Mi-am intitulat declara˛ia politic„ de ast„zi: îMinistra justi˛iei sau Clo∫ca cu puii de aur.“
Eu nu ∫tiu ce miraj poate s„ fie aceast„ Uniune European„, dac„, la noi acas„, Ónsu∫i reprezentantul nostru ministerial Ó∫i Óng„duie, f„r„ mustr„ri de con∫tiin˛„, s„ dea cu judec„torii ∫i procurorii de p„m‚nt, f„r„ considera˛ie ∫i f„r„ resentimente.
Cred c„ Ómi pot Óng„dui, ca avocat de carier„, s„ v„ prezint o sintez„ care s„ ne arate cum st„m, o a∫ezare logic„ Ón silogism triptic ∫i o concluzie care ar trebui s„ ne pun„ pe to˛i pe g‚nduri.
Œn Bucure∫ti sau Ón provincie, oamenii din justi˛ie sunt timora˛i. Nu pentru c„ nu au protec˛ia ministerial„, ci pentru c„ nu au libertatea ∫i pentru c„ nu pot s„ fac„ dreptatea a∫a cum au Ónv„˛at-o ei Ón ∫colile de altitudine pe care le-au absolvit.
M„ refer Ón special la oamenii de v‚rsta mea, care au experien˛a coapt„, reflexele profesionale lipsite de cusur, h‚r∫i˛i de via˛„ ∫i splendizi Ón judecat„.
Exist„ o ra˛iune pentru situa˛ii limit„, pentru juri∫tii care sunt Ón impas de judecat„ sau Ón confuzie de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 200/19.XII.2005
argumente. Aceast„ ra˛iune se cheam„ _recursus ad princiam_ . Œn acest moment, juri∫tii rom‚ni sunt Ón impas. Ca atare, ei trebuie s„ recurg„ la urm„toarele construc˛ii logice f„r„ s„ uite, Óns„, o chestiune esen˛ial„, aproape evident„: c„ aceste principii nu pot fi Ónc„lcate f„r„ suspiciunea abuzului.
Primul silogism, dou„ premise:
Prima: Rom‚nia este un stat de drept ∫i ca stat de drept dialogheaz„ cu Uniunea European„.
A doua premis„: statul de drept Ónseamn„ printre altele c„ Óns„∫i puterea politic„ se afl„ sub lege. Concluzia: Rom‚nia dialogheaz„ cu Europa, ca stat de drept, iar singurele concesii care trebuie ∫i pot fi f„cute sunt referitoare la termenii legisla˛iei europene pe care va trebui s„ o asum„m.
Al doilea silogism, prima premis„: Justi˛ia este putere Ón stat.
A doua premis„: puterile statului au garan˛ia constitu˛ional„ a independen˛ei lor, ∫i Constitu˛ia nu poate fi modificat„ arbitrar, dup„ cum convine sau nu unei notabilit„˛i sau unui nume, oricare ar fi acesta sau oricare ar fi trecerea sa Ón ochii electoratului.
Concluzia. Justi˛ia este putere constitu˛ional„, ea este reprezentat„ Ón stat de Consiliul Superior al Magistraturii, garantul independen˛ei justi˛iei, singurul organism care nume∫te, suspend„ ∫i sanc˛ioneaz„ magistra˛ii, singurul care are atribu˛ii legate de exerci˛iul profesiei, dar numai sub autoritatea legii.
Al treilea ∫i ultimul silogism.
Prima premis„: ministrul justi˛iei face parte din Executiv.
A doua premis„. îMinistrul justi˛iei este membru cu drepturi egale Ón Consiliul Superior al Magistraturii“.
Concluzia: ministrul justi˛iei nu poate fi un medium de putere ∫i nu este Óng„duit s„ ordone justi˛iei. Poate, cel mult, s„ fie un factor de echilibru, nicidecum un element care s„-∫i permit„ ac˛iune politic„ direct„, ca factor de decizie ∫i rezolu˛ie pe activitatea justi˛iei.
Ca totdeauna Óns„, realitatea contravine logicii, oric‚t de invincibil„ ar p„rea ea, dar, ca totdeauna, Óns„∫i realitatea este chemat„ Ón argumenta˛ia celor Ón culp„ de a fi c„lcat logica.
Ca s„ nu merg prea departe, enun˛: ministra justi˛iei Ól acuz„ pe Dan Lupa∫cu c„ este str„in de realitate Ón ceea ce prive∫te Consiliul Superior al Magistraturii. Poate c„ pre∫edintele Consiliului Superior al Magistraturii nu se conformeaz„ realit„˛ii manipulante, dar Ón mod sigur nu face rabat la corectitudine ∫i luciditate.
Eu, Óns„, care nu vreau s„ abandonez mantaua de dragul c„m„∫ii, adic„ nu abandonez spiritul de dragul formei, spun c„ doamna ministru nu este la obiect nici cu una, nici cu alta. Ba, mai mult, eu chiar cred c„ dumneaei nu are ce c„uta Ón fruntea ministerului pe care Ól prezideaz„, indiferent care este percep˛ia public„ sau european„.
Chiar dac„ îeficientizarea“ ori ce o fi Ónsemn‚nd ea poate constitui un criteriu de import sau de alienare, prefer s„ cred c„ asemenea criteriu nu este pentru mine sau pentru cei asemenea mie.
Cei asemenea mie privesc c„tre criteriul de eficientizare ca la politica mar˛ian„. Nu exist„ nici un mod eficient de a participa la actul de justi˛ie, dar exist„ Ón schimb un mod de a participa valabil, ca om ∫i profesionist, ∫i cred c„ Monica Macovei Ón˛elege prin eficien˛„ for˛area procurorilor de a emite rechizitorii Ón
fiecare dosar, o justi˛ie Ón care procurorii sunt obliga˛i s„ trimit„ Ón judecat„ pe band„ rulant„, iar judec„torii s„ condamne la norm„.
Œn raportul de ˛ar„ se subliniaz„ c„: îŒn Rom‚nia, lupta Ómpotriva corup˛iei nu este at‚t de eficient„ c‚t ar trebui, exist‚nd Óngrijor„ri ∫i Ón leg„tur„ cu func˛ionarea ∫i eficacitatea sistemului de justi˛ie. Implementarea m„surilor, conform angajamentelor stabilite deja, trebuie s„ continue ∫i este important ca Ministerul Justi˛iei ∫i Consiliul Superior al Magistraturii s„ coopereze constructiv Ón acest sens“ — se precizeaz„ Ón raport.
Din p„cate, Ón realitate, observ„m altceva. Œn r„zboiul cu Consiliul Superior al Magistraturii pe care Ól regizeaz„ ca un reprezentant independent al Guvernului eu cred c„ Monica Macovei va pierde.
V„ rog s„-mi permite˛i ca fiec„reia din tezele de mai sus s„-i aduc dezvoltarea Ónc„lc„rilor de c„tre ministr„, cu invocarea legisla˛iei recente propus„ de Guvern ∫i contradic˛iile proprii acestor demersuri.
Consolidarea garan˛iilor legale Ón vederea elimin„rii oric„rei posibilit„˛i de imixtiune politic„ Ón actul de justi˛ie ar trebui s„ constituie elementul-cheie al modific„rilor propuse de cadrul legislativ privind C.S.M., organizarea judiciar„ ∫i statutul magistra˛ilor, acord‚ndu-se o aten˛ie special„ independen˛ei sistemului judiciar.
Eu am mai afirmat de la aceast„ tribun„ ∫i acum reiterez demersurile anterioare. L„sa˛i oamenii s„ judece oameni! Œn faptul judec„˛ii nu pot exista nici m„car sugestii f„r„ s„ se poat„ sus˛ine imixtiunea. Politicienii trebuie s„ respecte justi˛ia ca pe Sf‚nta Treime, justi˛ie Ónsemn‚nd autoritate care decide definitiv, f„r„ ra˛iuni ce nu intr„ Ón sfera noastr„ de contabilizare sau eficientizare.
Stima˛i colegi, tot astfel cum nou„, parlamentarilor, ni s-a luat demnitatea ∫i respectabilitatea, prin demersuri sus˛inute de minimalizare a importan˛ei rolului nostru, tot astfel, colegii mei din justi˛ie, care sunt chema˛i s„ aplice ceea ce noi legifer„m, p„˛esc ast„zi.
Noi avem dialogul cu Guvernul ∫i posibilitatea unui oarecare control, dar ei nu au dec‚t Consiliul Superior al Magistraturii. Se Óncearc„ acum s„ fie minimalizat„ puterea ∫i importan˛a Consiliului, se Óncearc„ asta sub aparen˛a legalit„˛ii.
Dar s-o lu„m metodic. Diminuarea competen˛elor Consiliului Superior al Magistraturii, la numai 6 luni de la alegerea acestuia, ∫i crearea unor mecanisme prin care Ministerul Justi˛iei s„ controleze procesul de numire Ón func˛iile de conducere a magistra˛ilor din Rom‚nia este dovada clar„ a inten˛iilor actualei puteri de influen˛are ∫i repolitizare a justi˛iei rom‚ne.
Se revine, Ón mod evident, la dreptul discre˛ionar al politicului, a∫a independent cum este Monica Macovei, de a dispune asupra magistra˛ilor, Ón special, asupra procurorilor.
Consiliul Superior al Magistraturii este adus la stadiul de institu˛ie decorativ„ Ón fruntea sistemului judiciar. Prin discreditarea public„ continu„, av‚nd-o ca v‚rf de lance pe doamna ministru, se dore∫te transformarea sa Óntr-un instrument care s„ ac˛ioneze la comand„ politic„. Zbaterile Consiliului se dovedesc aproape inutile, politicul Ól calc„ Ón picioare, aproape l-a subjugat, iar noile modific„ri legislative propuse, practic, definitiveaz„ acest lucru, iar sintagma constitu˛ional„, potrivit c„reia îConsiliul Superior al Magistraturii este garantul independen˛ei
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 200/19.XII.2005
justi˛iei“ a fost de mult eliminat„, prin tratamentul public aplicat de doamna ministru membrilor Consiliului.
Am afirmat mai sus c„ Rom‚nia este stat de drept ∫i nu se poate ca un rom‚n, chiar temporar ministru, s„ dea cinstea pe ru∫ine, s„-∫i v‚nd„ colegii ∫i breasla ∫i s„ a∫tepte gratitudine ∫i recunoa∫tere.
Œn nici un caz. ministrul justi˛iei, dac„ ˛ine la rang, la nume sau la ˛ar„, nu are voie s„ amplifice, p‚n„ la cote paroxistice, incongruen˛ele sistemului judiciar, folosindu-le pe post de granit al propriului soclu. Ar fi trebuit s„ ˛in„ la imaginea magistra˛ilor, s„ fi ap„rat ea Óns„∫i sistemul, f„r„ s„-i minimalizeze defectele, dar nici s„-i diminueze meritele ∫i valoarea.
Oare, Ón justi˛ia rom‚n„, chiar nu au existat suficiente succese de natur„ s„ produc„ punctaj european? M„ Óndoiesc.
Dar tocmai Ón cazul nou-mediatizat, al p„rin˛ilor doamnei ministru, cred c„ Monica Macovei are experien˛„ anterioar„ ∫i ∫tie ce Ónseamn„ ca, din perspectiva legisla˛iei europene, s„ eludeze dreptul local ∫i s„ transfere cazul unei jurisdic˛ii care s„ oblige statul la daune.
Doamna ministru se dore∫te, de fapt, un mare artizan ∫i, tocmai Ón aceast„ perspectiv„, pot afirma c„ ceea ce trebuia s„ fac„ ministrul justi˛iei p‚n„ ast„zi, c‚nd vine sorocul primului an de ministeriat, era s„ se conformeze realit„˛ii mitice a îClo∫tii cu puii de aur“ ∫i s„ apere corpul magistra˛ilor, d‚nd Cezarului ce-i al Cezarului, l„s‚nd Consiliul Superior al Magistraturii, din care, cu onor, face parte, s„-∫i fac„ datoria, nicidecum s„ arate cu degetul spre ei, s„ nu-i minimalizeze, s„ nu-i umileasc„, s„ nu le fure cariera cu promisiuni de pensie, s„-i cread„, cu at‚t mai mult cu c‚t, cel pu˛in formal, a∫a pretinde, nu este angajat politic.
Trebuia s„ aib„ geniul compromisului politic ∫i delicate˛ea de a nu-∫i jigni colegii, ci, eventual, de a-i corija. Numai c„, pentru asta, se cere, cu adev„rat, o minte luminat„ ∫i discern„m‚nt, care frizeaz„ geniul.
P„rerea mea este c„ doamna ministru este manipulat„. Ceea ce se dore∫te cu marele ∫i generosul proiect de reform„ a reformei este, de fapt, anihilarea singurei genera˛ii de juri∫ti care nu au complexe, dar au demnitate. Oameni care au judecat oameni, cum Ómi place mie s„ spun, ∫i, pe vremuri, oameni care au avut cultura omeniei ∫i l„rgimea privirii, oameni care nu se tem de amenin˛area unui sistem politic ∫i nu s-au temut, oameni care au m‚ndria s„ spun„ ast„zi: îAm suficient„ minte ∫i demnitate s„ m„ retrag din sistem, dec‚t s„ m„ umileasc„ ni∫te nou-n„scu˛i ai legii“.
De ce uit„, oare, doamna ministru c„ judecata cea coapt„ vine odat„ cu v‚rsta?
Ceea ce cred eu, v„ spun cu toat„ sinceritatea, m„ sperie. Cred, cu t„rie, c„ s-a g‚ndit, Ón mod diabolic, manipularea politic„, pe termen lung, a justi˛iei, de care actuala conducere a ˛„rii nu este str„in„.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.