Monitorul Oficial·Partea II·4 martie 2004
other
Pavel Cherescu
Proiectul Legii privind organizarea judiciar„ (retrimis comisiei)
Discurs
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Interven˛ia mea este legat„ de recenta hot„r‚re a Sf‚ntului Sinod de a interzice clerului s„ se implice activ Ón via˛a politic„ a ˛„rii.
Vreau s„ v„ ar„t c„ ∫i ast„zi frunta∫i ai partidelor politice vorbesc Ón dispre˛ul legii fa˛„ de aceast„ chestiune. Citi˛i ∫i v„ cruci˛i de c‚t„ ignoran˛„ dau dovad„! Citi˛i ziarul îZiua“ de ast„zi.
Revolu˛ia din Decembrie 1989 a adus Ón via˛a tuturor rom‚nilor un dar nepre˛uit, libertatea, ∫i o dat„ cu ea, Ón speran˛a c„ vom edifica o Rom‚nie democratic„, un stat de drept Ón care drepturile ∫i libert„˛ile cet„˛ene∫ti Ónscrise Ón Constitu˛ie s„ fie respectate cu sfin˛enie.
Œntre cei care au ˛inut s„-∫i arate ata∫amentul fa˛„ de noile valori ale democra˛iei au fost ∫i ierarhii Bisericii Ortodoxe Rom‚ne care, apoi, ani de zile, nu au sc„pat prilejul de a face cunoscute lumii Óntregi suferin˛ele ∫i nedrept„˛ile pe care clerul ∫i credincio∫ii ortodoc∫i le-au Óndurat Ón cei aproape cincizeci de ani de comunism ateu. Am crezut atunci c„, asum‚ndu-∫i gre∫elile trecutului — prin celebra expresie îN-am avut curajul s„ fim martiri“—, ierarhii Bisericii Ortodoxe Rom‚ne au Ón˛eles c„ a sosit vremea ca ∫i clerul, Ón baza principiului simfoniei, a bunelor rela˛ii Óntre stat ∫i biseric„, s„ Ómplineasc„ porunca M‚ntuitorului Hristos: îDa˛i Cezarului cele ce sunt ale Cezarului ∫i lui Dumnezeu cele ce sunt
ale lui Dumnezeu“ (Mt. 22, 21). ™i aceasta Ón virtutea faptului c„ preo˛ii ortodoc∫i, mai mult dec‚t to˛i ceilal˛i, au slujit ∫i sunt slujitori ai bisericii str„mo∫e∫ti ∫i ai neamului rom‚nesc.
De la Revolu˛ia din Decembrie 1989 a trecut peste un deceniu, timp Ón care clerul ortodox — ierarhii ∫i preo˛ii deopotriv„ — s-a implicat ∫i Ón via˛a politic„ rom‚neasc„, promov‚nd cu devotament ∫i profund„ responsabilitate binele tuturor cet„˛enilor ˛„rii. Ultima manifestare major„ a responsabilit„˛ii civice asumate de Biserica Ortodox„ Rom‚n„ s-a consumat la Referendumul na˛ional pentru revizuirea Constitu˛iei (19 octombrie 2003), c‚nd ierarhii, preo˛ii ∫i credincio∫ii au votat noua lege suprem„ a ˛„rii, care aduce Rom‚nia mai aproape de structurile euroatlantice.
Sunt fapte ce fac cinste bisericii str„mo∫e∫ti care, de-a lungul zbuciumatei noastre istorii, a Ómp„rt„∫it mereu idealurile poporului ∫i despre care Prea Fericitul P„rinte Patriarh Teoctist a afirmat: îPrincipiile democra˛iei ∫i mai ales cele ale libert„˛ii fiindu-i proprii, Biserica Ortodox„ Rom‚n„, majoritar„ Ón Rom‚nia, a sprijinit ∫i sprijin„, al„turi de celelalte culte recunoscute, demersurile ˛„rii noastre, ale Guvernului, pentru integrarea Rom‚niei Ón structurile europene ∫i aderarea la NATO.“
Sunt cuvinte Ón˛elepte, pline de adev„r care, Óns„, dup„ recenta hot„r‚re a Sf‚ntului Sinod al Bisericii Ortodoxe Rom‚ne de a interzice clerului — sub aspra pedeaps„ a caterisirii — s„ se implice Ón via˛a politic„ a ˛„rii, ne demonstreaz„ c„ faptele nu sunt totdeauna pe m„sura declara˛iilor, c„ ierarhia superioar„ a Bisericii Ortodoxe Rom‚ne a alunecat sau este Ómpins„ cu abilitate din umbr„ — Ón timpul desf„∫ur„rii lucr„rilor Sinodului a fost instigat„, cu mult„ patim„, prin afirma˛ii calomnioase difuzate Ón paginile ziarelor îZiua“ ∫i îEvenimentul zilei“ — pe panta unui fundamentalism periculos, ce deschide Óntre ierarhi ∫i preo˛i o pr„pastie greu de trecut. Aceast„ grav„ tentativ„ de suprimare a drepturilor ∫i libert„˛ilor cet„˛ene∫ti are loc Ón momentul Ón care — ∫i poate chiar ca urmare a acestui fapt — Ón toate sondajele de opinie date publicit„˛ii Ón ultima vreme biserica, dintre toate institu˛iile care Ó∫i desf„∫oar„ activitatea Ón Rom‚nia, se bucur„ de cea mai mare Óncredere Ón r‚ndul cet„˛enilor. M„sura luat„ de Sf‚ntul Sinod nu are corespondent Ón Óntreg trecutul Bisericii Ortodoxe Rom‚ne, de un asemenea act ferindu-se chiar ∫i fostele ∫i at‚t de hulitele autorit„˛i comuniste, cu sprijinul c„rora unii ierarhi au fost ale∫i Ón Marea Adunare Na˛ional„. ™i atunci erau valabile invocatele canoane, care ast„zi înu se negociaz„“.