Tiberiu Sergius Sb‚rcea

## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Interven˛ia mea se nume∫te îInsula Mare a Br„ilei — aren„ de atac politic sau eforturi financiare deosebite pentru cre∫terea produc˛iilor agricole“.

## Stima˛i parlamentari,

Œn ultimul timp am fost martorul unei campanii Ón mass-media vorbit„, scris„ ∫i televizat„ a unui atac vehement ∫i de lung„ durat„ asupra Societ„˛ii comerciale îTrei Brazi“ TCE — S.R.L. ∫i ac˛ionarului principal al acestei societ„˛i, Culi˛„ T„r‚˛„, care a concesionat Insula Mare a Br„ilei.

Situa˛ia este prezentat„ la modul Ón care opozi˛ia politic„ arat„ c„ Ón acest loc ar curge lapte ∫i miere ∫i c„ cel care a concesionat nu ar avea altceva de f„cut dec‚t s„ recolteze bunurile de acolo, f„r„ nici un fel de cheltuial„, ∫i de aici tot felul de atacuri la Guvern ∫i persoane sus-puse care i-ar fi Ónlesnit, vezi Doamne, accesul la îmagazia cu aur“. P‚n„ una, alta, s-a descoperit un teren propice de atac politic la adresa puterii.

Pe data de 17 septembrie 2003 Ómpreun„ cu colegii din Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice din Camera Deputa˛ilor, ne-am deplasat Ón Insula Mare a Br„ilei ∫i v„ m„rturisesc c„ o vedeam pentru prima dat„. M-a impresionat Óntinderea celor 72 de mii de hectare cu suprafa˛„ perfect plan„, str„juit„ de jur Ómprejur de cei 157 de km de diguri Ónalte de 6-7 metri, construite cu aproximativ 40 de ani Ón urm„, Ómpotriva inunda˛iilor Dun„rii care se produceau cel pu˛in o dat„ pe an, unde Ómp„rat era p„durea, stuful ∫i b„l˛ile, de unde ∫i denumirea anterioar„ a B„l˛ii Mari a Br„ilei.

Trebuie s„ ar„t ∫i s„ clarific c„ Societatea Comercial„ îTrei Brazi“ TCE — S.R.L. a concesionat de la Agen˛ia Domeniilor Statului pe 20 de ani suprafa˛a de 56 de mii de hectare, din care 40 de mii de hectare cu posibilit„˛i de irigare, iar 16 mii de hectare f„r„ aceast„ posibilitate. S„ distingem clar c„ aceast„ societate nu este proprietarul acestor suprafe˛e. P‚n„ la 72 de mii de hectare mai de˛in terenuri Sta˛iunea de cercetare Br„ila ∫i diver∫i priva˛i, dar nu vreau s„ m„ pronun˛ ce am v„zut pe aceste suprafe˛e, pentru a nu-i jigni. Œmpreun„ cu colegii am vizitat aproximativ 20 de mii hectare teren irigat ∫i mi-a fost dat s„ fiu deosebit de pl„cut impresionat de

culturile de porumb, soia ∫i floarea-soarelui, care ar„tau ca la carte. Tehnologii de Ónalt„ clas„, competitive cu agricultura modern„ mondial„. Astfel, am v„zut lanuri de porumb care produc Óntre 12-15 mii de kg de porumb boabe stas la hectar, 3.000-3.700 kg soia la hectar ∫i 2.500 floarea-soarelui la hectar, Ón condi˛iile Ón care anul agricol 2003 nu a fost unul bun, ci unul cu secet„ pronun˛at„ ∫i temperaturi foarte ridicate.

Aceste produc˛ii, stima˛i fr‚nari politici, au fost posibile doar de c„tre unul cu mult iz de aventur„, Ónc„p„˛‚nat ∫i cu mult„ dragoste fa˛„ de ˛ar„ ∫i p„m‚nturile ei, pentru c„ prin Óndr„zneala lui Ó∫i juca cartea vie˛ii sau a mor˛ii economice, a lui ∫i a familiei, Ón condi˛iile Ón care era necesar a investi sume uria∫e Ón utilaje de preg„tire, Óns„m‚n˛are, erbicidare, irigare, recoltare, transport, depozitat ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, asigurarea fondurilor necesare pentru cei peste 770 salaria˛i ai insulei ∫i cheltuielile materiale necesare pentru produc˛ie, av‚nd Ón antitez„ posibilitatea de a pierde par˛ial sau total produc˛ia prin efectul calamit„˛ilor naturale: Ónghe˛, secet„, grindin„, inunda˛ii.