i de analiza aceast„ ordonan˛„ trebuie s„ discut„m rapoartele de activitate ale C.N.S.A.S.-ului de p‚n„ acum. V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Trecem la sesiunea de vot final.

V„ rog s„ v„ utiliza˛i cartelele ∫i s„ le introduce˛i. Rog liderii de grup s„-∫i invite colegii Ón sal„.

1. Proiectul de Lege privind regimul juridic al bunurilor imobile ∫i mobile preluate Ón mod abuziv de stat sau alte persoane juridice, pe baza prevederilor actelor normative referitoare la Casa de Administrare ∫i Supraveghere a Bunurilor Inamice.

Legea are caracter organic. Suntem Camer„ decizional„.

Comisia propune respingerea.

- 3 ab˛ineri ∫i 25 de voturi Ómpotriv„.

- Deci s-a respins.

2. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i

completarea Legii nr. 519/2002 privind protec˛ia special„ ∫i Óncadrarea Ón munc„ a persoanelor cu handicap, publicat„ Ón îMonitorul Oficial“ nr. 555 din 29 iulie 2002, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Legea are caracter organic. Suntem Camer„ decizional„.

- Comisia propune respingerea.

- V„ rog s„ v„ exprima˛i votul.

- Da. V„ mul˛umesc.

- 72 de voturi Ómpotriv„, 3 ab˛ineri, 139 de voturi

- pentru.

Insuficiente pentru adoptarea proiectului legislativ.

3. Propunerea legislativ„ privind indexarea tuturor

pensiilor cu indicele de cre∫tere al pre˛urilor, astfel Ónc‚t s„ fie acoperit„ 100% cre∫terea pre˛urilor Ón perioada 2005—2008, Óncep‚nd cu luna urm„toare celei Ón care au crescut pre˛urile.

Legea are caracter organic. Suntem Camer„ decizional„.

- Comisia propune respingerea.

- V„ rog s„ v„ exprima˛i votul.

- Da. V„ mul˛umesc.

A Óncetat procedura de vot. Au fost exprimate 84 de voturi Ómpotriva respingerii, 6 ab˛ineri ∫i 130 de voturi pentru respingere.

Insuficiente pentru respingere. Legea urmeaz„ a fi dezb„tut„ pe articole.

4. Propunerea legislativ„ privind modificarea Legii nr. 19/17.03.2000, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare.

Legea are caracter organic. Suntem Camer„ decizional„.

- Comisia propune respingerea.

- V„ rog s„ v„ exprima˛i votul.

- Da. V„ mul˛umesc.

- 68 de voturi Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri ∫i 156 de voturi

- pentru.

Insuficiente. Legea va fi votat„ pe articole.

5. Propunerea legislativ„ privind interzicerea accesului

la demnit„˛i ∫i func˛ii publice, pentru o perioad„ determinat„, al persoanelor care au f„cut parte din nomenclatura comunist„ — Legea antinomenclatur„. Lege organic„. Camer„ decizional„. Comisia propune respingerea.

- Pe procedur„, doamna deputat Lavinia ™andru.

V„ mul˛umesc frumos, domnule pre∫edinte.

Ini˛ial, acest proiect de lege, v„ aduce˛i aminte ∫i dumneavoastr„, a fost retrimis la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i pentru a se face o conexare Óntre acest proiect de lege, adic„ Legea antinomenclatur„, ∫i proiectul Legii lustra˛iei, ini˛iat de ni∫te colegi de la P.N.L., la propunerea chiar a unui ini˛iator al proiectului Legii lustra˛iei.

Nu ∫tiu ce s-a Ónt‚mplat. N-a∫ vrea s„ acuz pe nimeni din cauza faptului c„ la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i colegii de acolo s-au cam gr„bit ∫i n-au ˛inut cont de motivul pentru care acest proiect de lege a fost retrimis la Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i. S-au gr„bit, au respins acest proiect de lege ∫i iat„-l din nou Ón plenul Camerei Deputa˛ilor, Ónainte ca cel„lalt proiect de lege, adic„ proiectul Legii lustra˛iei, s„ fi ajuns de la Senat la Camera Deputa˛ilor.

A∫a c„ propunerea noastr„ este ca acest proiect s„ fie din nou retrimis la comisie, pentru a se face conexarea Óntre cele dou„ proiecte de lege.

Nu v„ sup„ra˛i! Eu am tot respectul pentru colegii ini˛iatori ai Legii lustra˛iei. Dar haide˛i s„ ne uit„m la v‚rsta Domniei lor, care Óncepe cu 5, ∫i la ini˛iatorii proiectului de Lege antinomenclatur„ ∫i la media lor de v‚rst„, care Óncepe cu 3. Nu Ón˛eleg de ce datorit„ faptului c„ noi suntem mai tineri ar trebui s„ fim mai pu˛in legitimi ∫i s„ nu avem dreptul s„ vorbim despre antinomenclatur„, s„ vorbim despre lustra˛ie, s„ vorbim despre sistemul comunist.

Pe procedur„, v„ rog!

## V„ mul˛umesc.

Pur ∫i simplu, proiectul nostru de lege vrea s„ fac„ o diferen˛iere clar„ Óntre ceea ce a Ónsemnat Securitatea ∫i ceea ce a Ónsemnat fosta nomenclatur„.

Doamna deputat, v„ rog foarte mult, doar pe procedur„ pute˛i interveni. Suntem Ónainte de vot.

## V„ mul˛umesc mult de tot.

Deci propunerea este ca acest proiect de lege s„ fie retrimis la comisie, pentru c„ ini˛ial Camera Deputa˛ilor, plenul Camerei Deputa˛ilor, a votat pentru ca cele dou„ proiecte de lege s„ fie conexate.

V„ mul˛umesc mult de tot.

## V„ mul˛umesc, doamna deputat.

Propunerea dumneavoastr„ nu este regulamentar„. Ea nu se poate aplica Ón acest moment; Ónaintea votului final nu se poate decide retrimiterea la comisie.

Desigur, dac„ propunerea de respingere nu va fi sus˛inut„ de c„tre plenul Camerei cu majoritatea necesar„, atunci se poate discuta de o retrimitere la comisie.

Da. Domnul deputat Ponta, pe procedur„, v„ rog.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Aceasta era precizarea regulamentar„ necesar„.

Œn art. 104 alin. 3, avem, Ón cazul Ón care Camera Deputa˛ilor nu este de acord cu propunerea de

respingere, deci nu se Óntrunesc cele 167 de voturi, dumneavoastr„ ave˛i posibilitatea — teza final„ — s„ retrimite˛i spre reexaminare proiectul comisiei sesizate Ón fond ∫i cred c„ Ón sensul acesta a fost ∫i propunerea colegei noastre, care mi se pare Ón˛eleapt„.

V„ mul˛umesc.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Risca˛i s„ m„ compromite˛i definitiv dac„ Ómi da˛i dreptate ast„zi.

Propunerea comisiei este de respingere.

- Dou„ s„pt„m‚ni, c„ suntem de s„rb„tori. V„ mul˛umesc.

6. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 752/2001 privind organizarea ∫i func˛ionarea Academiei Rom‚ne.

Legea are caracter organic. Suntem Camer„ decizional„.

- Comisia propune respingerea. V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc. 62 de voturi Ómpotriv„, 14 ab˛ineri, 142 de voturi pentru, insuficiente.

Vom trece la votarea pe articole Óntr-o alt„ ∫edin˛„. Pentru explicarea votului, domnule deputat.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat a votat Ómpotriva respingerii acestei propuneri legislative, care introducea c‚teva elemente cu suficient„ suportabilitate financiar„, capabile s„ se constituie Óntr-o modalitate de a ne exprima respectul ∫i, de ce nu, recuno∫tin˛a pentru activitatea de cea mai Ónalt„ ˛inut„ profesional„ desf„∫urat„ de membrii Academiei Rom‚ne.

Dac„ distin∫ii colegi de la putere au avut un alt punct de vedere este propria lor atitudine ∫i Óndr„znim a crede c„ doar spiritul de solidaritate cu viziunea Guvernului a fost mobilul unei decizii ce ar fi trebuit canalizat„ spre sus˛inerea acestei ini˛iative legislative, ∫i nicidecum pentru respingerea ei. Poate o vor face cu proxima ocazie. V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

7. Propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea alin. (3) al art. 53 al Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea sistemului de asigur„ri sociale de s„n„tate, modificat„ ∫i completat„ prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 93/2004 ∫i aprobat„ prin Legea nr. 583/2004.

Legea are caracter organic. Suntem Camer„ decizional„.

Comisia propune respingerea. V„ rog s„ vota˛i.

Da. V„ mul˛umesc.

Cu 208 voturi, s-a respins. S-a aprobat respingerea.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 201/2005 pentru modificarea ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006 completarea Legii nr. 32/2000 privind societ„˛ile de asigurare ∫i supravegherea asigur„rilor.

Legea are caracter organic. Suntem Camer„ decizional„ _._

- V„ rog s„ v„ exprima˛i votul.

Da. V„ mul˛umesc. 192 de voturi pentru.

Proiectul de lege a fost aprobat.

## **Domnul Ion Stan:**

Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,

Asist„m de circa 4 luni de zile la o avalan∫„ de acte normative emise de Guvernul T„riceanu, acte normative care nu ne fac cinste ∫i care Óncalc„ flagrant Constitu˛ia Rom‚niei.

## Stima˛i colegi,

Avem o Hot„r‚re de Guvern nr. 1.724 prin care investig„m crimele comunismului, verific‚nd arhivele fostului partid comunist. Avem o Ordonan˛„ de urgen˛„ nr. 16 care a l„rgit competen˛ele privind accesul la propriul dosar ∫i deconspirarea nu a Securit„˛ii, ci a poli˛iei politice comuniste. Avem un act normativ care se nume∫te Legea lustra˛iei ∫i care institu˛ionalizeaz„ Ón cadrul C.N.S.A.S. un departament al lustra˛iei. Avem o alt„ ordonan˛„ de urgen˛„ pe care am aprobat-o ast„zi, toate cele 4 acte normative reglement‚nd Ón dev„lm„∫ie ∫i cu suprapuneri acela∫i obiect, anume deconspirarea poli˛iei politice comuniste.

V„ Óntreb ∫i m„ Óntreb ∫i eu care este rostul acestor reglement„ri cre‚nd institu˛ii peste institu˛ii care se calc„ pe picioare ∫i care trebuie s„ se lupte pentru acelea∫i arhive. Cine va arbitra aceast„ b„t„lie, dac„ nu cei care sunt acum antrena˛i Ón b„t„lia pentru dosarele Óntocmite de fosta Securitate, b„t„lie care se d„ Óntre Palatul Victoria ∫i Palatul Cotroceni?!

De c‚∫tigat nu vor c‚∫tiga dec‚t cei care se bat, pentru c„ poporul rom‚n ∫i Rom‚nia va pierde prin acest r„zboi ∫i prin aceast„ vendet„ f„r„ de sf‚r∫it.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat. Acum am Ón˛eles votul!

A∫ avea ceva de comentat, domnule pre∫edinte.

## **Domnul Bogdan Olteanu:**

L„sa˛i-m„ s„ termin de citit acest titlu at‚t de scurt! ...∫i a m„surilor dispuse de organele judiciare Ón cursul procesului penal.

Legea are caracter organic, este prioritate legislativ„. Suntem Camer„ decizional„.

O s„-l rog pe domnul deputat Dumitriu s„-mi permit„ s„ termin cu aceast„ procedur„ de vot, cu scuzele de rigoare c„ Ói voi oferi dup„ aceea posibilitatea de a-∫i explica votul la punctul 9.

Nu a fost Óntrunit num„rul necesar de voturi pentru adoptarea proiectului de lege. Se vor aplica prevederile art. 105.

Dori˛i s„ interveni˛i pe procedur„?

- O s„-l rog totu∫i pe domnul deputat Drago∫ Dumitriu

- s„ explice Ónt‚i votul la punctul 9.

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte,

Vreau s„ formulez o dat„ explica˛ia votului, c‚t ∫i s„-i dau un r„spuns domnului deputat Stan la Óntrebarea d‚nsului, cui folosesc ∫i la ce folosesc toate aceste institu˛ii.

R„spunsul este foarte simplu. Nu la aflarea adev„rului, ci pur ∫i simplu pentru ∫antaj politic. Se creeaz„ arme de ∫antaj care de cele mai multe ori scap„ de sub control ∫i ne fac de r‚s iremediabil Ón fa˛a str„in„t„˛ii.

Exist„ ˛„ri Ón estul Europei — ˛„ri civilizate, cum este Polonia — care au renun˛at de mult timp la asemenea institu˛ii politizate ∫i le-au transformat pur ∫i simplu Ón institu˛ii de studii, institu˛ii istorice, Ón baza c„rora nu fac vendete politice, nu fac ∫antaje, ci pur ∫i simplu rescriu istoria Ón lumina adev„rului.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

Explicarea votului pentru proiectul de la punctul 10, domnul deputat Florin Iordache.

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

Grupul parlamentar al P.S.D. a votat Ómpotriva acestui proiect de lege care prevede prorogarea termenului de intrare Ón vigoare a Codului penal, pentru c„ la data Ón care, Ón anul 2004, Ón care Codul penal a intrat Ón vigoare, toat„ clasa politic„ a fost de acord c„ Óntr-adev„r avem un Cod penal european ∫i c„ Parlamentul, prin efortul pe care l-a avut Ón comun, ∫i Ón Senat, ∫i Ón Camera Deputa˛ilor, a izbutit s„ adopte un act Óntr-adev„r european.

Iat„ c„ actualul Minister al Justi˛iei, Ón loc s„ pun„ Ón valoare acest Cod penal, Ón loc s„ vin„ Ón fa˛a Parlamentului cu un Cod de procedur„ penal„, Ón loc s„ vin„ Ón fa˛a Parlamentului cu ni∫te m„suri legislative Ón concordan˛„ cu epoca Ón care se afl„ Rom‚nia, vine ∫i cere s„ prorog„m termenul de intrare Ón vigoare a Codului penal.

Noi am votat Ómpotriv„, pentru c„ ministrul justi˛iei, doamna Monica Macovei, nu face reform„ dec‚t la televizor. Dumneaei nu vine Ón fa˛a Parlamentului cu un Cod de procedur„ penal„, vine Ón fa˛a noastr„ cu un Cod de procedur„ penal„ Ón vigoare la actualul Cod penal.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 56/21.IV.2006 De asemenea, vreau s„ v„ spun, stima˛i colegi, c„ Parlamentul, Óncep‚nd cu data de 1 iulie, va intra Ón vacan˛„. Œn aceste condi˛ii, noi mai avem dou„ luni de lucru Ón plenul celor dou„ Camere. Dac„ nici Ón aceste dou„ luni Ministerul Justi˛iei nu vine Ón fa˛a noastr„ cu un Cod de procedur„ penal„ care s„ poat„ s„ fie dezb„tut Ón procedur„ de urgen˛„, ne putem trezi Ón vacan˛„, respectiv Ón luna august, cu ministrul justi˛iei care s„ cear„ plenului o nou„ prorogare ∫i iat„ c„ acest Cod penal european nici la 1 septembrie 2006 nu va intra Ón vigoare.

V„ mul˛umesc.

V„ mul˛umesc, domnule deputat.

11. Propunerea legislativ„ pentru modificarea art. 5 ∫i 6

din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

- Legea are caracter organic. Suntem prima Camer„

- sesizat„.

- V„ rog s„ v„ exprima˛i votul.

- Da. V„ mul˛umesc.

- Legea a fost adoptat„ cu 220 de voturi pentru.

12. Propunerea legislativ„ pentru completarea Legii

nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na˛ional, sec˛iunea a IV-a — îRe˛eaua de localit„˛i“.

- Lege are caracter organic. Suntem prima Camer„

- sesizat„.

- V„ rog s„ v„ exprima˛i votul.

- Da. V„ mul˛umesc.

- Legea a fost adoptat„ cu 192 de voturi pentru.

13. Propunerea legislativ„ privind zonele metropolitane.

- Legea are caracter organic. Suntem prima Camer„

- sesizat„.

- Comisia propune respingerea.

-

- Nu sunt suficiente. Retrimit legea la comisie pentru un

- nou raport.

14. Proiectul de Lege pentru modificarea ∫i

completarea Legii apelor nr. 107/1996.

- Legea are caracter organic. Prioritatea legislativ„ a

- Uniunii Europene. Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„.

- V„ rog s„ v„ exprima˛i votul.

Da. V„ mul˛umesc.

- Legea a fost adoptat„ cu 215 voturi pentru.

15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de

urgen˛„ a Guvernului nr. 148/2005 privind sus˛inerea familiei Ón vederea cre∫terii copiilor.

- Legea are caracter organic. Suntem Camer„

- decizional„.

- V„ rog s„ v„ exprima˛i votul.

- Da. V„ mul˛umesc.

- Cu 162 de voturi pentru, nu sunt suficiente.

- Se aplic„ prevederile art. 105 alin. 2. Asta Ónseamn„

- c„ legea va fi supus„ din nou dezbaterii Ón sesiunea urm„toare ∫i p‚n„ atunci ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului va fi Ón vigoare, conform Ón˛eleptului Regulament al Camerei Deputa˛ilor.

Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti; C.U.I. 427282; Atribut fiscal R, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare)

Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“

&JUYDGY|123656]

**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 56/21.IV.2006 con˛ine 68 de pagini.** Pre˛ul: 14,28 lei noi/ 142.800 lei vechi **ISSN** 1220–4870