Frunda György

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Œmi pare r„u c„ b„rb„˛ia domnului senator Iorgovan ˛ine p‚n„ la insulte ∫i la deform„ri.

Vreau s„-i aduc aminte domnului Iorgovan, care este un eminent jurist, ∫i ∫tie treaba aceasta, c„, Ón 1950, Rom‚nia comunist„ a introdus un act normativ Ón care interzicea folosirea prenumelor Ón limba matern„, cu excep˛ia acelora care nu puteau fi traduse.

De aceea, prietenul meu Attila Verestóy sau Béla Markó sunt Attila ∫i Béla, ∫i de aceea, eu, György, am fost temporar tradus Ón Gheorghe. Nu este vina mea perioada aceea, domnule Iorgovan. Nu este vina mea. Nu eu sunt cameleonul, nu eu mi-am schimbat identitatea na˛ional„ sau concep˛ia despre via˛„, ci, din fericire, concep˛ia Ón Rom‚nia a devenit mai democrat„ ∫i mai realist„.

De multe ori m-am ab˛inut s„ v„ r„spund, domnule senator Iorgovan, la sus˛inerile pe care le face˛i cu privire la comisia de redactare a Constitu˛iei. Nici de departe situa˛ia nu a fost at‚t de idilic„ ∫i nu a˛i fost un tat„ at‚t de grijuliu al Constitu˛iei pe c‚t o prezenta˛i dumneavoastr„. ™i poate c„ va veni momentul c‚nd domnul senator Iliescu, pre∫edintele de atunci, ne va spune discu˛iile care au avut loc, discu˛ii tensionate, pentru c„ ne b„team cap Ón cap dou„ curente. Unul, european, care voia o Rom‚nie modern„, ancorat„ spre secolul XXI, cu viziuni noi, ∫i al˛ii care f„ceau totul ca viziunile europene s„ fie blocate. Despre asta era vorba.

Œn 1991, c‚nd am adoptat Constitu˛ia, aici la etajul 5 sau 6, dac„ mi-aduc bine aminte, discu˛iile au fost foarte tensionate, am adoptat sintagma de îpersoane apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale“, singurul text pe care-l aveam la

Óndem‚n„, ∫i ne-am dus, Óntr-adev„r, pe textul care se discuta la acea dat„.

Dar v„ readuc aminte, domnule Iorgovan, c„ vi s-a tradus Ón limba rom‚n„ din englez„ conceptul de îcomunitate de drepturi colective“ ∫i ne-am b„tut mult pe acelea ∫i am avut discu˛ii aici, foarte cinstite, foarte corecte. Nu vedem la fel lucrurile. Nici dumneavoastr„, nici domnul senator T„r„cil„, nici doamna senator St„noiu nu accept„ la ora actual„ drepturile colective. Nici ale minorit„˛ilor, nici cele sindicale, nici cele de Ónv„˛„m‚nt, nici ale altor comunit„˛i — minorit„˛ile —, pe c‚nd eu spun c„ de aia exist„ Ón interpretarea Constitu˛iei rom‚ne, ∫i ele exist„ ca practic„ a Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului, pe care noi, Rom‚nia, stat suveran ∫i independent, o recunoa∫tem f„r„ nici o rezerv„.

Care este problema?!

Discut„m, c„ut„m solu˛ii comune ∫i probabil vom merge pe rezolv„rile europene.

Domnule senator,

Doamnelor ∫i domnilor colegi,

Œn Rom‚nia de ast„zi... Dac„ mergem sute de ani Ónapoi, Óntotdeauna au existat comunit„˛i ∫i minorit„˛i na˛ionale legate de teritoriile pe care tr„iau, ∫i acest lucru este un pozitiv, este un c‚∫tig pentru aceast„ ˛ar„. Cultura lor, bog„˛ia lor nu fac altceva dec‚t s„ fac„ mai bogat„ ˛ara aceasta, Rom‚nia. De ce sunte˛i Ómpotriv„? De ce nu accepta˛i c„ aceste comunit„˛i Ómbog„˛esc ˛ara noastr„ comun„? Ele sunt legate de teritoriile Ón care locuiesc. ™i nu este adev„rat ce spune˛i, domnule Iorgovan, c„ se vrea o autonomie teritorial„ pe criterii etnice.