Mircea Ifrim

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Interven ˛ ia mea de ast„zi se refer„ la o situa ˛ ie deosebit de grav„, respectiv aprovizionarea cu medicamente a popula ˛ iei.

De∫i, conform Legii asigur„rilor sociale de s„n„tate, popula ˛ ia beneficiaz„ de medicamente compensate ∫i gratuite, acest fapt a r„mas un deziderat, Óntruc‚t doar 43% din consumul de medicamente compensate este acoperit financiar de c„tre fondul asigur„rilor sociale de s„n„tate,

57% fiind pl„tit integral de pacien ˛ i, ceea ce rezult„ dintr-un sondaj realizat de Centrul de Politici de S„n„tate.

Accesul la medicamente este Óngr„dit de pre ˛ urile excesiv de mari, Ón compara ˛ ie cu ˛ „rile Uniunii Europene.

Œn farmaciile din Rom‚nia, un medicament este cu 21% mai scump dec‚t Ón Fran ˛ a, cu 42% mai scump dec‚t Ón Suedia, cu 62% mai scump dec‚t Ón Anglia. Acest lucru se datoreaz„ Ón principal taxei pe valoarea ad„ugat„, care este de 19% Ón Rom‚nia, egal„ pentru medicamente ∫i pentru produsele de uz comun, ceea ce nu se Ónt‚mpl„ Ón ˛ „rile Uniunii Europene, unde T.V.A.-ul la medicamente este zero, cum este Ón Austria, Anglia, Suedia, sau de maximum 3-5% Ón Fran ˛ a ∫i Italia.

Alte marje de adaos sunt: pentru importatori — 17%, pentru devalorizare — 9%; men ˛ ion„m c„ acestea nu exist„ Ón Uniunea European„; de distribu ˛ ie — Óntre 3 ∫i 7%. Rezult„, per total, marj„ Ón valoare de 30% fa ˛ „ de pre ˛ ul de fabric„ al medicamentului, Ón afar„ de T.V.A.

Œn Rom‚nia, pentru medicamentele care provin din afara Uniunii Europene se percep Ón plus taxe vamale de 10,5%, ceea ce nu se Ónt‚mpl„ Ón Europa, astfel Ónc‚t 49% din pre ˛ ul medicamentului este, de fapt, alc„tuit din taxe ∫i adaosuri arbitrare care pot fi comentate legat de individualizarea fiec„rui medicament.

A∫ sublinia, de asemenea, faptul c„, Ón ultima perioad„, prin lista de medicamente compensate care Ónc„ nu este definitivat„, s-a redus aceast„ compensare ∫i boli grave precum sunt epilepsia, Parkinson-ul sau Alzheimer-ul nu mai beneficiaz„ de medicamente corespunz„toare acestora.

A∫ mai dori s„ subliniez faptul c„ un alt element negativ care s-a repercutat asupra aprovizion„rii cu medicamente poate fi considerat interesul de grup, ceea ce este cel mai bine reflectat de faptul c„, Ón ultimii ani, licita ˛ iile pentru medicamentele din programele na ˛ ionale de s„n„tate sunt c‚∫tigate, Ón mod constant, de acelea∫i firme. Exemplific„m aici licita ˛ iile pentru achizi ˛ ionare de medicamente anti-SIDA, precum ∫i faptul c„ firmele declarate c‚∫tig„toare practic„ pre ˛ uri mai mari cu 50% dec‚t Ón Statele Unite, de∫i Ón anul 2001 firma îMerck Sharp“, conform unui protocol Óncheiat cu Ministerul S„n„t„ ˛ ii, a efectuat o reducere de 83% a pre ˛ ului la medicamente anti-SIDA, iar Ón ianuarie 2002 Firma îGlakso“ anun ˛ a o reducere de 30 p‚n„ la 87% la produsele destinate tratamentului SIDA. Referitor la aceast„ grup„ de medicamente, ar trebui analizate de c„tre profesioni∫ti schemele terapeutice Ón compara ˛ ie cu ghidurile interna ˛ ionale, deoarece Ón Rom‚nia medicamentele folosite direct Ón prima linie terapeutic„ sunt de 10 ori mai scumpe dec‚t Ón statele occidentale. Faptul a atras aten ˛ ia ∫i forurilor interna ˛ ionale ∫i doresc s„ exprim mul ˛ umiri ambasadorului Statelor Unite ale Americii la Bucure∫ti, care a ridicat ∫i a ar„tat aceast„ problem„.