Stenogramă plen

Stenogramă plen · Senatul · 23 mai 2003 · monitorul.ai

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Permite ˛ i-mi s„ pun o Óntrebare: îMini∫tri sau speciali∫ti pentru erbicidat ∫i plivit gazonul?“

Legea nr. 69/2000 reglementeaz„ organizarea ∫i func ˛ ionarea sistemului na ˛ ional de educa ˛ ie fizic„ ∫i sport Ón Rom‚nia. Œn temeiul art. 17 alin. 1, Ministerul Tineretului ∫i Sportului este organul administra ˛ iei publice centrale de specialitate care coordoneaz„ activitatea din domeniul educa ˛ iei fizice ∫i sportului, care are, printre atribu ˛ iile sale principale, conform art. 18 alin. 1 lit. a), elaborarea ∫i sus ˛ inerea strategiei generale a organiz„rii ∫i dezvolt„rii activit„ ˛ ii sportive ∫i reprezint„ interesele statului Ón raport cu federa ˛ iile de specialitate.

El este acela care avizeaz„ Ónfiin ˛ area federa ˛ iilor sportive na ˛ ionale, potrivit art. 36 alin. 1, ∫i care supravegheaz„ ∫i controleaz„ activitatea desf„∫urat„ de acestea, potrivit art. 49 alin. 1. Ca atare, ministrul, adic„ managerul c„ruia Ói este Óncredin ˛ at„ conducerea unui minister, are r„spunderea a tot ce mi∫c„ Ón domeniul respectiv. El este cel care se afl„ Ón v‚rful unei piramide a unui anumit domeniu, iar dac„ domeniul se nume∫te sport, r„spunderea modului Ón care se gestioneaz„ sportul cade Ón seama ministrului tineretului ∫i sportului.

Dureros este atunci c‚nd ministrul respectiv nu realizeaz„ daunele pe care le aduce ˛ „rii atunci c‚nd nu se ating obiectivele propuse; nu are vedere de ansamblu! Un exemplu Ón aceast„ privin ˛ „, prin implica ˛ iile pe care le are, ar putea fi pierderea calific„rii la Campionatul de fotbal al Europei, dup„ Ónfr‚ngerea ru∫inoas„ pe teren propriu, deja mediatizat„, Ón fa ˛ a Danemarcei. Chiar dac„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/23.V.2003 prin jocul rezultatelor, cu ajutorul neprecupe ˛ it al proniei cere∫ti, calificarea s-ar putea totu∫i ob ˛ ine, problema Óns„ r„m‚ne.

Prin necalificare la Campionatul Europei, at‚t industria fotbalului, c‚t ∫i o serie de industrii ∫i sectoare economice conexe, ca: televiziunea, presa, publicitatea, b„uturile, turismul etc., ar putea pierde Ón jur de 50 de milioane dolari. Mai explicit: prin cre∫terea tirajului pentru publicitate Ón presa scris„: circa 1 milion de dolari; prin publicitate la televiziune: circa 1 milion de dolari; prin alte diverse companii ∫i firme de publicitate: circa 3-4 milioane de dolari; prin cre∫terea consumului de bere ∫i sucuri cu peste 10% Ón perioada de var„: circa 10 milioane de dolari; prin sc„derea veniturilor barurilor ∫i restaurantelor unde se urm„resc meciurile: circa 2 milioane de dolari; prin pierderi ale agen ˛ iilor de turism, ca urmare a sc„derii interesului pentru competi ˛ ie: circa 8-10 milioane de dolari; Federa ˛ ia Rom‚n„ de Fotbal — pentru neparticiparea Ón faza final„: circa 4,5 milioane de dolari; diverse sponsoriz„ri, fonduri suplimentare care ar fi intrat Ón bugetele cluburilor, sc„derea interesului spectatorilor etc.: circa 3-4 milioane de dolari; Ónjum„t„ ˛ irea pre ˛ ului juc„torilor rom‚ni transfera ˛ i Ón str„in„tate, ca urmare a rat„rii calific„rii, adic„ Ón loc de 2—2,5 milioane de dolari/juc„tor, la doar circa 1 milion de dolari/juc„tor.

Tr„g‚nd linie ∫i adun‚nd toate aceste componente amintite mai sus se ajunge la suma de circa 50 de milioane de dolari.

Acesta este aspectul pe care domnul ministru Georgiu Ging„ra∫ nu l-a Ón ˛ eles!

Este necesar s„ adaug modul Ón care nu s-a preg„tit terenul de joc, adic„ modul Ón care s-au f„cut cadou 20.000 de dolari unei firme f„r„ experien ˛ „ Ón domeniu, dar care are leg„turi str‚nse cu P.S.D., deci de implicare a politicului.

Domnul prim-ministru Adrian N„stase trebuie s„ fie con∫tient c„ Ón fruntea oric„rui minister trebuie s„ aib„ manageri care s„ Ón ˛ eleag„ ∫i s„ aplice toate principiile unui management eficient. ™i, cum domnul Georgiu Ging„ra∫ nu prea le are cu manageriatul, Óntreb:

Domnule prim-ministru, c‚ ˛ i mini∫tri asemenea domnului Georgiu Ging„ra∫ ave ˛ i Ón echipa guvernamental„ ∫i c‚t mai ave ˛ i de g‚nd s„-i ˛ ine ˛ i? Nu crede ˛ i c„ demult trebuia s„-i trimite ˛ i la locurile de munc„ de unde i-a ˛ i racolat ∫i s„ lase scaunul unor oameni capabili care s„ Ón ˛ eleag„ problemele complexe ale activit„ ˛ ilor din cadrul unui minister?

Pentru erbicidarea gazonului ∫i plivirea trifoiului de pe stadioanele ˛ „rii avem speciali∫ti de valoare, care nu trebuie s„ fie remunera ˛ i cu salarii de mini∫tri! V„ mul ˛ umesc.

Costache Mircea

#16315

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte. Stima ˛ i colegi,

Œn ultima vreme sunt at‚t de tare luat Ón aten ˛ ie, c„ primesc de mai multe ori pe zi, chiar de la primele ore ale dimine ˛ ii, h‚rtii pe care s„ le completez ∫i prin care s„ Ómi ar„t disponibilitatea Ón leg„tur„ cu lupta Ómpotriva corup ˛ iei ∫i s„ Ómi spovedesc averile, incompatibilit„ ˛ ile, interesele ∫i alte iste ˛ e n„scociri ale celor care vor s„ prosteasc„ o lume Óntreag„.

Interven ˛ ia mea de ast„zi este intitulat„: Ho ˛ ia, ca blazon al stirpei nobiliare.

Dup„ cum se vede treaba, se prea poate ca majoritatea celor ce revendic„ ast„zi propriet„ ˛ i imobiliare ∫i alte bunuri rostuite de p„rin ˛ i ori de bunici Ón alte vremuri s„ revendice de fapt bunuri furate ori adunate prin furt ori f„cute pe spinarea oprima ˛ ilor de atunci.

A∫a cum fac unii a∫a-zi∫i baroni averi de vreo 14 ani Óncoace, prin devalizarea de b„nci ∫i a fondurilor de investi ˛ ii, prin exportul de bu∫teni ∫i de fier vechi, prin jefuirea banului public, tot a∫a le vor fi f„cut probabil ∫i ciocoii altor vremuri.

Dac„ aceasta ne-o fi tradi ˛ ia Ón constituirea propriet„ ˛ ii private — ho ˛ ia, furtul, neomenia, exploatarea nefericirii ∫i a suferin ˛ elor altora, dar mai ales a cinstei ∫i a trudei altora —, jaful de azi ∫i modul cum apar conacele, vilele, limuzinele reprezint„ un trist ∫i dramatic fenomen de continuitate. Doar a∫a s-ar explica maimu ˛ „reala celor ce joac„ azi comedia luptei anticorup ˛ ie, printr-o lege cretin„ care scoate ochii mul ˛ imii cu unii parlamentari incompatibili doar pentru faptul c„ au zece stupi sau o revist„. O mai mare b„taie de joc la adresa rom‚nilor s„r„ci ˛ i ∫i dezumaniza ˛ i prin mizerie ∫i lips„ de sens existen ˛ ial nici c„ se putea!

Aceasta era corup ˛ ia care a pr„duit ˛ ara, care a demolat sistemul bancar, care a spulberat flota, care a nenorocit industria, agricultura, comunica ˛ iile, cercetarea, armata, p„durea, zootehnia ∫i Óntreg patrimoniul public?!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/23.V.2003 Din cauza proprietarilor de reviste ∫i de edituri, care mai aduc Ón fa ˛ a cet„ ˛ eanului o pagin„ de cultur„ na ˛ ional„, a s„r„cit ˛ ara ∫i au ajuns rom‚nii pe drumuri, str„ini Ón propria ˛ ar„ ∫i muritori de foame la ei acas„?!

Stima ˛ i Ónal ˛ i demnitari ai institu ˛ iilor interna ˛ ionale care ne-a ˛ i b„tut mereu obrazul Ón discursurile dumneavoastr„ anticorup ˛ ie, fi ˛ i mul ˛ umi ˛ i: puterea de la Bucure∫ti v-a respectat profund ∫i a luat m„sura st„vilirii fenomenului degradant al ho ˛ iei de stat.

Domnilor Verheugen, Cox, Schieder, Robertson, Guest ∫i ceilal ˛ i, fi ˛ i mul ˛ umi ˛ i: lupta ho ˛ ilor cu oamenii cinsti ˛ i continu„! Demersurile dumneavoastr„ au fost Óncununate de succes. Deputatul Mircea Costache ∫i colegii lui completeaz„ Ón fiecare zi declara ˛ ii de avere, de interese, de incompatibilitate, Ón timp ce mafio ˛ ii Ó∫i r‚d Ón barb„ ∫i Ói t„v„lesc Ón presa cu bani de furat.

Lupta ho ˛ ilor cu corup ˛ ia se afl„ Ón plin av‚nt. Patrimoniul de vile, de conace, conturile din„untru ∫i din afar„ cresc, limuzinele sclipesc Ón m‚inile adolescen ˛ ilor. Ciocoiul nou, lacom, apatrid ∫i genial de perfid r‚de de o lume Óntreag„.

Tr„iasc„ lupta ho ˛ ilor Ómpotriva oamenilor cinsti ˛ i ∫i patrio ˛ i din patria noastr„! Distin∫i ∫i inteligen ˛ i guvernan ˛ i, a ˛ i f„cut-o ∫i pe asta! Preg„ti ˛ i-v„ tinerii s„ aib„ documentele gata preg„tite din timp s„-∫i redob‚ndeasc„ averile f„cute de voi acum, Ón vremurile care vor veni!

V„ mul ˛ umesc.

Victor Berc„roiu

#19984

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Declara ˛ ia mea de ast„zi se va intitula îSemnifica ˛ ia Zilei de 9 mai la rom‚ni“.

Destinul a f„cut ca poporul nostru s„ aniverseze la 9 mai dou„ evenimente importante pentru existen ˛ a sa, produse Ón ani diferi ˛ i, dar ambele fiind legate de ac ˛ iuni militare de o importan ˛ „ deosebit„ pe plan mondial ∫i la care Rom‚nia a participat la Ónceputul sau la sf‚r∫itul acestora.

9 mai 1877 este ziua Ón care Rom‚nia ∫i-a proclamat independen ˛ a na ˛ ional„, ideal ce devenise o necesitate imperioas„ pentru poporul rom‚n, impus„ de mersul Ónainte al societ„ ˛ ii rom‚ne∫ti. Acest eveniment a avut loc Ón urma vot„rii de c„tre Adunarea Deputa ˛ ilor a unei mo ˛ iuni prin care se lua act c„ îRuperea leg„turilor noastre cu Poarta ∫i independen ˛ a absolut„ a Rom‚niei au primit consacrarea lor oficial„“.

Proclama ˛ ia Independen ˛ ei a trebuit consim ˛ it„, Ónt„rit„ ∫i ap„rat„ pe c‚mpul de lupt„. Œn anii 1877 ∫i 1878 a fost dus r„zboiul de independen ˛ „ Ómpotriva Turciei, Ón care armata Rom‚niei, al„turi de armata rus„, a Ónvins Turcia, particip‚nd totodat„ ∫i la eliberarea popoarelor din Balcani. Ea s-a acoperit de glorie Ón b„t„liile purtate la sud de Dun„re, pe teritoriul Bulgariei — la Vidin, Grivi ˛ a, Rahova, Plevna ∫i Sm‚rdan.

Pictorul nostru na ˛ ional Nicolae Grigorescu a imortalizat numeroase scene de lupt„ ale osta∫ilor rom‚ni participan ˛ i la r„zboi, printre aceste lucr„ri put‚ndu-se aminti:

îDoroban ˛ ul“, îAlarma“, îBivuac“ ∫i îAtacul de la Sm‚rdan“.

Peste ani, la 9 mai 1945, poporul rom‚n, al„turi de popoarele Na ˛ iunilor Unite, s„rb„tore∫te victoria asupra Germaniei hitleriste.

Lungul ∫i costisitorul r„zboi Ómpotriva fascismului a Ónsemnat o perioad„ de grea Óncercare, c‚nd ac ˛ iunile imperialismului hitlerist amenin ˛ au libertatea ∫i independen ˛ a multor na ˛ ii. Œmpotriva acestuia s-a crea o puternic„ alian ˛ „ Óntre statele supuse t„v„lugului german.

Œn r„zboiul Óncheiat la 9 mai 1945, locul ∫i rolul for ˛ elor armatelor rom‚ne∫ti nu puteau fi dec‚t cele rezultate din intensa concentrare de for ˛ e care s-a produs Ón cadrul ∫i din cauza acestui r„zboi.

Œncordatele eforturi militare depuse Ón condi ˛ ii dramatice de poporul rom‚n au dus la rezultate eficiente ob ˛ inute Ón Ónfruntarea ma∫inii de r„zboi naziste, al„turi de cele ale altor state din coali ˛ ia antihitlerist„. Rom‚nia a reu∫it astfel s„ Ó∫i legitimeze dezideratul de libertate ∫i independen ˛ „.

La 9 mai 1950, ministrul de externe al Fran ˛ ei, Robert Schuman, marca un moment istoric, prezent‚nd ideea cre„rii unei comunit„ ˛ i de interese pa∫nice. Se ofereau astfel premisele cooper„rii Óntre Germania ∫i Fran ˛ a, declar‚ndu-se totodat„ un proces nou Ón rela ˛ iile interna ˛ ionale de exercitare comun„ a suveranit„ ˛ ii.

Principiile afirmate Ón declara ˛ ie sunt enun ˛ ate sub impulsul cov‚r∫itor ca importan ˛ „ ∫i garan ˛ ie a succesului Uniunii Europene, con ˛ inut Ón chiar prima fraz„ a proclama ˛ iei: îPacea mondial„ nu poate fi asigurat„ f„r„ a face eforturi creatoare propor ˛ ionale cu pericolele care o amenin ˛ au“.

Ideea la care a aderat ∫i Italia, Belgia, Olanda ∫i Luxemburg a stat la baza celei dint‚i dintre comunit„ ˛ ile europene, cunoscute Ón 1993 sub numele de Uniunea European„. Succesul acestui proiect rezid„ nu numai Ón armonizarea aspira ˛ iilor tuturor statelor membre, ci ∫i Ón afirmarea valorilor comune de pace, progres ∫i solidaritate.

Œn prezent, obiectivul major al Uniunii este s„ construiasc„ o Europ„ care s„ respecte libertatea ∫i demnitatea tuturor popoarelor care o alc„tuiesc.

Ca o continuare fireasc„, aspira ˛ ia Rom‚niei de a se integra Ón Uniunea European„, o prioritate absolut„ a politicii rom‚ne∫ti, este expresia identit„ ˛ ii de idealuri, valori ∫i principii, a voca ˛ iei sale de ˛ ar„ democrat„ profund ancorat„ Ón tradi ˛ ii, cultur„ ∫i civiliza ˛ ie, Ón spa ˛ iul unic european.

V„ mul ˛ umesc.

™tefan Baban

#25802

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,

Interven ˛ ia mea de ast„zi este intitulat„ îB„tr‚ne ˛ e, haine grele...“

Azilurile de b„tr‚ni sunt, dup„ cum ∫tim cu to ˛ ii, supraaglomerate ∫i prost Óntre ˛ inute, num„rul lor fiind prea mic Ón raport cu cerin ˛ ele manifestate, iar Ón cele care exist„ nu Óntotdeauna ordinea, cur„ ˛ enia ∫i cinstea angaja ˛ ilor sunt elemente primordiale.

A ob ˛ ine un loc Ón aceste c„mine este o performan ˛ „ care, dac„ este realizat„, poate fi considerat„ demn„ de Cartea recordurilor.

™tim sau am aflat cu to ˛ ii din diverse surse c„, pentru a locui Óntr-un c„min de b„tr‚ni, sunt necesare pile ∫i sume importante de bani. Œn multe situa ˛ ii, b„tr‚nii ∫i Óntre ˛ in„torii lor p‚ndesc pur ∫i simplu dispari ˛ ia fizic„ a unuia dintre locatarii azilurilor pentru a putea ob ˛ ine un loc. Dac„ la toate acestea ad„ug„m ∫i faptul c„ sunt b„tr‚ni neputincio∫i r„ma∫i singuri pe lume sau uita ˛ i pur ∫i simplu de rude ∫i a c„ror existen ˛ „ a devenit, Ón lipsa unui sprijin, un adev„rat calvar, avem radiografia vie ˛ ii de pensionar sau b„tr‚n cu care se confrunt„ o parte din concet„ ˛ enii no∫tri afla ˛ i la v‚rsta a treia.

Sunt ∫i situa ˛ ii-limit„ — c‚nd semeni de-ai no∫tri pe care un destin tragic sau o Ónt‚mplare nefericit„ Ói aduce la limita supravie ˛ uirii, singura lor ∫ans„ fiind azilele sau c„minele de b„tr‚ni. Poate de aceea sunt de acord cu acest aspect, singurul, de altfel, care este punctat cu realitatea, al reformei sanitare din Rom‚nia, ∫i anume c„ acele spitale ∫i policlinici care urmeaz„ s„ fie desfiin ˛ ate s„ se transforme ∫i s„ devin„ unit„ ˛ i de asisten ˛ „ medico-social„.

Œn conformitate cu m„surile stabilite, aceste unit„ ˛ i se vor constitui ca institu ˛ ii publice specializate, cu personalitate juridic„, care se vor afla Ón subordinea administra ˛ iei publice locale, unit„ ˛ i care vor acorda servicii de Óngrijire, servicii medicale ∫i servicii sociale pentru persoanele aflate Ón dificultate.

Cei care vor beneficia de presta ˛ iile unit„ ˛ ilor nouÓnfiin ˛ ate provin din r‚ndul persoanelor cu nevoi speciale ∫i care necesit„ supraveghere, asistare, Óngrijire ∫i tratament, al„turi de servicii de inser ˛ ie ∫i reinser ˛ ie social„.

A venit timpul ∫i r‚ndul s„ facem ceva ∫i pentru aceste persoane. Nu se mai poate tr„i cu fraze pompoase ∫i cuvinte goale, care s„ nu le asigure nici m„car minimul Ón supravie ˛ uire.

Este vremea s„ Óncerc„m s„ le oferim ∫i lor, m„car pentru ultima parte a vie ˛ ii, lini∫tea ∫i c„ldura unui c„min pe care poate nu le-au avut niciodat„ sau le-au pierdut datorit„ vitregiilor sor ˛ ii.

Nu trebuie s„-i marginaliz„m, consider‚ndu-i paria societ„ ˛ ii, nu trebuie s„-i abandon„m sau s„-i uit„m prin spitale, nu trebuie s„-i judec„m pentru via ˛ a dus„ sau drumul ales. Trebuie doar s„ le acord„m pu ˛ in„ grij„ ∫i aten ˛ ie ∫i s„ sper„m c„ ∫i noi, la r‚ndul nostru, c‚nd vom ajunge la anii lor, vom fi r„spl„ti ˛ i prin aceea∫i bun„tate ∫i c„ldur„ sufleteasc„.

B„tr‚ne ˛ ea, doamnelor ∫i domnilor, ne ajunge odat„ ∫i odat„ pe to ˛ i, indiferent dac„ vrem sau nu! V„ mul ˛ umesc.

Mircea Ifrim

#32729

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Interven ˛ ia mea de ast„zi se refer„ la o situa ˛ ie deosebit de grav„, respectiv aprovizionarea cu medicamente a popula ˛ iei.

De∫i, conform Legii asigur„rilor sociale de s„n„tate, popula ˛ ia beneficiaz„ de medicamente compensate ∫i gratuite, acest fapt a r„mas un deziderat, Óntruc‚t doar 43% din consumul de medicamente compensate este acoperit financiar de c„tre fondul asigur„rilor sociale de s„n„tate,

57% fiind pl„tit integral de pacien ˛ i, ceea ce rezult„ dintr-un sondaj realizat de Centrul de Politici de S„n„tate.

Accesul la medicamente este Óngr„dit de pre ˛ urile excesiv de mari, Ón compara ˛ ie cu ˛ „rile Uniunii Europene.

Œn farmaciile din Rom‚nia, un medicament este cu 21% mai scump dec‚t Ón Fran ˛ a, cu 42% mai scump dec‚t Ón Suedia, cu 62% mai scump dec‚t Ón Anglia. Acest lucru se datoreaz„ Ón principal taxei pe valoarea ad„ugat„, care este de 19% Ón Rom‚nia, egal„ pentru medicamente ∫i pentru produsele de uz comun, ceea ce nu se Ónt‚mpl„ Ón ˛ „rile Uniunii Europene, unde T.V.A.-ul la medicamente este zero, cum este Ón Austria, Anglia, Suedia, sau de maximum 3-5% Ón Fran ˛ a ∫i Italia.

Alte marje de adaos sunt: pentru importatori — 17%, pentru devalorizare — 9%; men ˛ ion„m c„ acestea nu exist„ Ón Uniunea European„; de distribu ˛ ie — Óntre 3 ∫i 7%. Rezult„, per total, marj„ Ón valoare de 30% fa ˛ „ de pre ˛ ul de fabric„ al medicamentului, Ón afar„ de T.V.A.

Œn Rom‚nia, pentru medicamentele care provin din afara Uniunii Europene se percep Ón plus taxe vamale de 10,5%, ceea ce nu se Ónt‚mpl„ Ón Europa, astfel Ónc‚t 49% din pre ˛ ul medicamentului este, de fapt, alc„tuit din taxe ∫i adaosuri arbitrare care pot fi comentate legat de individualizarea fiec„rui medicament.

A∫ sublinia, de asemenea, faptul c„, Ón ultima perioad„, prin lista de medicamente compensate care Ónc„ nu este definitivat„, s-a redus aceast„ compensare ∫i boli grave precum sunt epilepsia, Parkinson-ul sau Alzheimer-ul nu mai beneficiaz„ de medicamente corespunz„toare acestora.

A∫ mai dori s„ subliniez faptul c„ un alt element negativ care s-a repercutat asupra aprovizion„rii cu medicamente poate fi considerat interesul de grup, ceea ce este cel mai bine reflectat de faptul c„, Ón ultimii ani, licita ˛ iile pentru medicamentele din programele na ˛ ionale de s„n„tate sunt c‚∫tigate, Ón mod constant, de acelea∫i firme. Exemplific„m aici licita ˛ iile pentru achizi ˛ ionare de medicamente anti-SIDA, precum ∫i faptul c„ firmele declarate c‚∫tig„toare practic„ pre ˛ uri mai mari cu 50% dec‚t Ón Statele Unite, de∫i Ón anul 2001 firma îMerck Sharp“, conform unui protocol Óncheiat cu Ministerul S„n„t„ ˛ ii, a efectuat o reducere de 83% a pre ˛ ului la medicamente anti-SIDA, iar Ón ianuarie 2002 Firma îGlakso“ anun ˛ a o reducere de 30 p‚n„ la 87% la produsele destinate tratamentului SIDA. Referitor la aceast„ grup„ de medicamente, ar trebui analizate de c„tre profesioni∫ti schemele terapeutice Ón compara ˛ ie cu ghidurile interna ˛ ionale, deoarece Ón Rom‚nia medicamentele folosite direct Ón prima linie terapeutic„ sunt de 10 ori mai scumpe dec‚t Ón statele occidentale. Faptul a atras aten ˛ ia ∫i forurilor interna ˛ ionale ∫i doresc s„ exprim mul ˛ umiri ambasadorului Statelor Unite ale Americii la Bucure∫ti, care a ridicat ∫i a ar„tat aceast„ problem„.

Problema medicamentelor este deosebit de grav„ ∫i Ómi permit s„ atrag aten ˛ ia Guvernului c„ aceast„ problem„ pune Ón pericol Óns„∫i existen ˛ a noastr„ ∫i distruge, pe zi ce trece, posibilitatea unei asisten ˛ e medicale corespunz„toare.

V„ mul ˛ umesc.

Mihaela M‚ndrea-Muraru

#36558

Domnule pre∫edinte,

Stima ˛ i colegi,

Declara ˛ ia politic„ de ast„zi este cu privire la amplasarea Catedralei M‚ntuirii Neamului.

îIni ˛ iativa construirii unei Catedrale a M‚ntuirii Neamului este de o mare importan ˛ „, astfel Ónc‚t g„sirea locului cel mai potrivit pentru construirea acesteia constituie un pelerinaj de c„utare“ declar„ Œnalt Preasfin ˛ ia sa Teofan.

Sunt Óntru totul de acord cu aceast„ declara ˛ ie ∫i de aceea nu pot s„ nu-mi exprim uimirea fa ˛ „ de hot„r‚rea prin care acest sf‚nt l„ca∫ trebuie Ónghesuit pe 52.700 m[2] , pe v‚rful unui deal te∫it ∫i str‚mt, Ónconjurat de locuin ˛ e vechi, insalubre, pe care oricum nu ne permitem s„ le demol„m Ón acest moment al istoriei s„r„ciei noastre.

Catedrala M‚ntuirii Neamului, la care vis„m de mai bine de un secol ∫i care, ca orice monument, trebuie s„ fie un simbol al esen ˛ ei spiritului religios cre∫tin rom‚nesc, a fost g‚ndit„ deja Óntr-un proiect realizat ca un ansamblu ce îa fost conceput unitar, Óntr-o succesiune simbolic„ de natur„ s„ pun„ Ón oper„, conjugat, at‚t semnifica ˛ ia propus„ de cele dou„ hramuri, respectiv simbolistica tradi ˛ ional„ a unui loca∫ de cult ortodox, pozi ˛ ia obiectului Ón cadrul ora∫ului ∫i a vecin„t„ ˛ ilor imediate, dar ∫i Ón societatea rom‚neasc„ Ón ansamblul ei“.

Catedrala M‚ntuirii Neamului are nevoie de un spa ˛ iu Óntins, orizontal, pentru c„ ea va deveni un spa ˛ iu de pelerinaj pentru zeci de mii de oameni, o Mecca a cre∫tin„t„ ˛ ii, ∫i nu o Golgot„ sau un munte sisific cum va fi pentru b„tr‚nii sau defavoriza ˛ ii sor ˛ ii care vor avea de urcat 96 p‚n„ la 120 de trepte. Avem nevoie de ∫es pentru mul ˛ imea de credincio∫i, nu de o Meteor„ pentru alpini∫tii spiritului, care probabil Ó∫i doresc un monument arhitectural impun„tor ∫i prin autoritatea reliefului.

Catedrala M‚ntuirii Neamului ar putea fi foarte bine amplasat„ cap de perspectiv„ al Magistralei Nord—Sud cu axul longitudinal perpendicular pe aceasta Ón cruce, ˛ in‚nd cont c„ altarul se amplaseaz„ la est spre Cartierul Tineretului. Acest amplasament, situat Ón Parcul Tineretului, ar permite un acces u∫or persoanelor de v‚rsta a treia, bolnavilor, handicapa ˛ ilor, copiilor mici sau mamelor cu copii Ón bra ˛ e, categorii care vin ∫i acum Óntr-un num„r mare Ón acest parc ∫i care vin ∫i la biseric„ frecvent. Privind Óntr-un viitor ecumenic Ón care schisma cre∫tin„ va Ónceta, ne putem imagina o ceremonie fastuoas„ a tuturor cre∫tinilor. La o participare a 200.000 de credincio∫i veni ˛ i Ón pelerinaj din toat„ ˛ ara, ˛ in‚nd cont c„ o persoan„ Ón palton, Ón cazul ceremoniilor de iarn„, ocup„ jum„tate de metru p„trat avem nevoie de 100.000 m[2] , adic„ 10 hectare de teren f„r„ construc ˛ ie. Unde vor fi parc„rile, de ce spa ˛ iu va fi nevoie pentru utilit„ ˛ ile specifice?

Catedrala M‚ntuirii Neamului, a∫teptat„ de poporul rom‚n de at‚tea genera ˛ ii, nu trebuie dimensionat„ la realitatea zilei de azi. Ea va servi unui viitor a∫ezat ∫i din acest motiv are nevoie de spa ˛ iu ∫i mai ales de Ón ˛ elegerea celor care hot„r„sc acum.

Amplasarea Catedralei Ón Parcul Carol este o eroare!

Dac„ marile ora∫e ale lumii sunt celebre ∫i vizitate continuu de turi∫ti este ∫i pentru faptul c„ genera ˛ ii ∫i-au p„strat evenimentele Ón arta ∫i arhitectura specific„ timpurilor pe care le-au tr„it, acumul‚nd, ∫i nu demol‚nd.

Parcul Carol are istoria lui care trebuie respectat„, Monumentul Eroilor Comuni∫ti este un mausoleu care poate c„p„ta alt„ Óntrebuin ˛ are. Valoarea arhitectural„ ˛ ine de timpul Ón care a fost conceput. Vegeta ˛ ia este matur„, iar atmosfera parcului ˛ ine de istorie. Cine ne d„ dreptul s„ o distrugem? Cu ce impuls talibanic trebuie s„ fim de acord? Trama stradal„ din zon„ este complet nepotrivit„ ∫i nu ar suporta cu succes un amplasament de o asemenea anvergur„, iar de spa ˛ iile pentru parcare, ce s„ mai vorbim!

Doresc s„ v„ reamintesc, dragi colegi deputa ˛ i, c„ Ón toamna lui 2002 noi am alocat, pentru Ónceput, o sum„ de dou„ miliarde de lei pentru sus ˛ inerea unui proiect privind Ónfiin ˛ area unui Memorial al celor patru dictaturi prin care a trecut Rom‚nia, amplasat Ón Parcul Carol. Proiectul a fost studiat de Institutul Na ˛ ional pentru Studiul Totalitarismului.

Trebuie s„ consider„m c„ decizia privind amplasarea Catedralei M‚ntuirii Neamului nu este luat„. Ar mai fi ∫i varianta, care de altfel ar veni ca o repara ˛ ie, a amplas„rii Catedralei pe locul M„n„stirii V„c„re∫tilor, loc sacru, de altfel, pentru ora∫ul Bucure∫ti.

Consider ca un gest obligatoriu, de referin ˛ „ pentru proasp„ta noastr„ democra ˛ ie, consultarea larg„ a popula ˛ iei ∫i speciali∫tilor, punctul de vedere al Comisiei monumentelor istorice a Ministerului Culturii, dezbateri ale comisiilor de cultur„ ∫i ale drepturilor omului, culte ∫i problemele minorit„ ˛ ilor na ˛ ionale din cele dou„ Camere ale Parlamentului cu reprezentan ˛ ii Ordinului Arhitec ˛ ilor ∫i ai Bisericii Ortodoxe Rom‚ne privind amplasarea Catedralei M‚ntuirii Neamului.

Mul ˛ umesc.

Dorin Grigore Popescu

#43513

Domnule pre∫edinte,

Una dintre principalele probleme pe care Rom‚nia trebuie s„ o rezolve Ón contextul integr„rii europene este infrastructura. Œn campania electoral„ din 2000, actualul partid de guvern„m‚nt ∫i-a f„cut din aceast„ problem„ o tem„ electoral„, Ómp„r ˛ ind Ón st‚nga ∫i Ón dreapta declara ˛ ii hazardate despre cum va ar„ta harta Rom‚niei, cu drumuri ∫i infrastructur„ de bun„ calitate.

Mai mult, Ón paginile programului de guvernare prezentat la Ónvestitur„ de Guvernul Adrian N„stase Ón decembrie 2000, se reg„sesc fraze pompoase despre cum va rezolva P.S.D. problema infrastructurii, care a r„mas Óns„ la stadiul de inten ˛ ii.

Dup„ aproape doi ani ∫i jum„tate de guvernare P.S.D., drumurile din Rom‚nia arat„ mai r„u dec‚t dup„ bombardamentele din Irak sau infrastructura din Afganistan. Investi ˛ iile Ón infrastructur„, promise de at‚tea ori pe micile ecrane de ministrul Mitrea, nu se reg„sesc nici m„car pe h‚rtie. Œn schimb, repara ˛ iile la drumurile existente s-au f„cut prost, expresie a indiferen ˛ ei actualilor guvernan ˛ i la modul Ón care se risipesc banii publici. Iar astfel de situa ˛ ii sunt nenum„rate Ón Rom‚nia de ast„zi.

Am s„ v„ dau un singur exemplu din jude ˛ ul Bistri ˛ a- N„s„ud. Œn nord-estul jude ˛ ului, Ón apropierea ora∫ului Rodna, la o distan ˛ „ de c‚ ˛ iva kilometri se afl„ localitatea ™an ˛ . La 15 kilometri de drum neasfaltat, aceast„ zon„ este legat„ de Moldova. Œn zona N„s„ud — ™an ˛ este o popula ˛ ie de aproximativ 60.000 de locuitori. Mul ˛ i dintre ace∫tia au lucrat sau lucreaz„ la exploata ˛ iile miniere din zona Rodna — ™an ˛ , unde, din p„cate, se fac disponibiliz„ri masive. Œn plus, aceast„ zon„ beneficiaz„ de un poten ˛ ial turistic deosebit, datorit„ prezen ˛ ei Parcului Na ˛ ional Mun ˛ ii Rodnei, lacuri glaciare ∫i v‚rfuri care se apropie de 2.300 m Ón„l ˛ ime.

Asfaltarea celor 15 km de drum ar reprezenta o gur„ de oxigen pentru locuitorii acestei zone. Locurile de munc„ pentru mineri ar Ónsemna ∫i o surs„ de venit pentru dezvoltarea agroturismului local ∫i pentru atragerea turi∫tilor rom‚ni ∫i str„ini. Alocarea de fonduri pentru acest drum ar debloca situa ˛ ia grea a locuitorilor din zon„ ∫i ar aduce un trai mai bun ∫i prosperitate zonei respective.

Ca atare, v„ rog, domnule ministru Mitrea, s„ v„ cobor‚ ˛ i privirea ∫i spre zon„, s„ urgenta ˛ i m„surile de asfaltare a drumului care leag„ localitatea ™an ˛ de Moldova ∫i s„ v„ Óndeplini ˛ i astfel, prin m„suri concrete, promisiunile programului de guvernare.

Mul ˛ umesc.

Dumitru B„l„e ˛

#47382

## Domnule pre∫edinte,

## Stima ˛ i colegi deputa ˛ i,

M„ v„d obligat s„ trag aici, Ón Camera Deputa ˛ ilor, un grav semnal de alarm„ asupra iriga ˛ iilor. Sf‚r∫itul s„pt„m‚nii trecute m-a determinat, Ón cadrul obliga ˛ iilor mele de parlamentar, s„ str„bat o seam„ de comune ale jude ˛ ului C„l„ra∫i, s„ merg pe c‚mpuri ale c„ror recolte abia incipiente sunt pe cale a fi compromise datorit„ trecerii bru∫te de la iarn„ la var„, cu temperaturi mari ∫i secet„ grea.

Œn drumul meu peste c‚mpuri, am mers pe zeci ∫i zeci de kilometri, paralel cu canale de iriga ˛ ii goale de ap„ ∫i jefuite de instala ˛ iile de irigat necesare. Oameni cu privirile disperate mi-au atras aten ˛ ia c„ dac„ aceste canale de iriga ˛ ii ar func ˛ iona ar putea fi salvate de la distrugere recoltele acestei prim„veri, c„ci cele puse Ón toamn„ sunt deja distruse de vicisitudinile iernii care a trecut: orzul — 100%, rapi ˛ a — peste 90%, gr‚ul aproape Ón totalitate.

Dup„ c‚te suntem informa ˛ i, situa ˛ ia este aceea∫i ∫i Ón celelalte jude ˛ e ale ˛ „rii. Ne afl„m Ón faliment aproape total cu agricultura, mai ales Ón jude ˛ ele de sud, unde se afl„ baza cerealier„ a ˛ „rii.

Dac„ nu se iau m„suri urgente Ón domeniul iriga ˛ iilor, totul va fi pierdut.

Œn aceste condi ˛ ii, se pune Óntrebarea: ce a f„cut ∫i ce face Guvernul pe aceast„ linie?

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/23.V.2003 Se ∫tie c„ Ón Programul de guvernare al domnului Adrian N„stase refacerea iriga ˛ iilor figura la loc de cinste. Au trecut deja 3 ani de zile de la adoptarea acestui program ∫i constat„m, din p„cate, pe teren caracterul iluzoriu al programului respectiv, lipsa lui de eficien ˛ „ practic„.

Dup„ cum se ∫tie, Rom‚nia dispunea de peste 3 milioane de hectare irigate, mai ales Ón partea de sud a ˛ „rii, cea mai amenin ˛ at„ acum de secet„. De ce au fost distruse instala ˛ iile de iriga ˛ ii? De ce nu s-au luat m„suri adecvate de protejare, refacere ∫i perfec ˛ ionare a sistemelor de irigat?

Sunt peste 13 ani care au trecut de la evenimentele din 1989. Œn toat„ aceast„ perioad„, cu o mic„ Óntrerupere de 4 ani, guvernarea ˛ „rii a fost Ón Óntregime P.S.D.-ist„, culmin‚nd cu Guvernul actual al domnului Adrian N„stase. Merg‚nd pe firul acestei continuit„ ˛ i, putem identifica ∫i vinova ˛ ii principali de situa ˛ ia Ón care ne afl„m Ón domeniul iriga ˛ iilor.

Pentru o asemenea situa ˛ ie de importan ˛ „ strategic„, pe alte meridiane ale lumii se schimb„ programe politice, cad guverne, se iau m„suri urgente.

Nou„ ce ne r„m‚ne de f„cut? Deocamdat„ s„ atragem aten ˛ ia Guvernului asupra situa ˛ iei grave Ón care ne afl„m, pentru a se lua m„surile de urgen ˛ „ care se impun Ón domeniul iriga ˛ iilor.

Mul ˛ umesc.

Dan Coriolan Simedru

#50415

Domnule pre∫edinte,

Stima ˛ i colegi,

Ast„zi fac o declara ˛ ie politic„ referitoare la ac ˛ iunile din ultima vreme ale prefectului Capitalei.

Dac„ Ón cazul inspectorului Piedone care, de c‚teva ori pe s„pt„m‚n„, ne umplea ecranele televizoarelor cu tot felul de vizite prin pie ˛ e — deja regret„m c„ nu ne-am cump„rat un televizor cu ecran cu diagonal„ mai mare ∫i mai ales extraplat —, de ceva vreme asist„m la un extraordinar atac mediatic av‚ndu-l ca principal actor pe generalul magistrat profesor universitar doctor ∫i pe deasupra ∫i prefect al Capitalei, domnul Gabriel Oprea.

Domnul prefect Oprea dovede∫te c„ nu este obosit deloc, spre deosebire de ∫eful Domniei sale de partid, de vreme ce, Ónso ˛ it de primarii de sector, de ministrul industriei ∫i resurselor — apropo, care dintre cei doi conducea suita? —, de o cohort„ de speciali∫ti ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, de pres„, descinde prin pie ˛ ele bucure∫tene la fel ca Ón vizitele oficiale ale primilor-secretari de partid ai regimului comunist, critic‚nd deopotriv„ administrarea pie ˛ elor ∫i comercian ˛ ii, acuz‚nd mafia pre ˛ urilor ∫i p„r‚nd c„ depl‚nge situa ˛ ia critic„ a pensionarilor bucure∫teni.

Domnul general de justi ˛ ie Oprea ne asigur„, de pe pagina de Internet a Prefecturii Capitalei, citez: îCariera mea de magistrat ∫i-a pus amprenta pe felul meu de a fi. Cred cu t„rie Ón puterea legii ∫i aceast„ credin ˛ „ con ˛ ine coordonatele principale dup„ care Ómi conduc

activitatea“. Dac„ este a∫a, l-am ruga s„ ne spun„ Ón conformitate cu ce act normativ prefectul stabile∫te mercurialul Ón pie ˛ e?

De asemenea, domnul profesor universitar Oprea ne prezint„ cu fast programul de asfaltare a 970 de str„zi ale Bucure∫tiului, Ón stil stahanovist, cu raport„ri la telefon Ón direct la TV, re ˛ ete de asfalt ∫i ∫edin ˛ e de lucru cu primarii de sector, verific„ri la fa ˛ a locului ∫i alte ac ˛ iuni menite s„ induc„ cet„ ˛ enilor ideea c„ prefectul este un bun gospodar ∫i va rezolva Ón mod operativ calvarul ∫oferilor bucure∫teni. Nimic mai fals! Œn toat„ aceast„ agita ˛ ie, prefectul mimeaz„, de fapt, ce ar fi trebuit s„ fac„ un primar general al Capitalei, vr‚nd parc„ s„ arate c„ fotoliul de primar i se potrive∫te ca o m„nu∫„.

Domnul prefect, intrat prematur Ón campanie electoral„, uit„ care este menirea Domniei sale de numit al Guvernului ∫i se crede deja ales al bucure∫tenilor. Nu cred c„ domnul general magistrat profesor nu cunoa∫te atribu ˛ iile pe care le are Ón calitate de prefect, prev„zute Ón art. 134 din Legea nr. 215/2001 ∫i mai ales Ón art. 122 alin. (2) din Constitu ˛ ie, care stabile∫te c„ prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local ∫i conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor ∫i celorlalte organe centrale din unit„ ˛ ile administrativ-teritoriale.

Tot acest amalgam de ∫icane, contre politicianiste, abuz de putere ∫i atribu ˛ ii Ónchipuite fac parte dintr-un obsedant exerci ˛ iu de imagine devenit un scop Ón sine pentru reprezentan ˛ ii Guvernului N„stase, pentru care legea, atribu ˛ iile de serviciu, norma ∫i morala au devenit facultative.

Totodat„, domnule prefect, calitatea dumneavoastr„ de ap„r„tor al legii, dar ∫i de lupt„tor îcu birocra ˛ ia, cu corup ˛ ia, cu reaua-voin ˛ „“, c‚te acte administrative emise de autorit„ ˛ ile administra ˛ iei publice locale a ˛ i atacat Ón contencios administrativ de c‚nd sunte ˛ i Ón func ˛ ie, Ón condi ˛ iile Ón care conflictul de interese Ón care se afl„ majoritatea consilierilor din Consiliul General a devenit de notorietate?! Dincolo de spectacolele de imagine pe care le oferi ˛ i bucure∫tenilor, ace∫tia au nevoie de respectarea legii, iar dumneavoastr„ ar trebui s„ v„ preocupa ˛ i mai mult de acest aspect. Dumneavoastr„ nu trebuie s„ face ˛ i administrarea Bucure∫tiului, pentru c„ nu a ˛ i fost ales nici primar general, nici primar de sector, nici consilier. Dumneavoastr„ sunte ˛ i numit, trebuie s„ v„ Óndeplini ˛ i sarcinile de serviciu ∫i s„ asigura ˛ i respectarea legii. Dac„ Óns„ sim ˛ i ˛ i c„ dori ˛ i s„ face ˛ i mai mult dec‚t Ón prezent pentru cet„ ˛ enii Bucure∫tiului, veni ˛ i Ón fa ˛ a lor la urm„toarele alegeri ∫i cere ˛ i-le votul. Dar, p‚n„ atunci, ar trebui s„ v„ resemna ˛ i cu postura de numit, ∫i nu de ales.

V„ mul ˛ umesc.

Ioan Timi∫

#54837

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,

Œn Rom‚nia opozi ˛ ia politic„ are toate drepturile ∫i garan ˛ iile legale s„ se apere Ómpotriva abuzurilor puterii,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/23.V.2003 cu o singur„ condi ˛ ie, ca aceste abuzuri s„ existe. Nu orice strig„t al opozi ˛ iei este ecoul neap„rat al unui abuz al puterii. Nu orice interpretare a unui fapt sau eveniment este o Ónc„lcare a legii. Nu tot ce se comenteaz„ Ón public este ∫i adev„rat.

Eu cred c„ numai Ón acest context putem aborda declara ˛ iile domnilor Traian B„sescu ∫i Emil Boc cu privire la continuarea procedurilor Ón dosarul îFlota“. Nu poate nimeni s„ cread„ ideea unei r„fuieli politice cu complicitatea Guvernului ∫i a Pre∫edin ˛ iei, idee pus„ cu zgomot pe tapet de c„tre Partidul Democrat. De asemenea, nu poate nimeni s„ cread„ c„ primarul liberal al Devei ar fi putut fi agresat de o femeie P.S.D.-ist„. Asupra acestei tulbur„toare scene de lupt„ politic„ a∫ dori s„ insist pu ˛ in.

Œn data de 9 aprilie 2003, primarul municipiului Deva, domnul Mircia Muntean, a fost invitat s„ medieze conflictul de la S.C. îCalor“ Deva, izbucnit Óntre sindicate ∫i administra ˛ ie. Pe fondul de nervozitate a participan ˛ ilor la negocieri, creat Ón perspectiva disponibiliz„rii a aproximativ 20% din salaria ˛ i, s-au lansat injurii, repro∫uri ∫i huiduieli. Acestea fiind, pe scurt, faptele, s„ vede ˛ i ce a urmat. Primarul Mircia Muntean declar„, Ón fa ˛ a presei locale, c„ la S.C. îCalor“ Deva a fost sechestrat ∫i lipsit de libertate timp de 40 de minute, c„ a fost lovit cu pumnii ∫i picioarele, dar nu cu brutalitate. Ca incertitudinea ∫i confuzia mintal„ a cititorului de gazete s„ fie c‚t mai mare, Mircia Muntean afirm„ c„ le-a spus oamenilor care l-au sechestrat dou„ propozi ˛ ii celebre: îŒmi e fric„ de popula ˛ ia Devei, dar nu Ómi este fric„ de cei de la P.S.D., care s-au infiltrat Ón mijlocul dumneavoastr„“.

V‚rtejul scandalului P.N.L. — P.S.D. de la Deva a intrat Ón circuitul presei locale pentru o vreme, primarul a f„cut pl‚ngere penal„ pentru s„v‚r∫irea infrac ˛ iunilor de ultraj ∫i lipsire de libertate. At‚t de puternice au fost valurile f„cute de primarul Devei, Ónc‚t deputatul liberal Dan Radu Ru∫anu a numit-o, de la tribuna Parlamentului, pe P.S.D.-ista Cristina Chiriac, conduc„toare a grupului de agresori, îAna Pauker din Deva“.

Ambasadorul Statelor Unite ale Americii, Michael Guest, i-a trimis primarului o scrisoare de Óngrijorare cu urm„torul con ˛ inut: îMi-a p„rut r„u s„ aud c„, recent, a ˛ i fost atacat dup„ plecarea dintr-o fabric„. Sper c„ nu sunte ˛ i r„nit serios ∫i c„, Ón cur‚nd, v„ ve ˛ i reveni“. Œn replic„, primarul Devei declar„ c„ nu-l cunoa∫te personal pe domnul ambasador, dar probabil c„ Domnia sa a aflat c„: îEu, aici, la Deva, lupt Ómpotriva corup ˛ iei“.

Elucubra ˛ iile primarului Devei ∫i ale P.N.L. poate ar fi continuat, dac„ nu ar fi ajuns Ón fa ˛ a legii. Ar fi urmat probabil o conferin ˛ „ extraordinar„ a primarilor opozi ˛ iei, s-ar fi blocat ∫osele, s-ar fi iscat greve spontane, Óns„, Ón fa ˛ a legii, toate tobele tac.

Iat„, pe scurt, concluzia Parchetului de pe l‚ng„ Tribunalul Jude ˛ ean Hunedoara ∫i a Poli ˛ iei Deva, Ón cauz„: îDin completarea pl‚ngerii, din declara ˛ iile persoanelor audiate a rezultat c„, dup„ p„r„sirea cl„dirii Ón care s-au purtat negocierile, domnul Mircia Muntean s-a angajat Ón discu ˛ ii contradictorii cu muncitorii care manifestau o stare de nervozitate, intr‚nd Ón disput„ direct„ cu unii dintre ace∫tia ∫i adres‚nd injurii la modul general membrilor P.S.D. Œn timpul acestor discu ˛ ii, unii muncitori i-au adresat repro∫uri, l-au huiduit, dar i-au permis s„ p„r„seasc„ incinta unit„ ˛ ii. Œntruc‚t nu s-a confirmat comi-

terea unor acte de violen ˛ „, insult„ sau amenin ˛ are direct„ Ómpotriva domnului primar, ci doar proteste generale specifice mitingurilor sindicale, s-a apreciat c„ nu sunt Óntrunite elementele constitutive ale infrac ˛ iunii de ultraj, prev„zute de art. 239 alin. 1 ∫i 3 Cod penal“.

Morala acestor depe∫e decupate parc„ din lumea lui Nenea Iancu Caragiale este una extrem de simpl„. Aceasta o voi exprima Óntr-un limbaj plastic, dar nu prea academic. O parte a membrilor opozi ˛ iei actuale a Ónv„ ˛ at bine un lucru, ∫i anume: dac„ e∫ti atacat, strig„; dac„ nu e∫ti atacat, strig„; dac„ po ˛ i s„ urli, url„; dac„ po ˛ i amenin ˛ a cu str„in„tatea, amenin ˛ „. Totul este permis, suntem liberi!

Œn loc de concluzie. Œn b„t„lia mediatic„ de la Deva, Ón acest vacarm, nu se mai ∫tie dac„ lui Mircia Muntean i s-a furat o biciclet„ sau Mircia Muntean a furat o biciclet„! R„m‚ne numele.

V„ mul ˛ umesc pentru aten ˛ ie.

Gheorghe Dinu

#59700

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Declara ˛ ia mea politic„ se intituleaz„ îMai este Parlamentul legiuitorul ˛ „rii?“

Iat„ o Óntrebare pe care ∫i-o pun tot mai des aleg„torii ∫i clasa politic„ din ˛ ara noastr„. Œn spatele acestei Óntreb„ri st„ activitatea intens„ de legiferare pe care ∫i-o asum„ Guvernul, tot mai des, prin ordonan ˛ e de urgen ˛ „ sau simple, ori legi adoptate prin asumarea r„spunderii sale.

Aspectul cel mai grav Óns„, sesizat de opinia public„ ∫i mass-media Ón aceast„ activitate, este c„, de regul„, obiectul reglementat de ordonan ˛ ele de urgen ˛ „ sau de legile adoptate Ón procedura sumar„ a asum„rii r„spunderii Guvernului nu prezint„ caracterul de urgen ˛ „ determinat de un caz excep ˛ ional care s„ justifice, conform Constitu ˛ iei, o asemenea modalitate special„ de legiferare. Din grab„, din lips„ de analiz„ temeinic„ ∫i de profesionalism, din neprevederea tuturor punctelor de impact Ón via ˛ a social„ a ordonan ˛ elor de urgen ˛ „ sau a legilor respective s-a ajuns Ón situa ˛ ia ca, de exemplu, de la Ónceputul anului ∫i p‚n„ Ón prezent s„ asist„m la ie∫iri Ón strad„ ale diverselor categorii sociale, la mari nemul ˛ umiri ale popula ˛ iei generate de ordonan ˛ ele Guvernului sau de ordonan ˛ ele de urgen ˛ „ sau legile elaborate ∫i asumate de Guvern. Nici cei pu∫i s„ aplice aceste acte normative nu sunt scuti ˛ i de munca inutil„, de nel„muriri ∫i alte aspecte generate de haosul legislativ.

Recent, Guvernul ∫i-a f„cut o analiz„ a num„rului de ordonan ˛ e sau ordonan ˛ e de urgen ˛ „ emise Ón anii 20012003, perioada ianuarie-martie, ∫i a constatat c„ num„rul acestora a sc„zut de la an la an, dar asupra confuziilor ∫i nemul ˛ umirilor create de acestea nu a suflat nici un cuv‚nt. Deci, Ón viziunea Guvernului, totul s-a Ómbun„t„ ˛ it Ón activitatea sa legislativ„. Cum Óns„? S„ vedem Ón exemplele care urmeaz„.

Normele metodologice de aplicare a Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 36 din 2002 se corecteaz„ cu Hot„r‚rea Guvernului nr. 149 din 2003 ∫i se stabilesc ni∫te termeni imposibil de respectat nici dac„ fiecare cet„ ˛ ean ar fi

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/23.V.2003 primit acas„ Monitorul Oficial, l-ar fi consultat cu mare aten ˛ ie ∫i a doua zi s-ar fi gr„bit s„-∫i achite taxele, dar nu este a∫a ∫i oamenii pl„tesc amenzi f„r„ nici o vin„. Ordonan ˛ a nr. 6 din 2003 anulat„ la scurt timp de Ordonan ˛ a Guvernului nr. 5 din 2003 a dat mai mult de furc„ salaria ˛ ilor din prim„rii care ∫i-au Ónchis locul de munc„ ∫i au plecat pe teren s„ fac„ anchete sociale.

Ordonan ˛ a nr. 8 din 2003, elaborat„ f„r„ o analiz„ temeinic„ ∫i aprofundat„ cu sindicatele, a scos pe cei viza ˛ i de disponibiliz„rile Ón mas„, Ón strad„.

Ordonan ˛ a nr. 9 din 2003 a provocat protestele viitoarelor mame ∫i a cerut Guvernului s„ am‚ne aplicarea plafon„rii indemniza ˛ iei pentru Óngrijirea ∫i cre∫terea copilului Ón data de 1.I.2004. Impozitul agricol c‚nd este, c‚nd se am‚n„ sau se aplic„ numai terenurilor din intravilan ∫i la final s„ nu mai vorbim de Codul muncii, adoptat Ón maniera heirupist„ cunoscut„ ∫i a c„rui aplicare nu genereaz„ dec‚t haos ∫i nemul ˛ umiri.

Fa ˛ „ de toate aceste aspecte care afecteaz„ direct sau indirect pe cet„ ˛ eni stai ∫i te Óntrebi: mai este nevoie de Parlament Ón Rom‚nia dac„ Guvernul le legifereaz„ pe toate? Nu cumva ne Óntoarcem la dictatur„, o dictatur„ impus„ de cei ce au c‚∫tigat alegerile? Unde este democra ˛ ia? Parlamentul a devenit un fel de Marea Adunare Na ˛ ional„, cu un rol doar decorativ, care voteaz„ ∫i aplaud„ doar legile elaborate de Guvern, indiferent de forma Ón care se prezint„.

Proiecte legislative majore nu beneficiaz„ Óns„ de o dezbatere Ón Parlament, de o confruntare cu tendin ˛ ele, ideologiile partidelor politice reprezentate aici.

Guvernul ∫i partidul de guvern„m‚nt se Óntrec Ón lansarea pe band„ rulant„ a tot felul de acte normative, poate necesare Ón fond, dar forma de adoptare este profund nedemocratic„, f„r„ dezbateri parlamentare, ceea ce justific„ acuza ˛ ia de conducere autoritar„.

Se ajunge astfel ca legile adoptate Ón aceast„ manier„ s„ nu beneficieze de o analiz„ ∫i documentare prealabil„ meticuloas„, de o confruntare ∫i cu alte viziuni ∫i puncte de vedere, s„ aib„ o puternic„ tent„ electoral„, s„ induc„ riscul unor situa ˛ ii de criz„ extrem de grave.

Consecin ˛ ele acestei politici antidemocratice de legiferare se v„d: instabilitate legislativ„, nesiguran ˛ „, corup ˛ ie, birocra ˛ ie c‚t cuprinde, nivel de trai extrem de sc„zut, viitor incert. Cel mai r„u este c„ nici nu apar semnele unei ie∫iri din aceast„ criz„ privind legiferarea ∫i din haosul legislativ existent.

Ve ˛ i invoca probabil muta ˛ iile permanente care exist„ Ón societate ∫i Ón economia rom‚neasc„, unele determinate de aspira ˛ iile necesit„ ˛ ii integr„rii Rom‚niei Ón Uniunea European„ sau NATO, dar aceasta nu trebuie s„ ne determine s„ facem lucruri pripite, incomplete, s„ reglement„m cu eroare. Sunt necesit„ ˛ i, sunt urgen ˛ e determinate de conjunctura interna ˛ ional„ sau cerute de organismele Ón care vrem s„ ne integr„m, dar toate pot fi rezolvate de Parlament.

Parlamentul, ca principal for legiuitor, bazat pe deliberare ∫i confruntarea tuturor ideilor politice, este expresia cea mai pur„ ∫i, Ón final, m„sura democra ˛ iei.

Parlamentul are toate comisiile competente necesare efectu„rii analizelor, func ˛ ioneaz„ ca un adev„rat laborator, plenul ∫edin ˛ elor poate emite idei foarte autorizate ∫i ne putem mobiliza ca s„ se fac„ fa ˛ „ urgen ˛ elor.

Domnilor guvernan ˛ i, declarativ sunte ˛ i promotorii democra ˛ iei, dar ignora ˛ i rolul dezbaterilor parlamentare ∫i adopta ˛ i stilul de conducere specific unui regim totalitar.

P‚n„ c‚nd aceast„ duplicitate? C‚nd Parlamentul Ó∫i va intra Ón atribu ˛ iile sale fire∫ti, iar Ón Rom‚nia va avea loc o autentic„ separa ˛ ie a puterilor Ón stat? Mul ˛ umesc.

Mihai Baciu

#66032

Da, cine ∫tie, dar eu nu ∫tiu ce s-a petrecut la Deva, domnul Timi∫, nu ∫tiu ce s-a petrecut la Deva, habar n-am, dar m„ bucur c„ Ónt‚mpl„rile de acolo au st‚rnit fantezia filosofic„ ∫i un adev„rat talent de medita ˛ ie ∫i o succesiune interesant„ de propor ˛ ii filosofice la domnul Timi∫, dup„ care, sigur c„ a mers Domnia sa ∫i pe unele fapte, pe care, sigur, o s„ le afl„m noi.

Interven ˛ ia mea de ast„zi se intituleaz„ îFuziune prin ∫antaj“. îOri fuziona ˛ i cu noi, ori intra ˛ i Ón pu∫c„rie!“ a spus-o verde Ón fa ˛ „ pre∫edintele P.S.D., domnul N„stase, pre∫edintelui P.D., domnul B„sescu.

Fuziunea visat„ de P.S.D. este Ónghi ˛ irea P.D.-ului de c„tre actualul partid-stat, iar dac„ nu se poate, distrugerea acestuia pe orice alt„ cale, iar amenin ˛ area cu pu∫c„ria, dat„ ca alternativ„, face trimitere la pr„fuitul dosar al flotei cu care este ∫antajat periodic, de c‚ ˛ iva ani, Traian B„sescu ori de c‚te ori devine prea incomod pentru puterea Ón exerci ˛ iu.

Visul P.S.D.-ului de a Ónghi ˛ i sau de a destructura, dup„ expresia, considerat„ mai elegant„, a domnului N„stase, P.D.-ul se Óntemeiaz„ pe dou„ motive total diferite.

Primul — obsesia P.S.D.-ului de a cre∫te permanent, de a deveni partid unic, obsesie caracteristic„ celor din conducerea partidului care, Ón majoritatea ei, este alc„tuit„ din nomenclaturi∫ti ai vechiului regim, crescu ˛ i ∫i educa ˛ i Ón religia for ˛ ei politice conduc„toare ∫i a c‚rmaciului care nu gre∫e∫te.

Al doilea motiv este frica. Treburile Ón ˛ ar„ merg prost, toate marile sisteme sociale ale Rom‚niei sunt Ón criz„ profund„, iar alegerile se apropie.

P.D.-ul s-a dovedit a fi adversarul cel mai radical ∫i mai consecvent ∫i, ca atare, cel mai periculos al P.S.D.ului. Ideea pierderii alegerilor ∫i a plec„rii de la masa plin„ cu bun„t„ ˛ i a puterii se transform„, pe zi ce trece, Óntr-un co∫mar pentru partidul de guvern„m‚nt, iar P.D.-ul este cauza politic„ principal„ a acestui co∫mar ∫i atunci ra ˛ ioneaz„ conducerea P.S.D., prin absorbirea P.D. sau m„car prin distrugerea lui Ómpu∫c„m mai mul ˛ i iepuri dintr-o dat„. Ne m„rim, sc„p„m de un co∫mar, c‚∫tig„m alegerile f„r„ probleme ∫i guvern„m singuri. Ar fi sistemul sud-american; democratic Ón form„, dar cu un partid dominant care guverneaz„ dictatorial decenii Ón ∫ir.

Ce argumente la lumina zilei aduce P.S.D.-ul Ón sprijinul fuziunii?

Zice a∫a: ambele partide ar fi social-democrate, unul este, iar cel„lalt va fi membru al Interna ˛ ionalei Socialiste,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/23.V.2003 partidele cu aceea∫i doctrin„ ∫i care reprezint„ acela∫i segment social trebuie s„ se uneasc„ ∫i altele asemenea, argumente care sigur c„ pot influen ˛ a Óntre anumite limite opinia public„.

Ce r„spundem noi, cei din P.D., la aceste argumente? R„spundem a∫a: Ón doctrin„, Ón programe, adic„ Ón vorbe, P.S.D.-ul are elemente social-democrate, ba chiar programul de guvernare ∫i c„r ˛ ile albe ale P.S.D. au ∫i virtu ˛ i literare, uneori de-a dreptul poetice, dar Ón practica politic„ sau Ón politica practic„, spune ˛ i-i cum vre ˛ i, P.S.D. se dovede∫te a fi departe de un partid social-democrat autentic, de esen ˛ „ european„.

Criza grav„ a sistemelor sociale majore, corup ˛ ia, subordonarea justi ˛ iei, racolarea prin mijloace profund imorale a personalit„ ˛ ilor din alte partide, generalizarea s„r„ciei, clientelismul de tip tribal ∫i altele asemenea fac din P.S.D. un partid care se poate revendica de la orice, numai de la social-democra ˛ ie nu. ™i atunci, cum s„ accept„m fuziunea propus„?! Ar Ónsemna s„ fim de acord cu dispari ˛ ia noastr„, dar ∫i cu perpetuarea la putere a P.S.D.-ului, cu consecin ˛ e pentru ˛ ar„ pe care le ∫tim cu to ˛ ii.

™tiind aceste lucruri, P.S.D.-ul recurge acum la amenin ˛ are ∫i ∫antaj. Ori vii cu noi ∫i, eventual, dar nu sigur, Ó ˛ i asigur„m un loc c„ldu ˛ , iar pe popor Ól aburim noi, ori mergi Óntr-un loc ∫i mai sigur, r„coros, dar f„r„ verdea ˛ „.

™i pentru c„ partidele politice rom‚ne∫ti au r„mas, din p„cate, Óntr-o mare m„sur„, partide de lideri, iar liderul P.D. se dovede∫te cel mai incomod Ón acest moment pentru puterea actual„, s-a recurs la solu ˛ ia dezgrop„rii a∫a-numitului îdosar al flotei“. Eu nu ∫tiu ce con ˛ ine Ón detaliu acest dosar, ∫tiu doar c„ el a mai fost folosit pe post de sperietoare, dar efectul a fost invers celui a∫teptat de cei care l-au dezgropat.

Sunt convins c„ noua dezgropare a acestui dosar va crea rezultate mai grave pentru P.S.D., dat fiind contextul social ∫i politic Ón care are loc aceast„ Óncercare disperat„ de a-l elimina pe B„sescu, dat fiind faptul c„ este vorba de cel mai temut adversar politic ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, oric‚t s-ar chinui domnul Iosif D‚ncu, gauleiterul informa ˛ iilor, s„ demonstreze contrariul, opinia public„ este deja convins„ c„ este vorba despre un proces politic.

Œn orice ˛ ar„ democratic„, dac„ un ∫ef de partid, cu probe irefutabile, ar fi dovedit c„ a Ónc„lcat grav legea, ca Ón cazul acesta, s„ zicem, atunci acel partid ar avea, f„r„ Óndoial„, serioase probleme politice ∫i de imagine ∫i Ón afara, dar ∫i Ón„untrul s„u. Dar s„ fie a∫a!

Œn cazul de fa ˛ „ Óns„ nu s-a dovedit nimic, dar dezgroparea acestui dosar spune multe despre moravurile politice rom‚ne∫ti.

Eu v„ mul ˛ umesc pentru aten ˛ ie.

™tefan L„p„dat

#71495

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte. Domnule pre∫edinte, Domnilor deputa ˛ i, Œn perspectiva ader„rii la Uniunea European„.

Œn cadrul politicilor de Ómbun„t„ ˛ iri funciare, Guvernul Rom‚niei ∫i-a propus pentru anii 2003-2004 realizarea

unui plan de ac ˛ iuni cu scopul de a relansa sistemul de iriga ˛ ii pe o suprafa ˛ „ de 900.000 ha, din care 75.000 ha pe teritoriul jude ˛ ului Mehedin ˛ i.

Este foarte trist faptul c„ pe l‚ng„ dezastrele naturale care au afectat agricultura Rom‚niei Ón ultimii ani, cu repercusiuni negative asupra produc ˛ iei, a mai ap„rut un factor destabilizator care afecteaz„ Ón modul cel mai serios sistemele de iriga ˛ ii Crivina-V‚nju Mare, Izvoarele Cujmir din Mehedin ˛ i, ∫i anume ho ˛ ii de obiecte feroase care organizeaz„ expedi ˛ ii nocturne ∫i chiar zilnice de smulgere a hidran ˛ ilor cu ajutorul tractoarelor ∫i animalelor de munc„.

Aceast„ categorie de oameni iresponsabili profit„ de faptul c„ Societatea Na ˛ ional„ de Œmbun„t„ ˛ iri Funciare, sucursala Mehedin ˛ i, nu are angaja ˛ i paznici la ferme ∫i la asocia ˛ ii. Hidran ˛ ii sunt valorifica ˛ i la centrele de colectare a fierului vechi, Ónfiin ˛ ate de îRemat“ S.A. Ón aproape toate comunele. De asemenea situa ˛ ii s-au pl‚ns autorit„ ˛ ile din localit„ ˛ ile D‚rvari, Ob‚r∫ia de C‚mp, Gogo∫u, Jiana, Salcia, Cujmir, Izvoarele ∫i Burila Mare.

La insisten ˛ ele Direc ˛ iei jude ˛ ene a agriculturii, alimenta ˛ iei ∫i p„durilor s-au ini ˛ iat controale de c„tre consiliile locale ∫i organele de poli ˛ ie, recuper‚ndu-se o parte important„ de hidran ˛ i, dar pe de alt„ parte fenomenul continu„.

Se afl„ Ón pericol ∫i cele 35.000 ha amenajate cu iriga ˛ ii Ón cadrul celor dou„ sisteme, dar paradoxul problemei este c„ administratorii centrelor de colectare a materialelor feroase nu solicit„ un act de provenien ˛ „ a acestora.

Fenomenul se desf„∫oar„ Ón unele comune cu ∫tirea poli ˛ iei ∫i chiar a primarului. Sesizez Ministerul de Interne ∫i Ministerul Administra ˛ iei Publice s„ ia m„surile necesare pentru stoparea ho ˛ iei din sistemul de iriga ˛ ii, dac„ se vrea aderarea la Uniunea European„.

Mul ˛ umesc.

Emil Boc

#73777

## **Domnul Emil Boc:**

## V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Un reprezentant al P.S.D.-ului declara, Ón recenta campanie electoral„ pentru alegerile locale din comuna Scoar ˛ a, c„ P.S.D. este un partid malefic care ne Óndepline∫te toate dorin ˛ ele.

Trebuie s„ recunosc faptul c„ au trecut doi, aproape trei ani de c‚nd suntem Ón opozi ˛ ie ∫i nu am putut s„ g„sim o mai bun„ defini ˛ ie a partidului de guvern„m‚nt, defini ˛ ie care a fost impecabil g„sit„ de un reprezentant al partidului de guvern„m‚nt cu privire la propriul partid.

Candidatul P.S.D. a surprins, f„r„ s„ vrea sau poate tocmai cunosc‚nd mai bine realit„ ˛ ile, esen ˛ a actualului partid de guvern„m‚nt: un partid malefic.

Dic ˛ ionarul explicativ al limbii rom‚ne ofer„ pentru cuv‚ntul malefic urm„toarea defini ˛ ie: îcare are o influen ˛ „ nefast„, fatal„“. A∫a este.

Iat„ de ce P.S.D. este un partid malefic, pentru c„ P.S.D.-ul joac„ la ruleta ruseasc„ s„n„tatea rom‚nilor, aduc‚nd medicii Ón situa ˛ ia de a decide Ón fiecare zi, Ón spitale, cine tr„ie∫te ∫i cine moare din cauza insuficien ˛ ei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/23.V.2003 cronice de medicamente ∫i a infrastructurii necesare. Pentru c„ interesele cet„ ˛ enilor sunt sistematic subordonate celor ale politicienilor afla ˛ i la putere ∫i ciocoilor din jurul lor, prea pu ˛ in preocupa ˛ i de dezastrul din s„n„tate sau de s„r„cia din jurul lor, pentru c„ impozitarea f„r„ mil„ a oric„rui venit al cet„ ˛ enilor este compensat„ de luxul ∫i risipa din institu ˛ iile statului, care au dep„∫it orice m„sur„, iar clien ˛ ilor politici li se Ómpart e∫alon„ri ∫i facilit„ ˛ i Ón privin ˛ a datoriilor c„tre stat.

De ce este malefic? Pentru c„ P.S.D. a dublat costul vie ˛ ii pentru a evita restructurarea unor domenii ale economiei care aduc beneficii mafiei P.S.D., arunc‚nd cet„ ˛ enilor ajutoare sociale de parc„ le-ar oferi poman„ din propriul buzunar.

De ce P.S.D. este un partid malefic? Pentru c„ practic„ o democra ˛ ie de propagand„, o democra ˛ ie de vitrin„, folosind Ón realitate un mod de conducere dictatorial, pentru c„ duce cu primarii opozi ˛ iei un r„zboi ale c„rui victime sunt Ón realitate cet„ ˛ enii, pentru c„ practic„ Ónscenarea politic„, farsa judiciar„ ∫i ∫antajul, pentru c„ Guvernul trateaz„ cu dispre ˛ institu ˛ iile statului de drept, ignor‚nd Parlamentul ∫i transform‚ndu-l Óntr-un fel de Mare Adunare Na ˛ ional„ Ón fa ˛ a c„reia primul-ministru vine ∫i cite∫te discursuri kilometrice, pentru c„ baronii locali au un comportament de fanario ˛ i Ón jude ˛ ele pe care le controleaz„, unde merg p‚n„ la a cere taxe de protec ˛ ie firmelor particulare.

De ce P.S.D. este un partid malefic? Pentru c„ patroneaz„ corup ˛ ia ∫i a creat ∫i sprijin„ un sistem de tip mafiot care sufoc„ Rom‚nia, p„gube∫te grav economia na ˛ ional„ ∫i Ói s„r„ce∫te pe cet„ ˛ eni. Cel mai recent exemplu Ón acest sens ar fi cadoul primit de primarul Bac„ului, Dumitru Sechelariu, c„ruia Guvernul i-a dat pe tav„ Œntreprinderea îLetea“ cu toate datoriile ∫terse, pe care o promisese Ónc„ dinainte de a se pronun ˛ a ∫i de a se publica anun ˛ ul de v‚nzare, pentru c„ se joac„ de-a anticorup ˛ ia, preciz‚nd c„ poate s„ solu ˛ ioneze aceast„ problem„ printr-o lege care transform„ declararea averilor Óntr-o formalitate lipsit„ de eficien ˛ „, actuala form„ reprezent‚nd un regres fa ˛ „ de cea anterioar„.

De ce P.S.D. este un partid malefic? Pentru c„ Rom‚nia a devenit ˛ ara proiectelor megalomane pe bani publici cu care liderii de ast„zi sper„ s„ r„m‚n„ Ón istorie sau s„-∫i trateze complexele. Un astfel de proiect este a∫a-zisul Muzeu de Art„ Contemporan„ pe care domnul N„stase dore∫te s„-l construiasc„ Óntr-o arip„ a Casei Poporului, cu pre ˛ ul a sute de miliarde de lei.

De ce P.S.D. este un partid malefic? Pentru c„ Guvernul P.S.D. folose∫te bugetul public ca pe propriul buzunar, pentru c„ liderii P.S.D. sfideaz„ cet„ ˛ enii, pentru c„ a transformat ˛ ara Óntr-un parc de v‚n„toare pentru domnul Adrian N„stase, pe m„sura preten ˛ iilor cinegetice ale lui Nicolae Ceau∫escu.

De ce P.S.D. este un partid malefic? Pentru c„ justi ˛ ia a devenit o anex„ a puterii politice Ón care rezultatele proceselor sunt previzibile Ón func ˛ ie de p„r ˛ ile implicate ∫i instruc ˛ iunile pe linie de partid care se dau Ón scris, cu ∫tampil„, la lumina zilei, pentru c„ Ón continuare men ˛ inem procurorul de tip sovietic, obi∫nuit s„ aresteze oameni care l-au criticat pe primul-ministru.

Iat„ doar c‚teva argumente Ón baza c„rora apreciem c„ declara ˛ iile liderului politic local din comuna Scoar ˛ a, cu ocazia alegerilor, potrivit c„rora P.S.D. este un partid

malefic reprezint„ cea mai bun„ ∫i realist„ constatare emis„ Ón Rom‚nia cu privire la partidul de guvern„m‚nt ∫i este cu at‚t mai important„ cu c‚t ea provine din interiorul acestui partid.

Con ˛ inutul acestei declara ˛ ii politice, argumentele pentru care P.S.D. este un partid malefic vor fi transmise candidatului P.S.D., nu ∫tiu dac„ a fost ales sau nu, Ón comuna Scoar ˛ a, pentru a Ón ˛ elege con ˛ inutul declara ˛ iei pe care a f„cut-o.

V„ mul ˛ umesc.

Andrei Ioan Chiliman

#79010

Declara ˛ ie politic„ referitoare la genera ˛ ia ’73 de la Drept, privatizarea Fabricii îLetea“, alegerile par ˛ iale ∫i presa interna ˛ ional„.

Mai zilele trecute, pre∫edintele Rom‚niei, Óncurajat probabil de prezen ˛ a unor mult mai tradi ˛ ionale ∫i agreabile cuno∫tin ˛ e venite de la Moscova, a c„zut brusc Ón nostalgia tinere ˛ ii sale marxist-leniniste ∫i i-a explicat frontal cum st„ treaba cu îamestecul Ón treburile noastre interne“ reprezentantului celui mai puternic aliat al Rom‚niei din toat„ istoria sa, ambasadorului Statelor Unite. Domnul pre∫edinte Iliescu se referea la problema corup ˛ iei din Rom‚nia, sf„tuindu-l pe trimisul poporului american la noi s„ nu se amestece Ón probleme care nu Ól privesc ∫i pe care noi, adic„ guvernarea P.S.D. ∫tim s„ le administr„m ∫i singuri. Cum ∫tim noi s„ le administr„m? P„i s„ lu„m din Ónt‚mplare c‚teva r‚nduri din pres„, la voia Ónt‚mpl„rii: îSo ˛ iile ale∫ilor locali, angajate la Gold Corporation“, îDerog„rile, doar Ón interesul Guvernului“, îP.S.D. se plimb„ cu corup ˛ ia Ón gur„“, îP.S.D. — acuzat de mit„ electoral„“, îAdministra ˛ ia public„ — focarul corup ˛ iei din Rom‚nia pesedist„“. O adev„rat„ mostr„ de contorsionare verbal„ a fost explica ˛ ia domnului Cozmin Gu∫„ de ieri sear„ referitoare la Óndemnurile electorale ilegale ale celebrului baron Mischie, pentru care st„m Ón loc, ne facem cruce ∫i spunem: îPiei, drace!“

La Bac„u, dup„ incendiile de la Letea, monopolul h‚rtiei de ziar din Rom‚nia a ajuns P.S.D.-ist ∫i presa poate Ón sf‚r∫it s„ r„sufle u∫urat„: e liber„ s„ tip„reasc„ P.S.D.-ist! Sau, ca s„-l parafraz„m pe domnul Gu∫„, managerii de ziar P.S.D. vor putea s„ ob ˛ in„ mai repede h‚rtie pentru c„ se vor putea mai repede... informa (sic!) prin telefon la colegii de partid despre produc ˛ ia de la Letea! Despre legea anticorup ˛ ie, vorba unui celebru jurnalist, numai de bine, avem doi demisionari, ambii din opozi ˛ ie, iar pentru parlamentarii P.S.D. se preg„tesc derog„rile sau, cum mai normal i se p„rea cuiva, trecerea afacerilor pe numele so ˛ iei, copiilor sau al finilor. Declara ˛ iile amenin ˛ „toare ∫i categorice, ap„rute Ón toat„ mass-media, ale ministrului Cozm‚nc„ referitoare la raritatea derog„rilor care se vor acorda doar Ón interesul Guvernului nu fac dec‚t s„ Óncerce (zadarnic) s„ stopeze avalan∫a de cereri de derog„ri ale baronilor pesedi∫ti c„tre conducerea de partid ∫i de stat pe care o vor cople∫i, f„c‚nd praf astfel ∫i pu ˛ ina imagine anticorup ˛ ie construit„ cu at‚ta trud„ de domnul D‚ncu. Œntre timp, dac„ citim cazul Ro∫ia Montan„ sau declara ˛ ia domnului Vadim Tudor care-∫i las„ fi ˛ uica feti ˛ elor Domniei sale, ne l„murim de efectul zero al legii anticorup ˛ ie P.S.D., care

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/23.V.2003 abund„ Ón incompatibilit„ ˛ i pentru o parte dintre demnitarii ∫i func ˛ ionarii statului, unele dintre ele cre‚nd discrimin„ri perverse Óntre indivizii societ„ ˛ ii, dar l„s‚nd complet descoperit aspectul conflictului de interese, mult mai important de reglementat. C‚t despre sanc ˛ iuni ∫i pedepse Ón cazul Ónc„lc„rii Ón vreun fel a legii anticorup ˛ ie de c„tre demnitari, alt mogul din P.S.D. spunea: îDumnezeu s„-i pedepseasc„!“

Œntre timp, slav„ Domnului, domnul Igor Ivanov a semnat tratatul ∫i a plecat vesel ∫i cu tezaurul bine mersi Ón buzunar; ca un f„cut, brusc, domnul pre∫edinte s-a Ómp„cat cu domnul Guest, ba a mai ∫i acceptat criticile senatorilor americani din Comisia de politici externe ∫i s-a n„pustit Ónc„ o dat„, desigur doar Óntr-un discurs ˛ inut pe la Suceava, asupra baronilor corup ˛ i. Prea t‚rziu Óns„; ziarul Le Monde anun ˛ a: îCorup ˛ ia din Rom‚nia, obsesie na ˛ ional„“ ∫i concluziona c„ Ón absen ˛ a unei perspective europene, Rom‚nia risc„ s„ sucombe din nou Ón fa ˛ a tenta ˛ iei unui regim de m‚n„ forte, care ar putea anula fragilul progres democratic al ˛ „rii. La asta s„ se fi referit oare ∫i Ziarul financiar atunci c‚nd titra îGenera ˛ ia ’73 de la Drept a preluat puterea Ón stat?“, v„z‚ndu-l pe domnul D‚ncu cum raporta destins ∫i sur‚z„tor c‚∫tigarea Ón propor ˛ ie de 100% a alegerilor par ˛ iale de c„tre P.S.D. A∫ zice c„ da.

Gheorghe-Eugen Nicol„escu

#83212

## Declara ˛ ie politic„

Rom‚nia este ultima din Europa Ón ceea ce prive∫te integrarea european„, Ón Óndeplinirea condi ˛ iilor impuse ∫i cerute de ˛ „rile membre ale Uniunii Europeane.

Guvernul lui Adrian N„stase este incapabil s„ Ón ˛ eleag„ c„ procesul de integrare european„ Ónseamn„, printre altele, renun ˛ area la n„ravurile partidului—stat: corup ˛ ia ∫i Óncurajarea unui sistem mafiot de conducere a ˛ „rii, func ˛ ionarea corect„ a institu ˛ iilor statului, independen ˛ a politic„ a magistra ˛ ilor ∫i absen ˛ a imixtiunilor politicului Ón activitatea justi ˛ iei.

Faptul c„ acest Guvern este neputincios, dar mai ales neserios Ón lupta Ómpotriva corup ˛ iei a ajuns s„ Óngrijoreze oficialit„ ˛ ile interna ˛ ionale, care se chinuie s„ conving„ guvernan ˛ ii c„ trebuie s„ adopte m„suri reale ∫i s„ nu mai mimeze ac ˛ iuni sterile.

Ce poate a∫tepta cet„ ˛ eanul rom‚n de la un guvern care nu face nimic din ceea ce trebuie?

Acest Guvern ia ap„rarea baronilor locali ∫i este incapabil s„ dispun„ m„suri de Óndep„rtare din r‚ndurile sale a celor pe care presa ∫i popula ˛ ia Ói reclam„ ca fiind corup ˛ i ∫i clien ˛ i politici.

Guvernul lui Adrian N„stase este incapabil s„ produc„ programe ∫i proiecte realiste, care s„ aduc„ Ón via ˛ a Rom‚niei o reform„ efectiv„, o schimbare structural„ a economiei ∫i care s„ ne garanteze c„ putem spera Óntr-o economie de pia ˛ „ func ˛ ional„.

Adev„rul este c„ posibilitatea de a avea un drum economico-social eficient este din ce Ón ce mai mult un vis, o iluzie ∫i Guvernul nu d„ dovad„ de responsabilitate, r„spundere ∫i competen ˛ „.

## Declara ˛ ie politic„

Problema facturilor de Óntre ˛ inere trebuie s„ stea de acum Ón aten ˛ ia autorit„ ˛ ilor locale ∫i centrale, dup„ dou„ ierni care au sem„nat panic„ Ón r‚ndul cet„ ˛ enilor, unii dintre ei fiind ∫i ast„zi datori.

Numai c„ modalitatea de a privi rezolvarea are nevoie de competen ˛ „, de r„spundere ∫i de acceptare a schimb„rii mentalit„ ˛ ii.

Nu se mai poate asigura energia termic„ Ón regimul centralizat cultivat de comunism pentru a ne pune pe to ˛ i Ón acelea∫i condi ˛ ii de disperare a egalitarismului stupid.

Solu ˛ ionarea furniz„rii energiei termice Ón regim de central„ de bloc, de scar„ sau de apartament trebuie s„ fie principala alternativ„ la actualul sistem ineficient, generator de pierderi ∫i de tarife foarte mari.

Constat„m c„ Ministerul Administra ˛ iei Publice Locale, al„turi de alte ministere, a propus Executivului o hot„r‚re pentru aprobarea normelor metodologice privind organizarea ∫i func ˛ ionarea asocia ˛ iilor de proprietari, la fel de comunist„ precum sunt conduc„torii ministerului.

Ministrul Cozm‚nc„ nu poate uita c„ statul-partid trebuie s„ controleze tot, s„ intre Ón via ˛ a intim„ a oamenilor, s„ ia din buzunarul oamenilor f„r„ discern„m‚nt, s„ violeze dreptul de proprietate.

Exemplul cras este acela prin care cet„ ˛ enilor care s-au debran∫at ∫i au centrale proprii sunt obliga ˛ i s„ pl„teasc„ cote-p„r ˛ i din c„ldura pe care o fac ˛ evile din sistemul centralizat, o abera ˛ ie care urm„re∫te descurajarea ob ˛ inerii libert„ ˛ ii individuale Ón asigurarea agentului termic ∫i manipularea pentru a r„m‚ne Óntr-un sistem centralizat.

Min ˛ i bolnave puteau Ónchipui o asemenea interpretare a realit„ ˛ ii ∫i de aceea este nevoie ca imediat normele s„ fie retrase ∫i s„ se elaboreze o alt„ hot„r‚re de guvern.

Apreciez c„ se impune o dezbatere public„ cu organiza ˛ iile neguvernamentale, asocia ˛ iile de proprietari ∫i locatari, cu speciali∫ti ∫i organisme care ap„r„ drepturile cet„ ˛ enilor.

Primul-ministru trebuie s„ ia o atitudine ferm„ Ómpotriva Óngr„dirii drepturilor de proprietate, a celor de ini ˛ iativ„ ∫i op ˛ iune personal„ Ón leg„tur„ cu asigurarea propriilor condi ˛ ii de via ˛ „.

Puiu Ha∫otti

#87029

Declara ˛ ie politic„ – îRomanul promisiunilor nerespectate de Adrian N„stase – capitolul al treilea: hemoragia ordonan ˛ elor de urgen ˛ „“.

Œn campania electoral„ din anul 2000, una dintre îgogo∫ile“ electorale ale actualului partid de guvern„m‚nt a fost reducerea ordonan ˛ elor de urgen ˛ „. Discursurile P.D.S.R. de atunci Ónso ˛ eau Óngrijorarea ar„tat„ de liderul s„u, Adrian N„stase, timp de patru ani de opozi ˛ ie, fa ˛ „ de num„rul prea mare de ordonan ˛ e de urgen ˛ „ emise de fosta putere.

Pentru a remedia aceast„ anomalie a sistemului legislativ rom‚nesc, domnul Adrian N„stase, proasp„t uns Ón func ˛ ia de prim-ministru al Rom‚niei, se angaja Ón plenul reunit al Parlamentului ∫i Ón fa ˛ a cet„ ˛ enilor c„ se vor face toate eforturile pentru a respecta îrolul Parlamentului de centru fundamental al vie ˛ ii politice ∫i al democra ˛ iei constitu ˛ ionale“ ∫i pentru a elimina îimixtiunile din partea puterii executive“.

Ca ∫i cum inten ˛ iile premierului nu ar fi fost suficiente, avalan∫a promisiunilor pesediste a continuat. Œn programul de guvernare, actualul Cabinet promitea îrestabilirea raporturilor constitu ˛ ionale Óntre Parlament ∫i Guvern ∫i respectarea cu stricte ˛ e a dispozi ˛ iilor constitu ˛ ionale

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/23.V.2003 referitoare la competen ˛ a Executivului de a adopta ordonan ˛ e ∫i ordonan ˛ e de urgen ˛ „“.

Cu toate c„ au avut la Óndem‚n„ toate p‚rghiile ∫i mijloacele pentru diminuarea num„rului de ordonan ˛ e de urgen ˛ „, actualii guvernan ˛ i ∫i Ón special premierul nu s-au ˛ inut de cuv‚nt. Ca ∫i Ón alte domenii, inten ˛ iile premierului au fost false: cu girul Domniei sale, Guvernul pe care Ól conduce a emis p‚n„ Ón aprilie 2003 un num„r de 435 de ordonan ˛ e de urgen ˛ „, ceea ce reprezint„ un adev„rat record negativ Ón istoria constitu ˛ ional„ ∫i parlamentar„ a Rom‚niei, ∫i oricum de dou„ ori mai mult dec‚t num„rul de ordonan ˛ e de urgen ˛ „ emise de fosta putere Ón doi ani ∫i patru luni de guvernare! M„ Óntreb, oare la ce cifr„ va ajunge infla ˛ ia ordonan ˛ elor de urgen ˛ „ p‚n„ Ón 2004?

Actualul Guvern a folosit ∫i folose∫te abuziv delegarea legislativ„, transform‚nd-o Ón boala cronic„ a sistemului parlamentar rom‚nesc, cu toate c„ primul-ministru Adrian N„stase ne asigura Ón discursul de Ónvestitur„ c„ îinstitu ˛ ia deleg„rii legislative va fi folosit„ de Guvern Ón limitele stricte ale prevederilor constitu ˛ ionale“.

A ˛ i vrut, domnule prim-ministru, s„ vindeca ˛ i doar la nivel declarativ rana provocat„ de num„rul mare de ordonan ˛ e de urgen ˛ „ ale fostei puteri ∫i a ˛ i provocat, Ón schimb, o adev„rat„ hemoragie care destabilizeaz„ raporturile constitu ˛ ionale dintre puterile statului.

A ˛ i avut o nou„ ∫ans„ s„ v„ respecta ˛ i promisiunile pe care a ˛ i ratat-o, a∫a cum v„ doresc s„ se Ónt‚mple Ón 2004, tocmai pentru a nu mai promite Ón fa ˛ a cet„ ˛ enilor ceea ce nu pute ˛ i face.

Grigore Emil R„dulescu

#89994

## Domnule pre∫edinte,

## Stima ˛ i colegi,

Œn declara ˛ ia mea de ast„zi vreau s„ v„ aduc la cuno∫tin ˛ „ umilin ˛ a ce o suport„ rom‚nii ∫i starea de nervozitate de la por ˛ ile ambasadelor.

Rom‚nii care vor s„ c‚∫tige un ban cinstit Ón str„in„tate trebuie s„ se obi∫nuiasc„ s„ stea la cozi pentru procurarea vizei de munc„ sau pentru autentificarea diverselor acte.

Œn ultima vreme, Ónghesuiala cea mai mare este la Oficiul pentru Migra ˛ ia For ˛ ei de Munc„ – O.M.F.M. ∫i la ambasadele ˛ „rilor de unde ferici ˛ ii selec ˛ iona ˛ i trebuie s„ primeasc„ permisul de munc„. Œntr-un clasament al celor mai c„utate ambasade str„ine din Bucure∫ti, primul loc este ocupat de cea a Spaniei, urm‚nd Italia, Portugalia ∫i Germania.

Anun ˛ area selec ˛ iilor ∫i preselec ˛ iilor pentru munc„ Ón str„in„tate sf‚r∫e∫te adesea cu busculade Ón fa ˛ a O.M.F.M. Oamenii se pl‚ng de umilin ˛ ele la care sunt supu∫i Ón nesf‚r∫itele a∫tept„ri Ón fa ˛ a ambasadelor ∫i consulatelor str„ine.

Ob ˛ inerea acestei vize a devenit un calvar, programul cu publicul este foarte scurt, formalit„ ˛ ile sunt greoaie ∫i oamenii trebuie s„ vin„ multe zile la r‚nd — de∫i sunt sosi ˛ i Ón Bucure∫ti din toate col ˛ urile ˛ „rii. La 35-40° Celsius la umbr„ asfaltul Óncepe s„ frig„, dar func ˛ ionarii din interiorul consulatelor nu dau nici un semn c„ le-ar p„sa c‚t de c‚t de cei de afar„ ∫i-∫i v„d lento-lento de treab„. Nu conteaz„ c„ la coad„ sunt asisten ˛ i medicali, oameni cu carte. Toat„ lumea trebuie s„ pl„teasc„ pentru p„catul de a fi rom‚n.

Ca atare, nu se Ónmul ˛ esc nici ghi∫eele, nici func ˛ ionarii. Cei de la coad„ spun c„ singurul lucru care te poate salva din supliciul func ˛ ionarilor este un ban bun dat unde trebuie.

Nimeni nu risc„ s„ fac„ o anchet„ ce ar putea da na∫tere unui incident diplomatic.

Nici prin cap nu-i trece cuiva s„ reclame. La asemenea Óndemnuri, de regul„ ˛ i se r„spunde: îCui s„ te pl‚ngi? Unde s„ te duci? Nu vede ˛ i ce-i aici, c„ to ˛ i sunt m‚n„-n m‚n„?“

Statul rom‚n nu-i protejeaz„ Ón nici un fel, nimeni nu se sesizeaz„ de nimic, iar rom‚nii continu„ s„ fie umili ˛ i ∫i trata ˛ i ca oameni de categoria a doua, chit c„ nu sunt cu nimic mai pro∫ti sau mai pu ˛ in Ónv„ ˛ a ˛ i dec‚t cei din ˛ ara Ón care vor s„ ajung„.

Oric‚te asigur„ri se dau la nivel diplomatic ∫i oric‚te promisiuni s-ar face, exist„ temerea c„ ∫i dup„ ce vom intra Ón U.E. situa ˛ ia nu se va schimba o bun„ bucat„ de vreme.

Iosif Arma∫

#92470

## Domnule pre∫edinte,

Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,

V„ rog s„-mi permite ˛ i s„ trec Ón revist„ c‚teva evenimente desf„∫urate la mijlocul lunii mai, Ón ani diferi ˛ i, care, de-a lungul timpului, ne-au marcat Óntr-un fel sau altul istoria.

La 12 mai 1848, acum 155 de ani, sub puternica impresie a Adun„rii de la Blaj, revolu ˛ ionarii moldoveni emigra ˛ i l-au Óns„rcinat pe Mihail Kog„lniceanu s„ redacteze un program-leg„m‚nt, la Bra∫ov, intitulat îPrin ˛ ipiile noastre pentru reformarea patriei“. Programul, alc„tuit Ón ∫ase puncte, cuprindea, printre altele, dezideratul unirii Moldovei cu fi ara Rom‚neasc„ îÓntr-un singur stat neat‚rnat rom‚nesc“. Documentul purta 14 semn„turi, iar ideile cuprinse aici ∫i-au g„sit continuarea Ón îProiectul de Constitu ˛ iune pentru Moldova“, redactat tot de Mihail Kog„lniceanu.

La 12 mai 1945, acum 58 de ani, armata rom‚n„ Ó∫i Óncheia, dup„ 260 de zile de lupt„, participarea, al„turi de Na ˛ iunile Unite, la ob ˛ inerea victoriei finale asupra Germaniei naziste. Œn cele nou„ luni, efectivele militare angajate Ón lupte s-au ridicat la aproape 540.000 de combatan ˛ i, pierderile armatei rom‚ne ridic‚ndu-se la aproximativ 169.000 de mor ˛ i, r„ni ˛ i ∫i disp„ru ˛ i. Cu toate acestea, dup„ cum se ∫tie, Rom‚niei i s-a refuzat statutul de ˛ ar„ victorioas„, participant„ la r„zboiul antihitlerist, fiind obligat„ s„ pl„teasc„ importante desp„gubiri de r„zboi.

La 13 mai 1955, acum 48 de ani, are loc la Var∫ovia Conferin ˛ a statelor socialiste europene, cu participarea primilor-mini∫tri, mini∫trilor de externe ∫i ai ap„r„rii din Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, R.D.German„, Polonia, Rom‚nia, Ungaria ∫i U.R.S.S. China a avut, la aceast„ conferin ˛ „, statutul de observator. Semnarea Tratatului de prietenie, colaborare ∫i asisten ˛ „ mutual„ (Tratatul de la Var∫ovia) s-a f„cut pe 20 de ani, iar documentul prevedea crearea unui Comandament unificat al for ˛ elor armate ale statelor semnatare ∫i a unui Comitet Politic Consultativ. Ultima dat„ a fost reÓnnoit, tot la Var∫ovia, la 26 aprilie 1985. La Praga, la 1 iulie 1991, pre∫edintele Ion Iliescu semneaz„, din partea Rom‚niei, Protocolul de Óncetare a valabilit„ ˛ ii Tratatului de la Var∫ovia.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/23.V.2003 La 14 mai 1968 are loc vizita oficial„ Ón Rom‚nia a pre∫edintelui Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle, prima vizit„ a unui ∫ef de stat vest-european Ón ˛ ara noastr„.

Cu permisiunea dumneavoastr„ voi Óncheia acest periplu istoric prin a v„ reaminti c„, la 12 mai 1943, acum 60 de ani, au fost finalizate lucr„rile de construc ˛ ie ale Pentagonului, cea mai mare cl„dire administrativ„ din lume, f„r„ Óndoial„ una din cl„dirile emblematice ale omenirii. Primele planuri de construc ˛ ie a Departamentului Ap„r„rii S.U.A. au ap„rut Ón 1941; proiectul ini ˛ ial prevedea construirea unei cl„diri cu cinci laturi ∫i cinci niveluri, cu acces la cinci magistrale auto, cu o suprafa ˛ „ util„ de aproximativ cinci milioane de metri p„tra ˛ i. Planurile au fost apoi modificate, dup„ atacul japonez de la Pearl Harbor, din decembrie 1941, suprafa ˛ a util„ fiind sporit„.

La construirea acestei cl„diri s-au dislocat cinci milioane de metri cubi de p„m‚nt ∫i s-au folosit 680.000 de tone de nisip, peste 41.000 de st‚lpi de beton ∫i 435.000 de metri cubi de beton, costul total al lucr„rilor ridic‚ndu-se la aproximativ 83 de milioane de dolari. Lucr„rile au fost finalizate la 12 ianuarie 1943, iar personalul administrativ s-a mutat Ón noul sediu la 12 mai 1943, c‚nd a avut loc inaugurarea oficial„ a cl„dirii. Œn 1992, cl„direa Pentagonului a fost declarat„ monument istoric ∫i a beneficiat de un amplu proces de renovare. O parte a Pentagonului a fost puternic avariat„ Ón urma atacului terorist din 11 septembrie 2001, c‚nd au fost uci∫i 189 de func ˛ ionari ai Departamentului Ap„r„rii.

V„ mul ˛ umesc pentru aten ˛ ie.

Ioan Miclea

#96417

Declara ˛ ie politic„

îPauzele lungi ∫i dese, cheia marilor succese! (Folclor chiulangiu)“

Poate c„ interven ˛ ia mea de ast„zi va ∫oca pe mul ˛ i dintre dumneavoastr„, dar m„ v„d silit s„ o fac deoarece problemele ce urmeaz„ s„ vi le prezint ˛ in de bun„starea prezent„ ∫i viitoare a na ˛ iunii noastre.

Concret, vreau s„ m„ refer la aceste vacan ˛ e for ˛ ate, lungi ∫i p„guboase pe care Guvernul P.S.D. ni le tot acord„.

Aparent, nu ar fi nimic r„u Ón ele, dac„ scopul lor nu ar fi unul meschin, ascuns. S„pt„m‚nile acestea de concediu for ˛ at, de prim„var„, apoi de var„ ∫i de iarn„, aduc mari pagube economiei ˛ „rii ∫i, mai ales, veniturilor popula ˛ iei.

Convingerea mea ferm„ este c„ aceste concedii au o tent„ populist„. Guvernul vrea s„ fac„ îpace“ cu masa de salaria ˛ i c„rora, neput‚ndu-le m„ri salariile, le d„ zile libere.

Consecin ˛ a acestui fapt este aceea c„, pe timpul acestor vacan ˛ e, nu se produce, economia stagneaz„ contractele, mai ales cele cu str„in„tatea, se deruleaz„ greu, angaja ˛ ilor nu li se poate asigura o cre∫tere real„ a salariilor etc.

Fenomenul concediilor inutile Ón ˛ ara noastr„ a Ónceput, de fapt, prin anii ’90, c‚nd F.S.N. (predecesorul P.D.S.R.), printr-un guvern absolut iresponsabil, a decretat ziua de s‚mb„t„ ca zi nelucr„toare. Noi ie∫eam atunci dintr-o economie s„r„cit„ ∫i vl„guit„, iar pentru a ne redresa trebuia, Ón primul r‚nd, mult„ munc„. ™i un guvern iresponsabil nu g„se∫te o alt„ modalitate de a ne redresa dec‚t scurt‚nd s„pt„m‚na de lucru. Scurtarea s„pt„m‚nii de lucru este, Óntr-adev„r, un fenomen specific

societ„ ˛ ii capitaliste, dar el este folosit ca o supap„ economic„ pentru a diminua ceea ce Óndeob∫te denumim supraproduc ˛ ia de m„rfuri. Noi avem nevoie de scurtarea s„pt„m‚nii de lucru? Nicidecum! Ba dimpotriv„.

Grav mi se pare faptul c„ guvernele ce l-au succedat pe cel din anii ’90 au p„strat acest anacronism economic, ajung‚nd ca actualul guvern s„ ne tot scurteze timpul afectat muncii, iar apoi s„ se pl‚ng„ c„ a mo∫tenit o situa ˛ ie economic„ dramatic„ ∫i c„ redresarea ei nu se poate face dec‚t Ón timp. Prin men ˛ inerea s„pt„m‚nii de lucru scurte, prin acordarea de vacan ˛ e for ˛ ate, Guvernul nu face altceva dec‚t s„ prelungeasc„ o tranzi ˛ ie dureroas„ ∫i grea, pe care o resimt Ón primul r‚nd cei care ar vrea s„ lucreze, dar nu sunt l„sa ˛ i.

™i acum a∫ dori s„ m„ refer, concret, la acest 1 Mai, ziua interna ˛ ional„ a muncii. F„r„ doar ∫i poate c„ are o anumit„ semnifica ˛ ie interna ˛ ional„. F„r„ doar ∫i poate c„ aceast„ s„rb„toare este a celor mul ˛ i ∫i, de ce s„ nu o spunem, a celor nevoia∫i. Dar nu Ón ˛ eleg de ce, dac„ este o s„rb„toare Ón care cinstim munca, trebuie s„ stagn„m nu una, ci dou„ zile. P„i nu este ∫i o zi mondial„ a mediului, a persoanelor Ón v‚rst„, a s„n„t„ ˛ ii, a luptei Ómpotriva cancerului, a ecologiei, a copilului, a Ónv„ ˛ „torului etc., etc.?! Dac„ ar trebui s„ le s„rb„torim pe fiecare nu ne-ar ajunge zilele dintr-un an. ™i atunci, se pune fireasca Óntrebare, cine mai munce∫te?

Dac„, de exemplu, un patron, care are Ón derulare un important contract de furnizare, ar fi vrut s„-∫i aduc„ oamenii la lucru (bineÓn ˛ eles de comun acord cu ei sau cu sindicatul) de 1 Mai, pentru a-∫i putea respecta angajamentele asumate, risc„ s„ pl„teasc„ o amend„ de 100.000.000 lei sau s„ acorde liber salaria ˛ ilor Óntr-o alt„ zi. Grozav„ afacere! Grozav mod de a dezvolta ∫i redresa aceast„ ∫ubred„ economie rom‚neasc„!

Dac„ analiz„m atent substratul acord„rii acestor vacan ˛ e for ˛ ate vom descoperi u∫or c„ de ele profit„ doar salaria ˛ ii bugetari. Vorba aceea, ei muncesc sau stau, salariul le merge! Tragedia este c„ ace∫ti bugetari nu produc P.I.B., nu produc bunuri cu valoare ad„ugat„, nu satisfac material, comensurabil, necesit„ ˛ ile economiei.

Cei care fac Óns„ acest lucru, salaria ˛ ii din societ„ ˛ ile productive, Ón loc s„ produc„, s„ dezvolte economia, s„ devin„ competitivi pe pia ˛ „, stau for ˛ at. Datorit„ acestor concedii for ˛ ate, patronii nu Ó∫i pot respecta, Óntr-o m„sur„ mai mic„ sau mai mare, angajamentele de m„rire a salariilor, lucru ce va duce, mai devreme sau mai t‚rziu, la convulsii sociale.

™i, Ón sf‚r∫it, aceste concedii for ˛ ate aduc o mare pagub„ comer ˛ ului ∫i, pe aceast„ cale, consumatorilor. Œn zilele Ón care Óntreaga economie rom‚neasc„ este paralizat„, datorit„ unei decizii guvernamentale absolut iresponsabile, omul de r‚nd nu are de unde cump„ra bunurile de strict„ necesitate, deoarece brut„riile, fabricile de lapte, abatoarele ∫i a∫a mai departe nu lucreaz„.

Œn ˛ „ri serioase, cu economie bine a∫ezat„, dezvoltat„ ∫i structurat„, cu guverne responsabile, oprirea produc ˛ iei numai pentru o or„ produce tragedii. Guvernul care nu a putut gestiona un conflict care a declan∫at un asemenea fenomen demisioneaz„, se fac noi alegeri etc., etc.

Dar la noi? Guvernul este bine mersi, d„ vacan ˛ e Óntr-o veselie, economia noastr„ se pr„bu∫e∫te cu fiecare zi ce trece, iar partidul de guvern„m‚nt are Óndr„zneala s„ clameze, pe toate canalele mass-media, c„ Ón Rom‚nia este mult mai bine, c„ popula ˛ ia ˛ „rii este mult mai satisf„cut„, c„ salariul cre∫te (adev„rat, cre∫te

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/23.V.2003 artificial, deoarece orice m„sur„ de cre∫tere a salariului atrage automat dup„ sine cre∫terea impozitelor, a taxelor ∫i a pre ˛ urilor pe pia ˛ „), c„ lumea este mai fericit„ ∫i c„ ei vor fi vota ˛ i, musai, neap„rat, ∫i Ón 2004, deoarece poporul rom‚n nu-∫i mai Óncape Ón piele de at‚ta fericire pesederist„!

Concluzia mea este c„ economia, ca multe alte sectoare de activitate din Rom‚nia, este prost gestionat„ ∫i condus„. M„surile sunt prost concepute, dovada este ∫i acest fapt al promov„rii nemuncii ca politic„ de stat.

V„ mul ˛ umesc pentru aten ˛ ie.

Cornel ™tirbe ˛

#103117

## Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Reamintesc c„ asear„ am r„mas la amendamentul nr. 6 din amendamentele respinse, respectiv pct. 12, ∫i s-a solicitat ca dup„ pct. 12 s„ se introduc„ un nou punct, pct. 12.1, prin care s„ se prevad„ abrogarea dispozi ˛ iilor prev„zute la art. 19 alin. 2 ∫i 3. S-au exprimat aici opinii pro ∫i contra, respectivul amendament a fost sus ˛ inut de domnul Boc ∫i Ón replic„ domnul pre∫edinte al comisiei, domnul profesor Neagu, a motivat, cum de altfel este ∫i motivarea adus„ ca argument pentru respingerea amendamentului.

Noi sus ˛ inem c„, cu toate aceste preciz„ri, este necesar sau, Ón m„sura Ón care dorim s„ schimb„m ceva Ón acest sens, s-ar impune abrogarea dispozi ˛ iilor art. 19 alin. 2 ∫i 3, aceasta nepresupun‚nd c„ judec„torii sau completele civile nu pot s„ suspende, Ón situa ˛ ia Ón care nu exist„ suficiente elemente pentru a judeca, nu pot s„ suspende ac ˛ iunea civil„ p‚n„ la finalizarea procesului penal. Cam a∫a a fost prezentat„ situa ˛ ia de domnul profesor Neagu. Credem c„ abrogarea nu impune aceast„ solu ˛ ie ∫i instan ˛ ele civile pot suspenda Ón anumite situa ˛ ii Ón care nu au elementele sau prejudiciile sunt cauzate, sunt legate de fapta penal„.

Mai aduc un argument Ón acest sens. Cred c„ prin men ˛ inerea acestei dispozi ˛ ii, alineatele articolului 19, se realizeaz„ de fapt o ierarhizare a instan ˛ elor, respectiv a

judec„torilor, instan ˛ a penal„ fiind superioar„, din prevederea legal„ fa ˛ „ de instan ˛ a civil„.

Œn plus, a∫ mai aduce un argument, argumentul c„ exist„ Ón Europa, cel pu ˛ in nu cunosc Óntreaga situa ˛ ie a ˛ „rilor din Uniunea European„, dar sigur Ón Germania ∫i Benelux, situa ˛ ia se prezint„ Ón acest mod, nu a∫a cum exist„ la noi.

Sigur, ar mai fi ∫i argumente de ordin practic, dac„ dori ˛ i, f„r„ a politiza ∫i a intra Óntr-o dezbatere pe aceast„ tem„ mai larg„, cred c„ unele activit„ ˛ i, s„ spunem care s-au derulat Ón Rom‚nia, m„ refer aici la F.N.I., Banca de Scont ∫i Banca de Investi ˛ ii, Ón situa ˛ ia Ón care ac ˛ iunea civil„ de recuperare a banilor se desf„∫ura separat, era posibil s„ nu ajungem Ón stadiul Ón care s-au blocat conturile omului de afaceri Ovidiu V‚ntu doar c‚nd nu mai era nimic Ón ele.

Deci sigur c„ nu resping Óntru totul argumentele pentru men ˛ inerea acestor articole, dar cred c„ putem Óncerca ∫i cred c„ este o solu ˛ ie mai bun„ aceasta a schimb„rii, respectiv a abrog„rii alin. 2 ∫i 3 ale art. 19 din Codul de procedur„ penal„.

Ovidiu Cameliu Petrescu

#105624

Stima ˛ i colegi,

V„ rog s„ lua ˛ i loc, vom proceda la vot. S-a propus eliminarea unor texte, deci supunem la vot aceast„ variant„ de eliminare cu prioritate. V„ reamintesc faptul c„ nici comisia, nici ini ˛ iatorul, Ministerul Justi ˛ iei, nu agreeaz„ aceast„ solu ˛ ie.

Deci cine este pentru solu ˛ ia propus„ de domnul Boc? Num„ra ˛ i! 6 voturi, insuficient pentru adoptare.

Cine este pentru varianta comisiei? Mul ˛ umesc.

Voturi contra? Sunt 3 voturi contra.

Ab ˛ ineri? O ab ˛ inere.

Trecem la pozi ˛ ia 14 din raport. Sunt obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat„ varianta comisiei.

Pozi ˛ ia 15. Obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat„ varianta comisiei.

Pozi ˛ ia 16, se propune eliminarea. Sunt obiec ˛ ii? Nu sunt obiec ˛ ii. Adoptat.

Pozi ˛ ia 17. Sunt obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat.

Pozi ˛ ia 18 — se propune eliminarea. Sunt obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat.

Pozi ˛ ia 19 — este propus„ o anumit„ modificare. Sunt obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat.

Pozi ˛ ia 20. Obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat.

Pozi ˛ ia 21. Obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat. Pozi ˛ ia 22. Obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat. Pozi ˛ ia 23. Obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat. Pozi ˛ ia 24. Obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat. Pozi ˛ ia 25. Obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat. Pozi ˛ ia 26. Obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat. Pozi ˛ ia 27. Obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat. Pozi ˛ ia 28. Obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat. Pozi ˛ ia 29. Obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat. Pozi ˛ ia 30. Obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat. Pozi ˛ ia 31. Obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat. Pozi ˛ ia 32. Obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat. Pozi ˛ ia 33. Obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat. Pozi ˛ ia 34. Obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat. Pozi ˛ ia 35. Obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat. Pozi ˛ ia 36. Obiec ˛ ii? Se introduce un text nou. Obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/23.V.2003 Pozi ˛ ia 37, se propune eliminarea. Obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat„ aceast„ variant„.

Pozi ˛ ia 38. Obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat.

Pozi ˛ ia 39. Obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat.

Pozi ˛ ia 40. Obiec ˛ ii? Nu sunt. Adoptat.

Pozi ˛ ia 41. Este o obiec ˛ ie.

Domnule Boc, ave ˛ i probabil un amendament, da? Da, pofti ˛ i!

Emil Boc

#107786

## Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Personal vreau s„ v„ felicit pentru modul cum a ˛ i ales s„ discut„m pe texte, fiind foarte clar de urm„rit acum amendamentele pe care le avem.

Deci la pagina 234 din raport, Ón cadrul amendamentelor respinse se spune acolo, dup„ pct. 38... se propune introducerea unui nou text, care devine 38[1] .

Acum, Ónainte de toate, a∫ vrea s„ men ˛ ionez faptul c„ punctul pe care noi Ól avem, pct. 41 de la num„rul curent, unde este un amendament formulat Ómpreun„ cu domnul ™tirbe ˛ ∫i cu domnul Stoica, care a fost admis, amendament potrivit c„ruia îmijloacele de prob„ ob ˛ inute Ón mod ilegal nu pot fi folosite Ón procesul penal“, ceea ce reprezint„ un progres substan ˛ ial ∫i o garan ˛ ie suplimentar„ a faptului c„ Ón procesul penal mijloacele de prob„ ilegale nu vor putea fi utilizate Ón nici o situa ˛ ie ∫i Ón nici o condi ˛ ie.

Acum amendamentul pe care-l propunem are urm„torul con ˛ inut: îMijloacele de prob„ prin care se constat„ elementele de fapt ce pot interveni ca probe sunt: declara ˛ iile Ónvinuitului sau ale inculpatului, declara ˛ iile p„r ˛ ii v„t„mate, ale p„r ˛ ii civile ∫i ale p„r ˛ ii responsabile civilmente, declara ˛ iile martorilor, ...“ — ∫i, aici, este noutatea — î... inclusiv ale poli ˛ i∫tilor sau agen ˛ ilor constatatori, Ónscrisurile, mijloacele materiale de prob„, constat„rile tehnico-∫tiin ˛ ifice, constat„rile medico-legale ∫i expertizele“.

De ce am propus acest amendament? Ap„rarea trebuie s„ aib„ posibilitatea de a adresa Óntreb„ri ∫i de a pune Ón discu ˛ ie credibilitatea afirma ˛ iilor agen ˛ ilor constatatori, pentru a nu se Ónc„lca principiul contradictorialit„ ˛ ii ∫i cel al egalit„ ˛ ii armelor Óntre ap„rare ∫i acuzare, prev„zute de art. 6 din Conven ˛ ia European„ a Drepturilor Omului.

Cu alte cuvinte, s„ existe posibilitatea ca Ón instan ˛ „ — declara ˛ iile, de exemplu ale agen ˛ ilor constatatori, ale organelor de poli ˛ ie cu ocazia suspend„rii, de exemplu, a unui carnet sau ridic„rii unui carnet de ∫ofer — s„ po ˛ i s„ adresezi asemenea Óntreb„ri agen ˛ ilor constatatori.

Deci din aceast„ perspectiv„ introducerea sintagmei potrivit c„reia îinclusiv ale poli ˛ i∫tilor sau agen ˛ ilor constatatori“ este Ón opinia noastr„ justificat„ ∫i se impune a fi inclus„ Ón Codul de procedur„ penal„. Evident, dac„ acest lucru va fi acceptat, ele — textele — se vor corela ∫i vor oferi garan ˛ ii suplimentare cet„ ˛ enilor, garan ˛ ii Ón sensul c„ nu orice declara ˛ ie ∫i orice afirma ˛ ie f„cut„ de c„tre agentul constatator ∫i consemnat„ Óntr-un procesverbal nu va mai putea fi comb„tut„. Ea va putea fi comb„tut„ la fel ca orice mijloc de prob„ — Ón instan ˛ „, prin Óntreb„ri — ∫i, cu alte cuvinte, agentul constatator nu va mai fi suveran, ci dimpotriv„, textul de lege va asigura o egalitate de tratament Óntre ap„rare ∫i acuzare, iar cet„ ˛ eanul va avea posibilitatea s„ se apere mult mai

bine fa ˛ „ de eventualele abuzuri pe care un agent constatator le-ar realiza la adresa sa.

V„ mul ˛ umesc.

Augustin Lucian Bolca∫

#112588

Domnule pre∫edinte, am Ón ˛ eles c„ v-a ˛ i f„cut autocritica, pentru c„ a ˛ i dat mai Ónt‚i cuv‚ntul ini ˛ iatorului ∫i pre∫edintelui comisiei, Ónainte de a ne da cuv‚ntul nou„, ∫i eu v„ mul ˛ umesc pentru c„ a ˛ i revenit la practica normal„.

Œn ceea ce prive∫te amendamentul domnului Boc, Ól sus ˛ in, cu o completare. Problema combaterii acestui argument de c„tre colegul nostru, domnul general B„doiu, bun practician, de altfel, s-a bazat pe o afirmare a necesit„ ˛ ii existen ˛ ei acestui amendament. Pentru c„, Óntr-adev„r, practica, de mult„ vreme, Ón lipsa unui text, face ca, uneori, judec„torii s„ admit„ audierea agentului constatator pentru situa ˛ ii de fapt — v„ relev, numai Ón cazuri de accidente de circula ˛ ie agentul constatator ∫tie mai multe lucruri de fapt dec‚t se consemneaz„ normal Óntr-un proces-verbal — sau, la latitudinea judec„torului, s„ resping„ aceast„ audiere, consider‚nd-o inadmisibil„, Ón lipsa unui text.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/23.V.2003 Œn aceste condi ˛ ii, merg‚nd ∫i pe argumentul domnului general, eu cred c„ este necesar s„ existe un text care s„ permit„ judec„torului, atunci c‚nd consider„ necesar — ∫i aceasta este o apreciere normal„ a probelor din punctul de vedere al utilit„ ˛ ii — s„ audieze ∫i pe agentul constatator — ∫i, dac„-mi da ˛ i voie, fac propunerea aceasta comisiei, de l„rgire a acestui cadru — î∫i pe oricare persoan„ care a Óntocmit acte oficiale Ón cauz„“. Pentru c„ simplul fapt al existen ˛ ei actului oficial nu este suficient pentru l„muriri pe îcazuri pur de fapt“ Ón dosarul respectiv.

M„ declar pentru amendament, tocmai pentru c„ practica a sim ˛ it necesitatea acestor audieri ∫i tocmai pentru a da instrumentul legal folosirii lor, iar, pe de alt„ parte, pentru a opri abuzul de a se prevala de inexisten ˛ a unui text.

V„ mul ˛ umesc.

Ionel Olteanu

#116833

Domnule pre∫edinte,

Stima ˛ i colegi,

Cred c„ dezbaterea de ast„zi la Legea privind modificarea ∫i completarea Codului de procedur„ penal„ este o dezbatere care nu poate fi Ón nici un caz politizat„.

De aceea cred c„ o participare mai larg„, indiferent de apartenen ˛ a politic„, o participare responsabil„ la dezbateri, Ón raport de posibilit„ ˛ ile de ameliorare a textului, cred c„ este necesar„.

La obiect, referitor la amendamentul propus de domnul deputat Boc, vreau s„ spun c„ sus ˛ in acest amendament ∫i Ón raport de faptul c„ motivarea comisiei este insuficient„ — pentru a m„ exprima elegant.

Faptul c„ Ón motivarea respectiv„ se arat„, nici mai mult nici mai pu ˛ in, c„ textul n-ar fi necesar pentru c„ Ón sistemul din ˛ ara noastr„ agen ˛ ii constatatori Óntocmesc procese-verbale de constatare, pe care le semneaz„, ∫i care reprezint„ acte oficiale — probe scrise care se depun la dosarul instan ˛ ei —, nu reprezint„ o motivare conving„toare pentru a respinge un asemenea amendament. Avem nevoie de o consolidare a principiului contradictorialit„ ˛ ii Ón materie penal„, avem nevoie de asigurarea unei anumite egalit„ ˛ i de tratament — a∫anumita egalitate de arme Óntre ap„rare ∫i acuzare — ∫i, din aceast„ perspectiv„, un asemenea amendament cred c„ este necesar.

De ce s„ nu poat„ ap„r„torul s„ pun„ Ón cauz„ credibilitatea unui agent constatator, Ón condi ˛ iile Ón care agentul constatator este ∫i el om, poate gre∫i, poate fi Óntr-una dintre situa ˛ iile care s„-i poat„ afecta percep ˛ iile ∫i, de ce nu, obiectivitatea, Ón general?!

De aceea, m„ voi rezuma la aceste argumente, spun‚nd c„ sus ˛ in un asemenea amendament.

Permite ˛ i-mi, Ón c‚teva secunde, domnule pre∫edinte, s„ v„ rog totu∫i s„ reflecta ˛ i asupra oportunit„ ˛ ii de a dezbate ∫i amendamentul peste care s-a trecut prea u∫or, amendament care-mi apar ˛ ine, Ómpreun„ cu domnul C„∫unean, de la pct. 13, ∫i care se refer„ la art. 52.

A∫a cum spuneam, cred c„ dezbaterea acestei legi mult prea importante pentru societatea rom‚neasc„ merit„ o aten ˛ ie mai mare ∫i o r„bdare suficient„ pentru a vedea ∫i argumentele pro ∫i argumentele contra unei solu ˛ ii sau alteia.

V„ mul ˛ umesc.

Ion Neagu

#120899

## **Domnul Ion Neagu:**

Domnule pre∫edinte, Stima ˛ i colegi,

Exprim‚ndu-mi de la Ónceput aprecierea pe care o am fa ˛ „ de colegii mei care au luat cuv‚ntul ∫i au sus ˛ inut acest amendament, Óng„dui ˛ i-mi s„ m„ opresc asupra unor chestiuni care, zic eu, sunt de natur„ s„ l„mureasc„ aceast„ propunere.

Deci suntem la mijloace de prob„. Mijloacele de prob„ sunt mijloacele legale prin care se administreaz„ probele Ón procesul penal. Probele Ón procesul penal sunt elemente de fapt sau Ómprejur„ri cu relevan ˛ „ informativ„ asupra obiectului proba ˛ iunii. Art. 64 din Codul de procedur„ penal„ Ómi arat„ canalele legale prin care am voie, Óntr-un dosar penal, s„ administrez informa ˛ iile. Se dore∫te a se introduce Ón acest art. 64, care prevede sistemul limitativ al mijloacelor de prob„, declara ˛ iile poli ˛ i∫tilor sau ale agen ˛ ilor constatatori.

Vreau s„ spun c„ subiectul care a perceput o Ómprejurare, un element de fapt, vine ∫i-mi aduce informa ˛ ia printr-un canal legal, prev„zut expres Ón Codul de procedur„ penal„.

Œn cazul agen ˛ ilor constatatori care, _propriis sensibus,_ s-au Ónt‚lnit cu o anumit„ Ómprejurare, Óntocmesc procesverbal de constatare pe care-l Ónainteaz„, potrivit legii, organelor judiciare a se vedea art. 214, art. 215 din Codul de procedur„ penal„ ∫i altele. Œntocmesc acest proces-verbal, Ól trimit, cu valoarea unui mijloc de prob„,

pentru c„ sunt prinse aici. Dac„-l chem ∫i-l audiez tot pe acel agent constatator Ónseamn„ c„ percep ˛ ia domnului agent constatator are o dubl„ semnifica ˛ ie Ón procesul penal: este proces-verbal constatat ∫i este declara ˛ ie cu autonomie Ón sistemul mijloacelor de prob„. De ce nu este bine s„ admitem? Pentru c„, practic, ce ne-ar spune un poli ˛ ist sau agent constatator ar valora mai mult dec‚t declara ˛ ia oric„rui alt martor Ón procesul penal.

Deci un martor ocular vine, declar„ ∫i at‚t; poli ˛ istul Óntocme∫te proces-verbal — mijloc de prob„ —, Ól mai chem peste dou„ luni, mai d„ ∫i o declara ˛ ie — mijloc de prob„ — ∫i Óncarc dosarul cu mijloace de prob„ de la acela∫i agent perceptor.

Ceea ce spun colegii mei Ó∫i g„se∫te reglementare Ón cod. Este vorba, stima ˛ i ∫i aprecia ˛ i colegi Bolca∫, Boc ∫i ™tirbe ˛ , despre institu ˛ ia l„muririlor — cei care odat„ au Óntocmit acte vin s„-mi dea mie, organ judiciar, Ón plus ni∫te detalii; ∫i am l„muririle exper ˛ ilor, pentru c„ am chestiuni tehnice Ón raportul de expertiz„ pe care, cu toat„ erudi ˛ ia, priceperea, cultura mea, nu le Ón ˛ eleg, ∫i-l chem pe expert s„ m„ l„mureasc„. Œl pot chema ∫i pe agentul constatator, s„-i spun omului: îCe-ai vrut s„ spui Ón procesul-verbal Ón fraza a treia?“ ∫i m„ l„mure∫te.

Dar de aici ∫i p‚n„ a conferi acestor discu ˛ ii cu agentul constatator valoarea unui nou mijloc de prob„ este o mare distan ˛ „. Practic, am acorda, prin acest amendament, o mai mare credibilitate agen ˛ ilor constatatori — c„ i-am Óntreba o dat„ ∫i r„spund prin procesul-verbal, mai r„spund ∫i prin declara ˛ ie de cinci ori — dec‚t unor martori de total„ bun„-credin ˛ „, care au v„zut, au fost asculta ˛ i, au declarat ∫i au plecat.

Agentul constatator Ómi produce Ón dosar sau poli ˛ istul în“ mijloace de prob„ — unele prin procese-verbale — ∫i declara ˛ iile date c„, dac„ le prind Ón art. 64, le confer o valoare deosebit„ ∫i zic: îvezi proces-verbal — fila 20, vezi declara ˛ ia poli ˛ istului — fila 82, vezi declara ˛ ia agentului ...“ Deci am mai multe mijloace de prob„ de la acela∫i perceptor — cel care a perceput informa ˛ ia, Ómprejurarea, a redat-o ∫i vine ∫i-mi d„, prin mai multe mijloace de prob„, Ón procesul penal ceea ce a v„zut. P„i, de ce? Nu! Œl pun pe acela∫i picior de egalitate cu orice om de bun„-credin ˛ „, martor ocular; a v„zut, l-am audiat. A, vas„zic„ poli ˛ istul care m-a prins Ómi face acte ∫i tot el vine ∫i declar„! P„i, mi se pare anormal, pentru c„ el niciodat„ nu va contrazice ceea ce a scris; niciodat„! ™i atunci vin ∫i-mi fundamentez Ónvinuirea pe ce a scris poli ˛ istul. Pentru c„ mi-a scris proces-verbal, a f„cut act de constatare, vine ∫i declar„ de zece ori.

Deci acesta ar fi pericolul, dac„ am conferi acestor declara ˛ ii suplimentare ale poli ˛ istului care a f„cut procesverbal de zece pagini ∫i introduc ∫i declara ˛ ia lui ca mijloc de prob„ Ón procesul penal. Dumneavoastr„ ave ˛ i dreptate — Ói chem, dar aceast„ chemare a lor se Óncadreaz„ perfect Ón institu ˛ ia l„muririlor date Ón procesul penal de c„tre exper ˛ i, de c„tre cine vre ˛ i. Am statut. Dar l„muririle n-au statut de mijloace de prob„, Ón special. Te Óntreb: îOmule, ce-ai vrut s„ spui prin aia, prin aia, prin aia?“

A∫ mai avea ∫i alte argumente, dar eu cred c„ sunt suficiente pentru a l„sa poli ˛ i∫tii cu declara ˛ iile lor Ón afar„, pentru c„ ei introduc procese-verbale — ∫i at‚t — de constatare ∫i fotografii etc. ∫i nu Ómi mai dau ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/23.V.2003 declara ˛ ii, pentru c„ declara ˛ iile, dac„ le prind Ón art. 64, sunt mijloace de prob„ pe care le pot invoca Óntr-o Ónvinuire. ™i atunci, dac„ un poli ˛ ist vrea s„- ˛ i fac„ r„u, Ó ˛ i face proces-verbal, mai d„ ∫i zece declara ˛ ii ∫i am zece mijloace de prob„.

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

Ion Neagu

#126177

## **Domnul Ion Neagu:**

™i dac„ vrea s„- ˛ i fac„ bine s„ scrie corect procesulverbal. C„ altfel m„ Ónscriu Ón fals.

Deci, iat„ c‚teva dintre considera ˛ iunile pentru care socot eu c„ n-ar fi bine s„ introducem Ón sistemul art. 64, care este un sistem limitativ al mijloacelor de prob„, declara ˛ ia poli ˛ istului sau a agentului constatator. El ∫i-a exprimat punctul de vedere Ón procesul-verbal.

™i da ˛ i-mi voie s„ mai dau c‚teva exemple, ca s„ fiu ∫i mai bine Ón ˛ eles. Aici, la acte de constatare — art. 214 ∫i art. 215 din Codul de procedur„ penal„ —, am organe ale inspec ˛ iilor de stat, vezi sanitar-veterinare, protec ˛ ia muncii etc.; am la organe de constatare, art. 215, comandan ˛ i de nave, aeronave etc. P„i, „∫tia mi-au f„cut procese-verbale o dat„, fra ˛ ilor? Œl mai chem pe cel de la Poli ˛ ia veterinar„ s„ mai dea ∫i declara ˛ ii, c‚nd o dat„ a scris, ca mijloc de prob„, aten ˛ ie?! Œl chem s„ m„ l„mureasc„. Acesta este rostul codului. O dat„ ai scris, r„spunzi de ce ai scris. Pentru c„ m„ Óndoiesc, stima ˛ i colegi, c„, vreodat„, un agent constatator — eu nu m„ leg numai de poli ˛ ist —, dac„-l chem, o s„-mi spun„: îDomnule, acolo n-am scris corect“, pentru c„, practic, s-ar autodenun ˛ a pentru un fals intelectual. El va spune mereu c„ îCe am scris eu este bine“. ™i atunci, d„-mi voie s„-mi spun„ c„ ce a scris este bine, dar o singur„ dat„ invoc ca mijloc de prob„ Óntr-un proces penal de care depinde soarta unui om.

De altfel, cine ne-ar permite nou„ ca informa ˛ iilor furnizate de agen ˛ i constatatori ∫i poli ˛ i∫ti s„ le d„m o dubl„ valoare fa ˛ „ de ceilal ˛ i oameni care percep ∫i sunt de bun„-credin ˛ „ ∫i care declar„ o dat„, de dou„, de nou„ ori, dar declara ˛ ia lor este un singur mijloc de prob„, declara ˛ ie de martori, dat„ de 50 de ori. Poli ˛ istul ∫i agentul constatator, vas„zic„, Ómi face ∫i proces-verbal mijloc de prob„, d„ ∫i declara ˛ ii.

De aceea, ar fi bine s„ ne ferim s„ conferim o prea mare for ˛ „, spun eu, ∫i prin proces-verbal ∫i prin declara ˛ ii unor oameni chema ˛ i s„ constate ∫i s„ Óntocmeasc„ acte ∫i s„ le pun„ pe masa organelor judiciare.

Deci explica ˛ ia este mult mai ampl„, nu cum am scris aici, pentru c„, altfel, trebuia s„ ˛ in o prelegere pe partea a doua, la pct. 2.

V„ mul ˛ umesc.

## **Domnul Augustin Lucian Bolca∫**

Augustin Lucian Bolca∫

#128746

Da. Problema este a distinc ˛ iei ce trebuie f„cut„ Óntre punctele de vedere ale unor distin∫i teoreticieni — ∫i l-am citat acum pe domnul profesor Neagu — ∫i ale practicienilor pe care dori ˛ i s„-i declara ˛ i incompatibili cu calitatea de parlamentari.

C‚ ˛ i sunt Ónc„ compatibili cu aceast„ calitate?

Vreau s„ v„ spun c„ domnul profesor Neagu a f„cut o distinc ˛ ie teoretic„ superb„ Óntre mijlocul de prob„ ca atare, institu ˛ ia juridic„ a mijloacelor de prob„, ∫i institu ˛ ia informa ˛ iei. F„c‚nd aceast„ distinc ˛ ie, Domnia sa a accentuat necesitatea introducerii acestui text, pentru c„ eu nu vreau s„ audiez agentul constatator cu valoarea unei informa ˛ ii care, a∫a cum spunea Domnia sa, nu altereaz„ proba ini ˛ ial„ ∫i a∫a mai departe.

Eu vreau s„-l audiez pe agentul constatator cu valoare de prob„. Ra ˛ iune: pornesc totdeauna de la buna-credin ˛ „; eu nu vreau s„ spun c„ poli ˛ istul, medicul veterinar sau c„pitanul de nav„ va spune altceva dec‚t a scris, pentru c„ a scris corect. Nu pot s„ trec peste ideea c„ oamenii sunt de bun„-credin ˛ „. Dar eu mai am nevoie ∫i de alte elemente de fapt dec‚t cele cuprinse Ón procesul-verbal, pe care acesta le cunoa∫te prin propriile sale sim ˛ uri ∫i, la momentul respectiv, nu a considerat necesar s„ le scrie Ón procesul-verbal. Mai adaug la asta Ómprejurarea c„ majoritatea proceselor-verbale se scriu pe formulare — vezi accidentele de circula ˛ ie —, la care m-am referit.

™i dac„ vre ˛ i s„ m„ refer la medicul veterinar care a constatat c„ un animal este bolnav, eu vreau s„-l Óntreb de ce a constatat acest lucru pe animalul din curtea vecinului, ∫i nu pe animalul din curtea mea?

Este un lucru, o situa ˛ ie de fapt pe care eu pot s„ o constat ∫i vreau ca acest lucru s„ Ól am ca mijloc de prob„, spune domnul profesor Ón argumentul ulterior. P„i, o s„ avem o succesiune de mijloace de prob„ provenite de la aceea∫i surs„. Ierta ˛ i-m„, am rezumat ceea ce a ˛ i sus ˛ inut Domniile voastre, ∫i s-a f„cut compara ˛ ia cu declara ˛ iile succesive de martori. Eu sunt Óngrozit de declara ˛ iile succesive ale unuia ∫i aceluia∫i martor ∫i c‚t de contradictorii pot s„ fie Ón succesiunea lor aceste declara ˛ ii de martori ∫i nu numai datorit„ alter„rii memoriei, ci ∫i datorit„ abilit„ ˛ ii celui care pune Óntreb„rile respective. M„ refer la cel de bun„-credin ˛ „, nu cel care se cump„r„ pe parcursul procesului, a∫a cum este o practic„ constant„ Ón instan ˛ e. ™i atunci, ne temem, se teme judec„torul, trebuie s„ Ól oprim pe judec„tor nu cumva s„ aib„ ni∫te probe care sunt contradictorii? Œn detrimentul cui? Œn detrimentul faptului c„ am avea ni∫te probe care se completeaz„. Aici este vorba de soarta unor oameni. E vorba de ani de pu∫c„rie. Nu ne putem juca ∫i nu putem l„sa la latitudinea judec„torului de a uza de aceast„ arm„, c„ nu se pot audia ace∫ti agen ˛ i constatatori ∫i o s„ v„ dau ∫i un ultim exemplu, ca s„ Ónchei.

Œn cazul infrac ˛ iunii de ultraj, obiectul, persoana v„t„mat„ Ón cadrul infrac ˛ iunii de ultraj este autoritatea. Poli ˛ istul care a fost injuriat sau lovit este obiectul acestei infrac ˛ iuni, el este Ón acela∫i timp agent constatator, dar cum s„ nu-l audiez eu pe situa ˛ ii de fapt Ón materie de ultraj, de∫i el a Óntocmit procesul-verbal de ultraj, c‚nd el este cel care a suportat impreca ˛ iile inculpatului?!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/23.V.2003 A∫ vrea s„ Ónchei cu o idee general„, v-am re ˛ inut aten ˛ ia prea mult. Orice l„rgire a probatoriului Ón materie penal„ a mijloacelor de prob„ Ói d„ mai mult„ putere, Ói d„ mai mult„ autoritate judec„torului ∫i Ón acela∫i timp Ói d„ mai mult„ responsabilitate. Eu a∫ zice s„-i d„m aceast„ responsabilitate.

Emil Boc

#132646

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte, pentru c„ o s„ mai aduc un element nou Ón discu ˛ ie ∫i de aceea este foarte bine c„ domnul profesor Neagu o s„ poat„ la sf‚r∫it s„ fac„ o sintez„.

Eu a∫ vrea s„ corel„m prevederile art. 64 propuse cu cele de la art. 79 din Codul de procedur„ penal„, unde se spune a∫a: îPersoana obligat„ a p„stra secretul profesional nu poate fi ascultat„ ca martor cu privire la faptele ∫i Ómprejur„rile de care a luat cuno∫tin ˛ „ Ón exerci ˛ iul profesiei f„r„ Óncuviin ˛ area persoanei sau a organiza ˛ iei fa ˛ „ de care este obligat„ a p„stra secretul.“

Prevederile acestui articol au fost folosite ∫i interpretate Ón practic„ Ón sensul elimin„rii posibilit„ ˛ ii audierii unor persoane angajate Ón institu ˛ ii de stat ∫i cel mai adesea a func ˛ ionarilor Ministerului de Interne. Folosindu-se acest text, agen ˛ ii constatatori n-au fost audia ˛ i Ón instan ˛ ele de judecat„. Iat„ de ce este nevoie s„ introducem acum la art. 64 printre mijloacele de prob„ ∫i agen ˛ ii constatatori. V„ mai pot oferi Ónc„ un exemplu din practic„. Agentul de circula ˛ ie st„ pitit dup„ un copac ∫i vede el la o jum„tate de kilometru distan ˛ „ c„ ai trecut pe linie continu„ ∫i te opre∫te ∫i spune: îDomnule, ai trecut pe linie continu„!“ Dac„ faci proba, po ˛ i s„ demonstrezi c„ nu avea posibilitatea s„ vad„ de la o jum„tate de kilometru ∫i dup„ curb„ c„ tu ai trecut pe linie continu„ cu ma∫ina. Aduc‚ndu-l Ón instan ˛ „ ∫i pun‚nd ca mijloc de prob„ declara ˛ ia lui, evident c„ ea nu mai poate fi sus ˛ inut„. ™i atunci, c‚nd el va ∫ti c„ va putea fi chemat Ón instan ˛ „, nu va mai face abuzuri Ón completarea proceselor-verbale de constatare ∫i de aplicare a amenzilor sau a sanc ˛ iunilor contraven ˛ ionale prev„zute de Codul rutier. Deci este un mijloc suplimentar de prob„ ∫i cred c„ ceea ce a spus aici domnul Bolca∫ este foarte important. Practic, judec„torul este suveran. Important este ca noi s„-i d„m posibilitate judec„torului s„ aprecieze Ón manier„ egal„ toate probele aflate la dosar — ∫i acuzarea, ∫i ap„rarea.

Altfel, dac„ privim doar dintr-o singur„ perspectiv„, doar dintr-o singur„ parte, judec„torul este privat de a putea lua act, el cu ochii lui, ∫i de a-∫i forma o judecat„ cu privire la obiectul cauzei. Deci este nevoie pentru corelarea cu articolul 79, repet, utilizat Ón practic„ de c„tre Ministerul de Interne, pentru a refuza participarea Ón procesul penal.

V„ mul ˛ umesc.

Cornel B„doiu

#135323

Stima ˛ i colegi,

Probabil c„ pentru cei care nu sunte ˛ i de specialitate toat„ discu ˛ ia aceasta este mai pu ˛ in interesant„ ∫i poate chiar plictisitoare. Pozi ˛ ia mea este alta dec‚t a celor care sus ˛ in amendamentul ∫i chiar a domnului profesor Neagu. Deci lucrurile stau cam a∫a: l„muriri potrivit textelor din Codul de procedur„ penal„, art. 120 ∫i urm„toarele, 214, 215, le dau exper ˛ ii ∫i laboratoarele ∫i cei care Óncadreaz„ laboratoarele de criminalistic„ etc.

Domnule Boc, art. 79 adus de dumneavoastr„ Ón sprijinul amendamentului, de fapt, vine s„ v„ contrazic„. Pentru c„ altcumva ar trebui s„ modific„m articolul 79 ∫i s„ spunem c„ secretul profesional poate fi oric‚nd divulgat. Or, nu putem admite o astfel de tez„. Deci secretul profesional trebuie s„ fie p„strat, c„ altcumva nu ar mai fi secret. Repet, art. 64 alin. 1 este acoperitor ∫i v-o spun din practica de peste 36 de ani. Ori de c‚te ori un magistrat — ∫i prin el Ón ˛ eleg procuror ∫i judec„tor —, chiar ∫i un organ de cercetare penal„ consider„ c„ este necesar s„ audieze pe fond, s„ cear„ ni∫te l„muriri, cum spunea domnul profesor, care s„ fie consemnate nu Óntr-un proces verbal sau de instan ˛ „ Óntr-o Óncheiere, ci Óntr-o declara ˛ ie, atunci acea persoan„, poli ˛ ist, agent constatator, inspector de la Inspec ˛ ia veterinar„, de la protec ˛ ia muncii etc., etc. este audiat ca martor sub prestare de jur„m‚nt, domnule Boc. Deci indiferent c„ el Ó∫i va schimba sau nu pozi ˛ ia, el este audiat ca martor. Depune un jur„m‚nt ∫i, ca atare, amendamentul domnului Boc, ™tirbe ˛ ∫i Stoica nu-∫i g„se∫te rostul. Pentru c„ la art. 64 alin. 1 printre mijloacele de prob„ sunt enumerate declara ˛ iile Ónvinuitului, iar Ón ce Ól prive∫te pe domnul Bolca∫, apropo de poli ˛ ist, p„i, poli ˛ istul este audiat ca parte v„t„mat„, el fiind subiect pasiv. Este subiect pasiv.

Mergem mai departe. Amendamentul mai sufer„ ∫i din alt punct de vedere, pentru c„ d‚n∫ii au exclus dintre mijloacele de prob„ Ónregistr„rile audio sau video ∫i fotografiile. Le-a ˛ i exclus, v„ rog s„ citi ˛ i amendamentul ∫i s„ vede ˛ i c„ le exclude! A∫a c„, cu riscul c„ intru Ón contradic ˛ ie cu bunul meu prieten ∫i coleg de banc„, lucrurile Ón opinia mea a∫a stau.

V„ mul ˛ umesc.

Ion Neagu

#137713

## Stima ˛ i colegi,

Eu nu Ón ˛ eleg de ce nu dorim s„ ne uit„m pe textul legii ∫i s„ vedem dac„ nu cumva ceea ce cuprinde amendamentul ar conduce practic la amplificarea con ˛ inutului art. 64, c„ suntem obliga ˛ i s„ o facem, ∫i atunci art. 64 ar avea o pagin„ ∫i jum„tate.

De ce s„ introducem declara ˛ ia poli ˛ istului ∫i a agentului constatator, deci om care a intrat Ón contact cu Ómprejurarea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/23.V.2003 de fapt etc., ∫i s„ nu introducem ∫i declara ˛ iile celui care a f„cut Ónregistr„ri, de ce s„ nu introducem ∫i declara ˛ iile celui care a fotografiat, de ce s„ nu introducem ∫i declara ˛ iile celui care a f„cut constatarea tehnico∫tiin ˛ ific„? De ce? Nu am Ón ˛ eles, de ce numai ale poli ˛ istului ∫i ale agentului constatator? Dar cel care a filmat, de ce nu trebuie s„ fie audiat?

™i atunci, stima ˛ i colegi, da ˛ i-mi voie, vreau s„ r„m‚nem totu∫i la acest text al art. 64 a∫a cum e f„cut, pentru c„ altfel ne deschidem singuri o porti ˛ „ c„tre un sistem... nu limitativ, al mijloacelor de prob„, ci nelimitativ, revenind la reglementarea care a intrat Ón vigoare la 1 martie 1937, introducem acestea ∫i zicem î∫i altele“, l„s‚nd porti ˛ a deschis„, introducem ceea ce vrem. Pentru c„ prin solicitarea dumneavoastr„ cu declara ˛ ia poli ˛ istului ∫i a agentului constatator punem pe picior de inferioritate alt subiect care a intrat Ón contact cu Ómprejurarea sau cu elementul de fapt, cu informa ˛ ia, ∫i anume, repet, pe cel ce face Ónregistr„ri audio, repet, pe cel care a fotografiat, repet, ∫i pe al ˛ ii. De ce chem numai agentul constatator ∫i poli ˛ istul, ceilal ˛ i nu au dreptul s„-mi dea ∫i o declara ˛ ie? A f„cut constatare medico-legal„ doctorul ∫i mi-a adus raport medico-legal la dosar. Œl chem ∫i pe domnul doctor. îDomnule doctor, ia zi...“ ∫i atunci dubl„m, permite ˛ i-mi, dubl„m toate actele, cum sunt constat„ri medico-legale, procese-verbale, le dubl„m cu declara ˛ iile subiec ˛ ilor care au alc„tuit Ónscrisurile respective. Dar mai sus avem Ón text declara ˛ iile martorilor, Ónscrisuri. De ce nu-i chem„m pe cei care au f„cut Ónscrisurile? ™i pe aceia trebuie s„-i chem„m: îm„i frate, ce ai scris aici?“ Adic„ admi ˛ ‚nd cele dou„ propuneri cu declara ˛ ia poli ˛ istului ∫i a agentului constatator practic nu justific„m Ón nici un fel de ce nu-i chem ∫i pe ceilal ˛ i. ™i atunci v„ rog s„ r„spunde ˛ i. De ce chem numai poli ˛ istul ∫i agentul constatator ∫i nu-l chem ∫i pe cel care a filmat, ∫i pe cel care a audiat, ∫i pe cel care... Vede ˛ i? Adic„ le conferim un statut ∫i nu ne permite legea s„ le cre„m statut privilegiat Ón furnizarea unor informa ˛ ii Ón dosarele penale, totu∫i. ™i m„ opresc aici, pentru c„, altfel, ar Ónsemna s„ intru Óntr-o alt„ discu ˛ ie.

Domnule general, ceea ce am spus eu acolo dumneavoastr„ a ˛ i venit ∫i a ˛ i spus la microfon. Este foarte adev„rat. Cu expertiza, cu ultragiatul, c„ Ól ascult„ ca parte v„t„mat„, i-a ˛ i r„spuns... I-a ˛ i r„spuns de la mine, foarte bine, dar, domnule general, v„ rog s„-mi permite ˛ i s„ nu intru Ón teoria mijloacelor de prob„ ∫i a probelor, pentru c„ sunt Ónc„ multe chestiuni Ón cod. Dumneavoastr„ tot de la mine a ˛ i auzit de l„muririle expertului, v„ rog s„-mi permite ˛ i, c„ sunt ∫i alte texte, dar nu le enun ˛ acum, pentru c„ sunt multe.

Deci pe l‚ng„ l„muririle astea sunt ∫i alte texte Ón Codul de procedur„ penal„ asimilate prin lege. Avem, ca s„ v„ r„spund pe loc... a ˛ i auzit numai pe aceea, de la nu ∫tiu ce emisiune, l„muriri de la o mie de institu ˛ ii, domnule... Deci nu confund„m institu ˛ ia mijlocului de prob„ cu l„muririle pe care le cer la institu ˛ iile de specialitate, s„ spun„: termen, de ce ai f„cut a∫a, ce ai vrut s„ Ón ˛ elegi? Au alt statut ∫i codul este plin. Nu numai expertului i se cere, voiam s„ v„ r„spund acum. Deci dac„ dori ˛ i s„ accept„m amendamentul, atunci ar fi creat„ o pozi ˛ ie privilegiat„, ∫i cu asta Ónchei, pentru poli ˛ ist ∫i agent constatator ∫i nu a ˛ i putea justifica nici unul de aici, stima ˛ i colegi, ∫i v„ apreciez, v„ rog s„

re ˛ ine ˛ i, de ce nu-l mai audiezi ∫i pe cel care a f„cut constatarea medico-legal„, de ce nu-l audiezi ∫i pe cel care a fotografiat.

Ion Neagu

#142019

Nu e expertiz„, constatarea medico-legal„ nu este expertiz„... Constatarea medico-legal„ e altceva, e prins„ ca mijloc de prob„ separat. Una este expertiz„, unde se cheam„ speciali∫ti cu cuno∫tin ˛ ele lor s„ interpreteze, alta este constatarea tehnico-∫tiin ˛ ific„ ∫i medico-legal„, unde vine specialistul ∫i surprinde aspecte de fapt ∫i le noteaz„. De aceea Ón constatarea tehnico-∫tiin ˛ ific„ atunci c‚nd vine omul de la circula ˛ ie ∫i spune: 50 de metri fr‚nare, constat„. Expertul interpreteaz„. Nu Ónt‚mpl„tor codul face deosebire Óntre constat„ri tehnico-∫tiin ˛ ifice, medico-legale ∫i expertize. Dar nu vreau s„ intru Ón aceast„ discu ˛ ie care s-ar putea prelungi, ∫i este frumoas„, p‚n„ disear„, pentru c„ putea s„ fie o tez„ de doctorat la chestiunea asta, dar dac„ cineva ar r„spunde de ce nu chem s„-mi dea declara ˛ ii ∫i pe cel care a f„cut fotografii, fug de expertiz„. ™i pe cel care a f„cut Ónregistr„ri audio ∫i nu-l chem s„ dea declara ˛ ii ∫i pe el, ∫i nu-l chem ∫i pe cel care a Óntocmit diverse Ónscrisuri ∫i Ól chem numai pe poli ˛ ist, atunci poate, dac„ mi se r„spunde de ce Ói chem numai pe cei doi ∫i nu pe ceilal ˛ i din sfera perceptorilor, poate m„ aplec ∫i zic da.

De aceea, pentru a nu crea regim privilegiat pe proba ˛ iune numai la doi subiec ˛ i, v„ rog s„ nu admite ˛ i.

Nu mai spun c„ a ˛ i sesizat bine, chiar colegul care propune amendamentul, cum s„-l oblig pe poli ˛ ist s„ fie martor? Avem excep ˛ ii la lege prin care nu-l pot audia ca martor.

P„r ˛ ile, persoanele care de ˛ in secret profesional, dar nu numai secretul profesional pe care Ól pot divulga cu Óncuviin ˛ area celui vizat, am secrete profesionale pe care, prin natura institu ˛ iei, nu am voie s„ le spun. Sunt de stat, de serviciu, de o mie de chestii ∫i eu Ól chem ∫i spun prin lege c„ vine s„ dea declara ˛ ii poli ˛ istul? O s„ spun„: îDomnilor, nu vin, pentru c„ nu pot s„ v„ spun de unde ∫tiu ∫i ce am f„cut ∫i cum am ajuns acolo“. ™i pe bun„ dreptate a∫a e. Intr„m Ón alte Óncurc„turi, cre‚ndu-i statut de martor aici poli ˛ istului prin lege, acesta este vot de procedur„, poli ˛ istul, dac„ Ól chem, o s„ spun„: îDomnule, aici v„ spun, aici nu v„ spun nimic, pentru c„ nu pot“. De ce, nu ∫tiu. ™i am Óncheiat. Iat„ de ce sus ˛ in Ónl„turarea amendamentului. Sigur c„ ne-am Óntinde prea mult, dar dac„ mai ia cuv‚ntul cineva, v„ asigur c„ Ói iau Ón replic„ ∫i nu termin„m p‚n„ disear„. V„ mul ˛ umesc.

Emil Boc

#152651

Domnule pre∫edinte,

Noi suntem la nr. crt.49 la textul din Codul de procedur„ penal„, la art. 86, dar la amendamentele respinse dumneavoastr„ ve ˛ i putea observa c„ la paginile 236-237, la art. 79, este un articol intermediar care este Ónainte de 86, care urmeaz„ s„ fie discutat, se propune dup„ alin. 2 un nou alineat 3, care s„ aib„ urm„torul cuprins: îPrevederile alin. 1 nu se aplic„ poli ˛ i∫tilor sau altor persoane care au efectuat constat„ri sau acte de cercetare Ón cauza Ón care sunt audia ˛ i.“ Are leg„tur„ cu ceea ce am discutat anterior tocmai pentru a da consisten ˛ „ celor votate Ón ultim„ instan ˛ „. De ce spun acest lucru? Pentru c„ art. 79 alin. 1 spune a∫a: îAcea persoan„ obligat„ s„ p„streze secretul profesional nu poate fi ascultat„ ca martor f„r„ Óncuviin ˛ area persoanei sau organiza ˛ iei din care face parte.“

Œn practic„, ∫i repet, Ón practic„ acest articol 79 a fost de fapt utilizat pentru eliminarea posibilit„ ˛ ii audierii unor persoane angajate Ón special Ón cadrul Ministerului de Interne. Deci pentru a ne asigura Ón viitor c„ vor putea fi audiate ca martori ∫i putem da consisten ˛ „ atunci alin. 1, a∫a cum a spus aici foarte bine domnul profesor Neagu,

la martori, 78, îPersoana care are cuno∫tin ˛ „ despre o fapt„ sau vreo Ómprejurare de natur„ s„ serveasc„ la aflarea adev„rului poate fi ascultat„ Ón calitate de martor.“

S„ r„m‚n„ acest text general, foarte bine, ∫i s„ elimin„m posibilitatea ca cineva s„ utilizeze paragraful 2, ∫i m„ refer Ón primul r‚nd la agen ˛ ii constatatori, pentru a nu participa ca martori Ón procesul penal. Dac„ nu vom avea o asemenea excep ˛ ie, aceast„ practic„ abuziv„ va fi exercitat„ Ón continuare ∫i nu vom putea audia ca martori agen ˛ ii constatatori, oricare ar fi ei. Iar, vede ˛ i, textul este destul de bine alc„tuit, spun‚nd c„ înu se aplic„ poli ˛ i∫tilor sau altor persoane care au efectuat constat„ri sau acte de cercetare Ón cauza Ón care sunt audia ˛ i“. El n-are nimic cu secretul profesional. Dar important este ca s„ nu se mai foloseasc„ acest articol ca o pav„z„ pentru a Ómpiedica audierea lor ca martori. ™i cei care sunte ˛ i practicieni, sunt convins c„ a ˛ i Ónt‚lnit multiple situa ˛ ii Ón care art. 79 alin. 1 este utilizat pentru a Ómpiedica participarea, mai ales a celor de la Ministerul de Interne, Ón procesele unde ar trebui s„ depun„ ca martori.

Œn consecin ˛ „, v„ rug„m s„ accepta ˛ i acest amendament, chiar dac„ cel„lalt, anterior, n-a fost acceptat, dar accept‚ndu-l pe acesta vom fi siguri m„car c„ nu vor mai putea fi folosite subterfugii juridice pentru a fi Ómpiedica ˛ i agen ˛ ii constatatori ai Ministerului de Interne s„ participe ca martori Ón procesele aflate Ón fa ˛ a instan ˛ elor de judecat„.

Emil Boc

#156059

Eu cred c„ Ón cazul Ónregistr„rilor convorbirilor telefonice, vom ajunge imediat, avem garan ˛ ii de-acum procedurale pentru a fi siguri c„ abuzuri nu vor mai exista din momentul Ón care instan ˛ a de judecat„ va fi aceea care va autoriza interceptarea convorbirilor telefonice, iar excep ˛ ia noastr„ vizeaz„ tocmai ceea ce domnul ™tirbe ˛ spunea la un moment dat, pentru a asigura egalitatea de tratament Óntre acuzare ∫i ap„rare. Dac„ noi nu vom putea chema ca martor Ón procesul penal o persoan„ care face afirma ˛ ii f„r„ ca ele s„ fie dovedite ∫i s„ se ascund„ doar sub masca secretului profesional, atunci Ónseamn„ c„ nu realiz„m o justi ˛ ie echitabil„, ci realiz„m o justi ˛ ie de conjunctur„, din acest punct de vedere.

Cu aprobarea instan ˛ ei, dac„ va aprecia c„ este vorba de...potrivit Legii siguran ˛ ei na ˛ ionale ∫i a Legii informa ˛ iilor clasificate, judec„torul va putea spune: îDa. Aceast„ informa ˛ ie intr„ sub inciden ˛ a Legii informa ˛ iilor clasificate sau siguran ˛ ei na ˛ ionale ∫i nu e∫ti obligat s„ depui ca martor.“ Haide ˛ i s„ l„s„m... arbitrul suprem s„ fie judec„torul, ∫i nu conduc„torul institu ˛ iei, ∫eful poli ˛ iei

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/23.V.2003 sau ∫eful S.R.I.-ului, sau ∫eful nu ∫tiu c„rui departament. Avem o justi ˛ ie independent„ care este garantul respect„rii drepturilor ∫i libert„ ˛ ilor cet„ ˛ ene∫ti, inclusiv garantul securit„ ˛ ii sau, Óntr-un fel, al siguran ˛ ei na ˛ ionale, ∫i atunci, dac„ Ón fa ˛ a instan ˛ ei va spune c„ aceast„ informa ˛ ie este strict de siguran ˛ „ na ˛ ional„ sau informa ˛ ie clasificat„ ∫i nu poate fi dezv„luit„, judec„torul va fi Ón m„sur„ s„ aprecieze ∫i s„ cenzureze acest lucru.

Dar dac„ l„s„m decizia arbitrar„ la nivelul entit„ ˛ ii respective, care ar fi S.R.I. sau oricare ar fi alta, evident c„ cel care este acuzat se afl„ Ón imposibilitatea juridic„ de a-∫i utiliza toate mijloacele de ap„rare pentru a dovedi nevinov„ ˛ ia sau pentru a se ap„ra, Ón ultim„ instan ˛ „.

Deci cred c„ judec„torul impar ˛ ial ar putea rezolva aceast„ problem„.

Ion Neagu

#160382

Domnule pre∫edinte,

## Stima ˛ i colegi,

Cred c„ Óns„∫i alc„tuirea textului este cel pu ˛ in interesant„, ca s„ nu spun altfel. P„i, aici se spune c„ nu îse aplic„ poli ˛ i∫tilor sau altei persoane care efectua constat„ri sau acte de cercetare Ón cauza Ón care sunt audia ˛ i“. P„i, da, ajungem p‚n„ a pune Ón postura de martor pe cel care a f„cut ancheta penal„. C„ zice: îacte de cercetare“. Poli ˛ i∫tii sunt organe de cercetare penal„, vreau s„ v„ spun. ™i eu n-am terminat dosarul penal ∫i Ól chem pe cel ce a instrumentat s„-l audiez ca martor?! Mi se pare cel pu ˛ in curios. De aceea nu vreau s„ mai insist.

Ca s„ nu mai spun c„, al„turi de dispozi ˛ iile invocate de dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, avem un evantai larg de dispozi ˛ ii legale prin care se interzice expres unor func ˛ ionari oficiali din S.R.I., S.P.P., S.I.E., Ministerul de Interne etc. s„ depun„ ca martori acolo unde legea le interzice, pentru c„ trebuie s„ p„streze secretul profesional.

™i Ónchei spun‚ndu-v„ un lucru: Ón art. 224, Codul de procedur„ penal„, la efectuarea actelor premerg„toare Ónceperii urm„ririi penale se arat„ c„ pot efectua acte premerg„toare lucr„tori din Ministerul de Interne, S.R.I. etc. Oameni buni, noi Ói chem„m ca martori?! P„i, ei sunt obliga ˛ i s„ p„streze secretul profesional, confiden ˛ ialitatea. ™i culmea e alta! Ast„zi, ∫i acum urmeaz„ imediat, introducem Ón Codul de procedur„ penal„ norme prin care protej„m martorii din în“ motive, o s„ vede ˛ i! ™i vrem acum s„ Ói chem„m s„ depun„ oficial, prin dispozi ˛ iile Codului de procedur„ penal„?!

Eu cred c„ ne plas„m Ón c‚mpul paradoxului sau paradoxurilor. Pe de o parte Ói protej„m... urmeaz„ discu ˛ ia imediat, urmeaz„ articolele... din motive justificate, cum e Ón toat„ Europa, c„ tot o invoc„m, protec ˛ ia martorilor. ™i acum venim cu un text Ón care spunem: îFra ˛ ilor, sunte ˛ i obliga ˛ i s„ veni ˛ i s„ spune ˛ i!“ P„i, hai s„ ne l„murim! Ori Ói protej„m prin acest text ∫i prin dispozi ˛ iile din lege speciale care-i oblig„ s„ p„streze secretul profesional, ori Ói chem„m pe to ˛ i la ramp„. ™i am Óncheiat. Dispare, desfiin ˛ „m o activitate confiden ˛ ial„, s„ nu-i zic secret„, necesar„ Ón lume Ón orice stat, ∫i-i chem„m pe to ˛ i s„ depun„ ca martori Ón procesul penal. Ba, mai mult, nici nu-i oblig s„ mai p„streze secretul, introduc articolul „sta care se dore∫te. ™i alte argumente ar mai fi.

Permite ˛ i-mi Óns„, Ón ideea c„ facem un pas mai Ónainte, s„ ne oprim aici.

V„ mul ˛ umesc.

Ionel Olteanu

#169495

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Poate c„ nu interveneam dac„ nu se aducea Ón sprijinul amendamentului de la art. 86[1] alin. 2 argumentul c„ procurorul ar fi un agent al executivului sau exclusiv un agent al executivului.

Œn aceast„ sal„ s-a mai pronun ˛ at Ón repetate r‚nduri o asemenea chestiune ∫i cred c„ lucrurile trebuie clarificate o dat„ pentru totdeauna.

Œn sistemul european, potrivit recomand„rilor Comitetului de Mini∫tri al Consiliului Europei nr. 19 ∫i 20/2000, sunt dou„ sisteme, dou„ institu ˛ ii, dou„ forme institu ˛ ionale, ambele agreate, sub care func ˛ ioneaz„ institu ˛ ia procurorului. Prima este aceea din care face parte procurorul portughez, care are acela∫i statut ca ∫i al judec„torului, prin modul s„u de organizare ∫i func ˛ ionare, chiar dac„ r„m‚ne o institu ˛ ie specific„ Ministerului Public, pentru c„ are organizarea piramidal„ respectiv„; al doilea caz este cazul procurorului rom‚n, procurorului Cantonului Zürich din Afacerea Schiesser contra Elve ˛ iei, care este un procuror cu statut de magistrat, a∫a cum bine s-a subliniat aici, ∫i care trebuie s„ aib„ posibilitatea de a dispune anumite m„suri Ón cadrul urm„ririi penale, ∫i printre aceste m„suri figureaz„ ∫i posibilitatea arest„rii preventive pe un termen care s„ nu dep„∫easc„ patru zile ∫i ∫ase ore — termenul limit„ — stabilit Ón cazul Brogan ∫i al ˛ ii contra Marii Britanii.

Prin urmare, procurorul rom‚n este un magistrat Ón esen ˛ a lui, chiar dac„, repet, chiar dac„ exist„ o anumit„ dependen ˛ „, criticat„ de domnul Boc, dar acceptabil„ Ón sistem european, o anumit„ dependen ˛ „ Ón raport cu ministrul justi ˛ iei. S„ nu amestec„m lucrurile, s„ nu cre„m o oarecare confuzie din care ar rezulta, probabil, c„ procurorul rom‚n este pur ∫i simplu un agent al executivului ∫i at‚t. El r„m‚ne magistrat, va r„m‚ne ∫i Ón sistemul Constitu ˛ iei revizuite. Prin urmare, este limpede c„ procurorul poate s„ ia ∫i o asemenea m„sur„ ca cea prev„zut„ Ón textul art. 86[1] alin. 2, a∫a cum a fost adoptat de comisie. E un text corespunz„tor, european, compatibil cu exigen ˛ ele europene Ón materie.

S„ nu confund„m lucrurile atunci c‚nd este vorba de o m„sur„ a arest„rii preventive care excede termenul de 4 zile ∫i 6 ore. Prin urmare, este vorba de posibilitatea unor garan ˛ ii sau a func ˛ ion„rii aplic„rii unor garan ˛ ii Ón aceast„ materie.

Mul ˛ umesc.

Emil Boc

#172057

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

De ce am sus ˛ inut ca aceast„ m„sur„ s„ fie dispus„ de instan ˛ „, ∫i nu de c„tre procuror. S-a spus aici c„ nu este adev„rat faptul c„ procurorul rom‚n ar fi un agent al puterii executive. A∫ vrea s„ v„ invoc, Ón sprijinul tezei c„ procurorul este un agent al puterii executive, Decizia Cur ˛ ii Constitu ˛ ionale a Rom‚niei care, analiz‚nd textul Constitu ˛ iei, pe de o parte, prevederile Legii de organizare judec„toreasc„, pe de alt„ parte, ajunge la aceast„ concluzie, Curtea Constitu ˛ ional„ a Rom‚niei.

Œmi amintesc doar un argument foarte important: ministrul justi ˛ iei poate da dispozi ˛ ie direct„ oric„rui procuror din Rom‚nia s„ Ónceap„ urm„rirea penal„ Ómpotriva unei persoane determinate. Ce este atunci procurorul, dac„ el prime∫te ordin direct de la ministrul justi ˛ iei? Cine este ministrul justi ˛ iei? Este cumva magistrat? Poate fi, dar nu este obligatoriu s„ fie magistrat. Ministrul justi ˛ iei este om politic Ón primul r‚nd ∫i membru al Guvernului. Or, dac„ procurorul prime∫te dispozi ˛ ie direct„ de la ministrul justi ˛ iei, care este om politic, putem spune c„ procurorul este un personaj independent, impar ˛ ial Ón sistemul nostru de drept? Nu! Nu este. ™i asta este problema. El este un magistrat, dar nu este unul independent ∫i impar ˛ ial fa ˛ „ de executiv, a∫a cum cere art. 5 paragraful 3 din Conven ˛ ia european„ a drepturilor omului. Asta este problema.

Nu dispune de aceste dou„ atribute: independen ˛ „ fa ˛ „ de executiv ∫i impar ˛ ialitate fa ˛ „ de p„r ˛ i. Pentru c„ el, din start, fa ˛ „ de executiv se afl„ Óntr-o rela ˛ ie de subordonare, prin ministrul justi ˛ iei, iar fa ˛ „ de p„r ˛ i are o pozi ˛ ie privilegiat„. De exemplu, el ∫i dispune m„sura arest„rii, o hot„r„∫te ∫i o ∫i pune Ón aplicare. El ∫i analizeaz„ Ón cazul de fa ˛ „ m„sura aceasta cu privire la martori, o ∫i ia. Or, Óntr-un sistem de drept trebuie s„ existe un raport echilibrat Óntre acuzare ∫i ap„rare.

El s„-∫i fac„ acuzarea, s„ adune probe ∫i s„ mearg„ Ón fa ˛ a unui judec„tor de instruc ˛ ie, a unui judec„tor impar ˛ ial care decide Ón contradic ˛ ie cu ap„rarea m„sura care trebuie s„ fie luat„. Procurorul nu mai poate fi ∫i arbitru ∫i juc„tor Ón aceea∫i cauz„, a∫a cum este acum. El analizeaz„, el decide. Œl l„s„m s„ analizeze, s„ aduc„ probe, vine ap„rarea cu probele pentru ap„rare ∫i Ón fa ˛ a judec„torului se ia decizia.

Acest Cod de procedur„ penal„ poart„ amprenta sistemului socialist prin care am trecut. ™tim bine ce rol a avut procurorul Ón sistemul comunist.

Din nefericire, exigen ˛ ele procurorului comunist nu mai corespund exigen ˛ elor Consiliului Europei. De aceea, noi Ón Codul de procedur„ penal„ trebuie s„ avem grij„, acum, c‚nd Ól modific„m a nu ∫tiu c‚ta oar„, s„ des ˛ elenim acele atribute care-l plaseaz„ Óntr-o pozi ˛ ie privilegiat„ fa ˛ „ de ap„rare. El nu va mai fi acel factotum, acea persoan„ care prima dat„ aresteaz„ ∫i dup„ aceea emite mandat, prima dat„ ascult„ convorbirile telefonice, dup„ aceea emite mandat de interceptare ∫i a∫a mai departe.

De aceea, trebuie, ∫i domnul ™tirbe ˛ a spus la un moment dat c„ esen ˛ a acestor modific„ri Ón ultim„ instan ˛ „ vizeaz„ asigurarea unei egalit„ ˛ i de tratament

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/23.V.2003 juridic Óntre acuzare ∫i ap„rare. Aceasta este, de fapt, toat„ b„t„lia noastr„. Sau toat„ Óncercarea noastr„ de a compatibiliza Codul de procedur„ penal„ cu exigen ˛ ele Conven ˛ iei Europene, unde se men ˛ ioneaz„ foarte clar faptul c„ orice persoan„ are dreptul la o justi ˛ ie echitabil„ ∫i la un proces care s„ se desf„∫oare Óntr-un termen rezonabil.

Cum putem asigura aceast„ condi ˛ ie a procesului echitabil dac„ ap„rarea ∫i acuzarea nu se situeaz„ pe aceea∫i pozi ˛ ie ∫i Óntotdeauna una este avantajat„ Ón detrimentul celeilalte?

Am men ˛ ionat aceste lucruri pentru a fi Ón ˛ ele∫i ∫i a nu mai reveni la alte articole — c‚nd va fi cazul — s„ justific„m de ce m„sura (una sau alta) trebuie s„ fie luate de instan ˛ a de judecat„, ∫i nu de c„tre procuror. V„ mul ˛ umesc.

Emil Boc

#177729

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte, ∫i cu aceea∫i apreciere profesional„ ∫i prieteneasc„ fa ˛ „ de domnul general B„doiu pe care o am, vreau totu∫i s„ men ˛ ionez faptul c„ nu fosta putere i-a dat drepturi procurorului de a face una sau alta, ci, din nefericire, textul actualei Constitu ˛ ii, care men ˛ ioneaz„ expres faptul c„ procurorii constitui ˛ i Ón parchete Ó∫i desf„∫oar„ activitatea sub autoritatea ministrului justi ˛ iei. Este text constitu ˛ ional. C„ n-am Ón ˛ eles Ón 1991 exact exigen ˛ ele Conven ˛ iei Europene r„m‚ne de discutat acum, s„ vedem ce a fost ∫i ce putea fi f„cut atunci.

Deci este vorba de un sistem care deriv„ din textul Constitu ˛ iei. Acum, la revizuirea Constitu ˛ iei, ∫ti ˛ i bine c„ nici poveste de vreo m„sur„ a arest„rii care s„ mai poat„ fi dispus„ de c„tre procuror. Nici trei zile, nici patru zile ∫i dou„ ore, nimic. Deci Óncetul cu Óncetul avans„m ∫i punem inclusiv textul Constitu ˛ iei Ón concordan ˛ „ cu prevederile Conven ˛ iei Europene obligatorii pentru Rom‚nia.

™i de aceea Óncerc„rile noastre se doresc a fi, ca ∫i la Codul de procedur„ penal„, s„ punem aceste texte Ón concordan ˛ „ cu prevederile Conven ˛ iei Europene ∫i s„ ne debaras„m, mai greu sau mai u∫or, de vechea concep ˛ ie care asigura procurorului un rol fundamental Ón procesul penal.

Sunt de acord cu domnul B„doiu c„ sunt progrese substan ˛ iale Ón acest cod de procedur„ penal„ pe linia Ónt„ririi garan ˛ iilor, a introducerii unor cenzuri suplimentare cu privire la m„surile luate de procuror. Dar problema este c„ Ón unele cazuri nici n-ar mai trebui ca procurorul s„ poat„ lua unele m„suri, de exemplu cum a fost ∫i cum este Ón Constitu ˛ ie Ón cazul arest„rii. Nici m„car s„ nu se mai pun„ problema ca el s„ mai poat„ dispune m„sura respectiv„.

Cu aceste corec ˛ ii necesare, c„ nu o putere politic„ sau alta, ∫i dup„ cum a ˛ i putut observa am Óncercat s„ facem din aceast„ dezbatere una tehnic„, juridic„ ∫i Ón spiritul Conven ˛ iei Europene, ∫i nu una politic„, nu o putere politic„ sau alta a dat drepturi procurorului general sau procurorului Ón ansamblu, ci, repet, sistemul derivat din art. 132 consacrat Ministerului Public, din Constitu ˛ ia Rom‚niei.

V„ mul ˛ umesc.

Ion Neagu

#185820

Domnule pre∫edinte, Stima ˛ i colegi,

V-a∫ adresa rug„mintea c„lduroas„ s„ nu deturn„m discu ˛ iile ∫i s„ r„m‚nem la textul pe care Ól avem de dezb„tut ast„zi. C„ a∫a, dac„ ne apuc„m s„ s„rim spre procuror, statutul lui, rolul lui Ón societate, Ón procese etc., se poate discuta ∫ase zile. Dar probabil c„ va veni r‚ndul s„ discut„m ∫i a∫a ceva.

Dar la textul acesta numai at‚t a∫ vrea s„ spun celor care au f„cut amendamentul. Titulatura marginal„ este asta: îProtec ˛ ia dat„ de identificare a martorului“. Colegii mei bine fac, sus ˛ in idei legate de sporirea garan ˛ iilor Ón procesul penal. Da, dar aici exact invers este. Protejez martorul ∫i-i dau m‚n„ liber„ ∫i procurorului, ∫i instan ˛ ei s„ ia m„sura de protec ˛ ie a martorului, ∫i dumneavoastr„ vre ˛ i ca numai instan ˛ a... Aici nu v„ mai Ón ˛ eleg.

Textul pe care Ól propunem noi este de a proteja orice alte persoane. Dumneavoastr„ restr‚nge ˛ i la rude apropiate. ™i atunci m„ Óntreb: dori ˛ i s„ l„rgi ˛ i sfera garan ˛ iilor ∫i a subiec ˛ ilor oficiali care pot s„ fac„ treaba asta sau facem propagand„ Ón total„ necuno∫tin ˛ „ de cauz„? Deci aici l„s‚nd ∫i procuror ∫i instan ˛ „, ap„r lumea. Trec‚nd dincolo de rudele apropiate, care ∫tim fiecare ce Ónseamn„, Ón lumina art. 149 din Codul penal, Ón ˛ eleg s„ ocrotesc pe oricine, fra ˛ ilor.

Deci ori vre ˛ i s„ sporim paleta garan ˛ iilor ∫i l„sa ˛ i textul a∫a, ori vre ˛ i s„ le reducem ∫i atunci pune ˛ i-v„ — ca s„ zic a∫a — la punct cu ceea ce sus ˛ ine ˛ i. Noi am dorit prin reglementarea, ∫i cu asta Ónchei, pe care am propus-o, pe de o parte, s„ l„s„m mai mul ˛ i subiec ˛ i oficiali s„ vin„ Ón ajutorul oamenilor care au postura de martori, ∫i procurorul, ∫i instan ˛ a, pe de o parte. ™i, pe de alt„ parte, am dorit — Ón textul pe care vi-l propunem spre adoptare — s„ ferim de necazuri nu numai rudele apropiate, ∫i alte persoane care aveau nu ∫tiu ce leg„turi cu martorii ce trebuie proteja ˛ i, care vin Ón procesul penal.

32 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/23.V.2003

Deci suntem pentru deschidere, pentru l„rgirea garan ˛ iilor at‚t pe planul celor ce pot lua aceste garan ˛ ii, c‚t ∫i a celor ce trebuie ocroti ˛ i.

V„ mul ˛ umesc.

Emil Boc

#195038

Singura modificare pe care v-o propun, ∫i nu vreau s„ mai insist, pentru c„ am vorbit pe marginea acestui subiect, nu procurorul — cum scrie aici —, ci instan ˛ a ar trebui s„ dispun„ m„sura prev„zut„ Ón art. 86[5] , pe acelea∫i considerente pe care le-am enun ˛ at p‚n„ Ón prezent. Acesta ar fi con ˛ inutul amendamentului care se afl„ la pozi ˛ ia nr. 22.

™i, domnule pre∫edinte, dac„-mi permite ˛ i, a∫ merge ∫i la amendamentul urm„tor, pentru a nu mai reveni. Observa ˛ i c„ la pagina 244 exist„ un amendament care sun„ a∫a: «Dup„ art. 88 se introduce art. 88[1] cu urm„torul cuprins: îProcedurile prev„zute Ón articolele 6988, efectuate Ón faza de urm„rire penal„, sunt Ónregistrate pe band„ audio-video, care este anexat„ dosarului“.»

Ce ar Ónsemna admiterea acestui amendament? Ar Ónsemna, Ón primul r‚nd, instituirea unei garan ˛ ii Ón plus pentru desf„∫urarea unui proces corect ∫i echitabil, Ón sensul c„ vom avea Óntotdeauna o dovad„ c„ audierile au fost efectuate potrivit procedurilor prev„zute de lege, vom avea Ón special o garan ˛ ie fundamental„ Ómpotriva amenin ˛ „rilor ∫i Ómpotriva ob ˛ inerii unor recunoa∫teri de vinov„ ˛ ie cu for ˛ a Ón fa ˛ a organului de urm„rire penal„. Noi nu ∫tim ce se petrece Ón spatele u∫ilor Ón care se afl„, pe de o parte, reprezentan ˛ ii organului de urm„rire penal„, iar pe de alt„ parte, Ónvinui ˛ ii sau inculpa ˛ ii. De

multe ori vin inculpa ˛ ii Ón instan ˛ „ ∫i spun c„ au recunoscut datorit„ faptului c„ au fost supu∫i presiunilor, c„ au fost fie b„tu ˛ i, fie amenin ˛ a ˛ i, ∫i este foarte greu s„ probezi acest lucru.

Dac„ am introduce acest sistem al Ónregistr„rilor audio ∫i video orice presiune ar fi din start anihilat„, pentru c„ dac„ procurorul sau organul de urm„rire penal„ (organul de poli ˛ ie) ∫tie c„ se Ónregistreaz„ audierea, evident c„ nu va folosi cuvintele pe care le folose∫te acum Ón procesul acesta de audiere: îDeclar„, c„ dac„ nu, ˛ i se Ónt‚mpl„ asta“; îRecunoa∫te, c„ dac„ nu, se Ónt‚mpl„ asta“. Sau negociaz„ cu el: îD„-l pe „sta Ón g‚t, c„- ˛ i dau ∫i ˛ ie (propune Ón instan ˛ „) o pedeaps„ mai mic„. Noi trebuie s„ fim siguri c„ un proces penal se desf„∫oar„ dup„ reguli corecte, impar ˛ iale ∫i echitabile. Or, aceast„ Ónregistrare nu ar face dec‚t s„ aduc„ un spor suplimentar de garan ˛ ii Ón corectitudinea desf„∫ur„rii procesului penal.

V„ mul ˛ umesc.

Emil Boc

#202183

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Suntem acum la capitolul consacrat intercept„rilor ∫i Ónregistr„rilor audio sau video.

Primul amendament este la art. 96[1] , iar Ón amendamentele respinse este la nr. crt. 25 ∫i la alin. 1 de la 91[1] , unde se spune, Ón textul actual: îIntercept„rile ∫i Ónregistr„rile pe band„ magnetic„ ale unor convorbiri sau comunic„ri se vor efectua cu autorizarea motivat„ a instan ˛ ei“ — ∫i sper c„ de data aceasta colegii no∫tri de la Comisia pentru ap„rare aud acest lucru — ∫i cu ocazia dezbaterii noului proiect de Lege privind siguran ˛ a na ˛ ional„ s„ compatibilizeze Domniile lor prevederile proiectului Legii privind siguran ˛ a na ˛ ional„ cu acestea din Codul de procedur„ penal„, Ón sensul c„ numai instan ˛ a, ∫i nu procurorul, s„ dispun„ interceptarea Ónregistr„rilor. Reiau: î...cu autorizarea motivat„ a instan ˛ ei, la cererea procurorului, Ón cazurile ∫i Ón condi ˛ iile prev„zute de lege, dac„ sunt indicii temeinice privind preg„tirea sau s„v‚r∫irea unei infrac ˛ iuni pentru care urm„rirea penal„ se efectueaz„ din oficiu, iar interceptarea ∫i Ónregistrarea se impun pentru aflarea adev„rului. Autoriza ˛ ia se d„ de c„tre pre∫edintele instan ˛ ei c„reia i-a revenit competen ˛ a s„ judece cauza Ón prim„ instan ˛ „, Ón Camera de Consiliu“.

Acum, care este observa ˛ ia noastr„ procedural„? Ea const„ Ón eliminarea sintagmei îprivind preg„tirea unei infrac ˛ iuni“. Cu alte cuvinte: intercept„rile ∫i Ónregistr„rile pe band„ magnetic„ s„ poat„ fi efectuate îcu autorizarea motivat„ a instan ˛ ei, la cererea procurorului, Ón cazurile ∫i condi ˛ iile prev„zute de lege, dac„ sunt indicii temeinice privind s„v‚r∫irea unei infrac ˛ iuni“. A men ˛ ine sintagma îpreg„tirea unei infrac ˛ iuni“ ar Ónsemna s„ l„s„m o posibilitate arbitrar„, la Óndem‚na procurorului, Ón vederea solicit„rii unei autoriz„ri de interceptare a convorbirilor telefonice. Formula actual„, îpentru preg„tirea sau s„v‚r∫irea unei infrac ˛ iuni“, are un caracter prealabil. S„ o l„s„m doar la existen ˛ a unor date privind s„v‚r∫irea unei infrac ˛ iuni.

Ce Ónseamn„ preg„tirea unei infrac ˛ iuni? Aproape orice. Dac„ eu discut cu dumneavoastr„ sau cu cineva din aceast„ sal„ la modul ipotetic despre posibilitatea unei infrac ˛ iuni, Ónseamn„ c„ imediat procurorul aude acest lucru ∫i solicit„ un mandat de ascultare a convorbirilor telefonice. Deci este o formul„ foarte larg„, vag„, cu un con ˛ inut pur subiectiv ∫i Ón condi ˛ iile acestea este bine s„ nu d„m posibilitate s„ se intercepteze convorbirile telefonice.

Mai mult dec‚t at‚t, aten ˛ ie!, autoriza ˛ ia se d„ de c„tre pre∫edintele instan ˛ ei, ∫i aici iar avem o problem„. Am sc„pat de procuror, ajungem la pre∫edintele instan ˛ ei care, din nefericire, Ón sistemul nostru este numit ∫i eliberat din func ˛ ia de conducere la propunerea ministrului justi ˛ iei. ™i iat„ iar„∫i leg„tura ∫i posibilitatea influen ˛ ei politice Ón privin ˛ a intercept„rilor convorbirilor telefonice, autoriza ˛ ie dat„ de pre∫edintele instan ˛ ei, iar ace∫ti pre∫edin ˛ i, ∫tim bine, sunt numi ˛ i, practic, de ministrul justi ˛ iei, chiar dac„ textul legii spune: îla propunerea ministrului justi ˛ iei“.

™i atunci este de dorit ca aceast„ autoriza ˛ ie s„ fie dat„ numai atunci c‚nd exist„ indicii temeinice privind s„v‚r∫irea unei infrac ˛ iuni, nu ∫i preg„tirea acesteia,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/23.V.2003 pentru c„ prin formula îpreg„tirea unei infrac ˛ iuni“ — repet — putem Ón ˛ elege aproape orice ∫i Ón condi ˛ iile acestea s„ se abuzeze de practica aceasta a intercept„rilor. Œn rest, sunt de acord cu celelalte amendamente sus ˛ inute de colegul meu, la care ∫i eu sunt coautor. M„ refer la art. 91[1] alin. 3, unde este absolut necesar, pe linia garant„rii respectului fa ˛ „ de via ˛ a privat„, via ˛ „ privat„ care, potrivit art. 26 alin. 2 din Constitu ˛ ie, este sf‚nt„, dreptul persoanei de a avea o via ˛ „ privat„ este garantat prin Constitu ˛ ie ∫i nimeni nu poate realiza un atentat la aceast„ sfer„ privat„ ∫i de aceea noi trebuie s„ reducem autoriza ˛ ia doar la acea persoan„ care face obiectul Ónregistr„rii ∫i mai ales la con ˛ inutul infrac ˛ iunii pe care o s„v‚r∫e∫te. Cu alte cuvinte, atunci c‚nd Ónregistreaz„ cineva o convorbire cu autorizarea instan ˛ ei, la cererea procurorului, s„ nu Ónregistreze absolut orice se discut„ de pe postul acela telefonic. S-ar putea ca de pe telefonul meu s„ dea altcineva telefon ∫i s„ vorbeasc„ de o chestiune intim„. Œn acel moment, Ón mod teoretic, dup„ propunerea noastr„, cel care Ónregistreaz„ nu ar avea dreptul s„ o fac„. El este autorizat de c„tre instan ˛ „ s„ Ónregistreze doar acea parte care ˛ ine de persoana mea ∫i cu privire la subiectul X, ∫tiu eu, o chestiune care pune Ón pericol siguran ˛ a na ˛ ional„, ∫i nu s„ asculte alte lucruri care ˛ in de via ˛ a intim„, privat„, via ˛ a de familie, de via ˛ a politic„, de convorbiri sau discu ˛ ii politice ∫i a∫a mai departe.

Deci din acest punct de vedere acesta este con ˛ inutul amendamentului, ca Ón autoriza ˛ ie s„ se indice persoanele ale c„ror convorbiri sau comunic„ri sunt interceptate, precum ∫i subiectele convorbirilor sau comunic„rilor care sunt supuse acestor opera ˛ iuni. S„ men ˛ ion„m expres, ∫i Ón condi ˛ iile Ón care o alt„ persoan„ ar da telefon de pe telefonul meu, evident, s„ nu se utilizeze Ónregistrarea. Dac„ vorbesc despre altceva, din nou, Ónregistrarea s„ nu poat„ fi utilizat„. Repet, este o garan ˛ ie Ón plus a faptului c„ via ˛ a noastr„ privat„ va fi respectat„, va r„m‚ne, a∫a cum spune Constitu ˛ ia, un domeniu intangibil pentru autorit„ ˛ ile publice sau pentru orice alt„ persoan„ care ar dori s„ atenteze la ea.

Sunt cele dou„ amendamente de la 91[1] alin. 1 ∫i 91[1] alin. 3, la acestea am f„cut referire. V„ mul ˛ umesc.

Ovidiu Cameliu Petrescu

#208016

## **Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:**

Stima ˛ i colegi,

Mi-a∫ permite ∫i eu o interven ˛ ie la acest subiect. Stima ˛ i colegi,

Interven ˛ ia pe care o fac, Óntr-un fel, este rezultatul unei anumite experien ˛ e pe care am avut-o Ón mandatul trecut, de vicepre∫edinte al Comisiei de control a activit„ ˛ ii Serviciului Rom‚n de Informa ˛ ii. Ceea ce propun colegii no∫tri este foarte frumos teoretic, Óns„ este imposibil de aplicat Ón practic„. Este realmente imposibil. De ce? Pentru c„ Ón momentul Ón care se ob ˛ ine o autorizare de interceptare a convorbirilor telefonice Ón ceea ce prive∫te o anumit„ persoan„ cu anumite numere de telefon specificate Ón mandatul respectiv, Ón acel moment i se intercepteaz„ toate convorbirile telefonice. Este adev„rat c„ toate informa ˛ iile care privesc alte subiecte dec‚t mandatul respectiv nu sunt luate Ón considerare, se face o transpunere a acestei benzi — sau acum se face electronic aceast„ Ónregistrare —, se face o transcriere a

Ónregistr„rii ∫i sunt eliminate acele pasaje care nu privesc subiectul pentru care s-a eliberat autorizarea.

Dumneavoastr„ g‚ndi ˛ i-v„ la consecin ˛ ele practice ale propunerii dumneavoastr„. Œn primul r‚nd, s„ presupunem c„ un operator ar urm„ri derularea acelei conversa ˛ ii telefonice, nu? Dumneavoastr„ spune ˛ i ca Ón momentul Ón care el vorbe∫te o chestiune care nu ˛ ine de subiect, de via ˛ a privat„, s„ Ónchid„ imediat. Cine d„ garan ˛ ia c„ peste dou„ minute nu se va referi la s„v‚r∫irea unei infrac ˛ iuni, la modul Ón care a s„v‚r∫it infrac ˛ iunea? Nimeni. Este absurd din punct de vedere practic, lucrul acesta nu se poate realiza.

A doua chestiune: aceste convorbiri care se Ónregistreaz„ nu sunt urm„rite la casc„, Ón cele mai multe dintre cazuri, Ón 99% din cazuri nu sunt urm„rite la casc„ de nimeni, ele se Ónregistreaz„ automat fie pe band„, fie Ón memoria unui computer.

Deci nu exist„ un operator uman care s„ spun„: îŒn momentul acesta Óntrerupem convorbirea pentru c„ omul a Ónceput s„ vorbeasc„ despre o situa ˛ ie personal„“. Eu v„ Ónvederez aceast„ imposibilitate practic„. Evident c„ nimic care se refer„ la altceva dec‚t s„v‚r∫irea infrac ˛ iunii nu trebuie s„ apar„ Ón transcrierea convorbirii care se pune la dosar.

O alt„ referire pe care v-a∫ face-o: dumneavoastr„ a ˛ i f„cut o trimitere c„tre colegii no∫tri de la Comisia pentru ap„rare care discut„ Ón momentul acesta Legea siguran ˛ ei na ˛ ionale. Vreau s„ v„ spun c„ foarte multe intercept„ri, dac„ nu aproape toate, care se fac Ón domeniul siguran ˛ ei na ˛ ionale nu se fac dup„ declan∫area urm„ririi penale. Ele se fac Ónainte de o eventual„ declan∫are a urm„ririi penale. Foarte multe acte procedurale care sunt legate de siguran ˛ a na ˛ ional„ nu se fac Ón baza Codului de procedur„ penal„, se fac Ón baza Legii siguran ˛ ei na ˛ ionale, Ón baza Legii de organizare a Serviciului Rom‚n de Informa ˛ ii sau a altor servicii, deci pe o legisla ˛ ie special„. Iat„, v„ dau un singur exemplu: p„trunderea Ón domiciliul unei persoane nu se face Ón conformitate cu Codul de procedur„ penal„, pentru c„ Óntotdeauna Ón Codul de procedur„ penal„ ∫i Ón vechile coduri sunt ni∫te condi ˛ ii speciale. Perchezi ˛ ia se face cu martori, Ón prezen ˛ a persoanei respective, Óntre anumite ore. Or, nici un serviciu secret din lume nu o s„ vin„ numai la anumite ore ca s„ instaleze tehnica. Ei vin exact c‚nd persoana nu este acas„ ∫i o instaleaz„ f„r„ nici un martor, altfel, dac„ punem problema Ón alt„ modalitate, ne ducem spre un film comic, nu mai suntem Ón realitatea concret„.

Iat„ de ce anumite lucruri trebuie s„ ˛ in„ cont de realitatea Ón care anumite acte se desf„∫oar„.

Emil Boc

#211766

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte, ∫i apreciem faptul c„ dumneavoastr„ a ˛ i respectat regulamentul, Ón litera ∫i Ón spiritul lui, av‚nd o interven ˛ ie de la aceast„ tribun„, ∫i nu de la pupitrul de unde conduce ˛ i ∫edin ˛ a. Este o chestiune pe care noi o apreciem ∫i ca o form„ de respect pentru regulament ∫i pentru litera lui.

O singur„ interven ˛ ie doresc s„ fac, foarte scurt„. Dumneavoastr„ a ˛ i spus c„ unele intercept„ri care sunt prev„zute Ón Legea siguran ˛ ei na ˛ ionale sau Ón alte legi

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/23.V.2003 nu ar trebui s„ fie toate subsumate cadrului general sau cel pu ˛ in a∫a am Ón ˛ eles eu, ∫i dac„ am Ón ˛ eles gre∫it Ómi cer scuze, n-ar fi trebuit s„ fie subsumate cadrului general dat de Codul de procedur„ penal„.

Noi credem c„ toate intercept„rile, indiferent cum sunt date, Ón baza Legii siguran ˛ ei na ˛ ionale sau Ón baza Legii Serviciului Rom‚n de Informa ˛ ii sau Ón baza oric„rei alte legi, toate aceste intercept„ri trebuie s„ fie supuse controlului judiciar, controlului judec„torului, pentru c„ Ón ultim„ instan ˛ „ dreptul comun Ón materie este Codul de procedur„ penal„ ∫i dac„ regula acolo stabilit„ este c„ aceste autoriz„ri se dau de c„tre instan ˛ a de judecat„, nu putem accepta sau cel pu ˛ in nu pot accepta ideea c„ pe o chestiune ce ˛ ine de siguran ˛ a na ˛ ional„ autorizarea intercept„rii convorbirilor telefonice s„ fie dat„ de c„tre procuror, iar dac„ este vorba de o infrac ˛ iune sau de o alt„ fapt„ care intr„ sub inciden ˛ a Codului penal, acolo autorizarea s„ o dea judec„torul. Pentru egalitate de tratament, pentru unitatea acestui tratament trebuie ca Ón fiecare caz Ón parte, indiferent de temeiul de drept, autorizarea s„ fie dat„ de c„tre instan ˛ a de judecat„. Œn acest sens a fost f„cut„ referirea mea la colegii din Comisia pentru ap„rare, pentru a ˛ ine cont c„ ∫tiu faptul c„ Ón acest moment Domniile lor lucreaz„ la mai multe proiecte privind siguran ˛ a na ˛ ional„, iar acolo problema aceasta a intercept„rilor s„ fie solu ˛ ionat„ pe acelea∫i considerente ∫i Ón aceea∫i lungime de und„ cu cea de la Codul de procedur„ penal„.

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Cristina Tarcea

#216126

A∫ putea rezuma ∫i a∫ putea spune c„ amendamentele se refer„ Ón principal la elementele pe care trebuie s„ le prevad„ autoriza ˛ ia, la faptul c„ trebuie s„ existe indici numai pentru s„v‚r∫irea unei infrac ˛ iuni, nu ∫i pentru preg„tirea acesteia ∫i, de asemenea, la calitatea persoanei care dispune autorizarea intercept„rii.

Œn ceea ce prive∫te elementele pe care trebuie s„ le con ˛ in„ autoriza ˛ ia, apreciem c„ actuala form„ propus„ de Guvern ∫i adoptat„ de comisie este Óntru totul acoperitoare, deoarece ea trebuie, prin Óncheiere motivat„, s„ cuprind„ indicii concrete ∫i fapte care justific„ m„sura, motive pentru care m„sura este indispensabil„, persoana, deci este acoperit acest amendament, mijlocul de comunicare ∫i locul supus supravegherii, perioada, de asemenea, pentru care este autorizat„ interceptarea ∫i Ónregistrarea.

Este foarte greu s„ Óntrev„d cum Ón momentul acord„rii autoriz„rii instan ˛ a ar putea s„ b„nuiasc„ subiectul discu ˛ iilor Óntre titularul postului ∫i o alt„ persoan„.

De asemenea, aceast„ situa ˛ ie nu este neacoperit„ ∫i nu a r„mas f„r„ solu ˛ ie Ón Codul de procedur„ penal„, deoarece sub... sigur, acoperirea ∫i garan ˛ ia secretului profesional, cel care efectueaz„ Ónregistrarea are obliga ˛ ia ca toate elementele rezultate din interceptare care nu sunt relevante pentru cauz„, conform dispozi ˛ iilor propuse, s„ le distrug„.

Prin urmare, nu exist„ pericolul ca elemente care ˛ in de via ˛ a privat„, strict„, a unui individ s„ fie dezv„luite.

De asemenea, Ón ceea ce prive∫te indicii necesari, fie pentru s„v‚r∫ire, fie pentru s„v‚r∫ire ∫i preg„tire, trebuie men ˛ ionat faptul c„, Ón conformitate cu dispozi ˛ iile proiectului, nu orice gen de infrac ˛ iune poate fi supus acestui mijloc de investiga ˛ ie. Este vorba de infrac ˛ iuni extrem de grave, pentru care Óntotdeauna chiar ∫i tentativa, care este un act preg„titor, este pedepsit„.

Prin urmare, nu este deloc exagerat a men ˛ iona indici necesari ∫i pentru preg„tirea unei infrac ˛ iuni.

De altfel, Curtea European„ a Drepturilor Omului nu interzice prin jurispruden ˛ a sa aceast„ practic„. Este vorba de acele cercet„ri preliminare pe care le accept„, dar pe care sigur le introduce sub domeniul de garan ˛ ie al art. 6 din Conven ˛ ia European„ a Drepturilor Omului.

Cu privire la persoana care poate s„ dispun„ aceast„ autorizare sunt criticate elementele care atribuie aceast„ competen ˛ „ pre∫edintelui instan ˛ ei de judecat„. Nu trebuie uitat, totu∫i, c„ un pre∫edinte al unei instan ˛ e de judecat„ r„m‚ne un judec„tor inamovibil, cu toate garan ˛ iile prev„zute de lege pentru a∫a ceva. Nu trebuie uitat fap-

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/23.V.2003 tul c„ Ón cadrul profundei reforme Ón justi ˛ ie, care se va preg„ti, atribu ˛ iile pre∫edintelui de judecat„ vor fi prezentate cu totul altfel, iar modalit„ ˛ ile lui de numire vor fi cu totul ∫i cu totul schimbate fa ˛ „ de ceea ce este Ón prezent.

Un cod de procedur„ penal„ nu este o lege care r„spunde momentului. Ea Óncearc„ s„ fie o lege viabil„ ∫i pe o perioad„ de timp mai Óndelungat„.

Pentru toate aceste considerente noi solicit„m respingerea amendamentelor formulate, cele mai multe g„sindu-∫i acoperire Ón textul propus de Guvern ∫i adoptat de comisie.

Cornel B„doiu

#219533

Trei aspecte sunt vizate de acele amendamente. Unul legat de preg„tirea, Ón sensul de a fi respins, adic„ eliminat, altul, de ce s„ dea autorizarea pre∫edintele, ∫i al treilea, o singur„ dat„ s„ se poat„ da o autoriza ˛ ie pentru interceptarea acestor convorbiri.

A∫ vrea s„-i amintesc domnului Boc c„, Ón materia infrac ˛ iunilor contra siguran ˛ ei statului, de regul„ se fac acte preparatorii, care, dac„ nu sunt interceptate din vreme, dup„ aceea nu avem dec‚t s„ constat„m c„ infrac ˛ iunea a fost comis„. ™i aici Ó ˛ i enum„r, drag„ Emile, infrac ˛ iunile contra reprezentantului unui stat str„in. Dac„ tu vrei s„ elimin„m posibilitatea de a preveni comiterea unei infrac ˛ iuni contra unui reprezentant de stat str„in, eu sunt de acord cu tine. Dar cred c„ nu o s„ fii de acord!

Œn ce prive∫te amendamentul cum c„ aceast„ autoriza ˛ ie ar trebui dat„ de c„tre instan ˛ „, ∫i nu de c„tre pre∫edinte, v„ aduc dou„ contraargumente: s„ nu uit„m c„ este vorba de faza premerg„toare chiar urm„ririi penale ∫i, ca atare, cu at‚t mai mult trebuie asigurat secretul ∫i mai ales este vorba de celeritate.

Œn ce prive∫te ideea ca autoriza ˛ ia s„ fie acordat„ doar pentru 30 de zile, Ón opinia mea este gre∫it„, gre∫it este ∫i amendamentul care a trecut prin comisie, care limiteaz„ aceast„ autoriza ˛ ie doar la 4 luni. De parc„ dup„ 4 luni cel care Óncearc„ s„ atenteze la via ˛ a, de pild„, a unui reprezentant al unui stat str„in s-ar opri ∫i ar a∫tepta s„ mai treac„ nu ∫tiu c‚t timp ∫i iar ar Óncerca.

Œn opinia mea — ∫i eu am un amendament acolo, domnule pre∫edinte, v„ rog s„-l observa ˛ i, la 91[1] —, dup„ alin. 4 doresc s„ se elimine sintagma îdurata maxim„ a Ónregistr„rilor autorizate este de 4 luni“. Nu-∫i are rostul, pentru c„ autoriza ˛ ia — ∫i Ministerul de Justi ˛ ie v„ rog s„ m„ combat„ dac„ are argumente —, autoriza ˛ ia se d„ doar Ón situa ˛ ia Ón care sunt date ∫i indici temeinici ∫i concre ˛ i cu privire la preg„tirea sau s„v‚r∫irea unei infrac ˛ iuni. ™i, mai departe, ini ˛ iatorul spune a∫a: îŒn ipoteza Ón care dispar astfel de temeiuri, procurorul sau instan ˛ a ridic„ m„sura“.

™i atunci, eu v„ Óntreb, ce rost are s„ o reduc numai la 4 luni? Logic este ca ea s„ existe c‚t timp exist„ pericolul c„ se preg„te∫te comiterea unei infrac ˛ iuni.

V„ mul ˛ umesc.

Emil Boc

#221964

## Domnule pre∫edinte,

S-au discutat aici mai multe amendamente: cel de la pct. 91[1] alin. 1, cel de la pct. 91[1] alin. 3, amendamentul domnului B„doiu (care este Ón continuare) ∫i amendamentul meu ∫i al colegilor mei liberali: domnul Stoica ∫i domnul ™tirbe ˛ , de la pct. 91[1] , cu privire la autorizarea intercept„rii ∫i Ónregistr„rii convorbirilor ∫i comunica ˛ iilor doar o singur„ dat„ Ón cursul urm„ririi penale. Deci sunt 4 amendamente asupra c„rora am discutat ∫i, fiind str‚ns legate Óntre ele, cred c„ a ˛ i procedat corect l„s‚ndu-ne s„ putem corela aceste articole.

Œn primul r‚nd, a∫ vrea s„ men ˛ ionez c„ atunci c‚nd m-am referit la autoriza ˛ ia dat„ de c„tre pre∫edintele instan ˛ ei eu nu am spus c„ nu este bine, e bine ca pre∫edintele instan ˛ ei s„ dea autoriza ˛ ia de interceptare a convorbirilor telefonice el, ∫i nu procurorul. Dar am spus, totu∫i, c„ trebuie s„-i limit„m posibilitatea ∫i pre∫edintelui instan ˛ ei de a da aceast„ autoriza ˛ ie de interceptare a convorbirilor telefonice, de la formula actual„, foarte larg„: îIndicii temeinice privind preg„tirea“ la formula: îIndicii privind s„v‚r∫irea unei infrac ˛ iuni“.

Deci chestiunea cu îpreg„tirea“ s„ o elimin„m, pentru c„ are un caracter vag, imprecis, subiectiv ∫i oric‚nd pre∫edintele instan ˛ ei, repet, pe care l-am men ˛ ionat ca fiind Ónc„ sub inciden ˛ a politicului, fiind numit la propunerea ministrului de justi ˛ ie, care este om politic ∫i membru al Guvernului. Acesta a fost sensul.

Œn privin ˛ a amendamentului domnului B„doiu, cu tot respectul colegial pe care i-l port, nu voi putea fi de acord ca aceast„ durat„ maxim„ a Ónregistr„rilor autorizate s„ nu fie limitat„. Dac„ nu am accepta acest alineat, care spune: îDurata maxim„ a Ónregistr„rilor autorizate este de 4 luni“, ar Ónsemna c„ oricare dintre noi, pe via ˛ „, putem fi obiectul intercept„rilor convorbirilor telefonice. ™i orice cet„ ˛ ean al Rom‚niei va putea fi îsupravegheat“ prin interceptarea convorbirilor telefonice, pentru orice durat„ de timp, practic, pentru orice motiv. Oric‚nd, un cet„ ˛ ean rom‚n este un poten ˛ ial preg„titor al unei infrac ˛ iuni, se va putea spune. Oric‚nd, orice cet„ ˛ ean este un poten ˛ ial preg„titor al unei infrac ˛ iuni! ™i atunci, haide ˛ i s„-l ascult„m ∫i s„ vedem ce face!

Iar datele ob ˛ inute de acolo, evident c„ pot fi utilizate ca elemente de ∫antaj sau ca elemente de presiune moral„ sau politic„, Ón func ˛ ie de calitatea persoanei care este subiectul Ónregistr„rii convorbirilor telefonice. Deci Ón nici un caz s„ nu elimine aceast„ durat„ maxim„ a Ónregistr„rilor la 4 luni de zile.

Mai mult dec‚t at‚t, Ón amendamentul care urmeaz„ noi am propus c„ aceast„ autorizare s„ se poat„ dispune fa ˛ „ de aceea∫i persoan„ o singur„ dat„ Ón cursul urm„ririi penale efectuate Óntr-o cauz„. Cu alte cuvinte, Ón lipsa unei astfel de prevederi pe care am propus-o noi, limitarea la maximum 4 luni poate fi Ónc„lcat„ prin reluarea de mai multe ori Ón aceea∫i cauz„ a intercept„rii ∫i Ónregistr„rii convorbirilor sau comunica ˛ iilor unei persoane.

Dac„ ∫tim c„ o persoan„ se preg„te∫te s„ s„v‚r∫easc„ o infrac ˛ iune, avem date c„ ea va s„v‚r∫i o

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/23.V.2003 infrac ˛ iune, atunci, e vorba de o cauz„. ™i atunci autoriz„m Ónregistrarea convorbirilor telefonice. Dac„ avem date c„ s„v‚r∫e∫te o alt„ infrac ˛ iune, d„m o alt„ autorizare, care intr„ sub o alt„ regul„. Dar a da aceast„ posibilitate, ori de c‚te ori este nevoie, chiar ∫i pe perioada aceasta de 4 luni, nou„ ni se pare un abuz.

Iat„ de ce dorim s„ complet„m art. 91[1] cu un nou alineat care s„ spun„ acest lucru: îAutorizarea intercept„rii ∫i Ónregistr„rii convorbirilor ∫i comunica ˛ iilor se poate dispune fa ˛ „ de aceea∫i persoan„ o singur„ dat„ Ón cursul urm„ririi penale efectuate Óntr-o cauz„“. Dac„ este vorba despre o alt„ infrac ˛ iune, evident c„ se poate solicita din nou autorizarea judec„torului pentru a Ónregistra convorbirea telefonic„.

V„ mul ˛ umesc.

Ion Neagu

#235642

## Domnule pre∫edinte,

S„ r„m‚n„ textul comisiei, pentru c„ ar fi posibil ca o Ónregistrare s„ con ˛ in„ afirma ˛ ii care intereseaz„ fondul cauzei, dar Ón discu ˛ ia purtat„ de cei doi s„ se fac„ ∫i anumite divaga ˛ ii: dac„ s-au copt cire∫ele, de ce au Ónt‚rziat anul acesta etc. Instan ˛ a le Ónl„tur„ Óncheind proces-verbal, v„ rog s„ observa ˛ i, a∫a scrie Ón text ∫i motiveaz„ de ce nu le re ˛ ine Ón solu ˛ ionarea cauzei, Ón sensul acesta.

Pentru c„ cei doi intercepta ˛ i pot vorbi lucruri care vizeaz„ domeniul penal, dar pot angaja ∫i discu ˛ ii de alt„ natur„, care n-au relevan ˛ „ Ón cauz„, n-au nici o inciden ˛ „: ce- ˛ i mai face prietenul, prietena, unde te duci vineri sear„, ai cump„rat fructe? ™i pe urm„ Óncep din nou s„ discute chestiuni de natur„ infrac ˛ ional„.

Eu, instan ˛ „, selectez, Ónchei proces-verbal ∫i spun de ce partea aceea a discu ˛ iilor n-am avut-o Ón vedere ∫i

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/23.V.2003 spun eu de ce nu are relevan ˛ „ Ón rezolvarea fondului cauzei etc. A∫a scrie 91[3] . Citi ˛ i-l, domnule Olteanu!

™i atunci zic c„ este corect a∫a, ca nu orice balast, Óng„dui ˛ i-mi expresia, care s-ar reg„si Ón convorbirea purtat„, de o or„-dou„, Óntre doi oameni pe care i-am interceptat din motivele pe care mi le ofer„ legea, s„ nu-l introduc Ón cauz„, s„-l decantez, Ónchei proces-verbal.

™i dac„ e interesat cineva de ce instan ˛ a a dat de o parte anumite p„r ˛ i ale convorbirii, n-are dec‚t s„ citeasc„ procesul-verbal ∫i o s„ observe ca acolo instan ˛ a le-a dat de o parte fiindc„ discu ˛ ia era despre ploaie, secet„, chestiuni care n-au nici o leg„tur„ cu fondul cauzei. ™i re ˛ ine, Ón continuare, Ón discu ˛ ie numai aspectele care, repet Ónc„ o dat„, intereseaz„ sub aspect penal.

™i acum, Ónchei, spun‚ndu-v„: p„i p‚n„ acum am creditat instan ˛ a ∫i dorim ca numai ea s„ desf„∫oare activitatea Ón materie penal„ ∫i procesual-penal„; instan ˛ a s„ se adreseze, instan ˛ a s„ ordone perchezi ˛ ii, instan ˛ a s„... ∫i, deodat„, ne dispare Óncrederea Ón instan ˛ „, aici!

P„i, hai s„ l„s„m totu∫i s„ credem c„ instan ˛ a este subiectul oficial, creditat de noi to ˛ i, care are c„derea, latitudinea, ca Ón anumite situa ˛ ii speciale, cum este ∫i aceasta, s„ decid„. De ce, deodat„, cenzur„m instan ˛ a, nu ne mai place ce face? Nu. Ea selecteaz„, am Ón ˛ eles eu din text, arat„ ce ∫i cum ∫i de ce, pentru ca Ón solu ˛ ie s„ se re ˛ in„ numai punctual ce intereseaz„ sub aspectul producerii efectelor Ón cauz„.

V„ mul ˛ umesc.

De aceea, cred c„ textul adus Ón fa ˛ a dumneavoastr„ de c„tre comisie trebuie votat Ón forma prezentat„ Domniilor voastre. Œnc„ o dat„, mul ˛ umesc.

Emil Boc

#240291

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Cred c„ discu ˛ ia este foarte interesant„ ∫i solu ˛ ia propus„ de c„tre domnul B„doiu poate fi una de compromis. Vreau s„ amintesc Óns„ faptul c„ dac„ s-ar fi acceptat acel amendament potrivit c„ruia prin autoriza ˛ ie s„ se indice Ón mod expres persoana ∫i subiectele convorbirilor, atunci ceea ce discut„m aici nu ∫i-ar mai avea rostul, pentru c„ autoriza ˛ ia era expres„, pentru ni∫te chestiuni determinate.

Acum, iat„, trebuie s„ l„s„m instan ˛ ei care sunt bune, care sunt necesare: chestiunile legate de coptul cire∫elor s„ fie eliminate, chestiunile legate de infrac ˛ iune s„ fie men ˛ inute. Deci puteam rezolva aceast„ problem„, e o alt„ chestiune, nu mai intervin.

Œn al doilea r‚nd, a fost un amendament care nu figureaz„ Ón raport, din nefericire. Potrivit regulamentului exist„ posibilitatea de a-l sus ˛ ine, dar o s„-l men ˛ ionez doar oral aici, ∫i care va face parte, iar„∫i, din Legea siguran ˛ ei na ˛ ionale, ca persoanei c„reia i-a fost violat„ intimitatea prin interceptarea convorbirilor telefonice s„ i se aduc„ la cuno∫tin ˛ „ indiferent dac„ Ómpotriva sa s-a Ónceput sau nu urm„rirea penal„. Era o chestiune de siguran ˛ „ ∫i de respect fa ˛ „ de via ˛ a privat„.

Chiar dac„ n-a f„cut obiectul Ónceperii urm„ririi penale, prin simplul fapt c„ mi-au fost interceptate convorbirile telefonice deja s-a realizat o intruziune Ón via ˛ a mea privat„ ∫i, cel pu ˛ in, trebuia s„ am dreptul s„ cunosc c„ acest lucru s-a realizat. Din nefericire, acum ni se ascult„ convorbirile telefonice, dac„ nu se va Óncepe urm„rirea penal„ nu vom ∫ti niciodat„ c„ ne-a fost ascultat telefonul. Mai mult dec‚t at‚t, potrivit textului, chiar dac„ se Óncepe urm„rirea penal„, vede ˛ i, nu avem acces la con ˛ inutul Ónregistr„rilor dec‚t Ón condi ˛ ii speciale.

De aceea, m„ pronun ˛ pentru solu ˛ ia propus„ de c„tre domnul general B„doiu, c„ aceast„ sintagm„ îpoate“ s„ fie eliminat„ ∫i s„ lase dreptul de a consulta convorbirile Ónregistrate Ón instan ˛ „.

V„ mul ˛ umesc.

Ion Neagu

#251387

Domnule pre∫edinte,

## Stima ˛ i colegi,

Referitor la acest amendament, av‚nd Ón vedere c„ el a existat, l-am reformulat de comun acord ∫i cu ini ˛ iatorul, numai c„ el trebuie pus Ón pagin„ foarte bine, ∫i eu vreau s„ subliniez c„ Ón textul nostru de la comisie se prevedea c„ instan ˛ a putea da deoparte anumite aspecte din Ónregistr„ri ∫i atunci colegii mei au spus: îDe ce instan ˛ a singur„ s„ dea deoparte Ónregistr„rile pe care dore∫te ∫i pe care le consider„ a fi neconcludente Ón cauz„?“, la care eu am ad„ugat: îBine. Atunci, prin simetrie cu institu ˛ ia renun ˛ „rii la probe, la martori etc., s„ se poarte o discu ˛ ie Ón contradictoriu pe con ˛ inutul Ónregistr„rii, la care particip„, fire∫te, instan ˛ a, pentru c„ ea conduce activitatea, procurorul, p„r ˛ ile, ∫i to ˛ i, de comun acord, prin filtrul discu ˛ iilor Ón contradictoriu, s„ decanteze informa ˛ iile care nu sunt pertinente ∫i concludente Ón cauz„“. Adic„, este vorba despre momentul c‚nd respec-

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/23.V.2003 tivii vorbesc despre ploaie, despre secet„ ∫i pe urm„ trec la infrac ˛ iune. Deci, cu alte cuvinte, ceea ce nu este necesar, pertinent ∫i concludent s„ se dea deoparte ∫i se face proces-verbal. Colegii mei, pe bun„ dreptate, spun eu, au spus c„ se d„ deoparte nu de c„tre instan ˛ „, singur„, ci, dup„ ce dumneaei, la Ón„l ˛ imea sa, se consult„ cu procurorul, cu p„r ˛ ile. Deci se subliniaz„ c„ ceea ce se d„ la o parte dintr-o band„ Ónregistrat„ s„ fie cu acordul tuturor celor implica ˛ i.

Discut‚nd ∫i cu ini ˛ iatorul ∫i Óncerc‚nd s„ Ól convingem de calitatea unui asemenea text, a fost de acord, ∫i urmeaz„ ca domnul Adrian C„∫unean s„ rescrie acum textul integral, c„ aceasta a fost numai o fractur„ din alineatul acela, ∫i vi-l vom da dumneavoastr„ pentru a-l avea Ón vedere.

Deci aceasta a fost chestiunea Ón esen ˛ „. V„ mul ˛ umesc.

Repet, se propune ca ceea ce se Ónl„tur„ dintr-o band„ magnetic„ s„ ∫tie toat„ lumea, nu numai judec„torul sau altcineva. S„ se discute ∫i s„ se dea deoparte, av‚nd Ón vedere c„ sunt de acord ∫i respectivul discuta probleme legate de alte aspecte, ∫i nu de obiectul cauzei. Astfel, cred c„ Óntr-o asemenea formulare s-ar putea dezbate acel alineat. Repet, colegii mei au f„cut demult amendamentul, acum se fac numai ni∫te Ómbun„t„ ˛ iri. Vom face toate corecturile textului ∫i vom ad„uga ceva legat de alte institu ˛ ii din procedura penal„. V„ mul ˛ umesc.

Emil Boc

#262943

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

Exist„ un amendament respins la pagina 254, amendament al meu, al domnului deputat Valeriu Stoica ∫i al domnului deputat Cornel ™tirbe ˛ , care se refer„ la perchezi ˛ ia domiciliar„ ∫i, Ón special, la timpul de efectuare a perchezi ˛ iei.

Textul Constitu ˛ iei de la art. 27 spune astfel: îPerchezi ˛ iile pot fi ordonate exclusiv de magistrat ∫i pot fi efectuate numai Ón formele prev„zute de lege.

Perchezi ˛ iile Ón timpul nop ˛ ii sunt interzise, afar„ de cazul delictului flagrant.“

Textul propus pentru cod spune: îRidicarea de obiecte ∫i Ónscrisuri, precum ∫i perchezi ˛ ia domiciliar„ se pot face Óntre orele 6,00—20,00, iar Ón celelalte ore numai Ón caz de infrac ˛ iune flagrant„ sau c‚nd perchezi ˛ ia urmeaz„ a se efectua Óntr-un local public. Perchezi ˛ ia Ónceput„ Óntre orele 6,00—20,00 poate continua ∫i Ón timpul nop ˛ ii.“

Œn aprecierea noastr„, formula aceasta — îPerchezi ˛ ia poate continua ∫i Ón timpul nop ˛ ii“ — este neconstitu ˛ ional„, Óntruc‚t adaug„ la textul Constitu ˛ iei.

Textul Constitu ˛ iei este precis ∫i men ˛ ioneaz„ faptul c„, Ón afar„ de cazul delictului flagrant, care este singura excep ˛ ie, perchezi ˛ iile Ón timpul nop ˛ ii sunt interzise.

Aceast„ formul„ oarecum d„t„toare de abuzuri — îPerchezi ˛ ia Ónceput„ Óntre orele 6,00—20,00 poate continua ∫i Ón timpul nop ˛ ii“ — nu Ó∫i are locul. De ce? Ar Ónsemna c„ organul de urm„rire penal„, Ón mod deliberat, ar putea l„sa s„ Ónceap„ perchezi ˛ ia pe la ora 19,00, ∫tiind c„ oricum Ón timpul nop ˛ ii va putea continua. Or, dimpotriv„, noi trebuie s„ ne asigur„m de garan ˛ ia constitu ˛ ional„ dat„ de Adunarea Constituant„, Ón sensul c„ Ón timpul nop ˛ ii, Ón afar„ de flagrantul delict, nimic nu se poate Ónt‚mpla, repet, ca o garan ˛ ie a siguran ˛ ei individului, a faptului c„ acesta nu va putea fi supus unor perchezi ˛ ii de inspira ˛ ie sovietic„ sau din alte timpuri trecute.

Rigorile legii cer ca aceste perchezi ˛ ii s„ se Ónf„ptuiasc„ Ón condi ˛ iile ∫i cu formele prev„zute de lege. Œmi ve ˛ i spune: dar ce se Ónt‚mpl„ dac„ Óncepe perchezi ˛ ia? Se suspend„, se sigileaz„, la fel cum se poate Ónt‚mpla ∫i Ón alte situa ˛ ii. Avem alte mecanisme prev„zute de lege. Nu este obligatoriu s„ continue. Dar

avantajul este acela c„ instituim o garan ˛ ie suplimentar„ la adresa protec ˛ iei drepturilor ∫i libert„ ˛ ilor cet„ ˛ ene∫ti.

Œn condi ˛ iile acestea, v„ rug„m s„ accepta ˛ i eliminarea din con ˛ inutul art. 103 a formulei îPerchezi ˛ ia Ónceput„ Óntre orele 6,00—20,00 poate continua ∫i Ón timpul nop ˛ ii“. V„ mul ˛ umesc.

Ion Neagu

#265633

Domnule pre∫edinte,

Stima ˛ i colegi,

Ipoteza prev„zut„ Ón aceast„ norm„ juridic„ vizeaz„ o perchezi ˛ ie care a Ónceput Ón intervalul de timp permis de lege.

Stimate coleg ∫i apreciat din partea mea, dac„ nu am mai continua, ar Ónsemna c„, practic, perchezi ˛ ia nu ar mai avea nici un sens, pentru c„, dac„ am Ónceput-o la ora 12,00, s-a f„cut ora 20,00 ∫i se spune îPofti ˛ i, afar„!“, dar nu am terminat-o, av‚nd Ón vedere c„ sunt zece sau dou„zeci de Ónc„peri. îDup„ ce am plecat, omul poate s„ sustrag„, s„ ascund„ tot ce c„utam noi, dac„ nu am finalizat-o. ™i atunci, practic, activitatea ar fi ineficient„. Dac„ o Óncepi la ora 17,00 de pild„, a venit ora 20,00, nu am terminat de scotocit, pe rom‚ne∫te, ∫i sunt obligat s„ ies din cas„, pentru c„ nu am un text care s„-mi permit„ s„ continuu. Am plecat, omul ∫i-a luat drogurile, armamentul sau ce c„utam noi, pentru c„ nu am g„sit p‚n„ la ora aceea ∫i m-am apucat degeaba. Perchezi ˛ ia e∫ueaz„, ca act procedural.

Acesta este rostul pentru care socotim c„ textul propus de comisie ar trebui s„ r„m‚n„ Ón aceast„ formulare. Repet: dac„ Óntrerup la ora 20,00, salut! ∫i nu am g„sit ce c„utam. Degeaba m-am apucat s„ fac perchezi ˛ ie. Continuu perchezi ˛ ia p‚n„ termin, s-ar putea s„ g„sesc sau s„ nu g„sesc, asta nu pot s„ spun eu de la Ónceput, dar Ón nici un caz nu pot Óntrerupe activitatea care are un anumit specific: caut ceva ∫i, dac„ am Ónceput Ón timpul legal, d„-mi voie s„ termin, prin aceast„ dispozi ˛ ie.

Legea nu Óng„duie niciodat„, v„ rog s„ observa ˛ i, s„ merg Ón casa omului dup„ ora 20,00. R„m‚n doar, Ón casa lui, dac„ am Ónceput Ónainte de ora 20,00. Altfel, Constitu ˛ ia este respectat„. Nu p„trund, numai dac„ a Ónceput, spune textul. Œn ultima ipotez„, las„-m„ s„ termin, chiar dac„ se face 20,30, 21,00 ∫i a Ónceput meciul, sau 22,00. ™i plec dup„ ce am terminat. S-ar putea s„ nu g„sesc nimic. Foarte bine! Dar dac„ am plecat ∫i nu am g„sit ∫i exist„, totu∫i, ceva, v„ rog s„ ave ˛ i siguran ˛ a c„ cel la care c„utam imediat va radia, Ó∫i ia ce ascunsese ∫i zice: gata, am sc„pat! Acesta ar fi rostul pentru care noi v„ propunem o asemenea reglementare. V„ mul ˛ umesc.

Emil Boc

#267935

Domnule pre∫edinte, poate din punct de vedere practic a∫ accepta, p‚n„ la un punct, de∫i nici acolo, argumenta ˛ ia formulat„ de dumneavoastr„... Óntr-adev„r, dar

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/23.V.2003 ce facem cu Constitu ˛ ia? Textul Constitu ˛ iei este, din nefericire, precis ∫i limitativ: îPerchezi ˛ iile Ón timpul nop ˛ ii sunt interzise“. ™i ne mai las„ o singur„ derogare de la aceast„ regul„: îafar„ de cazul delictului flagrant“.

Noi ce propunem aici, ce facem Ón textul acesta? Spunem c„ perchezi ˛ iile se desf„∫oar„ Ón timpul zilei, 6,00—20,00. A∫a a apreciat legiuitorul c„ ar trebui s„ fie ziua indiferent dac„ e iarn„ sau var„, 6,00—20,00, e un termen stabilit, iar Ón celelalte cazuri numai Ón cazul infrac ˛ iunii flagrante, Ón timpul nop ˛ ii. Deci corespunde textului Constitu ˛ iei. Ultimul alineat Óns„, îPerchezi ˛ ia Ónceput„ Óntre orele 6,00—20,00 poate continua ∫i Ón timpul nop ˛ ii“, ce Ónseamn„ aici? îPerchezi ˛ iile Ón timpul nop ˛ ii pot continua ∫i Ón afara cazului de flagrant delict“. Or, textul Constitu ˛ iei nu ne permite: îPerchezi ˛ iile Ón timpul nop ˛ ii sunt interzise“. Nu men ˛ ioneaz„ nici c„... Dac„ legiuitorul constituant ar fi dorit el, Ón 1991, s„ aib„ Ón vedere ipoteza pe care noi o punem aici, Ón cod, ar fi f„cut-o ∫i ar fi spus la un text distinct sau un alineat distinct: îPerchezi ˛ iile Óncepute Óntre orele 6,00—20,00 sau Ón timpul zilei se continu„ ∫i Ón timpul nop ˛ ii“. Dar, dimpotriv„, legiuitorul constituant a dorit s„ mai pun„ o garan ˛ ie constitu ˛ ional„ Ón materia drepturilor ∫i libert„ ˛ ilor cet„ ˛ ene∫ti, c„ nu Ón mod arbitrar, nu f„r„ logic„, aceast„ prevedere din Constitu ˛ ie se afl„ la capitolul consacrat drepturilor ∫i libert„ ˛ ilor fundamentale.

Deci este o garan ˛ ie suplimentar„ pentru cet„ ˛ ean. De ce? Perchezi ˛ ia este o m„sur„ de excep ˛ ie, nu este regula, nu pornim de la premisa c„ to ˛ i cet„ ˛ enii trebuie s„ fie perchezi ˛ iona ˛ i ∫i eu sunt st„p‚n, eu sunt ∫ef, organul de urm„rire penal„, ∫i fie c„ m„ duc la ora 19,00, fie c„ m„ duc la 19,30, oricum, tu e∫ti la dispozi ˛ ia mea. Raportul trebuie s„ fie invers: cet„ ˛ eanul s„ beneficieze corect de prezum ˛ ia de nevinov„ ˛ ie. Dac„ am o suspiciune la adresa lui, eu depun toate diligen ˛ ele, m„ duc la 7 diminea ˛ a, ca p‚n„ la 20 seara s„ Ónchei, nu s„ am eu libertatea aceea de apreciere c„ cet„ ˛ eanul, oricum, e la dispozi ˛ ia mea s„-l perchezi ˛ ionez.

Deci asemenea formule, repet, care dau posibilitatea unui abuz din partea organului de urm„rire penal„ ar trebui s„ Ónceteze, s„ invers„m raportul, s„ punem Ón primplan cet„ ˛ eanul, drepturile acestuia ∫i Ón plan secundar obliga ˛ ia, prin excep ˛ ia organului de urm„rire penal„. Organul de urm„rire penal„ nu ar trebui s„ aib„ aceast„ marj„ de manevr„. El poate Óncepe urm„rirea penal„ la ora 19,45, la 19,59 ∫i o poate continua p‚n„ diminea ˛ a. Vi se pare firesc un asemenea lucru? Eu cred c„ nu. Orice organ de urm„rire penal„ responsabil, dac„ ∫tie c„ exist„ acolo un obiect care trebuie s„ fie ridicat sau s„ se g„seasc„ altceva, Óncepe o urm„rire responsabil„.

Avem ∫i excep ˛ ia: dac„ e flagrant delict, nu ne mai intereseaz„, deci dac„ Óntr-adev„r e vorba de o infrac ˛ iune grav„ s„v‚r∫it„, dac„ e o infrac ˛ iune flagrant„, indiferent c„ e noapte sau zi. Dar haide ˛ i s„ respect„m regulile ∫i s„ d„m cet„ ˛ eanului ce e al cet„ ˛ eanului ∫i procurorului ce e al procurorului, fiecare s„-∫i men ˛ in„ drepturile. Iat„ de ce apreciem c„, Ón primul r‚nd, indiferent de impedimentele tehnice, textul Constitu ˛ iei trebuie s„ fie respectat. Dac„ nu exist„ nici o excep ˛ ie de la Constitu ˛ ie, de ce s-o introducem noi? Formula juridic„ cunoscut„ îunde legea nu permite, nici noi nu avem voie, unde legea nu distinge, nici noi nu avem voie s„ distingem“ ar trebui s„ se aplice ∫i Ón acest caz. Deci Ón pri-

mul r‚nd pe motive de neconstitu ˛ ionalitate ∫i Ón al doilea r‚nd ca o garan ˛ ie suplimentar„ pentru cet„ ˛ ean, ar trebui s„ accept„m amendamentul propus.

Ion Neagu

#275772

## Dac„-mi permite ˛ i...

Institu ˛ ia a fost construit„ av‚nd Ón vedere dou„ institu ˛ ii fundamental diferite Ón procedur„. Una, manifestarea de voin ˛ „ ca act procesual, c‚nd dispun perchezi ˛ ia ∫i efectuarea activit„ ˛ ii ca act procedural, c‚nd aduc la Óndeplinire manifestarea de voin ˛ „. A∫a scrie Ón Constitu ˛ ie, c„ sunt interzise, Ón sens c„ nu le pot dispune Ón timpul nop ˛ ii, dec‚t Ón cazul infrac ˛ iunilor flagrante. A∫a este, dar interpretarea pe care am dat-o noi dintotdeauna asta a fost: deci am dispus, m-am apucat de treab„ ∫i continuu. Nu pot dispune o perchezi ˛ ie Ón timpul nop ˛ ii dec‚t dac„ e vorba de o infrac ˛ iune flagrant„.

Nu am nimic Ómpotriv„ dac„ vre ˛ i s„ nu avem Ón vedere s„ facem o diferen ˛ „, deci s„ subliniem deosebirea Óntre act procesual ∫i procedural: c‚nd dispun ∫i c‚nd efectuez. Deci, dac„ vre ˛ i s„ nu facem aceast„ deosebire, atunci ave ˛ i dreptate ∫i refacem textul. Dac„ ˛ ine ˛ i seama c„ una e dispozi ˛ ia ∫i alta e efectuarea, deci dac„ ˛ ine ˛ i seama de acest aspect, atunci accepta ˛ i ∫i formularea care exist„ ∫i a existat Óntotdeauna Ón cod. Personal, dac„ vre ˛ i, pentru aliniere rigid„ la prevederea constitu ˛ ional„, v„ dau dreptate ∫i putem reformula textul, dar Ól reformul„m, domnule Stoica, cu ∫tiin ˛ a c„, Ón numeroase situa ˛ ii concrete, institu ˛ ia, prin finalitatea ∫i func ˛ ionalitatea ei, a e∫uat _de plano._ Chiar dac„ Óncep la ora 6 diminea ˛ a, sunt diligent, v„ spun eu, ∫i merg la o ferm„ mare, unde am fel de fel de cl„diri, Ónc„peri, cu o echip„ de perchezi ˛ ie numeroas„, vreau s„ v„ spun, pe compozi ˛ ia ei. Sunt oameni care caut„, oameni care Óntocmesc procese-verbale, _de plano_ accept, pe formularea pe care o dori ˛ i dumneavoastr„, ca Ón unele situa ˛ ii, una la mie, dac„ vre ˛ i, perchezi ˛ ia s„ fi e∫uat. De ce? Pentru c„ a venit ora 20 ∫i, ave ˛ i dreptate dumneavoastr„, eu trebuie s„ p„r„sesc. Deci a∫a a fost construit„ perchezi ˛ ia Ón concep ˛ ia profesorului Dongoroz, aceasta este explica ˛ ia dat„ Ón explica ˛ iile teoretice, de data asta, ca titlu al c„r ˛ ii, Ón Codul de procedur„ comentat ∫i adnotat ∫i Óntreaga practic„ judiciar„.

Alinierea strict„ la norm„ v„ d„ dreptate. Ra ˛ ionamentul diferen ˛ ial Óntre actul procesual ∫i procedural nu v„ d„ dreptate. Finalitatea institu ˛ iei este ratat„ _de plano_ Ón unu la o mie de cazuri. Eu Óncep la ora 6, cum zice ˛ i dumneavoastr„, corect, sunt diligent ∫i nu termin p‚n„ la

ora 20. Accepta ˛ i o asemenea situa ˛ ie din o mie de cazuri. Am plecat, v„ salut, dac„ mai st„team o jum„tate de or„, g„seam ce c„utam. Am plecat, omul zice mul ˛ umesc ∫i am sc„pat! √sta era, dac„ vre ˛ i, argumentul care ne-a determinat s„ facem deosebirea Óntre a Óncepe ∫i a dispune. A efectua, ca act procedural, Ónseamn„ traducerea Ón via ˛ „ a manifest„rii de voin ˛ „. Asta este... Act procesual faptic se cheam„ „sta, procedural faptic. Dispun arestarea la ora 17 ∫i o realizez la ora 1 noaptea. Ca activitate, p‚n„ pleac„ omul, poli ˛ ia, cu mandat, ma∫ini etc.

Una e c‚nd Ómi manifest voin ˛ a ∫i m„ plasez constitu ˛ ional ∫i alta e c‚nd o realizez mai devreme sau mai t‚rziu, datorit„ unor impedimente neprev„zute: locul unde g„sesc, timpul, greut„ ˛ ile pe care le Ónt‚mpin Ón realizarea activit„ ˛ ii concrete pe teren. Deci aceasta e realitatea, dar, sigur, dac„ vre ˛ i, formula absolut teoretic„ v„ d„ dumneavoastr„ dreptate.

Pe plan practic, indubitabil ∫i indiscutabil, mie Ómi d„ dreptate. Achies„m. Eu sunt, dac„ vre ˛ i, flexibil. Dac„ vre ˛ i s„ achies„m la punctul dumneavoastr„ de vedere, eu v-am explicat doar inconvenientele. Ra ˛ ionamentul, ∫i al dumneavoastr„, e perfect, pe textul din lege, corect, a∫a este. Eu mi-am permis Óns„ s„ v„ spun de ce a fost construit dintotdeauna a∫a textul. ™i mai adaug, ∫i cu asta Ónchei, Valeric„ — Ómi permit s„-i spun a∫a, c„ mi-a fost student, ∫i unul din studen ˛ ii eminen ˛ i —, m„ rog, a∫a Ói ziceam la ∫coal„. ™i Ón Codul de procedur„ penal„ care a intrat Ón vigoare Ón 1937 la 1 martie, ∫i Ón modific„rile care au intrat Ón vigoare Ón 1948, dup„ 30 decembrie imediat, Ónt‚mpl„tor momentul coincide ∫i cu altceva, ∫i Ón modific„rile din 1960, ∫i Ón Codul care a intrat Ón vigoare la 1 ianuarie 1969, dispozi ˛ ia aceasta este aceea∫i, aceea∫i perenitate, din considerentele ar„tate de mine: de utilitate Ón practic„ ∫i de eficien ˛ „ Ón rezolvarea unor aspecte unde infrac ˛ iunile, Ón latura lor obiectiv„, se caracterizeaz„ prin aspectul de de ˛ inere de arme, de stupefiante, de..., de... ™i m„ g‚ndesc acum — chiar Ónchei dup„ aceea —, av‚nd Ón vedere aspectul legat de cre∫terea curbei criminalit„ ˛ ii, pe ni∫te infrac ˛ iuni deosebite care, din p„cate, au p„truns ∫i Ón peisajul infrac ˛ ional rom‚nesc, am Ón vedere de ˛ inerea de droguri, arme etc., cred c„ nu am face dec‚t un deserviciu organului de urm„rire penal„ ∫i organelor speciale care la ora 20 fix ar trebui s„-∫i ia trusele, ma∫inile, echipele ∫i s„ plece acas„, pentru c„ a∫a este, ai dreptate, a∫a scrie Ón...

Deci eu mi-am f„cut datoria s„ v„ explic toate fa ˛ etele, ca s„ spun a∫a, ale acestei institu ˛ ii care suscit„ ∫i necesit„ multe comentarii, Ón continuare, nu e locul, Óns„. M-am rezumat la acest aspect punctual. V„ mul ˛ umesc.

Valeriu Stoica

#281308

## Domnule pre∫edinte, Domnilor colegi,

Faptul c„ dumneavoastr„, domnule pre∫edinte, sunte ˛ i captivat de acest dialog nu m„ mir„, pentru c„ dialogul cu domnul profesor Neagu este de mai veche dat„ ∫i cu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/23.V.2003 pl„cere Ómi amintesc de dialogurile de la seminarele de procedur„ penal„ ∫i m„rturisesc c„ ra ˛ ionamentul juridic l-am prins foarte bine, Óntre al ˛ ii, de la domnul profesor Neagu. E p„catul Domniei sale c„ m-a Ónv„ ˛ at a∫a de bine ra ˛ ionamentul juridic, Ónc‚t ast„zi folosesc arma ra ˛ ionamentului juridic pentru a-l soma s„ recunoasc„ ceea ce deja a recunoscut, c„, Ón logic„ strict juridic„, va trebui s„ dea prioritate textului constitu ˛ ional. Distinc ˛ ia foarte subtil„ f„cut„ Óntre actul procesual ∫i actul procesual faptic este bine venit„ dac„ ea ar fi Óng„duit„ de textul constitu ˛ ional, dar textul, vorbind de perchezi ˛ ie, nu distinge Óntre dispunerea perchezi ˛ iei ∫i efectuarea perchezi ˛ iei. Ca urmare, textul are Ón vedere perchezi ˛ ia Ón ansamblul ei ∫i Ón ce prive∫te momentul dispunerii, ∫i Ón ce prive∫te momentul efectu„rii.

Unde legea nu distinge, cum spunea colegul meu Boc, reamintind un principiu de interpretare a legii, nici noi nu putem distinge, cu at‚t mai mult c‚nd legea este legea fundamental„. A∫a st‚nd lucrurile, repet, nu trebuie s„ ne punem noi, parlamentarii, Ón situa ˛ ia jenant„ ca, dup„ adoptarea acestui text, s„ constat„m c„ cea mai autorizat„ instan ˛ „ Ón aceast„ materie, Curtea Constitu ˛ ional„, ne va trage u∫or de ureche ∫i ne va spune: îA ˛ i gre∫it!“

C‚t prive∫te istoria acestei reglement„ri Ón Codul de procedur„ penal„, ea v-a fost cu fidelitate redat„ de domnul profesor Neagu, numai c„ acele reglement„ri, p‚n„ Ón 1969 ∫i p‚n„ Ón 1991, nu se Óntemeiau pe un asemenea text din Constitu ˛ ie. Din momentul Ón care acest text, art. 27 alin. (4), a ap„rut Ón Constitu ˛ ie, din acel moment, v„ asigur c„ ∫i profesorul Dongoroz s-ar fi supus textului constitu ˛ ional. Cu at‚t mai mult noi, care suntem, Óntr-un fel sau altul, datori profesorului Dongoroz, trebuie s-o facem.

V„ mul ˛ umesc.

Ionel Olteanu

#289134

## **Domnul Ionel Olteanu:**

Mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte, c„ mi-a ˛ i dat cuv‚ntul. Nu a∫ fi intervenit dac„ nu auzeam dou„ categorii de argumente cu care nu pot fi, Ón nici un caz, de acord. Sunt chestiuni de principiu care trebuie tratate ca atare.

Prin urmare, a∫ spune c„ argumentele colegului, domnul deputat B„doiu, pledeaz„, dimpotriv„, pentru teza contrar„, mai exact pentru admisibilitatea amendamentului formulat de distin∫ii colegi Stoica, Boc ∫i ceilal ˛ i.

A∫ mai ad„uga un aspect care mi se pare esen ˛ ial. S-a invocat art. 49 din Constitu ˛ ie. Cu tot respectul, domnule profesor Neagu, vreau s„ v„ spun c„ Ón aceea∫i Constitu ˛ ie exist„ art. 10 ∫i art. 20 care, coroborate, duc obligatoriu la unica interpretare posibil„ a textelor privind o eventual„ restr‚ngere a drepturilor ∫i libert„ ˛ ilor fundamentale Ón spiritul ∫i litera Conven ˛ iei europene a drepturilor omului ∫i a altor pacte ∫i tratate referitoare la drepturile omului la care Rom‚nia a subscris.

Prin urmare, ajung‚nd Ón acest punct al ra ˛ ionamentului, trebuie s„ spunem c„ restr‚ngerile unor drepturi ∫i libert„ ˛ i fundamentale nu sunt posibile din perspectiva Conven ˛ iei europene a drepturilor omului, care este text de nivelul Constitu ˛ iei. Nu poate fi imaginat„ o alt„ pozi ˛ ie Ón ierarhia normativ„ rom‚neasc„ a conven ˛ iei, dec‚t aceea la acela∫i nivel, sau pe acela∫i plan cu Constitu ˛ ia Óns„∫i.

Prin urmare, aceast„ conven ˛ ie spune foarte clar c„ restr‚ngerile ∫i limit„rile drepturilor ∫i libert„ ˛ ilor fundamentale nu pot fi justificate dec‚t de o nevoie social„ imperioas„ ∫i, de asemenea, aceast„ restr‚ngere trebuie

s„ fie propor ˛ ional„ cu scopul legitim urm„rit. Curtea de la Strasbourg are numeroase decizii prin care spune foarte clar c„ Óntotdeauna Óntre interesul public ∫i drepturile ∫i libert„ ˛ ile fundamentale trebuie s„ existe un echilibru absolut sau, ca s„ citez exact, un just echilibru.

Prin urmare, dac„ am respinge un asemenea amendament ar Ónsemna s„ d„m mai mult„ ra ˛ iune instruc ˛ iei penale care are, f„r„ Óndoial„, legitimitatea ei, dar care poate fi efectuat„, distinse domnule profesor, ∫i Ón cursul zilei, pentru c„, a∫a cum spunea domnul general B„doiu — ∫i bine spunea —, este drept c„ perchezi ˛ ia se efectueaz„ dup„ Ónceperea urm„ririi penale, ceea ce Ónseamn„ c„ procurorul are un material probator suficient pentru a ∫ti ce ∫i c‚nd s„ g„seasc„ Ón domiciliul Ónvinuitului respectiv.

Prin urmare, excep ˛ ia nu poate fi dec‚t aceea a flagrantului delict, pe care Constitu ˛ ia o prevede ∫i de la care noi nu ne putem abate f„r„ s„ c„dem Ón eroarea de a combate Ónsu∫i textul Conven ˛ iei europene a drepturilor omului ∫i interpretarea care este obligatorie, potrivit dispozi ˛ iilor art. 11 ∫i art. 20 din Constitu ˛ ia Rom‚niei. V„ mul ˛ umesc.

Emil Boc

#296487

Am Ón ˛ eles Ón acest sens. Doamnelor ∫i domnilor,

Nu reiterez argumentele de substan ˛ „ formulate de domnul ministru Stoica cu privire la interpretarea art. 49 din Constitu ˛ ie, completate impecabil cu sus ˛ inerea Conven ˛ iei europene a drepturilor omului. Voi veni doar cu un exemplu practic, pentru a Ón ˛ elege definitiv c„ nu ne putem juca cu textul Constitu ˛ iei.

Œn interpretarea propus„ de domnul B„doiu ar Ónsemna urm„torul lucru: art. 22 alin. (3) din Constitu ˛ ia Rom‚niei spune: îPedeapsa cu moartea este interzis„“. Dac„ noi am merge pe logica domnului ministru, Ón Codul penal am putea s„ spunem: îpedeapsa cu moartea este interzis„, cu excep ˛ ia ...“ unor infrac ˛ iuni, unde pedeapsa cu moartea s„ fie admis„. Pentru c„, textul art. 49 din Constitu ˛ ie spune: îrestr‚ngerea este posibil„“. Or, nu este admisibil„ o asemenea interpretare, nu este posibil„ o asemenea interpretare. Derog„rile de la textele imperative ale Constitu ˛ iei nu sunt posibile. Sensul avut Ón vedere a fost acela ca, Ón anumite circumstan ˛ e speciale, c‚nd este vorba de o calamitate, nu?, atunci, prin lege, se limiteaz„ dreptul de mi∫care, dreptul de circula ˛ ie Óntro anumit„ zon„, nu se suprim„ dreptul, se limiteaz„ dreptul de circula ˛ ie Óntr-o arie determinat„, pentru o perioad„ determinat„.

Acesta este sensul articolului din Constitu ˛ ie care vizeaz„ restr‚ngerea, prin lege, Ón unele situa ˛ ii — cum au fost ∫i calamit„ ˛ ile: se impune s„ nu se circule Ón acea zon„, pentru a se Ónl„tura efectele unei calamit„ ˛ i, dar nu pentru a utiliza acest text Ón sensul restr‚ngerii exerci ˛ iului unor drepturi constitu ˛ ionale, unde textul Constitu ˛ iei nu ne permite sub nici o form„.

Iat„ de ce v„ rug„m s„ accepta ˛ i teza ini ˛ ial„, potrivit c„reia perchezi ˛ iile Ón timpul nop ˛ ii sunt interzise ∫i trebuie s„ r„m‚n„ interzise.

Ion Neagu

#298533

## Apoi vot„m.

™i, fiindc„ domnul coleg al meu, de fapt profesorul Stoica, a fost de acord cu ceea ce a spus domnul Olteanu, Ói mul ˛ umesc, pentru c„, de fapt, a fost de acord cu ceea ce spun eu. ™i, iat„ de ce.

Domnule Olteanu, dumneavoastr„, care tot veni ˛ i cu spe ˛ e de la Strasbourg, iat„ ce spune art. 20 punctul 1: îDispozi ˛ iile constitu ˛ ionale privind drepturile ∫i libert„ ˛ ile cet„ ˛ enilor vor fi interpretate ∫i aplicate Ón concordan ˛ „ cu Declara ˛ ia universal„ a drepturilor omului, cu pactele ∫i cu celelalte tratate la care Rom‚nia este parte“. ™i acum intr„m Ón necorel„ri. Constitu ˛ ia noastr„ nu d„ voie s„ faci perchezi ˛ ie noaptea; Conven ˛ ia european„ spune: dac„ nevoile sociale o cer, faci. ™i spune punctul 2 a∫a:

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/23.V.2003 îDac„ exist„ neconcordan ˛ e Óntre pactele ∫i tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului ...“ — aici suntem noi — î... la care Rom‚nia este parte, ∫i legile interne au prioritate fa ˛ „ de reglement„rile interna ˛ ionale.“

Deci are prioritate ceea ce spunea ˛ i dumneavoastr„, apropo de nevoia social„, domnule deputat. P„i, dac„ nici Ón cazul instruc ˛ iei penale nu este vorba de nevoie social„, v-a∫ Óntreba c‚nd mai e. Dac„ avem Ón vedere c„ infrac ˛ iunea este o fapt„ — spune pretutindeni legea pe mapamond — care prezint„ pericol pentru societate ∫i dac„ pericolul este at‚t de sporit Ónc‚t sunt Óntr-o instruc ˛ ie penal„, eu v„ spun c„ ∫i conven ˛ ia pe care a ˛ i citat-o dumneavoastr„ aici Ómi d„ voie s„ introduc acest text, pentru c„ au prioritate reglement„rile interna ˛ ionale Ónaintea Constitu ˛ iei noastre.

De aceea, repet, ∫i cu acest argument noi avem voie s„ avem o asemenea prevedere Ón cod, pentru c„ este nevoia social„ de a reprima aceste fapte deviante care se cheam„ infrac ˛ iuni ∫i care prezint„ un pericol deosebit pentru societate. Iat„ ∫irul de argumente ∫i corel„ri din Constitu ˛ ie chiar, care ne permit nou„ s„ introducem textul.

™i Ónchei, spun‚ndu-v„, totu∫i, c„ argumentul este instruc ˛ ia penal„ din art. 49, care-mi d„ voie s„ trec peste orice. Chiar dac„ se invoc„ acolo numai infrac ˛ iunea flagrant„, aceea este dispozi ˛ ie special„, iar cea din art. 49 face referire la instruc ˛ ia penal„ Ón general ∫i atunci are aplicabilitate, cred eu, Ón spe ˛ a pe care noi o coment„m, domnule Valeriu Stoica.

M„ opresc aici ∫i, hai, totu∫i, s„ punem punct ∫i s„ punem ∫i la vot.

Emil Boc

#308239

V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte.

La art. 104, la pagina 256, dup„ noti ˛ ele mele, exist„ un amendament, iar Ón textul propus se face referire la: îOrganul judiciar care urmeaz„ a efectua perchezi ˛ ia este obligat ca, Ón prealabil, s„ se legitimeze ∫i, Ón cazurile prev„zute de lege, s„ prezinte autoriza ˛ ia instan ˛ ei sau, dup„ caz, a procurorului“.

Observa ˛ ia noastr„ este de corelare. Expresia îorgan judiciar“ este incorect„, Óntruc‚t, dac„ ne vom Óntoarce la art. 101, vom vedea c„ perchezi ˛ ia poate fi efectuat„ de procuror sau de organul de cercetare penal„. Œn condi ˛ iile acestea, ∫i aici trebuie s„ se Ónlocuiasc„ sintagma îorgan judiciar“ cu sintagma îprocurorul sau organul de cercetare penal„“.

Œn al doilea r‚nd, la partea final„, unde se men ˛ ioneaz„ îC‚nd persoana la care se face perchezi ˛ ia este re ˛ inut„ ori arestat„, va fi adus„ la perchezi ˛ ie. Œn cazul Ón care nu poate fi adus„, ridicarea de obiecte ∫i Ónscrisuri, precum ∫i perchezi ˛ ia domiciliar„ se fac Ón prezen ˛ a ...“ — noi am pus Ón plus îap„r„torului“ fa ˛ „ de ceea ce exista — î... unui reprezentant ori a unui membru al familiei, iar, Ón lipsa acestuia, a unui vecin av‚nd capacitate de exerci ˛ iu“.

Noi apreciem c„, Ón ce prive∫te prezen ˛ a ap„r„torului la efectuarea perchezi ˛ iei, ea este absolut necesar„, Ón condi ˛ iile Ón care persoana este re ˛ inut„ sau arestat„ ∫i nu poate fi de fa ˛ „ la efectuarea perchezi ˛ iei.

Deci cu at‚t mai mult c‚nd persoana este re ˛ inut„ sau arestat„ prezen ˛ a ap„r„torului la efectuarea perchezi ˛ iei ar fi absolut necesar„.

Œn condi ˛ iile acestea, propunem ca aici s„ ad„ug„m sintagma îap„r„tor“, care s„ poat„ face parte din — hai s„ spunem — ad-hocul complet care efectueaz„ perchezi ˛ ia.

Acestea ar fi elementele amendamentului care vizeaz„ modificarea art. 104.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/23.V.2003

Ion Neagu

#317221

Inconvenientul ar fi deosebit de mare Ón cazul Ón care s-ar accepta aceast„ propunere, pentru c„, r„sfoind Codul de procedur„ penal„, la îComunicarea actelor procesuale ∫i procedurale“ vom observa c„ aceasta se face dup„ o procedur„ care s-ar putea s„ impieteze negativ asupra ra ˛ iunii institu ˛ iei. De ce? Omul prime∫te Ón∫tiin ˛ area la cutia po∫tei ∫i o arunc„. De c‚nd face... Ói comunic din nou c‚nd e vorba de luarea unei m„suri de urgen ˛ „ Ón procesul penal? Dac„ mergem pe comunicare, Ónt‚lnim aceste dezavantaje practice. Este un prim argument.

Va spune: îNu mi s-a comunicat, domnule!“ Pentru c„ ∫i comunicarea se face pe dispozi ˛ iile generale din cod: prin po∫t„, prin agent, prin... ∫i? Zice îNu am primit“. De aceea el fiind implicat Ón procesul penal trebuie s„ urm„reasc„, prin avocatul s„u, tot parcursul activit„ ˛ ilor procurorului ∫i instan ˛ ei ∫i, cum s-a ivit ceva deosebit, cum ar fi restr‚ngerea libert„ ˛ ii, Emile, s-o atace.

Dac„ merg pe regimul comunic„rii, spune: îDomnule, dar nu mi-a venit la po∫t„! D„-mi voie de azi“, care Ónseamn„ peste o lun„, dou„. Or, procesul penal este caracterizat, Óntre altele, prin operativitate, rapiditate sau celeritate, cum se mai spune. O asemenea reglementare ar impieta grav asupra acestui principiu fundamental. Pentru c„ chestiunea comunic„rii prin canalele prev„zute de lege m-ar Ómpinge cu contestarea m„surii, s„ spun a∫a, _sine die,_ uneori, ∫i atunci e dator s„ se intereseze c‚nd s-a luat m„sura ∫i imediat s„ o atace. C„ aici nu este orice m„sur„ luat„, e vorba de obliga ˛ ia de a nu p„r„si localitatea etc. Œi pun plicul ∫i spune: îNu l-am primit sau l-a primit cineva din familie“, c„ d„ voie legea s„-l primeasc„ ∫i al ˛ ii ∫i nu mi l-a dat mie. ™i d„m voie

dup„ 3 luni s„ conteste. √sta este inconvenientul, Ól explic eu, pe plan practic. ™i, fiind vorba de ni∫te m„suri privind libertatea de mi∫care, omul trebuie s„ fie la curent. Se intereseaz„ toat„ ziua prin avocatul lui, c„ aici nu este partaj de bunuri, e dosar penal ∫i afl„ de pe o zi pe alta ce s-a Ónt‚mplat, ce m„suri s-au dispus. Deci acesta ar fi ra ˛ ionamentul pentru care nu s-ar agrea momentul de la comunicare. Ar crea mari dificult„ ˛ i, spun eu, Ón derularea procesului penal.

Emil Boc

#328539

™i textul este urm„torul: îM„sura re ˛ inerii poate dura cel mult 24 de ore. Din durata m„surii re ˛ inerii se deduce timpul c‚t persoana a fost privat„ de libertate ca urmare a m„surii administrative a conducerii la sediul poli ˛ iei, prev„zut„ Ón art. 31 lit. b) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea ∫i func ˛ ionarea Poli ˛ iei Rom‚ne“.

Doar Ónc„ un singur cuv‚nt se impune, ∫i m„ bucur c„ exist„ aceast„ acceptan ˛ „ din partea dumneavoastr„, ∫i generozitatea dumneavoastr„ va fi recompensat„ cu generozitatea noastr„ de a nu mai sus ˛ ine toate amendamentele, Ón sensul c„ textul Constitu ˛ iei din nou este imperativ. îRe ˛ inerea...“, spune art. 23 alin. 3, î...nu poate dep„∫i 24 de ore“. Este un text imperativ al Constitu ˛ iei.

Prin Legea Poli ˛ iei o persoan„ poate fi privat„ de libertate o perioad„ de timp merg‚nd p‚n„ la 24 de ore, or, dac„ accept„m ideea c„ o persoan„ poate fi re ˛ inut„ administrativ 24 de ore, la care se mai adaug„ m„sura procedural„ de re ˛ inere Ónc„ 24 de ore, Ónc„lc„m textul constitu ˛ ional potrivit c„ruia nimeni nu poate fi re ˛ inut mai mult de 24 de ore. Ori e∫ti eliberat, ori se emite mandat de arestare pentru o perioad„ merg‚nd p‚n„ la 30 de zile. Solu ˛ ia aceasta are Ón ˛ elepciune, Ón sensul c„, dac„ o persoan„ este re ˛ inut„ administrativ... nu are buletinul la ea... este condus„ la sediul poli ˛ iei — este re ˛ inut„ 5 ore. Dup„ care, dac„ se impune m„sura re ˛ inerii, pentru c„ nu rezult„, nu te po ˛ i documenta din cele 5 ore

de interven ˛ ie administrativ„, dore∫ti s„ o re ˛ ii printr-o ordonan ˛ „ de re ˛ inere, atunci mai po ˛ i fi re ˛ inut pentru maximum... c‚t este, 24 f„r„ 5... 19 ore, ∫i nu Ónc„ 24 de ore. Asta este ideea de a Ónt„ri siguran ˛ a cet„ ˛ eanului ∫i mai ales de a Ónt„ri garan ˛ iile la adresa drepturilor ∫i libert„ ˛ ilor acestuia.

V„ mul ˛ umesc.

Emil Boc

#333600

Domnule pre∫edinte,

Ne vom ˛ ine de cuv‚nt, a∫a cum am promis, pentru c„ ∫i dumneavoastr„ a ˛ i avut aceea∫i generozitate. Este ultimul amendament pe care dorim s„-l sus ˛ inem, fiind unul de mare impact, asupra c„ruia s-a discutat, ∫i nu voi relua multe din argumentele spuse aici.

La punctul 93 din raport, care vizeaz„ art. 146, la pagina 262, Ón raport exist„ un amendament pe care l-am depus, Ón sensul ca arestarea s„ poat„ fi dispus„ numai de c„tre instan ˛ a de judecat„. Care este observa ˛ ia de fond? Actualul Cod de procedur„ are marele merit, cel pe care-l discut„m, c„ reduce durata m„surii arest„rii pe care o poate dispune procurorul de la 30 de zile, la 3 zile, potrivit art. 146. Solu ˛ ia Óns„ pe care noi o consider„m a fi viabil„ este aceea potrivit c„reia arestarea trebuie s„ fie dispus„ numai de c„tre judec„tor.

Dou„ argumente. Primul... Nici nu ∫tiu cu care s„ Óncep, intern sau extern, hai s„ Óncep cu cel intern. Comisia constitu ˛ ional„ pe care dumneavoastr„ o conduce ˛ i, domnule pre∫edinte, a votat Ón unanimitate ca arestarea unei persoane s„ poat„ fi dispus„ numai de c„tre instan ˛ a de judecat„. Dup„ ce intr„ Ón vigoare Constitu ˛ ia acest text devine neconstitu ˛ ional dac„ Ól l„s„m Ón aceast„ form„.

Doi. Pentru a pune de acord legisla ˛ ia rom‚n„ cu prevederile Conven ˛ iei europene a drepturilor omului, conven ˛ ie obligatorie, potrivit art. 11 ∫i 20 din Constitu ˛ ia Rom‚niei, ∫i m„ refer Ón special la art. 5 paragraful 3 din conven ˛ ie, care spune c„ arestarea poate fi dispus„ doar de c„tre un magistrat independent fa ˛ „ de Executiv ∫i impar ˛ ial fa ˛ „ de p„r ˛ i, atunci trebuie s„ stabilim c„ numai judec„torul poate lua m„sura arest„rii.

Din nefericire, procurorul rom‚n nu este independent fa ˛ „ de Executiv pentru c„, pe de o parte, ministrul justi ˛ iei, care este om politic ∫i membru al Guvernului, poate s„-i dea dispozi ˛ ii directe s„ Ónceap„ urm„rirea penal„ Ómpotriva unei persoane ∫i nu este impar ˛ ial fa ˛ „ de p„r ˛ i, Óntruc‚t el este acela care culege ∫i dup„ aceea le ∫i administreaz„. Œntr-un sistem de drept bazat pe Conven ˛ ia european„, procurorul este acela care exercit„ acuzarea, adic„ Ó∫i adun„ probele pentru a acuza o persoan„ ∫i, dac„ dore∫te s„ solicite m„sura arest„rii, se duce Ón fa ˛ a unui judec„tor, Ón prezen ˛ a ap„r„torului inculpatului, ∫i solicit„ m„sura arest„rii. Iar judec„torul independent ∫i impar ˛ ial dispune dac„ se impune sau nu m„sura arest„rii.

Acum, ∫i Ón condi ˛ iile men ˛ ionate, procurorul dribleaz„, ∫uteaz„ ∫i d„ cu capul. El adun„ probele, el decide m„sura arest„rii. Chiar dac„ este, repet, pe 3 zile, ∫i tot

reprezint„ un progres fa ˛ „ de 30. Dar credem c„ trebuie s„ mergem p‚n„ la cap„t, s„ t„iem nodul gordian ∫i s„ stabilim c„ numai judec„torul poate rezolva acest lucru.

Este un amendament, evident, de fond. De aceea mi-am permis s„ subliniez c‚teva argumente. V„ mul ˛ umesc.

Valer Dorneanu

#341236

Stima ˛ i colegi, dac„ sunte ˛ i de acord ca textul lit. i), cel pe care-l g„si ˛ i la punctul 97 din raport, s„ aib„ formularea pe care v-a propus-o domnul deputat C„∫unean, din combina ˛ ia a dou„ amendamente, ∫i sunt de acord ∫i ini ˛ iatorul ∫i Comisia juridic„.

Cine este pentru? Mul ˛ umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab ˛ ineri?

Unanimitate.

Pentru art. 148 alin. 2, urm„ri ˛ i amendamentul 98. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul. Modificat textul. Pentru art. 149 alin. 1, urm„ri ˛ i amendamentul 99. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul.

La art. 149 alin. 3 comisia nu are amendamente. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis textul Ón formularea ini ˛ ial„.

La art. 149 alin. 1 urm„ri ˛ i amendamentul 101. Nu sunt obiec ˛ iuni. Votat amendamentul. Modificat textul.

Pentru art. 150 comisia nu are amendamente. Nu sunt obiec ˛ iuni. Votat textul ini ˛ ial.

Pentru art. 152 alin. 4 comisia nu are amendamente, nici dumneavoastr„. Votat textul ini ˛ ial.

La art. 155-156 comisia nu are amendamente. Nu sunt obiec ˛ iuni. Votate textele ini ˛ iale.

La art. 159-160 urm„ri ˛ i amendamentul 105. Nu ave ˛ i obiec ˛ iuni. Admis amendamentul. S-au modificat cele dou„ texte, potrivit propunerilor comisiei.

Art. 160, urm„ri ˛ i amendamentul 106. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, modificat articolul.

La art. 160 a), marcat Ón raportul comisiei la 107, comisia nu a modificat textul. Nu ave ˛ i obiec ˛ iuni. R„m‚ne textul ini ˛ ial.

La art. 160 b) urm„ri ˛ i amendamentul 108. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, modificat textul.

Art. 160 c), urm„ri ˛ i amendamentul 109. Nu sunt obiec ˛ iuni. Votat amendamentul, modificat textul.

Art. 160 d), urm„ri ˛ i amendamentul 110. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, modificat art. 160[2] .

Titlul capitolului IV, sec ˛ iunea IV[1] , comisia nu a operat modific„ri. Dac„ ave ˛ i dumneavoastr„? R„m‚n textele ini ˛ iale.

Art. 160 e), de asemenea, comisia n-a avut amendamente. Nici dumneavoastr„. R„m‚ne textul ini ˛ ial.

Art. 160 f), urm„ri ˛ i amendamentul 113. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, modificat textul.

Art. 160 g), comisia n-are amendamente, nici dumneavoastr„. R„m‚ne textul ini ˛ ial.

Art. 160 h), urm„ri ˛ i amendamentul 115. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, modificat textul.

La art. 160[1] , comisia n-a avut amendamente. Nici dumneavoastr„. R„m‚ne textul ini ˛ ial.

La art. 160[2] alin. 1 ∫i 2 nu sunt obiec ˛ iuni. R„m‚n textele ini ˛ iale.

Art. 160[2] a) ∫i art. 160[2] b), dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Nu ave ˛ i. R„m‚n textele ini ˛ iale.

Art. 160[3] . Nu ave ˛ i obiec ˛ iuni. R„m‚ne textul ini ˛ ial. Art. 160[4] , urm„ri ˛ i amendamentul 120. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, modificat textul.

Art. 160[5] , alin. 1-3 ∫i alin. 4 lit. b). Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Nu ave ˛ i. R„m‚ne textul ini ˛ ial. Nici comisia n-a avut.

Art. 160[5] alin. 4, r„m‚ne textul ini ˛ ial, neav‚nd obiec ˛ iuni.

Art. 160[5] alin. 6, comisia propune eliminarea, prin amendamentul 123. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, eliminat textul.

Art. 160[6] , urm„ri ˛ i amendamentul 124. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, modificat textul.

Art. 160[7] ∫i art. 160[8] . Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Nu ave ˛ i. R„m‚n textele ini ˛ iale. Nici comisia nu a avut amendamente.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/23.V.2003 Art. 160[9] ∫i 160[10] , urm„ri ˛ i amendamentul 127. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, modificat textele.

Art. 160[10] , urm„ri ˛ i amendamentul 128. De fapt nu este amendament, punctul 128 din raport. Comisia nu a f„cut propuneri de modificare. Nici dumneavoastr„ nu ave ˛ i. R„m‚ne textul ini ˛ ial.

Art. 162 alin. 1, urm„ri ˛ i amendamentul 129. Admis amendamentul, modificat textul.

Art. 162, introducerea unui nou alineat, dup„ alineatul 1. Urm„ri ˛ i amendamentul 130. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, introdus textul.

Modificarea art. 162 alin. 2 actual. Urm„ri ˛ i amendamentul 131. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, modificat textul.

Dup„ art. 163 sau, mai exact, la art. 163, prin amendamentul 132 comisia propune texte noi. V„ rog s„ urm„ri ˛ i amendamentul 132. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, se introduc textele propuse de comisie.

La amendamentul 133 comisia propune abrogarea lit. a) de la alin. 6 art. 163. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Admis textul, se abrog„ litera.

Prin amendamentul 134, comisia propune modificarea art. 164 alin. 3, urm„ri ˛ i punctul 102[3] din textul proiectului de lege. Nu ave ˛ i obiec ˛ iuni. Introdus alineatul respectiv.

Prin amendamentul 135 comisia propune modificarea alin. 7 de la art. 165. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, modificat textul.

Prin amendamentul 136 comisia propune modificarea alin. 1 de la art. 168. Admis amendamentul, modificat textul.

Amendamentul 137. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, se modific„ textele.

Amendamentul 138. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, modificat art. 170.

Amendamentul 139, cu privire la art. 171 alin. 2 ∫i 3. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, modificate textele.

Amendamentul 140 cu privire la introducerea unui alineat nou la art. 171, dup„ alin. 4. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, se introduce textul.

Amendamentul 141. Modificarea alin. 6 din art. 171. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, modificat textul.

Amendamentul 142. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Admis amendamentul, se modific„ textul.

Amendamentul 143, cu privire la art. 173 alin. 1. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, modificat textul. Amendamentul 144. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, modificat art. 174.

Amendamentul 145. Mai exact, la punctul 145, comisia propune men ˛ inerea art. 177 alin. 8 ∫i 9. Nu sunt obiec ˛ iuni. Votate textele ini ˛ iale.

Art. 178 alin. 2. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Votat textul ini ˛ ial.

Art. 178 alin. 4. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Votat textul ini ˛ ial.

Art. 183 alin. 2. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Punctul 148 din raport. Nu. Votat textul ini ˛ ial.

Art. 184 alin. 2, pagina 130. Nu ave ˛ i obiec ˛ iuni. Votat textul ini ˛ ial.

Art. 184 alin. 2, urm„ri ˛ i punctul 113 din lege, 150 din raport. Nu sunt obiec ˛ iuni. Votate textele ini ˛ iale.

Urm„ri ˛ i amendamentul 151, la pagina 131. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, introdus un alineat nou, 31.

Art. 188, urm„ri ˛ i amendamentul 155. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, modificat textul.

Introducerea a dou„ noi alineate la art. 189. Urm„ri ˛ i amendamentul 153. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, introdus textele respective.

Amendamentul 154. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, modificate textele prev„zute.

Pentru art. 191, punctul 118 din lege, 119, 120 ∫i 121, dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni. Comisia n-a avut. A admis toate punctele Ón textele ini ˛ iale.

Prin amendamentul 159 comisia v„ propune modificarea textelor de la art. 198 alin. 1 lit. a), b), c), d), e), f), g, h). Urm„ri ˛ i amendamentul 159, paginile 134-139. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni la unul din textele de la amendamentul 159? Admis amendamentul, modificate toate textele.

Amendamentul 160. Nu sunt obiec ˛ iuni. Votat Ón unanimitate.

La art. 207 comisia n-a avut obiec ˛ iuni. Nici dumneavoastr„. R„m‚ne textul ini ˛ ial.

Art. 208 alin. 1. Nu sunt obiec ˛ iuni. R„m‚ne textul ini ˛ ial.

Urm„ri ˛ i, Ón continuare, amendamentul 163, pagina 140. Comisia propune modificarea alin. 1 ∫i 3. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Admis amendamentul 163, modificate textele respective.

Art. 209 alin. 5. Comisia n-a avut amendamente. Nu sunt obiec ˛ iuni. Votat textul ini ˛ ial.

Prin amendamentul 165 comisia propune un punct nou Ón proiectul de lege, 131[1] , cu privire la modificarea art. 214 alin. 1. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni la amendamentul 165? Votat amendamentul.

Amendamentul 166. Nu sunt obiec ˛ iuni. Votat amendamentul.

Amendamentul 167. Nu sunt obiec ˛ iuni. Votat amendamentul.

Pentru punctul 134 din proiectul de lege comisia nu are obiec ˛ iuni. Nici dumneavoastr„. R„m‚ne textul ini ˛ ial. Punctul 135 din proiectul de lege, referitor la art. 219. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Nu ave ˛ i. R„m‚ne textul ini ˛ ial.

Punctul 136 din proiectul de lege, comisia n-a avut amendamente. Nici dumneavoastr„. Votat textul ini ˛ ial.

La punctul 137 din proiectul de lege, urm„ri ˛ i amendamentul 171, pagina 145. Ave ˛ i obiec ˛ iuni la amendament? Nu. Votat amendamentul, modificat textele.

Punctele 138 ∫i 139 din proiectul de lege. Comisia nu are amendamente. Nu sunt obiec ˛ iuni. R„m‚n textele ini ˛ iale.

Punctul 140 din proiectul de lege. Urm„ri ˛ i amendamentul 174. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, modificate textele.

Acela∫i punct din proiectul de lege, 140, urm„ri ˛ i, v„ rog, la pagina 147, art. 224[2] , comisia propune amendarea lui. Urm„ri ˛ i amendamentul 175. Nu ave ˛ i obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, modificat art. 224[2] .

Art. 224[3] , urm„ri ˛ i amendamentul 176. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, modificat textul.

La art. 224[4] comisia nu are amendamente. Nu sunt obiec ˛ iuni. Votat textul ini ˛ ial.

Art. 227 alin. 2. Deci 227, denumire marginal„, art. 227 alin. 2, text, de la punctele 141-142 din proiectul de

60 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/23.V.2003

lege. Comisia nu are amendamente. Nu sunt obiec ˛ iuni. R„m‚n textele ini ˛ iale.

Comisia propune, prin amendamentul 180, un alineat nou, 31, la art. 228. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Admis amendamentul, introdus textele.

La pct. 144 din proiectul de lege comisia nu are amendamente. Nu sunt obiec ˛ iuni. Votat textul ini ˛ ial.

Amendamentul 182. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis, modificat textul.

Pct. 146 din proiectul de lege. Comisia n-are amendamente. Nici dumneavoastr„. Textul ini ˛ ial.

Pct. 147-148. Nu sunt obiec ˛ iuni. R„m‚n texte ini ˛ iale.

La pct. 149 urm„ri ˛ i amendamentul 186. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, modificat pct. 149.

Pct. 150. Urm„ri ˛ i amendamentul 187. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, modificat textul.

La pct. 151 comisia n-are amendamente. Nu sunt obiec ˛ iuni. Votat textul ini ˛ ial.

Pct. 152, urm„ri ˛ i amendamentul 189. Nu sunt obiec ˛ iuni. Votat amendamentul.

Pct. 153, urm„ri ˛ i amendamentul 190. Nu sunt obiec ˛ iuni. Votat amendamentul, modificat textul.

Punctele 154-155-156, comisia n-a avut amendamente. Nu sunt obiec ˛ iuni. R„m‚n textele ini ˛ iale.

Dup„ pct. 156 comisia ne propune un alin. 3, nou, la art. 249[1] . Urm„ri ˛ i amendamentul 194. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, introdus textul.

Urm„ri ˛ i amendamentul 195. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis ∫i amendamentul 195, se modific„ alin. 1 de la art. 254. Urm„ri ˛ i, Ón continuare, punctele 157-158 din proiectul de lege. Nu ave ˛ i obiec ˛ iuni, nici comisia nu a avut. R„m‚n textele ini ˛ iale.

Urm„ri ˛ i, Ón continuare, amendamentul 198, cu privire la pct. 159. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, modificat pct. 159.

La pct. 160, urm„ri ˛ i amendamentul 199. Comisia propune eliminarea. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, eliminat textul.

Amendamentul 200, cu privire la pct. 161 din proiectul de lege. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, modificat acest punct.

Pct. 162, urm„ri ˛ i amendamentul 201. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, modificat pct. 162.

Pct. 163, 164, comisia n-a avut amendamente. Nici dumneavoastr„. R„m‚n textele ini ˛ iale.

Pct. 165, urm„ri ˛ i amendamentul 204. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, modificat textele.

Pct. 166, urm„ri ˛ i amendamentul 205. Comisia propune eliminarea. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, eliminat punctul.

Eliminat art. 166, dar observa ˛ i, la pagina 174 comisia propune un text nou, 166[1] . Nu ave ˛ i obiec ˛ iuni. Votat acest text.

Pentru punctele 167, 168, comisia n-a avut amendamente. Nu sunt obiec ˛ iuni. R„m‚n textele ini ˛ iale.

La pct. 169 urm„ri ˛ i amendamentul 209. Nu sunt obiec ˛ iuni. Votat amendamentul, modificat textul.

Pentru amendamentul 210, cu privire la art. 300 alin. 2, nu ave ˛ i obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, modificat textul.

Pct. 170. Comisia n-are amendamente. Nu sunt obiec ˛ iuni. R„m‚ne textul ini ˛ ial.

Punctul 171. Urm„ri ˛ i amendamentul 212. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, modificat textul.

Urm„ri ˛ i, Ón continuare, amendamentul 213, cu privire la modificarea art. 304. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, modificat art. 304.

Punctul 172, urm„ri ˛ i amendamentul 214. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, modificat punctul 172.

Punctul 173, urm„ri ˛ i amendamentul 215. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, modificat punctul 173.

Punctul 174, amendamentul 216. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, modificat punctul 215.

Prin amendamentul 217 comisia propune modificarea art. 318 alin. 1. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Admis amendamentul 217, modificat textul.

Urm„ri ˛ i, Ón continuare, amendamentul 218. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, se modific„ textul.

Punctul 175 din proiectul de lege, urm„ri ˛ i amendamentul 219. La punctul 175 comisia nu are amendamente. Nici dumneavoastr„. R„m‚ne textul nemodificat.

Urm„ri ˛ i, Ón continuare, amendamentul 220. Comisia propune un articol nou, 327[1] . Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, introdus textul.

Punctul 176. Nu ave ˛ i obiec ˛ iuni, nici comisia n-a avut amendamente. R„m‚ne textul ini ˛ ial.

Punctul 177. Urm„ri ˛ i amendamentul 222. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, modificat textul.

Prin amendamentul 223, comisia propune modificarea art. 346 alin. 2. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, modificat textul.

Amendamentul 224. Urm„ri ˛ i din nou pagina 184. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, se modific„ art. 348.

Amendamentul 225, cu privire la art. 350 alin. 1. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, modificat textul.

La punctul 178 din proiectul de lege, comisia nu are amendamente. Nici dumneavoastr„. R„m‚n textele ini ˛ iale.

Punctul 179, urm„ri ˛ i amendamentul 227, cu privire la art. 350 alin. 6. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, modificat textul.

Prin amendamentul 228, comisia modific„ alin. 1 al art. 357. Nu ave ˛ i obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, modificat textul.

La punctul 180 din proiectul de lege, urm„ri ˛ i amendamentul 229. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, modificat acest punct.

Punctul 181, 182, 183, 184, 185, 186 din proiectul de lege nu au interven ˛ ii din partea comisiei. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? R„m‚n textele ini ˛ iale, neav‚nd obiec ˛ iuni.

Prin amendamentul 236 comisia propune un alineat 3 la art. 385[11] . Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, se introduce alineatul nou.

Prin amendamentul 237, comisia propune modificarea lit. c) de la 386. Nu sunt obiec ˛ iuni. Admis amendamentul, modificat textul.

Urm„ri ˛ i punctul 187 din proiectul de lege. Comisia nu a avut amendamente. Nici dumneavoastr„. R„m‚ne textul ini ˛ ial.

Amendamentul nr. 239 propune introducerea unui text nou la punctul 187[1] din proiectul de lege, deci alin. 3 al art. 402.

S-a admis amendamentul ∫i s-a introdus textul. Amendamentul nr. 240 cu privire la modificarea alin. 1 de la art. 404.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/23.V.2003 S-a admis amendamentul ∫i s-a modificat textul. Amendamentul nr. 241 cu privire la art. 409.

S-a admis amendamentul ∫i s-a modificat textul.

Amendamentul nr. 242 cu privire la art. 410 alin. 3.

S-a admis amendamentul ∫i s-a modificat textul.

Amendamentul nr. 243. S-a admis amendamentul ∫i se introduce un text nou, 31, la art. 410.

Amendamentul nr. 244. Nu sunt obiec ˛ iuni. S-a admis amendamentul ∫i se modific„ art. 412.

Punctul 191 din proiectul de lege. Nu sunt interven ˛ ii la comisie. Nici dumneavoastr„. R„m‚ne textul ini ˛ ial.

Deci prelungim programul Ón plen m‚ine sau termin„m acum amendamentele?

Valer Dorneanu

#357157

Mul ˛ umesc foarte mult. Punctul 191 r„m‚ne nemodificat.

Punctul 192, amendamentul nr. 246. Admis amendamentul.

Punctul 193, amendamentul nr. 247. S-a admis amendamentul ∫i s-a modificat textul.

Punctul 194 Ól g„si ˛ i la punctul 248 din raport. Comisia nu a avut amendamente. Nici dumneavoastr„. R„m‚ne textul ini ˛ ial.

Amendamentul nr. 249. S-a admis amendamentul ∫i se modific„ alin. 1 de la art. 435.

Amendamentul nr. 250. Admis amendamentul.

Nu sunt amendamente la 251. Acolo este marcat punctul 196 din lege, asupra c„ruia nu exist„ interven ˛ ii. R„m‚ne textul ini ˛ ial.

Amendamentul nr. 252 la punctul 197. S-a admis amendamentul ∫i s-a modificat punctul.

Amendamentul nr. 253. Admis amendamentul.

Amendamentul nr. 254. Admis amendamentul.

La punctul 199 din proiectul de lege comisia nu a avut amendamente. R„m‚ne textul ini ˛ ial.

Amendamentul nr. 256 la punctul 200 din proiectul de lege. Admis amendamentul ∫i modificat acest punct.

Punctul 201 r„m‚ne nemodificat, dac„ nu ave ˛ i interven ˛ ii. R„m‚ne nemodificat.

Amendamentul nr. 258. Admis amendamentul, modificat titlul capitolului IV.

Amendamentul nr. 259. Admis amendamentul.

Amendamentul nr. 260. Admis amendamentul la art. 505, care se modific„ Ón mod corespunz„tor.

Pentru art. 506 comisia nu are amendamente. G„si ˛ i acest articol la punctul 261. R„m‚ne textul ini ˛ ial.

Art. 507 — 513. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? Comisia nu a avut. R„m‚n textele ini ˛ iale.

La punctul 204, comisia nu a avut amendamente. Nici dumneavoastr„. R„m‚ne textul ini ˛ ial.

Amendamentul nr. 265 cu privire la art. II din proiectul de lege. S-a admis amendamentul ∫i s-a modificat art. II. La art. III — amendamentul nr. 266. S-a admis amendamentul ∫i s-a modificat art. III.

Dup„ art. III comisia ne propune dou„ articole romane noi, III[1] ∫i III[2] . Le g„si ˛ i la amendamentele nr. 267, 268. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni? S-au admis amendamentele ∫i s-au introdus cele dou„ texte.

Pentru art. IV, urm„ri ˛ i punctul 69 din raport. Comisia nu are interven ˛ ii. Nici dumneavoastr„. R„m‚n textele ini ˛ iale.

Art. V. Urm„ri ˛ i amendamentul nr. 270. S-a admis amendamentul ∫i s-a modificat art. V.

Pentru art. 24 pe care Ól g„si ˛ i la pagina 219, punctul 271 din raport, comisia nu a avut interven ˛ ii. R„m‚ne textul ini ˛ ial.

La textul de la punctul 272 din raport, de asemenea, comisia nu are amendamente. R„m‚ne textul ini ˛ ial.

Pentru art. VI — Ól g„si ˛ i la punctul 273 din raport — comisia nu a avut amendamente. R„m‚ne textul ini ˛ ial.

Art. VII, punctul 274, de fapt, amendamentul nr. 274. Dac„ ave ˛ i obiec ˛ iuni la acest amendament nr. 274? S-a admis amendamentul ∫i s-a modificat art. VII.

Art. VIII. Comisia nu are amendamente. Nici dumneavoastr„. R„m‚ne nemodificat.

Art. IX. Nu sunt nici obiec ˛ iuni, nici amendamente. R„m‚ne textul ini ˛ ial.

Art. X. Urm„ri ˛ i amendamentul nr. 277. S-a admis amendamentul ∫i s-a modificat acest text. Œntreb ini ˛ iatorul dac„ mai sunt alte texte.

Au r„mas, stima ˛ i colegi, textele trimise la comisie, pe care le vom discuta Ón ∫edin ˛ a comisiei din aceast„ s„pt„m‚n„.

Cu aceasta, v-a∫ propune s„ trecem la votul final, pentru c„ este fixat„ zi de vot final pentru 4 proiecte.

Ieri am dezb„tut ∫i votat pe texte proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan ˛ ei de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 202/2002 privind gospod„rirea integrat„ a zonei costiere, care se adopt„ conform art. 74 alin. (1) din Constitu ˛ ie.

- Cine este pentru? Mul ˛ umesc.

- Voturi Ómpotriv„ dac„ sunt? Nu sunt.

- Ab ˛ ineri?

Unanimitatea celor prezen ˛ i.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan ˛ ei de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 21/2003 pentru completarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 95/1998 privind Ónfiin ˛ area unor institu ˛ ii publice Ón subordinea Ministerului Transporturilor, care se adopt„ conform art. 74 alin. (2) din Constitu ˛ ie.

- Cine este pentru? Mul ˛ umesc.

- Voturi Ómpotriv„? Ab ˛ ineri?

Unanimitatea celor prezen ˛ i.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de lege pentru aprobarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 34/2003 privind m„suri Ón domeniul disciplinei financiar-valutare a agen ˛ ilor economici, care se adopt„ conform art. 74 alin. (2) din Constitu ˛ ie.

Cine este pentru? Mul ˛ umesc.

Voturi Ómpotriv„? Ab ˛ ineri?

Unanimitatea celor prezen ˛ i.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de lege privind organizarea pie ˛ ei tutunului brut Ón Rom‚nia, care se adopt„ conform art. 74 alin. (2) din Constitu ˛ ie.

- Cine este pentru? Mul ˛ umesc.

- Voturi Ómpotriv„? Ab ˛ ineri?

Unanimitatea celor prezen ˛ i.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de lege privind aprobarea Ordonan ˛ ei de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 68/2001 pentru modificarea Legii nr. 146/1999, care se adopt„ conform art. 74 alin. (2) din Constitu ˛ ie.

62 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/23.V.2003

Cine este pentru? Mul ˛ umesc. Voturi Ómpotriv„? Ab ˛ ineri?

Unanimitatea celor prezen ˛ i.

Cu aceasta ∫edin ˛ a noastr„ a luat sf‚r∫it. M‚ine sunt ∫edin ˛ e Ón comisii. ™edin ˛ a Biroului permanent ∫i a Comitetului ordinii de ast„zi se contramandeaz„ pentru o dat„ ulterioar„. V„ mul ˛ umesc.

Stima ˛ i colegi,

Avem o problem„ Ón leg„tur„ cu mo ˛ iunea.

Eu cred c„ distin∫ii no∫tri colegi au fost un pic Ón eroare ∫i au f„cut un lucru prematur, pentru c„ au criticat printr-o mo ˛ iune simpl„ un proiect de lege care se afl„ Ón dezbatere Ón Camera Deputa ˛ ilor.

Av‚nd Ón vedere c„ mo ˛ iunea simpl„ prive∫te o problem„ politic„, ∫i nu una legislativ„, care este pe rolul Camerei Deputa ˛ ilor, eu — Ón virtutea prerogativelor care-mi revin — nu pun pe ordinea de zi aceast„ mo ˛ iune. Repet: este o problem„ legislativ„, aflat„ pe rolul Camerei Deputa ˛ ilor. V„ pute ˛ i exprima acolo, pute ˛ i ataca legea de aprobare a ordonan ˛ ei, pute ˛ i ataca hot„r‚rea Guvernului cu privire la cuantumul taxelor Ón contenciosul administrativ. Aceasta este calea de urmat, ∫i nu aceea a mo ˛ iunii simple.

Ave ˛ i cuv‚ntul, domnule Boc!

Emil Boc

#363470

Œn momentul de fa ˛ „ exist„ o ordonan ˛ „ guvernamental„ care produce efecte juridice. Œntreba ˛ i-i, dac„ nu crede ˛ i, pe cei de la CONEL, care nu-∫i mai pot pl„ti facturile la curent datorit„ taxei pe care a ˛ i impus-o dumneavoastr„ prin ordonan ˛ „. Deci nu putem vorbi despre un text care acum se afl„ Ón dezbatere ∫i care nu a produs efecte juridice.

Exist„ un act normativ care produce efecte juridice. Este o problem„ de politic„ intern„. To ˛ i cet„ ˛ enii Rom‚niei, vr‚nd-nevr‚nd, trebuie s„ pl„teasc„ Ón mod obligatoriu o tax„. Or, dac„ aceasta nu reprezint„ o problem„ de politic„ intern„, atunci ce mai reprezint„ o problem„ de politic„ intern„?

Deci argumentul dumneavoastr„ c„ mo ˛ iunea noastr„ ar viza un text aflat Ón procedur„ legislativ„ nu subzist„. Dac„ era vorba de o mo ˛ iune pe Codul de procedur„ penal„ pe care-l discut„m ∫i care nu este Ón vigoare eram de acord cu dumneavoastr„. Dar este vorba despre un text care este Ón vigoare, produce efecte juridice ∫i a bulversat Óntreaga via ˛ „ social„ din Rom‚nia.

Deci nu Óncerca ˛ i s„ acoperi ˛ i Ón acest moment o gaf„ pe care a ˛ i efectuat-o; nu Óncerca ˛ i s„ acoperi ˛ i, printr-un tertip procedural, o situa ˛ ie care trebuie s„ fie Óndreptat„. L„sa ˛ i dezbaterea s„ curg„. Guvernul, probabil, va Ón ˛ elege mai multe de pe urma dezbaterii ∫i, atunci c‚nd va veni Ón Parlament s„ analizeze legea de aprobare a ordonan ˛ ei, s„ ∫tim punctul de vedere.

Or, a pune pumnul Ón gur„ Ón acest moment opozi ˛ iei, prin simplul motiv c„ Óncearc„ s„ dezbat„ o problem„ care afecteaz„ 22 de milioane de rom‚ni, Ónseamn„, repet, un atac la democra ˛ ie ∫i la statul de drept. Nu putem concepe a∫a ceva, ca dumneavoastr„ s„ spune ˛ i c„ ceea ce afecteaz„ 22 de milioane nu reprezint„ o problem„ de politic„ intern„. Repet: credem c„ nu se poate realiza o asemenea solu ˛ ie, s„ respinge ˛ i punerea pe ordinea de zi ∫i planificarea, potrivit regulamentului, a termenului pentru dezbaterea mo ˛ iunii simple, ini ˛ iat„ de deputa ˛ ii P.D. ∫i P.N.L.

V„ mul ˛ umesc.

Emil Boc

#366931

Potrivit Constitu ˛ iei, ordonan ˛ a simpl„ nu este obligatoriu s„ fie supus„ aprob„rii Parlamentului. Potrivit art. 114 din Constitu ˛ ie, legea de abilitare trebuie s„ cuprind„ dou„ lucruri: data ∫i domeniul. Obligativitatea supunerii Ón Parlament este o chestiune facultativ„.

Deci dumneavoastr„ nu pute ˛ i s„ ne spune ˛ i c„ Ón mod obligatoriu ordonan ˛ a va fi dezb„tut„. ™i chiar dac„ va fi dezb„tut„, ea produce efecte juridice. De ce a ˛ i introdus o ordonan ˛ „ ∫i nu a ˛ i venit prin lege, ca s„ discut„m aici ∫i s„ nu ajungem Ón situa ˛ ia de ast„zi. Adic„ dumneavoastr„ Óncerca ˛ i s„ completa ˛ i o culp„ legislativ„,

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/23.V.2003 Ón sensul c„ nu a ˛ i venit cu lege, ci a ˛ i venit cu o ordonan ˛ „, pun‚nd ast„zi Ón fa ˛ a opozi ˛ iei respingerea acestei mo ˛ iuni, profit‚nd de ce?, de faptul c„ dumneavoastr„ ave ˛ i mai mul ˛ i deputa ˛ i dec‚t opozi ˛ ia. Eu cred c„ este o chestiune care, Ón primul r‚nd, d„ un semnal foarte prost la adresa democra ˛ iei parlamentare din Rom‚nia, c‚nd o problem„ de interes na ˛ ional, de interes general, care afecteaz„ pe to ˛ i rom‚nii este eliminat„ printr-un tertip procedural prost Ón ˛ eles din dezbaterea public„. Aici este rostul s„ discut„m aceste probleme, ∫i nu afar„, Ón strad„, prin mitinguri ∫i demonstra ˛ ii. Dac„ dori ˛ i s„ ave ˛ i mitinguri Ón fa ˛ a Televiziunii, Ón fa ˛ a Parlamentului, atunci s„ nu discut„m aici. Rolul Parlamentului este tocmai de a dezamorsa aceste complica ˛ ii care apar Ón via ˛ a public„.

V„ rog s„ citi ˛ i presa de ieri, de alalt„ieri, citi ˛ i e-mailurile care ne vin la comisii, s„ vede ˛ i ce se Ónt‚mpl„. Aceast„ tax„ a produs deja perturba ˛ ii f„r„ precedent Ón Óncasarea facturii, de exemplu, la energia electric„. Pur ∫i simplu cet„ ˛ enii refuz„, pentru c„ nu este firesc s„ pl„teasc„ energie electric„ 10.000, ∫i 200.000 tax„ radio, ∫i nici m„car nu au aparat de radio sau de televizor.

Cristian Dumitrescu

#373559

Domnule pre∫edinte, v„ mul ˛ umesc foarte mult.

Œntr-adev„r, dumneavoastr„ a ˛ i exprimat foarte corect punctul de vedere regulamentar.

Decizia Ón ceea ce prive∫te aprecierea Ón leg„tur„ cu aceast„ mo ˛ iune simpl„ v„ apar ˛ ine, lucru pentru care discu ˛ iile care se fac aici sunt exclusiv de natur„ politic„. Eu nu vreau s„ fac o discu ˛ ie de natur„ politic„. Eu vreau s„ fac o discu ˛ ie de natur„ procedural„.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 59/23.V.2003 Doamnelor ∫i domnilor colegi, tot timpul, ∫i nu de azi, nu de ieri, de c‚nd suntem Ón acest Parlament, ∫i eu sunt de foarte mul ˛ i ani Ón acest Parlament, ne-am pus o problem„: aceea c„, prin sistemul care exist„, constitu ˛ ional, al ordonan ˛ elor, exist„ o capacitate, o posibilitate a Executivului de a legifera pe o anumit„ perioad„ de timp Ón locul Parlamentului. ™i nu ne-a pl„cut acest lucru. ™i eu v„ spun c„, personal, nu sunt de acord cu acest lucru. Dar ordonan ˛ ele exist„, regimul ordonan ˛ elor este constitu ˛ ional ∫i-l accept ca atare.

Dar, ca s„ venim noi, acum, parlamentarii, ∫i noi Ón∫ine s„ ne suprapunem cu o formul„ procedural„ de dezbatere peste propria noastr„ dezbatere Ónseamn„ s„ ne d„m cu st‚ngul Ón dreptul noi. Adic„, Ón loc s„ ne exprim„m Ón procesul legislativ, pe parcursul dezbaterii proiectului de lege, Ón comisie, prin amendamente, Ón plen ∫.a.m.d., noi vrem s„ facem o dezbatere politizat„, de genul îasumare de r„spundere“, dac„ vre ˛ i s„ g„sim un argument similar, pentru ca s„ adopt„m sau s„ nu adopt„m un proiect de lege. De altfel, ∫ti ˛ i c„ nu exist„ imperativ. Chiar dac„ o astfel de mo ˛ iune trece, obliga ˛ ia de a se retrage proiectul de lege sau de a se modifica textul respectiv este o sanc ˛ iune de natur„ politic„. Pentru c„ este vorba Ón acest demers, care se nume∫te mo ˛ iunea simpl„, de o opozi ˛ ie politic„.

Or, eu, da ˛ i-mi voie, chiar c„ nu mai Ón ˛ eleg… Dac„ ducem parlamentarismul acesta Óntr-at‚t de derizoriu — ∫i m„ mir c„ vin reprezentan ˛ i din Parlament cu preten ˛ ii de cunosc„tori ai dreptului parlamentar — eu ce fac acum? Fac o dezbatere politic„? ™i de ce am venit noi aici, domnilor? Am venit din cel pu ˛ in dou„ motive: pentru dezbatere politic„, sunt de acord, dar ca s„ legifer„m, Ón primul r‚nd. ™i da ˛ i-mi voie s„ fiu de acord cu dumneavoastr„, cu titlu personal, pentru c„ dumneavoastr„ a ˛ i luat aceast„ decizie plec‚nd de la ideea c„ am venit s„ legifer„m; dezbaterea politic„, controlul parlamentar sunt atribute suplimentare.

V„ mul ˛ umesc.

Cuprins

Stenograma

Ședința