Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·20 octombrie 2005
Senatul · MO 153/2005 · 2005-10-20
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Aprobarea programului de lucru pentru perioada 17—22 octombrie a.c.
Adoptarea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 53/2005 pentru preluarea procurorilor financiari ai Cur˛ii de Conturi de Ministerul Public (votul final)
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 128/2005 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Sistemului Informatic Na˛ional de Semnal„ri
· procedural · retras
· procedural
· other
· other
· other
Dezbaterea ∫i adoptarea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 60/2005 pentru modificarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare
· other
279 de discursuri
V„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile, stima˛i colegi. Doamna senator Paula Iv„nescu, v„ rog s„ face˛i apelul. V„ ascult„m, doamna senator.
Antonie ™tefan Mihail prezent Apostol Neculai absent Arca∫ Viorel absent Ardelean Aurel absent
Arion Viorel prezent Athanasiu Alexandru absent Basgan Ion absent Berceanu Radu Mircea absent Bindea Liviu Doru prezent Blaga Vasile absent Bobe∫ Marin prezent Cazacu Cornelia prezent„ C‚mpeanu Radu Anton prezent C‚rlan Dan prezent Chelaru Ioan prezent Cintez„ Mircea absent Ciornei Silvia absent„ Cioroianu Adrian Mihai prezent Cismaru Ivan prezent Copos Gheorghe absent
2 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 153/20.X.2005
Cozm‚nc„ Octav absent Cre˛u Corina absent„ Cre˛u Ovidiu Teodor prezent Cucuian Cristian absent Cuta∫ George Sabin prezent Daea Petre absent David Cristian absent David Gheorghe prezent Diaconescu Cristian absent Dina Carol absent Dinescu Valentin absent DÓncu Vasile absent Duca Viorel Senior absent Dumitrescu Ion Mihai prezent Dumitrescu Gheorghe Viorel prezent Dumitru Constantin prezent Eckstein Kovács Péter prezent Fekete Szabó Andras Levente prezent Filipescu Teodor absent Florescu Ion prezent Flutur Gheorghe absent Frunda György absent Funar Gheorghe prezent G„ucan Constantin prezent Geoan„ Mircea Dan absent Georgescu Radu Cristian absent Gheorghe Constantin prezent Ha∫otti Puiu prezent Ila∫cu Ilie prezent Iliescu Ion prezent Ilu∫c„ Daniel prezent Ion Vasile prezent Iorga Nicolae prezent Iorgovan Antonie absent Io˛cu Petru Nicolae prezent Iv„nescu Paula Maria prezent„ Jurcan Dorel prezent Loghin Irina absent„ Lupoi Mihail prezent Maior George Cristian prezent Mardare Radu C„t„lin prezent Marinescu Marius absent Markó Béla prezent Mele∫canu Teodor Viorel prezent Mereu˛„ Mircea prezent Mih„escu Eugen absent Mih„ilescu Petru ™erban prezent Moisuc Viorica Georgeta Pompilia prezent„ Moraru Ion absent Mor˛un Alexandru Ioan absent Neagoe Otilian prezent Neagu Nicolae prezent Németh Csaba prezent Nicolae ™erban absent Nicolai Norica absent„ Novolan Traian absent Onaca Dorel Constantin prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Oprescu Sorin Mircea absent Pascu Corneliu absent P„curaru Nicolae Paul Anton prezent P„unescu Adrian absent
Pere∫ Alexandru prezent Pete ™tefan prezent Petre Maria absent„ Petrescu Ilie prezent Popa Aron Ioan prezent Popa Dan Gabriel prezent Popa Nicolae Vlad absent Popescu Dan Mircea prezent Popescu Ionel absent Popescu Irinel absent Popescu Mihail prezent Prodan Tiberiu Aurelian prezent Puskás Valentin Zoltán absent R„doi Ion absent R„doi Ovidiu prezent R„dulescu Cristache prezent Roibu Aristide absent Sab„u Dan prezent S‚rbu Ilie prezent Silistru Doina prezent„ Simionescu Aurel Gabriel prezent Sógor Csaba absent Solcanu Ion prezent Stan Petru absent St„noiu Mihaela Rodica absent„ Stoica Ilie prezent Str„til„ ™erban Cezar prezent Stroe Radu prezent Szabó Károly Ferenc prezent ™erb„nescu Verginia prezent„ ™erbu Gheorghe Vergil prezent ™ere∫ Ioan Codru˛ absent ™tefan Viorel prezent ™ter Sever prezent Talpe∫ Ioan prezent T„n„sescu Claudiu prezent T„r„cil„ Doru Ioan absent Theodorescu Emil R„zvan prezent Terinte Radu prezent TÓlv„r Angel prezent Toma Ion prezent Tudor Corneliu Vadim absent fi‚buleac Mihai prezent f c„u Silvia Adriana absent„ fiÓrle Radu absent Ungheanu Mihai absent Ungureanu Vasile Ioan D„nu˛ prezent Vasilescu Gavril„ prezent V„c„roiu Nicolae prezent V„rg„u Ion absent Vedina∫ Verginia prezent„ Verestóy Attila prezent Voiculescu Dan absent Vosganian Varujan prezent Vraciu Jan prezent
Este cineva dintre dumneavoastr„ care nu ∫i-a auzit numele?
Domnul Frunda György, prezent.
Domnul Daea Petre, prezent.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 153/20.X.2005
Domnul Daea Petre, prezent.
Domnul Pascu Corneliu.
Domnul Pascu Corneliu, prezent.
Domnul Cristian Diaconescu.
Domnul Cristian Diaconescu, prezent. Mai este cineva prezent?
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc foarte mult.
Stima˛i colegi, v„ rog s„ v„ ocupa˛i locurile Ón sal„. Rog s„ am ∫i eu o prezen˛„.
Stima˛i colegi, suntem Ón cvorum de ∫edin˛„. O s„ avem ∫i rezultatul apelului. V„ anun˛ c„ din totalul de 137 de colegi senatori, 89 ∫i-au exprimat prezen˛a prin votul electronic, 90 colegi sunt absen˛i motivat.
Lucr„rile vor fi conduse de subsemnatul, ajutat de doamna senator Paula Maria Iv„nescu, secretar al Senatului. Va veni ∫i domnul senator Antonie Iorgovan.
Legat de ordinea de zi, dac„ sunt obiec˛iuni? Nu sunt observa˛ii la ordinea de zi.
Am s„
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Voi supune votului dumneavoastr„ programul de lucru: diminea˛„ p‚n„ la orele 13,00, iar dup„-amiaz„, de la orele 15,00 la orele 19,00.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 80 de voturi pentru, 3 voturi Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, programul de lucru a fost aprobat.
Stima˛i colegi, ave˛i Ón mape programul de lucru pentru s„pt„m‚na viitoare.
Dac„ sunt obiec˛iuni?
Da, domnul senator Ion Vasile, v„ rog.
## Domnule pre∫edinte,
Intervin cu o chestiune asupra c„reia am mai intervenit ∫i s„pt„m‚na trecut„. Constat c„ ∫i din programul pentru s„pt„m‚na viitoare, practic, nu exist„ timpul necesar pentru lecturarea acestui volum foarte mare de legi. Eu Ón˛eleg foarte bine c„ exist„ buna inten˛ie, buna-credin˛„ de a trece foarte multe legi prin Senatul Rom‚niei, dar la fel de bine Ón˛eleg c„ trebuie s„ fim aviza˛i asupra a ceea ce vot„m, ∫i singura solu˛ie este o lecturare a acestor legi. Altfel, venim aici, Ón Senat, ∫i ridic„m m‚na pentru a vota nu ∫tim ce.
Mul˛umesc foarte mult.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Ast„zi ve˛i primi la casete toate rapoartele pentru s„pt„m‚na viitoare. Deci ve˛i avea la dispozi˛ie cele trei zile necesare lectur„rii.
Conform procedurii, avem trei zile pentru a studia legile ∫i o s„ asigur„m acest timp. Dac„ colegii vor face eforturi mai mari la comisii, vom avea rapoarte din timp ∫i vom Óncerca s„ extindem... Œn ceea ce prive∫te ∫edin˛a comun„, care nu va mai avea loc m‚ine, o vom programa s„pt„m‚na viitoare. Camera Deputa˛ilor ne propune ziua de vineri. O s„ avem Óns„ o discu˛ie pentru a g„si o solu˛ie, Ónc‚t s„ o ˛inem fie miercuri sau joi. O s„ vedem, de la caz la caz. O s„ v„ anun˛„m din timp. Deocamdat„ nu v-am supus votului dec‚t programul nostru, strict, al Senatului. Dac„ intervine ceva, o s„ lu„m aprobare suplimentar„.
V„ rog s„ vota˛i programul de lucru pentru s„pt„m‚na viitoare. V„ rog s„ vota˛i.
Cu 82 voturi pentru, dou„ Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, s-a aprobat.
Trecem la punctul 2 din ordinea de zi: Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 53/2005.
S-au f„cut dezbateri, au fost lu„ri de cuv‚nt. Nu au fost observa˛ii, din c‚te am Ón˛eles.
V„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi.
Cu 74 de voturi pentru, 9 voturi Ómpotriv„ ∫i 4 ab˛ineri, s-a aprobat.
Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 128/2005 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Sistemului Informatic Na˛ional de Semnal„ri.
Invit Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„.
Microfonul 10.
V„ ascult„m, domnule secretar de stat. Ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Mircea Alexandru** — _secretar de stat_
_Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
La nivelul statelor Schengen, s-a luat decizia, la un moment dat, s„ se evite ∫i s„ se elimine treptat controlul cet„˛enilor proprii la frontierele interne. Drept urmare, s-a luat decizia, la nivelul respectiv, s„ se creeze un sistem centralizat care s„ asigure o baz„ de date pentru a se identifica Ón timp persoanele sau bunurile care prezint„ probleme de interes operativ, tocmai pentru a se combate criminalitatea.
## Mul˛umesc.
Raportul Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„ ne este prezentat de pre∫edintele comisiei, domnul senator George Maior.
Ave˛i cuv‚ntul.
## Domnule pre∫edinte,
Este vorba, a∫a cum a men˛ionat ∫i domnul secretar de stat, de un aspect privind armonizarea legisla˛iei na˛ionale din acest domeniu cu Acordul Schengen, pe de o parte. Pe de alt„ parte, acest proiect de lege face parte integrant„ din strategia de securizare a frontierei de stat ∫i deci din obliga˛iile fa˛„ de Uniunea European„.
Comisia a hot„r‚t s„ adopte raport de admitere, f„r„ amendamente, ∫i a recomandat totodat„ ministerului s„ ia ∫i avizul C.S.A.T. Ón acest domeniu, pentru c„ e vorba, p‚n„ la urm„, de un sistem complex privind aspecte de concentrare de date ∫i ar trebui ∫i o discu˛ie acolo, dup„ p„rerea noastr„.
Schengen, dar, Ón acela∫i timp, trebuie s„ ∫tim c„ suntem ∫i responsabili fa˛„ de cet„˛enii ˛„rii noastre. Orice persoan„, orice cet„˛ean beneficiaz„ de prezum˛ia de nevinov„˛ie ∫i, Ón opinia mea, prezen˛a unor persoane Óntr-o baz„ de date, nejustificat, nu cred c„ ar fi de bun augur pentru cet„˛enii ˛„rii noastre.
Deci a∫ dori detalierea acestei situa˛ii. Mul˛umesc foarte mult.
Domnule secretar de stat, v„ rog. Microfonul 10.
Œntrebarea o consider pertinent„ ∫i de interes. M„ a∫teptam s„ fie pus„.
Fac precizarea c„ r„spunsul la Óntrebare se g„se∫te Ón textul legii, respectiv, la art. 6, ∫i mai fac precizarea c„ r„spunsul la aceast„ Óntrebare se g„se∫te ∫i Ón Conven˛ia de aplicare a Acordului Schengen, care este ∫i pe leggis, ∫i este ∫i pe site-ul Ministerului Integr„rii Europene, cu sublinierea faptului c„ art. 6 ∫i, respectiv, art. 7 din ordonan˛a pe care o propunem aprob„rii preiau identic prevederile din Conven˛ia Schengen.
™i acum, Ón art. 6... Dac„-mi permite˛i, Ól citesc acum, dac„ nu... Oricum, ave˛i textul Ón fa˛„... Cum aprecia˛i dumneavoastr„, domnule senator.
Mul˛umesc foarte mult.
Dac„ mai sunt interven˛ii?
Stima˛i colegi, avem un raport favorabil. Œn˛eleg c„ toate grupurile sunt de acord. Nu avem amendamente, pe cale de consecin˛„, voi supune votului dumneavoastr„ at‚t raportul, c‚t ∫i proiectul de lege.
V„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi.
Cu 74 de voturi pentru, un vot Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri, au fost adoptate raportul ∫i proiectul de lege.
Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 60/2005 pentru modificarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.
Domnul secretar de stat, v„ ascult„m. Microfonul 10.
Mul˛umesc foarte mult.
Stima˛i colegi, v„ invit la dezbateri generale. Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt?
Domnule senator Ion Vasile, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 3, v„ rog.
## Domnule pre∫edinte,
## Domnilor colegi,
O baz„ de date presupune o sum„ important„ de informa˛ii, informa˛ii care pot fi folosite Ón diverse scopuri ∫i chipuri.
Eu a∫ dori s„ Óntreb ∫i, dac„ se poate, domnul secretar de stat s„ detalieze un pic ce Ónseamn„ sau ce categorie de cet„˛eni, ce persoane sunt Ónscrise Ón aceste baze de date, pentru c„, este adev„rat, trebuie s„ ne compatibiliz„m cu ˛„rile europene, cu ˛„rile din spa˛iul
## Domnule pre∫edinte,
## Doamnelor ∫i domnilor senatori,
Prin dispozi˛iile Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, este reglementat„ categoria de personal din care se recruteaz„ cadrele militare at‚t pentru Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, c‚t ∫i pentru celelalte componente ale sistemului de ap„rare, ordine public„ ∫i siguran˛„ na˛ional„.
Conform legii Ón vigoare, cadrele militare Ón activitate pot proveni ∫i dintre persoanele care au promovat testele de aptitudini ∫i Óndeplinesc celelalte condi˛ii stabilite prin ordin al mini∫trilor sau, dup„ caz, al ∫efilor institu˛iilor respective ∫i care sunt absolvente cu diplom„ ale institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt superior sau, dup„ caz, liceal, pentru subofi˛eri, respectiv, agen˛i de poli˛ie. Pentru
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 153/20.X.2005 b„rba˛i se prevede condi˛ia de a avea serviciul militar Óndeplinit.
Din cauza faptului c„, pe de o parte, serviciul militar nu mai este obligatoriu de acum Óncolo, pe de alt„ parte, ∫i datorit„ faptului c„, din cauza duratei diferitelor forme de preg„tire pe care absolven˛ii institu˛iilor de Ónv„˛„m‚nt superior sau liceal le urmeaz„, o mare parte din candida˛ii selec˛iona˛i Ón vederea Óncadr„rii nu au efectuat serviciul militar Ón una dintre formele prev„zute de lege, la ini˛iativa Serviciului de Informa˛ii Externe, at‚t Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, c‚t ∫i celelalte institu˛ii de stat cu atribu˛ii Ón domeniul ap„r„rii ∫i siguran˛ei na˛ionale, din necesitatea Óncadr„rii de personal cu preg„tire calificat„, au analizat oportunitatea l„rgirii bazei de selec˛ie ∫i din r‚ndul acelor persoane care nu au Óndeplinit serviciul militar, Ón condi˛iile Óndeplinirii celorlalte cerin˛e de recrutare.
Av‚nd Ón vedere cele prezentate, v„ rog s„ acorda˛i votul dumneavoastr„ favorabil acestui proiect de lege. V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc domnului secretar de stat Alexandru Mircea.
Dau cuv‚ntul domnului pre∫edinte George Maior, pentru a prezenta raportul Comisiei pentru ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„.
Œntr-adev„r, a∫a cum a subliniat ∫i domnul secretar de stat, practic, prin acest proiect de lege se urm„re∫te l„rgirea bazei de selec˛ie Ón cadrul acestor ministere — Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor — ∫i la Serviciul de Informa˛ii Externe, av‚nd Ón vedere ∫i faptul c„, din 2007, stagiul militar obligatoriu va fi eliminat, astfel Ónc‚t aceste institu˛ii s„ poat„ selecta ∫i persoane care nu au Óndeplinit stagiul militar.
Comisia pentru ap„rare, ordine public„ ∫i securitate na˛ional„ a dezb„tut acest proiect ∫i a hot„r‚t s„ adopte raport de admitere, f„r„ amendamente.
Mul˛umesc foarte mult. Dezbateri generale. Dac„ sunt lu„ri de cuv‚nt?
Doamna senator Paula Iv„nescu — microfonul de la tribun„ —, ave˛i cuv‚ntul.
Sigur c„ sunt de acord, pentru c„ armata trebuie s„ devin„ un corp de profesioni∫ti de diverse specialit„˛i.
Am o singur„ Óntrebare, pentru c„ a˛i spus c„ b„rba˛ii trebuia s„ Óndeplineasc„ condi˛ia de stagiu militar Óndeplinit. Dar femeile ce condi˛ie trebuia s„ Óndeplineasc„?
Nu erau primite, pentru c„ nu f„ceau stagiul... Deci nu erau primite. Sper c„ prin modific„rile care au fost aduse acum se elimin„ prevederea discriminatorie Óntre b„rba˛i ∫i femei, ca profesioni∫ti Ón cadrul armatei, da? Sper. De aceea v-am Óntrebat.
Microfonul 10, v„ rog.
Pentru femei nu era obligatorie aceast„ cerin˛„ de a avea serviciul militar Óndeplinit. Dac„ era un informatician sau era un medic, sau era un bun procuror, putea fi Óncadrat Ón structurile respective, f„r„ s„ i se cear„ condi˛ia de stagiu militar.
Deci pentru femei era o discriminare pozitiv„, doamna senator.
Mul˛umesc. Domnul senator Popescu Mihail. Microfonul 3.
Nu era vorba de o discriminare, nici pozitiv„, nici negativ„. Femeile nu erau obligate, conform Constitu˛iei, s„ fac„ armata. ™i, atunci, ∫i Ón Ministerul Ap„r„rii Na˛ionale, ∫i Ón Ministerul Administra˛iei ∫i Internelor sunt Ón jur de 17—20% Óncadrate femei. Pentru acestea nu se prevedea obligativitatea efectu„rii serviciului militar, pentru c„ ele nu f„ceau armat„. Acum s-a eliminat tot ∫i deci nu e nici un fel de problem„. Nu era nici o discriminare, nici pozitiv„, nici negativ„, cum spunea secretarul de stat.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc foarte mult.
S-au clarificat toate problemele.
Deci, stima˛i colegi, nu avem amendamente, suntem Ón fa˛a unei legi organice, deci voi supune votului dumneavoastr„ at‚t raportul, c‚t ∫i proiectul de lege.
V„ rog s„ vota˛i.
V„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi.
Cu 78 de voturi pentru, dou„ voturi Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri, au fost adoptate at‚t raportul, c‚t ∫i proiectul de lege.
Stima˛i colegi, continu„m dezbaterile la proiectul de Lege privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale.
Suntem la pozi˛ia 7, art. 3 alin. 2. Œn˛eleg c„ eram Ón faza de vot, da?
Deci
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
**:**
Nu merge.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Relu„m votul.
Deci, stima˛i colegi,
Vot · Respins
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
V„ mul˛umesc.
Trecem, stima˛i colegi, la art. 4. Se sus˛in amendamentele respinse? Da.
Domnule senator Gheorghe Funar, ave˛i cuv‚ntul... Nu. S„-l supun la vot?
La art. 4 alin. 2 avem dou„ propuneri: una de eliminare a alin. 2 de la art. 4 ∫i, a∫a cum e firesc, cum prevede procedura, supunem Ónt‚i la vot eliminarea alin. 2 de la art. 4 din proiectul de lege.
îDa“ — sunte˛i de acord cu eliminarea, îNu“ — sunte˛i Ómpotriv„. V„ rog s„ a∫tepta˛i. Deci, eliminarea alin. 2 art. 4.
îDa“ — sunte˛i pentru eliminare. îNu“ — Ómpotriv„. V„ rog s„ vota˛i.
Cu 28 de voturi pentru eliminare, 47 Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri, a c„zut.
Voi supune votului dumneavoastr„ alin. 2 de la art. 4, propus de domnul Gheorghe Funar ∫i respins de comisii. Œn˛eleg c„ nu sunt interven˛ii.
Vot‚nd îDa“, vota˛i pentru amendamentul domnului Funar. Vot‚nd îNu“, vota˛i Ómpotriv„.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 46 de voturi pentru, 28 Ómpotriv„, 4 ab˛ineri, a fost respins.
Œmi cer scuze. Revin la art. 3 ∫i v„
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
La art. 4 nu mai avem alte interven˛ii ∫i le-am supus pe am‚ndou„. Voi supune totu∫i votului dumneavoastr„ art. 4, a∫a cum se reg„se∫te Ón proiectul de lege.
Deci art. 4, vot final.
V„ rog s„ a∫tepta˛i.
## Da, domnule pre∫edinte.
Œmi pare r„u c„ dezbaterea la acest proiect de lege a Ónceput destul de rapid. Apreciez acest lucru, Óns„ nu am avut posibilitatea s„-mi sus˛in — de∫i a∫ fi vrut — ∫i amendamentul anterior. Dar faptele sunt consumate. Œn ceea ce prive∫te acest amendament de eliminare, el se justific„ pe identitatea dintre con˛inutul lui ∫i art. 10 alin. 1.
Da˛i-mi voie, domnule pre∫edinte, s„ reproduc succint con˛inutul celor dou„ articole, respectiv art. 5 vorbe∫te despre faptul c„ îstatul recunoa∫te ∫i garanteaz„ persoanelor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale dreptul la p„strarea, dezvoltarea, exprimarea identit„˛ii lor etnice, culturale etc.“, pentru ca la art. 10 s„ spun„ din nou îstatul recunoa∫te ∫i garanteaz„ persoanelor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale dreptul la exprimarea liber„ a identit„˛ii na˛ionale Ón toate domeniile.“
Consider c„ este un mod de reglementare redundant care nu se justific„ ∫i care atrage dou„ solu˛ii, de fapt, o singur„ solu˛ie: s„ se renun˛e la unul dintre texte ∫i, eventual, s„ se contopeasc„ con˛inutul art. 5 cu celelalte alineate ale art. 10 care ar r„m‚ne. Dar dou„ texte Ón aceea∫i parte a legii care au un con˛inut aproape identic nu ∫tiu ce ra˛iune ar avea.
Pentru acestea, v„ rog s„ admite˛i amendamentul de eliminare ∫i v„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Rog pre∫edin˛ii de comisii.
Domnul pre∫edinte Eckstein Kovács Péter.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Totu∫i, v„ rog s„ observa˛i c„ la amendamentele admise la acest articol 5 este un amendament formulat de domnii senatori Gheorghe Funar ∫i Liviu Doru Bindea, care a fost admis de comisie ∫i astfel acest articol a ajuns s„ fie altfel formulat dec‚t Ón proiect, Ón baza admiterii amendamentului domnului Funar. Dac„ vre˛i, v„ citesc noul con˛inut care difer„ de formularea de la art. 10.
Oricum, formularea de la art. 10 este un text preluat din Constitu˛ia Rom‚niei ∫i astfel cred c„ Ó∫i are locul lui. Oricum este un principiu de baz„, constitu˛ional, care Ó∫i are locul aici, Ón prima parte a legii, la dispozi˛ii generale, urm‚nd s„ discut„m.
V„ propun eliminarea sau reformularea la art. 10, care este foarte apropiat, dar s-a modificat textul pe baza amendamentului domnului Funar.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 60 de voturi pentru, 13 Ómpotriv„ ∫i 8 ab˛ineri, a fost adoptat.
Trecem la art. 5, stima˛i colegi.
La art. 5 avem un amendament admis, dar avem ∫i dou„ amendamente — unul de eliminare ∫i unul al domnului Bindea — respinse. Se sus˛in amendamentele respinse?
Doamna senator Verginia Vedina∫, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 2.
Ne propune eliminarea.
V„ rog s„ argumenta˛i.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mul˛umesc.
Mai sunt interven˛ii la aceast„ propunere? Mai sus˛ine˛i eliminarea, doamna Vedina∫?
## **Doamna Verginia Vedina∫**
_**:**_
Nu.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mul˛umesc.
Atunci haide˛i s„ dep„∫im momentul!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 153/20.X.2005
Vot · approved
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Stima˛i colegi, trecem la art. 6.
La art. 6 avem un amendament admis, dar Ón acela∫i timp, avem ∫i dou„ amendamente respinse, dar ∫i o propunere de introducere a dou„ alineate noi.
V„ rog, la alin. 1, dac„ se sus˛in amendamentele respinse?
Domnul senator Funar, v„ ascult„m.
Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
La art. 6 alin. 1 amendamentul meu a fost formulat astfel:
îCet„˛enii apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale, la fel ca ∫i rom‚nii, sunt egali Ón fa˛a legii ∫i a autorit„˛ilor publice, f„r„ privilegii ∫i f„r„ discrimin„ri“.
Œn felul acesta, domnule pre∫edinte, doamnelor ∫i domnilor senatori, se respect„ Constitu˛ia Rom‚niei — art. 16 alin. (1) — ∫i sper c„ plenul va vota pentru respectarea Constitu˛iei.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## V„ mul˛umesc.
Mai sunt ∫i alte interven˛ii legate de aceast„ propunere a domnului Funar? Rog pre∫edin˛ii de comisii. Domnul Eckstein Kovács Péter.
pre∫edintelui comisiei. Deci amendament la art. 6 alin. 1, domnul Funar.
V„ rog s„ a∫tepta˛i.
V„ rog s„ vota˛i.
Cu 33 de voturi pentru, 41 Ómpotriv„ ∫i o ab˛inere, amendamentul a fost respins.
La alin. 1 nu mai avem alt amendament.
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
Œnainte cel respins ∫i pe urm„ este cel admis, al meu.
Numai o secund„, c„ Ómi crea˛i o problem„.
La num„rul curent 15 este propunerea doamnei senator Vedina∫...
De acord, de acord, de acord!
...urmeaz„ s„ o discut„m pe aceasta, apoi amendamentul meu admis, la punctul 4.
Domnule Frunda, v„ rog s„ m„ scuza˛i. Ave˛i r„bdare.
Mersi.
Domnule pre∫edinte, aici, la amendamente admise, este un amendament al domnului senator Frunda György, pe care cred c„ Ól va sus˛ine Domnia sa. Consider„m c„ textul, a∫a cum a fost modificat de amendamentul îFrunda“, face fa˛„ tuturor exigen˛elor. Textul... Dac„-mi permite˛i s„-i dau citire, pentru c„ practic se amendeaz„ aceast„ form„ amendat„ deja, adoptat„ de comisie:
îToate persoanele sunt egale Ón fa˛a legii ∫i a autorit„˛ilor publice ∫i sunt Óndrept„˛ite f„r„ nici o discriminare la protec˛ie egal„ din partea acestora.“
Deci ideea care este ∫i Ón amendamentul domnului senator Funar se reg„se∫te. Interdic˛ia de a se face discriminare, respectiv protec˛ia egal„, numai formularea îminoritarii, ca ∫i rom‚nii“ este o formulare pe care noi am considerat-o nejuridic„. Din acest motiv am adoptat varianta formulat„ de domnul senator György Frunda.
## V„ mul˛umesc.
Mai sunt alte interven˛ii pe aceast„ propunere? Nu mai sunt.
Stima˛i colegi, voi supune votului dumneavoastr„ amendamentul propus de domnul senator Gheorghe Funar.
îDa — sunte˛i de acord cu el. îNu“ — sunte˛i Ómpotriv„. A˛i ascultat ∫i argumentul de respingere al
Œmi cer scuze.
Domnul senator Iorgovan ∫i doamna senator Vedina∫ aveau un amendament la art. 6 alin. 1.
V„ ascult„m.
Microfonul 2.
Domnule pre∫edinte,
Distins Senat,
Amendamentul pe care l-am propus, Ón prima lui fraz„, nu difer„ foarte mult de con˛inutul art. 6, astfel cum a rezultat el Ón urma admiterii amendamentului domnului Frunda.
Œn primul r‚nd, consider„m c„ prin modul Ón care l-am conceput, am pus Ón acord forma art. 6 cu art. 16 din Constitu˛ia Rom‚niei, Ón sensul c„ Ón accep˛iunea noastr„ textul ar trebui s„ aib„ dou„ fraze: îtoate persoanele sunt egale Ón fa˛a legii ∫i a autorit„˛ilor publice ∫i sunt Óndrept„˛ite la protec˛ie ∫i tratament egal din partea acestora, f„r„ privilegii ∫i discrimin„ri“. Facem referire ∫i folosim practic terminologia utilizat„ de legiuitorul constituant, ∫i am mai f„cut o precizare, pe care o consider„m foarte necesar„ pentru Ón˛elegerea ∫i aplicarea corect„ a dispozi˛iilor referitoare la minorit„˛ile na˛ionale.
E vorba de fraza a doua a textului care prevede c„ îm„surile speciale de protec˛ie a persoanelor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale nu constituie privilegii“.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 153/20.X.2005 Consider„m c„, prin acceptarea acestui amendament sau m„car a frazei a doua din amendamentul nostru, textul ar c„p„ta un con˛inut mai integrat ∫i ar corespunde Ón egal„ m„sur„ intereselor minorit„˛ilor na˛ionale, pentru c„ se specific„ ceea ce spuneam Ónainte, dar ∫i intereselor majorit„˛ii, Ón egal„ m„sur„.
Pentru aceste argumente, v„ rug„m s„ admite˛i amendamentul pe care vi l-am propus ∫i v„ mul˛umesc respectuos.
Mul˛umesc foarte mult.
V„ rog, dac„ mai sunt interven˛ii din sal„? Nu mai sunt.
Domnul pre∫edinte György Frunda. Microfonul 6.
V„ mul˛umesc. Domnule pre∫edinte, Doamna senator,
La fel ca ∫i al˛i senatori, ∫i eu Ónsumi am Óncercat s„ introducem principiul de egalitate ∫i de nediscriminare Ón fa˛a autorit„˛ilor publice.
La art. 5, care a fost deja votat de c„tre plenul Senatului, se prevede c„ îstatul ia m„suri de protec˛ie pentru p„strarea, dezvoltarea, exprimarea identit„˛ii persoanelor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale, care trebuie s„ fie conforme cu principiile de egalitate ∫i de nediscriminare, Ón raport cu ceilal˛i cet„˛eni rom‚ni“.
Acesta este textul pe care l-am votat adineauri. Este deja textul adoptat la art. 5.
Fa˛„ de acest text, eu cred c„ cele dou„ elemente pe care ni le propune doamna senator, egalitatea ∫i nediscriminarea, sunt deja votate. Se afl„ la art. 5.
La art. 6, pe care-l vot„m, ne referim la protec˛ia persoanelor Ón fa˛a autorit„˛ilor publice ∫i, Ón forma Ón care am adoptat-o — ∫i este amendament adoptat Ón unanimitate de c„tre comisii —, am zis: îtoate persoanele sunt egale Ón fa˛a legii ∫i a autorit„˛ilor publice“. Am introdus aceast„ sintagm„, plaj„ institu˛ional„, Ón plus î∫i sunt Óndrept„˛ite f„r„ nici o discriminare la protec˛ie egal„ din partea acestora“.
Cred c„ cele dou„ articole, 5 ∫i 6, se coreleaz„, se completeaz„, a∫a cum sunt propuse de c„tre comisie. Ele Ónglobeaz„ propunerile f„cute, printre altele, de doamna senator Vedina∫, de domnul senator Iorgovan ∫i de al˛ii care vor s„ sublinieze importan˛a nediscrimin„rii ∫i a egalit„˛ii, de aceea, noi consider„m c„ amendamentul 6 admis de comisii este mai bun, deci, propunem respingerea amendamentului doamnei senator Vedina∫.
V„ mul˛umesc.
Numai o secund„! Ave˛i r„bdare s„ v„ dau cuv‚ntul! Microfonul 2.
V„ rog, doamna senator Vedina∫.
Domnule pre∫edinte, Dou„ chestiuni vreau s„ ridic.
Œn primul r‚nd, s„ rog pre∫edin˛ii celor dou„ comisii s„-mi r„spund„ la motivele pentru care au respins fraza a doua a amendamentului nostru care face referire la faptul c„ m„surile speciale de ocrotire, de protec˛ie nu constituie privilegii — nu mi s-a formulat r„spuns la aceast„ chestiune — ∫i, Ón al doilea r‚nd, vreau s„ subliniez c„ eu consider ∫i sus˛in Ón continuare necesitatea ca ∫i Ón alin. 6 s„ se fac„ referire la îf„r„ privilegii ∫i discrimin„ri“. De ce? Pentru c„ art. 5 din lege vorbe∫te despre m„surile de protec˛ie pentru p„strarea identit„˛ii etc., care trebuie s„ fie egale ∫i nediscriminatorii, pe c‚nd art. 6, domnule pre∫edinte, consacr„ egalitatea Ón fa˛a legii ∫i a autorit„˛ilor publice ∫i protec˛ia ∫i tratamentul egal sau, m„ rog, egalitatea. Practic, sunt dou„ lucruri diferite. Dac„ ar fi fost identice, eu cred c„ autorii le-ar fi contopit Ón acela∫i text ∫i ar fi consacrat printr-o singur„ formulare aceast„ chestiune.
De aceea, da˛i-mi voie s„ insist Ón a-mi sus˛ine amendamentul ∫i a v„ ruga ∫i pe dumneavoastr„ s„-l admite˛i ∫i, Ón final, s„ rog pe pre∫edin˛ii celor dou„ comisii s„-mi r„spund„ la motivele de respingere a frazei a doua a amendamentului.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Domnul pre∫edinte Eckstein Kovács sau domnul György Frunda, microfonul 6.
Ave˛i cuv‚ntul.
Am avut aceast„ discu˛ie cu doamna senator ∫i Ón comisie. Am preluat textul constitu˛ional din art. 6 alin. 2 care vorbe∫te de egalitate, principiile de egalitate ∫i de nediscriminare Ón raport cu ceilal˛i cet„˛eni rom‚ni, se spune Ón alin. 3 al art. 6 din Constitu˛ie, pe care vi l-am citat. Noi am dezvoltat acest principiu ∫i l-am instituit îÓn fa˛a legii ∫i a autorit„˛ilor publice“.
V„ rog s„ observa˛i c„ principiul de egalitate ∫i nediscriminare Ónseamn„, constitu˛ional vorbind, c„ aceste reglement„ri nu sunt privilegii.
Deci am preluat textul constitu˛ional ∫i am r„mas acolo. De asta am respins propunerea dumneavoastr„. V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc foarte mult.
Acela∫i punct de vedere Ól are ∫i domnul Eckstein. Dac„ mai sunt interven˛ii pe text?
Voi supune votului dumneavoastr„ acest amendament al doamnei senator Verginia Vedina∫.
- A˛i ascultat argumentele de o parte ∫i de alta.
Vot‚nd îDa“, vota˛i pentru amendamentul doamnei
- Vedina∫, vot‚nd îNu“ vota˛i Ómpotriva amendamentului. Deci v„ rog s„ vota˛i.
41 de voturi au fost Ómpotriva amendamentului, 30 voturi pentru, o ab˛inere, amendamentul a fost respins.
La alin. 1, avem, stima˛i colegi, un amendament admis al domnului senator György Frunda.
Mai dori˛i s„-l sus˛ine˛i?
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
- Microfonul 6.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 153/20.X.2005
Foarte pe scurt, domnule pre∫edinte.
Am spus colegilor de ce am adoptat acest articol, acest amendament care a fost acceptat Ón unanimitate. El prevede principiul, a∫a cum este ∫i Ón Constitu˛ie, principiul egalit„˛ii ∫i nediscrimin„rii tuturor cet„˛enilor acestei ˛„ri Ón fa˛a autorit„˛ilor publice ∫i a legii.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mul˛umesc.
Dac„ sunt interven˛ii? Nu mai sunt alte interven˛ii. Voi supune votului dumneavoastr„ alin. 1 de la art. 6, amendament admis al domnului senator György Frunda.
V„ rog s„ vota˛i.
46 de voturi pentru, 20 voturi Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri. A fost adoptat.
Lipse∫te un vot. La catalog au fost 88.
Œnseamn„ c„ m-am gr„bit eu pu˛in.
Relu„m votul. Avem cvorum Ón sal„, vreau s„ v„ anun˛.
Deci, art. 6 — îToate persoanele sunt egale Ón fa˛a legii ∫i autorit„˛ilor publice ∫i sunt Óndrept„˛ite, f„r„ nici o discriminare, la protec˛ie egal„ din partea acestora“.
V„ rog s„ vota˛i.
Vot‚nd îDa“, sunte˛i pentru amendament...
52 de voturi pentru, 14 voturi Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri...
Tot 68... ™i au mai venit trei persoane, Óntre timp.
Deci s-a aprobat... 68... Scuza˛i-m„...
C‚nd am verificat cvorumul, au fost 88 prezen˛i Ón sal„...
Scuza˛i-m„, nu am avut cvorum...
Stima˛i colegi, relu„m votul. Nu v„ sup„ra˛i, zece secunde sunt arhisuficiente.
Nu vota˛i dec‚t c‚nd v„ spun eu.
V„ rog s„ vota˛i.
53 voturi pentru, 10 voturi Ómpotriv„ ∫i dou„ ab˛ineri. Stima˛i colegi, suntem 76 senatori prezen˛i Ón sal„. Rog pe domnul Verestóy, care a uitat s„ voteze, s„ ia loc.
V„ rog s„ lua˛i loc.
Aparatele, s„ ∫ti˛i c„ nu gre∫esc, func˛ioneaz„. Rug„mintea este, c‚nd v„ spun eu, ap„sa˛i pe tasta 1, intra˛i Ón procedur„ de vot ∫i dup„ aceea vota˛i îDa“, îNu“ sau îAb˛inere“.
Deci vom relua votul.
Sunt 85 Ón sal„.
Œn orice caz, suntem peste 80 Ón sal„, la ora actual„. V„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi.
V„ rog s„ vota˛i, inclusiv domnul Cuta∫. V„ mul˛umesc foarte mult.
Vedem dac„ majoritatea se pronun˛„. îDa“ sau îNu“.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
53 de voturi pentru, 14 voturi Ómpotriv„, dou„ ab˛ineri. S-a adoptat.
69 de voturi.
Mul˛umesc foarte mult.
Stima˛i colegi, trecem la art. 7, care are dou„ alineate Ón propunerea Guvernului.
Avem un amendament la art. 1 admis, dar, Ón acela∫i timp, ∫i un amendament la alin. 1. Vorbesc... Este o propunere de eliminare.
Dac„ se mai sus˛ine amendamentul respins? Alin. 1 art. 7.
Imediat! Relu„m dup„ aceea. La 7 ∫i dup„ aceea relu„m 2 ∫i 3 la 6.
La art. 6 sunt dou„ alineate, stima˛i colegi, care sunt propuse a se introduce, ale domnului Gheorghe Funar, 2 ∫i 3.
V„ rog s„ le sus˛ine˛i, domnul Funar.
Le sus˛in, domnule pre∫edinte.
Am propus s„ complet„m art. 6 cu alin. 2 ∫i 3.
Alin. 2 — îCet„˛enii apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale nu sunt mai presus de lege“, Ón felul acesta respect‚ndu-se art. 16 alin. (2) din Constitu˛ia Rom‚nia ∫i, dac„ Ómi permite˛i, domnule pre∫edinte, s„ prezint ∫i alin. 3 — îCet„˛enii apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale sunt egali Ón drepturi, libert„˛i ∫i Óndatoriri, f„r„ nici o discriminare sau privilegiu, Ón func˛ie de num„rul membrilor fiec„rei etnii“.
Am propus acest alineat 3, cu scopul de a se respecta titlul II din Constitu˛ia Rom‚niei ∫i, Ón acela∫i timp, pentru a nu se mai face ∫i Ón anii care vin discrimin„ri Óntre minorit„˛i Ón func˛ie de num„rul membrilor etniei.
De∫i etnia maghiar„ se afl„ pe locul 2 Ón Rom‚nia sub aspectul num„rului de membri, dup„ cea a ˛iganilor, apare etnia maghiar„ pe locul 1, iar celelalte etnii apar, scuza˛i-mi termenul, la gr„mad„, cu excep˛ia minorit„˛ii maghiare.
Este necesar ca toate minorit„˛ile na˛ionale, to˛i cet„˛enii apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale, s„ fie trata˛i Ón mod egal Ón baza acestei legi, f„r„ nici un fel de discriminare, Ón func˛ie de num„rul membrilor etniei.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc.
Dac„ mai sunt interven˛ii pe marginea celor dou„ alineate ale domnului Funar? Nu sunt.
Domnul pre∫edinte Eckstein Kovács, microfonul 7.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 153/20.X.2005
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œn acest proiect ∫i deja la articolele peste care am trecut, 5 ∫i 6, sunt prev„zute principiile de nediscriminare.
De asemenea, textul constitu˛ional care prevede c„ nimeni nu este deasupra legii este formulat Ón Constitu˛ie Ón termeni generali, desigur, ∫i se refer„ la fiecare cet„˛ean rom‚n... ™i str„in, zice domnul senator Frunda ∫i bine zice.
Ca atare, a nuan˛a aceste prevederi constitu˛ionale cu prevederi c„ minorit„˛ile na˛ionale nu sunt deasupra legii mi se pare c„ reduce din acurate˛ea ∫i generalitatea textului constitu˛ional.
De asemenea, referirea c„ îminorit„˛ile Óntre ele sunt egale“ intr„ Ón principiile generale de egalitate Óntre cet„˛enii rom‚ni ∫i nu cred c„ este necesar a fi introdus Ón aceast„ lege.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc.
Dac„ mai sunt interven˛ii? Nu mai sunt. Stima˛i colegi,
Se propune un alin. 2 de c„tre domnul senator Gheorghe Funar, respins de cele dou„ comisii pe argumenta˛ia pe care a˛i ascultat-o.
Voi supune votului dumneavoastr„ amendamentul domnului Funar, alineat nou 2 la art. 6.
Vot‚nd îDa“, vota˛i pentru amendament, vot‚nd îNu“, Ómpotriv„.
V„ rog s„ vota˛i.
41 de voturi Ómpotriva amendamentului, 31 de voturi pentru, 3 ab˛ineri.
A fost respins.
Voi supune votului dumneavoastr„ alin. 3 propus de domnul senator Gheorghe Funar, respins de comisii.
V„ rog s„ ave˛i r„bdare.
Deci alin. 3 nou la art. 6.
Vot‚nd îDa“, vota˛i pentru el, vot‚nd îNu“, vota˛i Ómpotriv„.
V„ rog s„ vota˛i.
Relu„m votul, v„ rog.
Doamna senator Paula Iv„nescu, v„ rog s„ pofti˛i la prezidiu.
Observa˛i c„ nu m„ descurc f„r„ votul dumneavoastr„. V„ rog s„ vota˛i, stima˛i colegi.
Dac„ l„sa˛i telefoanele mobile, ne descurc„m mai bine.
V„ rog s„ nu mai utiliza˛i telefoanele mobile.
## **Domnul Verestóy Attila**
**:**
Procedur„, domnule pre∫edinte!
Fac un apel insistent la dumneavoastr„... ™tiu ce vre˛i s„-mi spune˛i, domnule senator. Face˛i referire la regulament, la cvorum, asta vre˛i s„-mi spune˛i! V-am spus eu de zece ori povestea asta!
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul. Microfonul 2, v„ rog.
Senatorii care au fost prezen˛i Ón sala de ∫edin˛„ intr„ Ón num„rul regulamentar de stabilire a cvorumului. Avem cvorum.
Stimate coleg...
Sunt doi domni senatori care sunt prezen˛i Ón sal„ ∫i nu au votat.
Vreau s„ v„ determin s„ vota˛i, ∫i nu s„ for˛„m acest lucru. Ne vom trezi Óntr-o alt„ situa˛ie dup„ aceea. Nu ∫tiu dac„ sunt foarte clar.
V„ rog s„ lua˛i loc.
Din sal„
#42682Procedur„!
Deci relu„m votul alin. 3 art. 6 al domnului senator Gheorghe Funar.
Nu doresc s„ folosesc acea procedur„. Corect este s„ vota˛i.
V„ rog s„ vota˛i. V„ d„m ∫i liste, dac„ vre˛i.
Din sal„
#42925V„ rog, domnule pre∫edinte.
46 de voturi Ómpotriv„, 29 de voturi pentru, 4 ab˛ineri.
Din sal„
#43063## List„!
V„ rog, domnule pre∫edinte, s„-mi da˛i cuv‚ntul.
Liste pentru liderii grupurilor! Domnule Dan C‚rlan, v„ rog s„ lua˛i loc.
Din sal„
#43250Procedur„!
Procedur„, da?
V„ rog, microfonul 2.
## Domnule pre∫edinte,
Legat de aceast„ procedur„ regulamentar„ prin care trebuie luat Ón considerare cvorumul celor prezen˛i, ∫i nu numai celor care au votat, aparatele noastre de vot indic„..., spre exemplu la votul trecut au fost 70 de senatori care au ap„sat tasta îprezent“, dintre care doar 68 au votat.
Deci noi nu credem c„ putem lua Ón considerare cvorumul num„rat a∫a Ón sal„, dar Ón momentul Ón care la vot senatorul a ap„sat tasta îprezent“ ∫i ∫i-a manifestat prezen˛a atunci la vot, dar nu a ap„sat una din cele trei op˛iuni, eu cred c„ acel cvorum de 70 de senatori prezen˛i Ón sal„ la votul respectiv trebuie luat Ón considerare. Cel pu˛in aparatul nostru de vot a∫a indic„: 70 care au ap„sat prezent, dintre care 68 au votat.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 153/20.X.2005
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
De ce trebuie s„ provoca˛i o discu˛ie... Nu ave˛i deloc dreptate. V„ rog eu, nu v„ sup„ra˛i.
Veni˛i aici Ón locul meu. Ave˛i 10 cartele unde nu sunt oameni pe ele ∫i sunt introduse Ón aparate. V„ rog s„ lua˛i loc.
Domnilor, nu vre˛i s„ mergem mai departe?
## **Domnul Frunda György**
**:**
V„ rog s„-mi da˛i cuv‚ntul.
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul, domnule senator Frunda.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Vreau s„ v„ r„spund, pentru c„ eu cred c„ a˛i interpretat gre∫it ∫i legea, ∫i regulamentul.
Dac„ pe aparatele de vot ∫i pe ecran apare ca num„r de 70 prezen˛i, Ónseamn„ c„ suntem Ón cvorum. Din 70, ca un articol sau un amendament s„ fie adoptat, avem nevoie de 36 de voturi, deci asta este legea. Senatul lucreaz„ Ón prezen˛a majorit„˛ii membrilor, aceasta este 70, iar la legile ordinare fiecare articol se adopt„ cu jum„tate plus unu din num„rul prezent al senatorilor, deci cu 35, 36. Adineauri au ap„rut 68 de voturi exprimate...
Domnule Frunda, unde am gre∫it eu?
Pentru c„ a˛i spus c„ dac„ arat„ aparatul 70 de voturi nu suntem Ón cvorum pentru c„ arat„ voturile pentru ∫i contra doar 68.
Nu, nu, nu! Stimate coleg, a˛i fost Ón total„ neÓn˛elegere.
Eu m-am referit la votul pentru prezen˛„ Ón sal„. Nu pot s„ iau Ón calcul votul pentru prezen˛„ Ón sal„, Óntruc‚t nu respecta˛i regula ∫i ave˛i Ón aparate introduse cartele cu colegi care nu sunt prezen˛i ∫i atunci lu„m votul... numai votul care apare aici.
Domnule C‚rlan, v„ rog s„ lua˛i loc.
Procedur„? V„ rog!
Ne Ónva˛„ domnul C‚rlan regulamentul.
V„ mul˛umesc.
Ave˛i cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc pentru ironie, domnule pre∫edinte, dar dac„ tot am deschis o discu˛ie, hai s„ o ducem p‚n„ la cap„t.
Eu nu ∫tiu ce arat„ pupitrul dumneavoastr„ acolo. Num„rul de cartele introduse Ón aparat este o cifr„, ne-a˛i spus c„ 90. Œn momentul Ón care anun˛a˛i votul, 70 de senatori au ap„sat tasta îprezent“, deci au fost Ón fa˛a aparatului de vot ∫i au ap„sat tasta îprezent“. 70 din cei 90 pe care Ói ave˛i dumneavoastr„ cu cartele Ón aparat.
™i care este problema?!
Dup„ asta, din cei 70, doar 68 au f„cut ∫i etapa a doua ∫i-au manifestat o op˛iune: îDa“, îNu“ sau ab˛inere. Asta Ónseamn„ prevederea din regulament Ón care e∫ti prezent ∫i ai ap„sat tasta îprezent“, nu doar ai b„gat cartela Ón aparat, dar ai refuzat s„ votezi.
70 prezen˛i Ónseamn„ cvorum.
Din ace∫ti 70, avem 68 de voturi clar exprimate ∫i...
Care este problema dumneavoastr„, domnul C‚rlan? Care este problema dumneavoastr„?
Problema mea este c„ nu v-am cerut s„ lua˛i Ón considerare cvorumul, nici num„r‚nd oamenii din sal„, nici v„z‚nd c‚te cartele sunt Ón aparat, ci cifra din st‚nga aparatului nostru de vot care arat„ num„rul celor care au ap„sat îprezent“ la vot.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
## Domnule senator,
Ave˛i o problem„, domnule! Care este problema dumneavoastr„?! Nu am spus corect votul?!
Domnule, nu v„ Ón˛eleg! Nu am dat rezultatul corect?! Ce facem, Ónv„˛„m acum alfabetul la regulament, c„ este jum„tate plus unu din cei prezen˛i?
Trecem la art. 7 cu dou„ alineate.
La art. 7, stima˛i colegi, avem un amendament admis la alin. 1, dar avem la alin. 1 ∫i un amendament de eliminare, al domnului Funar.
Dac„ se mai sus˛ine? Se sus˛ine.
Deci voi supune votului dumneavoastr„ acest amendament respins de comisie.
Dac„ comisia dore∫te s„ intervin„?
La alin. 1 avem propunerea de eliminare, a domnului Gheorghe Funar, pe care ∫i-o sus˛ine.
Dac„ ave˛i interven˛ii? Domnul senator Puiu Ha∫otti. V„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
- Domnule pre∫edinte,
Distin∫i colegi,
™i eu ∫i, sunt convins, ∫i dumneavoastr„, la fel ca mine, vrem s„ vot„m Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ ∫i, de fiecare dat„ c‚nd este ini˛iatorul amendamentului admis sau respins, se solicit„ opinia comisiei. Eu vreau s„ Ón˛eleg de la ini˛iatorii acestui amendament respins care este logica subtil„ — pe care eu nu o Ón˛eleg — pentru care a˛i solicitat eliminarea acestui amendament care sun„ a∫a, ∫i s„ ni se spun„ cu ce nu este de acord.
îStatul Óncurajeaz„ spiritul de toleran˛„...“ Nu e de acord?! îDialogul intercultural...“ Nu e de acord?! ™i mai departe, ini˛iatorul amendamentului nu este de acord ca statul s„ ia m„suri efective pentru promovarea respectului reciproc, Ón˛elegerii ∫i cooper„rii Óntre to˛i cet„˛enii,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 153/20.X.2005 indiferent de identitate etnic„, cultural„, lingvistic„ ori religioas„ a acestora? Vreau s„ ∫tiu Ónc„ o dat„ care a fost ra˛iunea pentru care s-a cerut eliminarea acestui articol ∫i Ól rog pe distinsul nostru coleg, dac„ dore∫te, bineÓn˛eles, s„ ne explice Ónc„ o dat„ logica foarte subtil„, filtrat„, pe care eu nu o Ón˛eleg.
Domnul senator Funar, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor,
Logica nu trebuie Ón˛eleas„, subtilitatea... Nu, este logic„, doar anumite persoane nu pot Ón˛elege logica, dumneavoastr„ nu v„ Óncadra˛i Ón aceast„ categorie, domnule senator. Eu v„ apreciez foarte mult.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
Amendamentul meu de eliminare a art. 7 are la baz„...
Domnule pre∫edinte al Senatului, eu credeam c„ d„m dovad„ de polite˛e, de respect reciproc Ón Senat. Domnul senator Puiu Ha∫otti Ómi pune o Óntrebare ∫i acum vorbe∫te la telefon cu altcineva. Cu mine nu vorbe∫te.
Am f„cut aceast„ propunere de eliminare a art. 7, Óntruc‚t el Óncalc„ prevederile Constitu˛iei Rom‚niei ∫i instituie Ón Rom‚nia o discriminare pozitiv„ pe criterii etnice, Ón detrimentul rom‚nilor.
Mul˛umesc.
Rog pre∫edintele comisiei, domnul senator Eckstein Kovács Péter, microfonul 7.
V„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Este un articol formulat la modul, dac„ vre˛i, cel mai general, dar care consacr„ principiul c„ trebuie dovedit„ toleran˛„ ∫i respect reciproc ∫i chiar exist„ un amendament admis de comisie ∫i, dac„-mi permite˛i, argumentez ∫i Ón favoarea amendamentului care a parvenit de la federa˛ia Comunit„˛ilor evreie∫ti din Rom‚nia ∫i care a ad„ugat c„ statul Óncurajeaz„ spiritul de toleran˛„ reciproc„, deci aceast„ toleran˛„ trebuie s„ fie ∫i Óntre majoritate ∫i minoritate, dar ∫i Óntre minoritate fa˛„ de majoritate.
Este un text c„ruia cu greu i se poate g„si un cusur.
Dac„ mai sunt interven˛ii, stima˛i colegi?Nu mai sunt. Voi supune votului dumneavoastr„ alin. 1 de la art. 7 propunerea de eliminare, a domnului Gheorghe Funar, respins„ de comisii pe argumenta˛ia pe care a˛i ascultat-o.
Vot‚nd îDa“, vota˛i pentru eliminare, vot‚nd îNu“, vota˛i Ómpotriv„.
V„ rog s„ vota˛i.
V„ rog s„ vota˛i!
Doamna Paula Maria Iv„nescu, este domnul Ha∫otti acolo. V„ rog, nu da˛i din m‚n„.
S-a g‚ndit c„ nu avem aer condi˛ionat ∫i...
Din sal„
#51495List„!
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
List„, da?
List„ pentru domnul Funar la acest alineat. Deci nu am re˛inut, mi-a˛i ∫ters aici.
46 de voturi Ómpotriv„, 8 ab˛ineri ∫i 21 de voturi pentru.
V„ rog, rezultatul.
Deci, stima˛i colegi, a fost respins.
Stima˛i colegi, la alin. 1 art. 7 avem un amendament
admis. Dac„ sunt interven˛ii pe acest amendament?
Doamna senator Verginia Vedina∫. Microfonul nr. 2.
Rog ∫i reprezentantul Guvernului, Markó Attila, c‚nd dore∫te s„ intervin„, s„ ridice m‚na.
Ave˛i cuv‚ntul, doamna senator.
Domnule pre∫edinte, v„ mul˛umesc pentru c„ mi-a˛i dat cuv‚ntul.
Vreau s„ v„ spun c„ nu am interven˛ie pe amendamentul respectiv. Vreau s„ v„ cer s„ m„ sprijini˛i Óntr-o anumit„ chestiune. Trebuie s„ fiu prezent„ la Camera Deputa˛ilor s„ sus˛in ni∫te amendamente la proiectul de Lege privind aprobarea ordonan˛ei referitoare la Codul muncii ∫i vreau s„ v„ cer permisiunea dumneavoastr„ ∫i plenului Senatului ca domnul profesor Iorgovan s„ sus˛in„ Ón numele meu amendamentele mele, dac„ ∫i d‚nsul este de acord. Dac„ aproba˛i... Sunt aici Ón sal„. Sau colegul Bindea, unul dintre d‚n∫ii.
Œmi pare r„u, nu avem procedura aceasta. A∫ face-o cu cea mai mare prietenie, dar n-am aceast„ putere.
Nu pot s„ fiu Ón dou„ locuri ∫i ambele sunt activit„˛i parlamentare, domnule pre∫edinte. Nu m„ duc la coafor sau Ón alt„ parte. Mi se pare normal s„ m„ sprijini˛i.
Trebuie s„ modific„m regulamentul din acest punct de vedere, pentru c„ sunt momente Ón care nu putem fi...
V„ referi˛i la amendamentele respinse.
Da, domnule pre∫edinte, cele respinse.
Eu v„ dau o sugestie. Pentru c„ ave˛i amendamente, ˛ine˛i leg„tura cu colegii de la Camera Deputa˛ilor, pentru c„ acolo poate dura ∫i 5 ore, ∫i numai Ón momentul Ón care se apropie dezbaterea ordonan˛ei pleca˛i 5—10 minute ∫i v„ Óntoarce˛i. N-am solu˛ie de sus˛inere.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 153/20.X.2005
Bun. V„ mul˛umesc.
Œmi pare r„u. Cu toat„ stima.
Da, domnule pre∫edinte Ion Iliescu, ave˛i cuv‚ntul. V„ rog s„ pofti˛i la tribun„.
Eu vreau s„ sus˛in propunerea doamnei Vedina∫, pentru c„, Ón primul r‚nd, Ón regulament nu se prevede expres c„ trebuie s„ fie Ón sal„ autorul amendamentului ca s„ Ól sus˛in„. Acolo este o expresie Ón termeni generali, dac„ amendamentul nu se sus˛ine sau dac„ amendamentul se sus˛ine, dar nu se spune de c„tre cine, iar, pe fond, cred c„ rolul plenului este s„ asigure forma cea mai bun„ a legii, ∫i din punct de vedere al con˛inutului, ∫i din punct de vedere al textului.
Deci plenul nu poate fi sclavul doar activit„˛ii comisiilor, s„ ia de bun ceea ce propune comisia ∫i s„ nu aib„ dreptul s„ vin„, la r‚ndul s„u, cu elemente de ameliorare. Care mai e rolul, atunci, al plenului? Accept„m doar ce propun comisiile ∫i at‚t?
Am avut ieri aceast„ situa˛ie. Mie Ómi pare r„u c„ a fost retras de c„tre autorul amendamentului. Era corect, pentru c„ nu poate fi o minoritate na˛ional„ parte component„ a statului. E o chestiune elementar„. Statul este suprastructura politic„ a societ„˛ii. Minorit„˛ile na˛ionale sunt parte a societ„˛ii. Nu trebuie confundat„ societatea cu statul.
Deci, a∫a cum a r„mas, propunerea adoptat„ de comisie este incorect„ din punct de vedere al con˛inutului ∫i al asimil„rii acestor determin„ri ale unor chestiuni.
Mie mi se pare c„ trebuie s„ respect„m chiar litera regulamentului. Dac„ e un amendament care trebuie luat Ón considerare sau care trebuie respins, indiferent c„ este sau nu autorul de fa˛„, plenul trebuie s„ se pronun˛e. Mai mult chiar, plenul ar trebui s„ poat„ interveni — am ∫i f„cut-o adineauri, dar a fost f„cut Ón numele membrilor comisiei, cu o anumit„ corectare ∫i a fost bine. Deci, fa˛„ de textul amendamentului dezb„tut Ón comisie ∫i respins de comisie, s-a venit Ón plen cu o corectur„ benefic„, pentru c„ a completat ∫i a f„cut mai corect textul. De ce s„ nu ne permitem noi, ca plen, s„ avem aceast„ func˛iune activ„ ca s„ d„m forma cea mai bun„, convenit„ de toat„ lumea?
Mi se pare c„ ar trebui aceast„ chestiune s„ o lu„m Ón considerare ∫i, de aceea, sus˛in ceea ce a propus doamna Vedina∫.
Ieri era absent domnul Iorgovan, spre exemplu, dar, din punct de vedere formal, s„ fi putut pune Ón discu˛ie acest lucru, s„ nu fim — cum s„ spun? — sclavii unei interpret„ri, c„ nu e textul propriu-zis al regulamentului.
Mul˛umesc. Domnul senator Mele∫canu. Microfonul nr. 2.
Domnule pre∫edinte, Óntruc‚t ieri, datorit„ programului dumneavoastr„, eram la conducerea ∫edin˛ei, mi-am permis ∫i eu s„ spun exact ce a˛i spus dumneavoastr„ acum doamnei Vedina∫ domnului senator Ion Iliescu ∫i v„ rog s„-mi permite˛i, Ón dou„ vorbe, s„-i explic de ce aceast„ practic„ a Senatului, a plenului Senatului este corect„, dincolo de faptul c„ a∫a lucr„m de la modificarea Constitu˛iei.
A avut loc o schimbare a centrului de greutate al dezbaterilor din plen Ón comisii. Œn momentul Ón care Ón comisie un amendament este respins, acest amendament, practic, nu mai exist„ pentru a fi discutat Ón plenul Senatului. Œn Ón˛elepciunea noastr„, noi, Óns„, am considerat c„, dac„ totu∫i autorii amendamentului respins..., care, repet, din punct de vedere formal nu mai exist„, el nu este luat Ón discu˛ie pentru c„ la comisie a fost dezb„tut, a fost respins, nu face parte din amendamentele admise ∫i deci nu ar trebui s„-l discut„m. Œn Ón˛elepciunea noastr„ Óns„ am considerat — ∫i am considerat corect noi — c„, dac„, Ón plen, autorii amendamentului doresc totu∫i s„-l readuc„ din nou Ón discu˛ie, s„ permitem acest lucru.
Consider Óns„ c„, dac„ extindem practica, schimb„m practica pe care o urm„m de at‚˛ia ani ∫i relu„m, Ón plen, toate discu˛iile, inclusiv pe amendamentele respinse, ne facem un mare deserviciu din punct de vedere al func˛ion„rii eficiente a Senatului ∫i comitem, de fapt, infrac˛iunea de dubl„ discu˛ie a unei teme care a fost deja decis„.
Deci, din punctul nostru de vedere, ceea ce a˛i explicat doamnei Vedina∫, cu toat„ p„rerea de r„u, ceea ce am spus ∫i eu, ieri, domnului senator Ion Iliescu este singura modalitate corect„ de a proceda pe regulament, pe cutuma care s-a stabilit, nu ieri sau ast„zi, ci care este stabilit„ de aproape 7 ani Ón Senatul Rom‚niei ∫i, Ón acela∫i timp, este singura modalitate de a lucra eficient.
Nu putem s„ readucem Ón plen un amendament care nu exist„, pentru c„ a fost respins de comisie, dec‚t dac„ autorul lui este aici, insist„, ∫i eu cred c„ e dreptul lui ca parlamentar, ca senator s„ insiste asupra lui.
A∫a c„ v„ rog s„ oprim aici aceast„ discu˛ie. Este o practic„ pe care am acceptat-o. Œn cazul Ón care se dore∫te modificarea acestei practici a Senatului, bazat„ pe regulament, eu cred c„ cel mai bun loc de a discuta aceast„ tem„ este la modificarea rgulamentului. Avem o comisie, putem s„ facem propuneri de text de modificare ∫i, dac„ se modific„ Ón mod expres aceste dispozi˛ii ∫i practica, evident c„ to˛i vom fi obliga˛i s„ le respect„m Ón continuare. Dar nu aici este locul s„ discut„m o practic„ a Senatului Ón materie de adoptare a legilor, Ón procesul nostru legislativ.
O singur„ precizare am la ceea ce a spus domnul senator Mele∫canu. Noi n-am f„cut o favoare atunci c‚nd am spus c„ amendamentele respinse se sus˛in Ón plen. Este o obliga˛ie. O comisie nu poate anula, poate respinge, dar nu definitiv, un amendament al unui coleg
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 153/20.X.2005 senator. Obliga˛ia Óns„ este de a-l sus˛ine Ón plen, de a-l argumenta ∫i, chiar dac„ nu-l mai argumenteaz„, s„ spun„ c„ Ól men˛ine, Ó∫i men˛ine p„rerea ∫i supunem la vot, ∫i numai plenul hot„r„∫te, Ón final.
Domnul senator György Frunda, dup„ care domnul senator Antonie Iorgovan.
## V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œn Ón˛elepciunea sa, Senatul interpreteaz„ elastic regulamentul, pentru c„, de exemplu, ceea ce a˛i spus dumneavoastr„ adineauri este un punct de vedere, un punct de vedere personal al domnului senator V„c„roiu ∫i atunci dumneavoastr„ ar fi trebuit s„ cobor‚˛i aici, la tribun„, s„ v„ spune˛i punctul de vedere, ca to˛i ceilal˛i prezen˛i Ón sal„ s„ avem posibilitatea s„ v„ combatem. Calitatea de pre∫edinte al Senatului nu v„ permite s„ trage˛i concluzii nici pro, nici contra a ceea ce sus˛ine unul dintre senatori.
N-am tras concluzii, am precizat ce prevede regulamentul, stimate coleg.
## **Domnul Frunda György:**
Nici asta nu v„ permite regulamentul, s„ m„ pune˛i la punct, ∫i sunt de acord cu ceea ce spunea, ieri, domnul senator T„r„cil„, c„, atunci c‚nd pre∫edintele Senatului sau pre∫edintele de ∫edin˛„ are un punct de vedere personal, Ón calitatea sa de senator, s„ vin„ s„ ne dea oportunitatea s„ r„spundem.
Revenind la ceea ce dezbatem ast„zi, ce a˛i ridicat, domnule senator...
Nu, a Ón˛eles gre∫it, dar l„sa˛i-l. V„ rog, ave˛i cuv‚ntul.
## **Domnul Frunda György:**
Œmi da˛i voie s„ reflectez asupra problemei ridicate de domnul senator Ion Iliescu.
Dac„ v„ aduce˛i aminte, Ón perioada 2000—2004, s-a ridicat problema amendamentelor respinse Ón comisii. E clar, ∫i aici nu pot s„ fiu de acord cu Domnia sa. Nu putem face amendamente Ón picioare, din sal„. Dac„ am accepta aceast„ procedur„, ar fi imposibil s„ ajungem la finalitatea unei legi, dac„ s-ar dori. Aceast„ modalitate, aceast„ procedur„ s-a acceptat la Ónceputul anilor ’90, s-a ajuns la dezbateri lungi, f„r„ nici o finalitate.
Am acceptat s„ revenim asupra unor articole, cum a˛i spus dumneavoastr„ adineauri, le-am redeschis ∫i n-am ajuns la finalitate ∫i, tocmai Ónsum‚nd caren˛ele, neajunsurile procedurale Ón disfunc˛ionalitatea Senatului, s-a n„scut acest regulament pe care l-a˛i citat ∫i dumneavoastr„.
Acolo unde regulamentul nu are prevederi clare, nu are interziceri, prevederi sanc˛ionatorii, acolo poate interveni plenul ∫i hot„r„∫te Óntr-un sens sau Ón altul.
V„ spun pentru c„, Ón perioada legislaturii 2000— 2004, am acceptat, p‚n„ la un moment dat, ca amendamentele respinse s„ fie sus˛inute de oricine din membrii Senatului ∫i am acceptat num„r de interven˛ii
nelimitate. S-a ajuns ca tergivers„rile proiectelor de lege s„ fie nelimitate. Am modificat Constitu˛ia Ón 2003 ∫i am spus c„, Óntr-un anumit num„r de legi, Ón prima Camer„ sesizat„, proiectele de lege trebuie s„ fie finalizate. ™i atunci am introdus — ∫i sper ca ∫i colegii no∫tri juri∫ti din P.S.D. s„ confirme acest lucru — am spus c„ amendamentele respinse pot fi sus˛inute numai de cei care le-au formulat. Mai mult, uneori, am spus c„ un amendament poate fi sus˛inut de un singur membru, chiar dac„ sunt mai mul˛i ini˛iatori, un singur senator poate vorbi Ómpotriva amendamentului respectiv ∫i se trece la vot. Asta pentru finalizarea amendamentului. Aceasta este cutuma de care vorbea domnul senator Mele∫canu.
Dac„ noi redeschidem aceast„ posibilitate a discu˛iilor infinite, nu am respecta regulamentul, am Ónc„lca o cutum„, o practic„ foarte pragmatic„ a acestui Senat ∫i am trimite foarte multe legi Ón adoptare tacit„, pentru c„ am deschide poarta ca, atunci c‚nd cineva — fie puterea, fie opozi˛ia — nu este de acord, zeci de senatori s„ ia cuv‚ntul la acela∫i articol, s„ se Ómplineasc„ termenul de 45 de zile sau 60 de zile ∫i textul s„ fie adoptat. Este contraproductiv, este Ómpotriva spiritului Constitu˛iei ∫i este Ómpotriva regulamentului.
Dar, vorbind serios, nu cred c„ putem delega pe un coleg s„ sus˛in„ amendamentele pe care noi le-am f„cut Ón comisii.
V„ mul˛umesc.
Domnul senator Iorgovan.
## **Domnul Antonie Iorgovan:**
Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
Mi-a∫ Óng„dui, Ónainte de toate, s„ fac o precizare, Ón sensul c„ textul care s-a adoptat ieri la amendamentul care am Ón˛eles c„ nu s-a mai sus˛inut, ∫i eu, fiind la curs, n-am avut cum s„-l sus˛in, este deja un element de neconstitu˛ionalitate. Este unul dintre aspectele pe care Ól vom sesiza c‚nd va veni vremea.
Acum, cum trebuie s„ privim lucrurile?
P„i, orice interpretare nu pleac„ de la practic„, deci nu practica... Noi spunem Ón drept foarte clar, suntem Ón sistemul de drept romano-germanic. Dac„ am fi peste Canalul M‚necii, Ón sistemul anglo-saxon, atunci am pleca de la precedent ∫i am spune c„ a∫a s-a procedat atunci ∫i a devenit norm„. Nu, Ón sistem este invers. Œn sistemul romano-germanic, ∫i noi suntem Óntr-un asemenea sistem, se pleac„ de la norm„ ∫i vedem Ón ce m„sur„ s-a conturat o practic„ care fortific„ norma. Sub nici o form„ nu se poate invoca o practic„ dincolo de litera ∫i spiritul textului.
Ce spune textul?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 153/20.X.2005 Este art. 97 alin. (3). Nu intru Ón detalii, ce este cu alin. (1) ∫i cu alin. (2). Alin. (1), dac„ n-au fost amendamente, se supune textul a∫a cum a venit; alin. (2), dac„ sunt amendamente admise, se discut„ acestea prin raportul comisiei ∫i se supun la vot, iar alin. (3), ipoteza Ón care comisia a respins amendamente.
Citesc textul Ón integralitatea lui.
Art. 97 alin. (3): îŒn cazul Ón care se constat„ c„ sunt amendamente respinse de comisie ∫i dac„ se cere — deci, formularea î∫i dac„ se cere“ — sus˛inerea acestora Ón plen, se dezbat numai acestea ∫i se rezolv„ prin vot. Apoi, raportul comisiei...“ ∫i m„ opresc aici.
î...∫i dac„ se cere sus˛inerea acestora Ón plen...“
Œn ipoteza Ón care cei care au redactat regulamentul ∫i plenul care l-a adoptat ar fi dorit s„ limiteze dezbaterea amendamentelor respinse numai la dreptul celui care a formulat amendamentul de a solicita aceast„ dezbatere este sigur c„ s-ar fi spus expres. Textul ar fi sunat a∫a: î™i dac„ se cere de c„tre autorul amendamentului sau autorii amendamentelor sau unul dintre autori, atunci acestea se dezbat.“
Domnul senator Eckstein Kovács Péter.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œn primul r‚nd, vreau s-o asigur pe doamna senator Verginia Vedina∫ de Óntreaga mea considera˛ie, ∫i nu argumentez Ómpotriva cererii sale. Noi, cum s„ zic, am avut o abordare a acestui text de lege, care dureaz„ de ani buni. Desigur, sunt senatori care sunt la primul lor mandat ∫i care Ó∫i pot pune Óntreb„ri, pe bun„ dreptate, pe undeva, Ón leg„tur„ cu felul Ón care plenul Senatului, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri apreciaz„ unele prevederi ale regulamentului. Eu cred c„ practica noastr„ de p‚n„ acum a fost una corect„ ∫i constitu˛ional„.
Ceea ce spune textul de lege, alin. (3) al art. 97, este dac„ se cere sus˛inerea acestora Ón plen. Noi discut„m, acum, la modificarea regulamentului, posibilitatea introducerii votului prin coresponden˛„ ∫i situa˛ia este, pe undeva, similar„, da? Oameni care nu se duc la coafor, ci se duc Óntr-o misiune oficial„, s„ se poat„ pronun˛a asupra unor proiecte de lege. Criticile sunt Óntemeiate ∫i au la baz„ o prevedere constitu˛ional„ ∫i regulamentar„, cum c„ votul ∫i exprimarea de opinii a senatorului sunt personale. Nu poate nimeni s„ intervin„ asupra exprim„rii voin˛ei unui senator.
Deci, din acest punct de vedere, eu cred c„ nu se poate pune problema c„ cineva face amendament ∫i altcineva Ól sus˛ine. Nu, nu poate s„ sus˛in„ altcineva, pentru c„ amendamentul este personal, este un drept de autor asupra lui. Argumenta˛ia poate s„ fie contrar„ cu ceea ce a dorit ini˛iatorul. Nu v„ sup„ra˛i, dar a∫a este.
Pe de alt„ parte, nu putem sus˛ine c„ cineva depune un set de amendamente, dup„ aceea pleac„, da?, ∫i las„ o h‚rtie c„ sus˛ine amendamentele. Punem Ón discu˛ie, dac„ adopt„m aceast„ procedur„, Ónsu∫i rostul Senatului. Sunt discu˛ii Ón plenul Senatului care pot s„-l conving„ pe ini˛iator s„ renun˛e, are aceast„ facultate, Ón urma dezbaterilor. Dac„ nu este aici, nu poate s„ renun˛e. Se pot ivi alte situa˛ii Ón baza adopt„rii unor amendamente, care sunt, cum s„ zic, fac ca amendamentul s„ ias„ din context, s„ nu mai aib„ noim„ ∫i atunci, iar„∫i, cel care a l„sat Ón scris îEu plec, dar voi s„ discuta˛i amendamentele mele respinse. V„ doresc discu˛ii pl„cute...“, din nou, situa˛ia este de neacceptat.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Domnul pre∫edinte Ion Iliescu.
## **Domnul Ion Iliescu:**
Eu cred c„ nu este inutil„ aceast„ parantez„ ∫i aceast„ discu˛ie, ˛in‚nd seama de faptul c„ lucr„m la un regulament. Pe unii — ∫tiu — regulamentul Ói intereseaz„ dintr-un singur punct de vedere: s„ creeze un instrument pentru a-∫i realiza un scop, s„ elimine pe cineva ∫i s„-∫i impun„ oamenii s„i. Asta este una.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 153/20.X.2005 Dar eu cred c„ ra˛iunea Senatului ∫i ra˛iunea Parlamentului este s„ elaboreze legi bune. Deci instrumentele procedurale pe care le folosim trebuie s„ ne ajute s„ scoatem legi c‚t mai bune. M„ las„ rece ceea ce spune domnul senator Eckstein Kovács Péter, interesul individului, s„ fie la autor, s„ aib„ drept de autor, de amendament sau de lege. Nu m„ intereseaz„ cine ini˛iaz„ o lege, cine ini˛iaz„ amendamente de Ómbun„t„˛ire a legii, c„ o face un parlamentar, c„ vine din societate, rolul nostru este s„ slujim societatea prin legi bune. Deci ∫i instrumentele formale, procedurale trebuie s„ ne ajute s„ perfec˛ion„m, ∫i nu s„ mearg„ numai din jocul îvin unii Ón sal„, al˛ii lipsesc, folosim momentul conjunctural c‚nd avem o majoritate care ne convine ca s„ promov„m ni∫te prevederi, ni∫te documente care s„ slujeasc„ unui sector, unor grupuri de interese“.
Noi vrem s„ promov„m legi care s„ slujeasc„ societ„˛ii. De aceea, trebuie s„ Ónl„tur„m factorii subiectivi ∫i s„ c„ut„m s„ promov„m ceea ce este Ón folosul nostru. Deci, indiferent cine a sus˛inut un amendament, dac„ el este pus Ón fa˛a plenului, plenul trebuie s„ aib„ posibilitatea s„ se pronun˛e ∫i s„ ob˛in„ un lucru bun.
Eu cred c„ a fost un lucru gre∫it ieri c„ autorul unui amendament s-a dezis de el, nu l-a mai sus˛inut, a lipsit ∫i cel de-al doilea sus˛in„tor, iar plenul a fost privat de dreptul de a se pronun˛a. Plenul trebuia s„ se pronun˛e, pentru c„ rezult„ — iat„ — o formulare incorect„ din punct de vedere principial. Nu se poate confunda statul cu societatea. Am dat drumul unui text care este incorect, pentru care ne vor critica ∫i cei care analizeaz„ asemenea chestiuni din afara Parlamentului. Deci s„ nu ne l„s„m sclavii unor elemente procedurale care nu slujesc cauzei ∫i obiectivelor noastre s„ scoatem legi bune. De aceea cred c„ este chiar... ™i a fost o interpretare gre∫it„, ieri, pentru c„ formularea expres„ din regulament permitea ca plenul s„ se pronun˛e, indiferent c„ este sau nu prezent autorul amendamentului de fa˛„. De ce s„ nu facem acest lucru? Eu cred c„ va trebui s„ revenim asupra art. 2, care a ie∫it gre∫it ca formulare ∫i s„ relu„m aceast„ discu˛ie.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Stimate colege ∫i stima˛i colegi,
Avem un regulament ∫i avem ∫i o cutum„ practicat„ de 14 ani.
Deci eu iau cuv‚ntul Ón calitate de pre∫edinte, pentru respectarea regulamentului. Din cauza aceast„ nu cobor la tribun„.
A∫adar, avem o cutum„ de 14 ani. Un coleg senator care a f„cut amendamente ∫i au fost respinse de comisie, comisia este obligat„ s„ le treac„ la respinse. Œntre timp, pentru c„ a f„cut amendamentul acum o lun„, dou„ luni, Ól Óntreb„m dac„ mai sus˛ine amendamentul sau nu. El spune nu. Comisia m-a l„murit, dar amendamentul a fost trecut la respinse. Nu am ce s„ discut. Problema se pune dac„ sus˛ine amendamentul. Noi suntem Ón contextul Ón care colega noastr„ trebuie s„ plece dincolo ∫i zice: îDomnule pre∫edinte, poate s„ m„ reprezinte cineva?“
Eu i-am dat un r„spuns, repet, pe baz„ de cutum„, ∫i nu de regulament, pentru c„, dac„ urm„ri˛i
regulamentul, art. 98 alin. (2) face referire la ini˛iator sau la reprezentantul ini˛iatorului. Deci, Ón acest context, normal ar trebui s„ d„m la o parte cutuma. Doamna senator Verginia Vedina∫ a solicitat: îDomnule pre∫edinte, rog s„ m„ reprezinte domnul senator Antonie Iorgovan sau domnul senator Liviu Doru Bindea.“ Ca s„ nu gre∫esc, v„ citesc. De asemenea, ia cuv‚ntul ∫i reprezentantul Guvernului sau al ini˛iatorului. Ini˛iatorul amendamentului zice: îEu desemnez un reprezentant, pentru c„ sunt plecat Ón str„in„tate.“ Sigur, cum s„ fac„? Cum s„ desemneze? Scris, verbal? Este o alt„ poveste. Dar am mers pe cutum„ ∫i am zis: Domnule, Óntreb„m. îŒ˛i sus˛ii amendamentul?“ Zice: îNu.“ Nu Ól sus˛ine, Ónseamn„ c„ s-a l„murit Óntre timp ∫i nu am mers niciodat„ pe ideea s„ mai dezbatem Ón plen.
G‚ndi˛i-v„ c„ vine o lege ∫i — eu ∫tiu? — se fac 400 de amendamente, la buget, de exemplu, dar colegul a plecat. Plenul ce trebuie s„ fac„? S„ ia toate aceste 400 de amendamente pe care nu dore∫te s„ le sus˛in„, nu este prezent sau nu ∫i-a desemnat un reprezentant? Asta este problema, pe fond. Eu am dat numai interpretarea regulamentului.
Domnul senator Gavril„ Vasilescu, v„ rog. La tribun„, da? Pofti˛i.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Pornind de la solicitarea doamnei senator Verginia Vedina∫, vreau s„ v„ spun c„ solicitarea Domniei sale este corect„ ∫i c„ ea trebuie acceptat„. Deci, Ón momentul Ón care Ómi desemnez un coleg s„ Ómi sus˛in„ amendamentele, c‚nd acest lucru Ól fac Ón plenul Senatului, plenul Senatului ar trebui s„ nu refuze acest lucru.
Eu vreau s„ v„ spun c„ Ón textul art. 97 alin. (3) nu se vorbe∫te de faptul c„ autorul este cel care nu-∫i sus˛ine, deci nu este vorba de autor.
Mai g‚ndi˛i-v„ c„, Óntr-o comisie, un amendament poate fi respins — comisiile, Ón general, au 11 senatori —, cu 6 voturi Ómpotriva amendamentului ∫i 5 voturi Ón favoarea amendamentului.
Œn momentul Ón care, Ón afar„ de autor, au mai dat votul Ónc„ cinci, dac„ este un singur autor, implicit ace∫ti oameni ∫i-au Ónsu∫it amendamentul respectiv.
Problema sus˛inerii Ón plenul Senatului este de cu totul alt„ natur„. Deci este cel care vrea s„ pledeze Ón favoarea a ceea ce a pledat Ón comisie, iar comisia i-a respins.
Problema sus˛inerii de c„tre, cel pu˛in, membrii comisiei care au votat Ón favoarea amendamentului respins... P„i, ei ∫i l-au Ónsu∫it Ón momentul Ón care au fost de acord cu amendamentul respectiv, iar dac„ cumva exist„ un singur om ∫i plenul Senatului constat„ c„ o anumit„ situa˛ie sau un grup, chiar dac„ autorul nu vrea s„ ∫i-l sus˛in„ — a-l sus˛ine este a pleda Ón favoarea lui — el a pledat o dat„ Ón favoarea lui ∫i a spus îDomne’, este suficient. Œi las pe ceilal˛i s„ se pronun˛e asupra acestei probleme ∫i s„ analizeze problema respectiv„.“
Deci, pe de o parte, consider — ca s„ concluzionez ceea ce spun — este corect„ sus˛inerea doamnei
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 153/20.X.2005 senator Vedina∫, ∫i este problem„ de principiu, ∫i este corect ca cel pu˛in un membru al comisiei care a votat Ón favoarea amendamentului respins, oricare dintre ei, s„ Ól poat„ sus˛ine.
Aten˛ie, art. 97 alin. (3) nu vorbe∫te de autor. Mul˛umesc.
Domnul senator Markó Béla. Rog, microfoanele de la tribun„. Ave˛i cuv‚ntul, domnule pre∫edinte.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
De acum c‚teva zile am constat îcu regret“ c„ fac parte dintre cei pu˛ini care sunt aici, Ón Senatul Rom‚niei, de 15 ani. Ceea ce Ónseamn„ c„ am o experien˛„ Ón ceea ce prive∫te dezbaterile privind regulamentul, am o experien˛„ inclusiv Ón problema pe care o discut„m ast„zi.
Aceast„ cutum„ care, Ón acest moment, pentru mine, totu∫i, este o regul„, fiindc„ figureaz„ Ón Regulamentul Senatului, aceast„ cutum„ s-a format Ón mers ∫i am v„zut foarte bine ce s-a Ónt‚mplat la Ónceputul anilor ’90, c‚nd, Ón Senatul Rom‚niei ∫i Ón Parlamentul Rom‚niei, am Óncercat s„ stabilim regulile ∫i c‚nd am avut discu˛ii interminabile Ón plenul Senatului pe probleme de redactare a unei fraze, pe virgule, dac„-mi permite˛i, sau alte probleme ∫i am reu∫it s„ tergivers„m adoptarea unor legi din cauza unor orgolii de a relua discu˛iile Ón plenul Senatului, dup„ ce le-am avut, deja, Ón comisiile parlamentare.
Deci, dup„ p„rerea mea, totu∫i, noi, Ón ace∫ti 15 ani, am realizat c‚teva lucruri bune, inclusiv regulile pe care le avem Ón Senatul Rom‚niei ∫i pe care, ∫i de data aceasta, vrem, totu∫i, s„ le Ómbun„t„˛im, prin modificarea regulamentului. ™i nu a∫ recomanda nim„nui, nici celor din opozi˛ie, nici celor din coali˛ia majoritar„, ca, de dragul unor interese conjuncturale, dac„-mi permite˛i, sau de dragul unor interese ale momentului, s„ anul„m aceste rezultate dob‚ndite foarte greu Ón ace∫ti 15 ani.
O regul„ foarte important„ ar fi c„ Ón plenul Senatului ∫i Ón acest plen se dezbate numai pe baza celor dezb„tute Ón comisiile parlamentare sau Ón comisia respectiv„. ™i, dac„, totu∫i, plenul are dubii serioase Ón leg„tur„ cu cele dezb„tute Ón comisia de specialitate, atunci are o garan˛ie Ón regulament, ∫i anume are posibilitatea de a retrimite textul respectiv, articolul, alineatul respectiv, pentru a fi redezb„tut Ón comisia de specialitate.
Stima˛i colegi, dac„ cineva are dubii Ón leg„tur„ cu un amendament respins, pe care nu Ól poate sus˛ine, pentru c„ altcineva a depus amendamentul, atunci are posibilitatea de a cere, Ón numele grupului, retrimiterea la comisia de specialitate, iar, dup„ aceea, plenul voteaz„ ∫i, dac„ majoritatea plenului este de acord c„ sunt probleme serioase legate de acel articol, voteaz„ retrimiterea la comisia de specialitate.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Doamna senator, nu mai lua˛i cuv‚ntul, da?!
## **Doamna Verginia Vedina∫**
_**:**_
Ba da, domnule pre∫edinte!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 153/20.X.2005
Doamna senator Verginia Vedina∫. Microfonul nr. 2.
Urmeaz„ domnul senator T„r„cil„, domnul pre∫edinte Iliescu, domnul senator R„zvan Theodorescu, domnul...
Un minut vreau, domnule pre∫edinte, s„ fac c‚teva preciz„ri, pentru c„, f„r„ s„ vreau, am provocat aceast„ discu˛ie, dar poate c„ o tran∫„m Óntr-un mod care s„ aib„ ca finalitate Ónt„rirea rolului senatorilor ∫i, implicit, al Parlamentului, nu golirea de con˛inut a statutului de senator.
De ce spun asta? Pentru c„ are dreptate domnul senator care a vorbit Ónainte, s-au f„cut afirma˛ii periculoase. A spune c„ un amendament respins de comisie nu exist„ mi se pare un lucru pe care nici m„car nu Ól mai comentez.
Cred c„ modul Ón care trebuie s„ interpret„m prevederile regulamentului este cel care s„ slujeasc„ misiunea pe care o avem, ca parlamentari.
Œn concluzie, ve˛i decide cum ve˛i dori. Eu Ól rog pe domnul senator Bindea ∫i pe domnul senator Iorgovan, dac„ ve˛i decide Ón sens pozitiv, s„-mi sus˛in„ amendamentele.
V„ mul˛umesc.
Mul˛umesc foarte mult. Domnul senator Doru Ioan T„r„cil„.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Stima˛i colegi,
Ascult‚ndu-l pe distinsul senator Markó Béla, Ón prima faz„ a argumentelor prezentate eram tentat ca, venind Ón fa˛a dumneavoastr„, s„ spun c„, efectiv, se cunoa∫te c„ U.D.M.R.-ul, de 15 ani, a fost numai la putere.
Totu∫i, argumentele aduse Ón partea a doua a discursului, atunci c‚nd vorbea de rolul parlamentarului Ón adoptarea unui proiect de lege sau a unei propuneri legislative, prin prezen˛a efectiv„ la dezbateri ∫i la decizie care s„ fie exclusiv Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, deci s„ fie prezent, cred c„ ar trebui, Ón r„spunsul pe care eu doresc s„ Ól dau, av‚nd Ón vedere interven˛iile multiple sus˛inute Ón Senat, pornind de la textele constitu˛ionale.
Domnule pre∫edinte ∫i stima˛ii colegi, v„ rog s„ observa˛i c„ toat„ disputa noastr„, vorbesc de cea de ast„zi, nu Ónseamn„ pierdere de timp, ci, dimpotriv„, reprezint„ o reflectare a acelui capitol Ónscris Ón Constitu˛ie privind legiferarea ∫i, Ón special, ini˛iativa legislativ„.
Sigur c„ fiecare dintre noi ∫tie c„ ini˛iativa poate s„ apar˛in„ Guvernului, senatorilor, deputa˛ilor ∫i unui num„r de cet„˛eni.
Atunci c‚nd vorbim de senatori, pentru c„ suntem Ón Senat, aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ se manifest„ exclusiv prin propuneri legislative sau se manifest„ prin dreptul pe care ni-l d„ Constitu˛ia ca Óntr-un proiect de lege venit de la Guvern, Óntr-o propunere legislativ„ venit„ de la un alt
coleg senator, indiferent de grupul din care face parte, sau chiar Óntr-o ini˛iativ„ cet„˛eneasc„ s„ intervenim. S„ intervenim activ Ón a o sus˛ine, s„ intervenim activ Ón a o combate sau s„ propunem solu˛ii de modificare.
Aceste solu˛ii de modificare sunt amendamentele pe care au dreptul s„ le fac„ senatorii. Œn timp, a fost o practic„ diferit„, accept‚nd de la amendamentele orale, f„cute Ón plen, p‚n„ la amendamentele scrise, depuse Ón fa˛a comisiei sesizate Ón fond.
Dumneavoastr„ a˛i sesizat foarte bine, domnule pre∫edinte, un text care a fost neglijat de ceilal˛i colegi, respectiv alin. (2) al art. 98.
Œnainte de aceasta a∫ vrea s„ stabilim foarte clar o chestiune care este de principiu rezolvat„ Ón regulament. V„ rog s„ observa˛i c„ art. 88 din regulament, Óntr-o prim„ faz„, pornind de la prevederile Constitu˛iei, d„dea dreptul ini˛iatorului propunerii legislative s„ o ∫i retrag„. Sigur c„, Ón urma discu˛iilor care au existat Ón comisiile avizatoare, Ón comisia sesizat„ Ón fond, ini˛iatorul proiectului de lege ∫i, pe cale de consecin˛„, ∫i ini˛iatorii unor amendamente care s-au f„cut la dezbaterea Ón fond, ajungeau la concluzia c„ legea este neoportun„, este Ón contradic˛ie cu alte legi ∫i c„, oricum, solu˛ia final„ ar fi fost de respingere, iar el putea s„ renun˛e la ini˛iativa legislativ„. Deci, aveam art. 88 punctul 1, ∫i-l citesc: îIni˛iatorul proiectului sau al propunerii legislative poate s„-∫i retrag„ proiectul sau propunerea legislativ„ p‚n„ la Ónceperea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului“. Deci, dac„ plenul, am considerat noi, Ón acea perioad„, consider„ c„ domeniul de reglementare este important, chiar dac„ ini˛iatorul sau Guvernul doreau s„-∫i retrag„ ini˛iativa, plenul avea dreptul s„ hot„rasc„ ∫i s„ spun„: nu, legea respectiv„, cu amendamentele formulate Ón comisii, s„ se dezbat„ Ón plen, ca plenul s„ decid„. Totu∫i, pornind de la practica parlamentar„ dezvoltat„ de noi pe parcursul celor 15 ani, Ón momentul Ón care, Ón anul 2003, am modificat regulamentul, v„ rog s„ observa˛i, la pozi˛ia 42 din aceast„ hot„r‚re de modificare, c„ noi am stabilit c„ ini˛iatorul propunerii legislative poate s„ renun˛e la aceasta p‚n„ la Ónscrierea pe ordinea de zi a plenului Senatului. Deci ini˛iatorul unei propuneri legislative, Ón momentul Ón care Ó∫i arog„ acest drept pe care-l are Ón Parlament, a formulat ini˛iativa legislativ„ ∫i face ce dore∫te cu ea. O ini˛iativ„ legislativ„ ∫i, pe cale de consecin˛„, un amendament, sunt un bun c‚∫tigat Ón procesul legislativ. El are dreptul s„ renun˛e la aceasta p‚n„ c‚nd este Ónscris„ Ón ordinea de zi, asta Ónseamn„ pentru dezbaterile Ón plen. Pe cale de consecin˛„, propunerea legislativ„ care cuprinde o serie de amendamente admise, respinse, pentru c„ ea a trecut prin cele dou„ comisii avizatoare ∫i comisii de fond, mai poate fi retras„ de ini˛iator dup„ ce au Ónceput dezbaterile generale ∫i, mai mult dec‚t at‚t, s-au terminat dezbaterile generale ∫i au Ónceput dezbaterile pe articole? Regulamentul nostru este foarte clar: nu poate. Ini˛iativa legislativ„, care cuprinde proiectul de baz„ ∫i amendamentele, este un bun c‚∫tigat Ón procesul legislativ.
## Stima˛i colegi,
Am Ón˛eles c„ v-a˛i propus, p‚n„ la ora 13,00, s„ dezbatem aceast„ problem„. Am Ón˛eles... Continu„m. Am Ón˛eles tot mesajul din tot spectrul politic.
Domnul pre∫edinte Iliescu, dup„ care, domnul senator R„zvan Theodorescu, dup„ care... Œn ordinea Ónscrierii...
Te rog eu foarte mult s„ iei loc.
Urm„ri˛i-m„, v„ rog.
Domnule pre∫edinte, o secund„...
Œn ordinea Ónscrierii la cuv‚nt.
Domnul senator Iliescu, domnul senator R„zvan Theodorescu, domnul senator Vasile Ion, domnul senator Iorga Nicolae, domnul senator Verestóy Attila, domnul senator György Frunda ∫i domnul senator Daea, care a ridicat mai demult m‚na.
V-am pus ultimul...
Are cuv‚ntul domnul senator Ion Iliescu. V„ rog.
De procedur„, domnule pre∫edinte...
V„ rog, dup„ luarea de cuv‚nt a domnului senator Iliescu. Dup„ procedur„, am dat cuv‚ntul... Am apucat s„ dau cuv‚ntul. Chiar insista˛i pe treaba asta? ( _Rumoare, discu˛ii.)_
Tot ce discut„m aici este procedur„. E vorba de regulament. ( _Rumoare, vocifer„ri.)_
P„i, asta vorbe∫te ∫i domnul senator Iliescu...
Distin∫ii no∫tri colegi care doresc s„ dezbat„ problemele regulamentului,
V„ rog, r„m‚ne˛i ∫i dup„-mas„ la plen, lua˛i cuv‚ntul atunci ∫i deducem cele mai bune consecin˛e din aceste pledoarii extrem de interesante pe care le-a˛i rostit, dar, da˛i-mi voie, s„ revenim la ordinea de zi, v„ rog, domnule pre∫edinte, care pentru ast„zi, pentru acum, spune cu totul ∫i cu totul altceva. Dezbatem statutul.
Mul˛umesc.
Domnul senator Ion Iliescu, ave˛i cuv‚ntul.
Domnule senator Verestóy, tocmai despre acest lucru discut„m, Ón leg„tur„ cu un proiect de lege care este Ón dezbaterea plenului ∫i care este raportul Óntre plen ∫i comisiile care ne prezint„ spre dezbatere ni∫te texte. ™i, apropo de regulament, exact regulamentul, la punctul men˛ionat, prevede expres: avem un amendament respins, acolo nu spune c„ trebuie s„ fie fizic autorul amendamentului ca s„-l sus˛in„. Este dreptul plenului s„ judece, a∫a c„ toat„ pledoaria domnului Markó Béla era f„r„ obiect, inclusiv cu trimiterile la aceast„ extrapolare a raportului dintre adev„r, legalitate ∫i a∫a mai departe. N-are nici o relevan˛„ ∫i nici o leg„tur„ cu tema discu˛iei noastre. Vorbeam tocmai despre aplicarea literei ∫i spiritului regulamentului, tocmai pentru a asigura c‚t mai bine textele, prin calitatea lor de fond ∫i de form„. Sigur c„ Ón toate argumentele sunt chestiuni de form„ ∫i, inclusiv, toat„ aceast„ procedur„, dac„ este dus„ la extrem„.
Ideea de fond a fost ca s„ c‚∫tig„m timp, s„ nu se piard„ vremea prin dezbateri Ón plen. Altminteri, este dreptul suveran al plenului s„ discute chiar fondul lucrurilor. Deci intermedierea comisiilor este ca s„ scurteze acest timp de dezbatere, dar nu este argumentul de fond al chestiunii care ne intereseaz„ — cum s„ ias„ o lege mai bun„ — ∫i, Ón ciuda eforturilor din comisie, la amendamentele prezentate, pot s„ apar„ ni∫te imperfec˛iuni.
Este dreptul plenului s„ se pronun˛e ∫i asupra acestora, chiar cu trimiterea, s„ spunem, la comisie, pentru a g„si formula cea mai bun„, dar am avut un exemplu de fa˛„, ast„zi, c‚nd, aici, Ón plen am rezolvat aceast„ chestiune prin Ómbinarea unor propuneri dintr-un amendament cu ad„ugiri din partea comisiei ∫i am ajuns la o solu˛ie, cred eu, mai bun„ Ón cadrul plenului.
Deci s„ nu abord„m rigid, inclusiv litera regulamentului, ci s„ privim spiritul lui, ca s„ urm„rim scopul esen˛ial: legile s„ ias„ c‚t mai bine. Asta-i chestiunea de fond.
Domnul R„zvan Theodorescu.
P‚n„ vine domnul senator, microfonul 2, domnul senator Funar. Procedur„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 153/20.X.2005
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor senatori, Pe procedur„.
To˛i colegii care au luat cuv‚ntul p‚n„ acum, dup„ solicitarea doamnei senator Vedina∫, ∫i to˛i care s-au Ónscris s„ vorbeasc„, to˛i au dreptate, dar, dup„-mas„ discut„m modific„rile la Regulamentul Senatului, unde ne afl„m, undeva, Ón jurul art. 24, 25. Problema discutat„ de o or„ face obiectul art. 97, 98, la care vom ajunge, probabil, m‚ine sau s„pt„m‚na viitoare. De aceea, Ói rog pe colegii no∫tri s„ Ón˛eleag„ c„ ne afl„m la un proiect de lege la care intr„m pe aprobare tacit„, din 24 octombrie, mai avem 11 zile, ∫i s„ discut„m amendamentele, c„ avem vreo 200 de amendamente respinse ∫i altele vreo 100 admise ∫i s„ continu„m dup„-mas„ disputa pe aceast„ tem„, a art. x din regulament.
Mul˛umesc.
Domnul senator R„zvan Theodorescu.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Acum se vede c‚t de artificial„ e, p‚n„ la urm„, separarea problemei arz„toare a regulamentului de problema arz„toare a statutului minorit„˛ilor na˛ionale. C‚nd ve˛i avea timp, Ón vacan˛„... Dumneavoastr„ sunte˛i to˛i ni∫te intelectuali distin∫i, ∫i am vorbit mult de lipsa de Ón„l˛ime intelectual„ a acestui proiect. V-a∫ ruga s„ face˛i o compara˛ie, o lectur„ care este foarte simpl„, p‚n„ la un punct, s„ citi˛i dezbaterile Senatului Rom‚niei din perioada de sf‚r∫it a secolului al XIX-lea, de o altitudine intelectual„ remarcabil„, cu schimburi de replici Ón plen ∫i... — m„rturisesc c„ nu ∫tiu dac„ existau comisii atunci, e o lacun„ a mea — ∫i absurdele... — toat„ Europa r‚dea de ele — discu˛ii ale Parlamentului austro-ungar: îRecht und ordnung“ mi s-a Ónt‚mplat pe ni∫te subiecte ceva, aici, mustind de via˛„, dincolo, regulament. Totul era regulament. Nu b„nuiam c„ o s„ ajung s„ fac aceast„ referire. Dou„ mentalit„˛i diferite.
Domnul Markó Béla ∫tie, domnule pre∫edinte, ∫i stima, ∫i, Óndr„znesc s„ spun, prietenia i le port ∫i i le voi purta Óntotdeauna, dar spunea˛i un lucru: trimitere la comisii.
Eu v„ asigur, doamnelor ∫i domnilor, c„ este mult mai profitabil„ discutarea unui amendament respins, de pild„, pe problema comunit„˛ii na˛ionale ∫i a minorit„˛ii na˛ionale, cu eminentul specialist care este domnul senator Frunda Ón fa˛a tuturor, nu trimiterea la comisii, pentru c„ am dat drumul p‚n„ acum unei chestiuni care, a˛i sim˛it de ieri, ziua de ieri mi-a l„sat intelectual o mare am„r„ciune, problema staff-ului. Am amorsat noi o discu˛ie, dar discu˛ia s-a oprit. Urmeaz„ la art. 8 o groz„vie intelectual„, o groz„vie intelectual„! Urmeaz„ la art. 15 confuzii conceptuale. Atunci, dac„ nu face... Din fericire la art. 8, domnul senator Bindea ∫i domnul senator Solcanu... Aici nu vorbesc de solidarit„˛i de
partid, pentru numele lui Dumnezeu, faptul c„ sunt de acord cu ceea ce spune domnul senator Iliescu sau cu ce spune domnul senator T„r„cil„. Aici e vorba de solidarit„˛i intelectuale.
Domnul senator Bindea ∫i domnul senator Solcanu au f„cut un amendament. Teoretic, poate, eu n-a∫ putea s„ iau cuv‚ntul la el, s„ discut problema comunit„˛ii na˛ionale, a minorit„˛ii na˛ionale ∫i a raporturilor lor. La art. 15 aceea∫i groz„vie intelectual„: minorit„˛i na˛ionale cu simboluri na˛ionale. Am vorbit deja despre acest lucru. Nu vreau s„ re˛in. Trebuie s„ discut„m ∫i avem for˛a. ™i, din fericire, s-a spus: U.D.M.R.-ul e acela care a ini˛iat aceste lucruri. Multe lucruri se pot spune de U.D.M.R., dar c„ U.D.M.R.-ul nu are o for˛„ intelectual„ ∫i oameni cu care se poate discuta... ( _Se Óndreapt„ c„tre domnul senator Frunda György_ .) Nu Ón sensul de îrecht und ordnung“...
Domnule senator, v„ rog eu, reveni˛i la subiect ∫i l„sa˛i U.D.M.R.-ul, c„ se descurc„.
Vreau s„ v„ spun c„ ce spunea domnul senator Iliescu avea miez: trimiterea la comisii nu ne duce la nimic, c„ ne duce la aceia∫i actori, la faptul c„, eventual, noi am putea s„ facem ni∫te amendamente, dar e mai profitabil — dac„ avem bun-sim˛, vorbim scurt ∫i vorbim la obiect — s„ discut„m aceste lucruri Ón plen, c„ atunci toat„ lumea ∫tie, la un moment dat, cum voteaz„. Intr„m prea mult Ón formule procedurale pentru lucruri at‚t de importante cum este aceast„ lege, care trebuie s„ existe, dar trebuie s„ existe f„r„ prostia care a plecat ieri (sper s-o amendeze Camera Deputa˛ilor) ∫i cu Ónc„ c‚teva îp„s„rele“, c„rora suntem gata s„ le d„m drumul. V„ mul˛umesc.
## Stima˛i colegi,
Noi nu putem face altceva dec‚t s„ respect„m regulamentul pe care-l avem. Deci orice propunere Ón afara regulamentului nu-∫i are rostul. Totul e valabil p‚n„ la un punct. Œn momentul Ón care ini˛iatorul unui amendament spune c„ nu-l mai sus˛ine, n-am ce s„ dezbat. Asta trebuie s„ se Ón˛eleag„ foarte clar.
Are cuv‚ntul domnul senator Iorga Nicolae, viceliderul Grupului P.R.M., dup„ care domnul senator Frunda, domnul senator Szabó ∫i am Óncheiat. V„ rog.
Nicolae Iorga
#99690Domnule pre∫edinte, eu nu sunt Ón Senat din 1990, ca domnul Markó Béla, sunt numai la al doilea mandat, dar observ c„ ∫i Ón acest al doilea mandat se Ónt‚mpl„ acelea∫i lucruri ciudate ca Ón mandatul trecut.
Œn momentul Ón care puterea are de partea ei regulamentul, atunci ne d„ la cap cu respectarea regulamentului. Œn momentul Ón care regulamentul nu e favorabil, atunci apeleaz„ la cutum„, c„ îa∫a a fost cutuma“, c„ îa∫a am stabilit noi“ ∫i a∫a mai departe.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 153/20.X.2005 Discu˛iile pe care le purt„m noi aici sunt absolut inutile. Avem un regulament care trebuie respectat Ón momentul Ón care, la art. 97, spune c„ îreprezentantul ini˛iatorului poate sus˛ine amendamentul“, punct ∫i gata. C„ altfel voi veni ∫i eu, voi spune c„ am auzit de alt„ cutum„, cum c„ V„c„roiu ar fi pre∫edintele Senatului, a∫a, pe urm„torii 20 de ani.
Domnul Frunda György.
## **Domnul Frunda György:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Am sim˛it nevoia s„ intervin din nou, pentru c„ discu˛ia care se poart„ acum este raportul dintre fondul problemei ∫i forma problemei, despre esen˛a dreptului ∫i procedura dreptului. ™i trebuie s„ recunoa∫tem c„ f„r„ o procedur„ clar„ ∫i punctual„ esen˛a dreptului nu func˛ioneaz„. Œn termeni parlamentari, esen˛a legifer„rii nu func˛ioneaz„ dac„ noi nu respect„m procedura.
Procedura este adoptat„ pentru ca activitatea parlamentar„ s„ fie fluent„, continu„, cu c‚t mai pu˛ine obstacole, s„ evite capcanele pe care le pot face ∫i este f„cut„ s„ apere, Ón principal, opozi˛ia, dar procedura este de strict„ interpretare, regulamentele sunt de strict„ interpretare ∫i nu se pot interpreta Ón func˛ie de faptul c„ ast„zi suntem Ón opozi˛ie ∫i avem un interes sau m‚ine suntem la guvernare ∫i avem alt interes.
V„ fac un paralelism cu dreptul. Exist„ un termen de prescrip˛ie general de 3 ani. Dac„ dumneavoastr„ ve˛i Óntreba un om 3 ani: îDomnule, nu mi-am cerut Ómprumutul Ónapoi de 100.000 de euro“. La 3 ani ∫i 5 zile, dac„ cel care i-a dat Ómprumut banii, Ómprumut„torul, merge Ón instan˛„ ∫i-i cere Ómprumutul Ónapoi, f„r„ s„ discute fondul problemei, Ómprumutatul va spune c„ este dec„zut din drept. Nu are dreptul s„ cear„. Este moral„ ap„rarea Ómprumutatului? Nu. Este profund imoral„. El r„m‚ne cu 100.000 de euro Ón buzunar, f„r„ s„ fie obligat s„ dea banii Ónapoi.
De ce? Pentru c„ pe experien˛a a zeci ∫i sute de ani nu se poate ca o incertitudine s„ planeze la infinit asupra unor rela˛ii sociale.
Revenind la legiferare, nu se poate ca o incertitudine legislativ„... Ce este incertitudinea legislativ„? Adoptarea proiectului de lege sau a ini˛iativei legislative, votarea amendamentului pentru sau contra. Nu se poate ca acestea s„ planeze Ón sal„, la infinit, respectiv p‚n„ la adoptarea final„ a legii. De aceea, obligarea senatorilor s„ fac„ amendamente doar la comisii, s„ le poat„ face Óntr-un anumit termen pe care comisia are dreptul s„ le fac„, ∫i noi asta facem Ón fiecare comisie, îpot depune amendamente p‚n„ luni“, a∫a am spus. Mar˛i nu mai pot veni cu amendamente, pentru c„ am zis fraza asta. Este aceasta o limitare a dreptului constitu˛ional la ini˛iativ„ legislativ„ pe care o sus˛ine domnul senator Doru Ioan T„r„cil„? — ∫i eu spun numele senatorilor, ∫i al domnului senator Iorgovan, pentru c„ nu cred c„ este moral s„ spun c„ a vorbit un antevorbitor al meu ∫i s„ nu aib„ drept la replic„. Trebuie s„ avem b„rb„˛ia, moralitatea, curajul de a spune numele colegului nostru,
Nu. Eu cred c„ domnul senator Doru Ioan T„r„cil„ gre∫e∫te, pentru c„ aceste prevederi procedurale nu limiteaz„ dreptul senatorului de a avea ini˛iativ„ legislativ„, de a amenda legile, care, a∫a cum sus˛ine dumnealui, este o parte a ini˛iativei legislative, dar toate aceste drepturi trebuie corelate ∫i reglementate Ón procedur„.
Da. Sunt de acord cu distinsul domn senator Funar. Ast„zi dup„-amiaz„ vom dezbate regulamentul ∫i cred c„ acolo aceste probleme pot fi reglementate Óntr-adev„r p‚n„ la ultima linie, p‚n„ la ultima virgul„, Ónv„˛‚nd din ceea ce s-a dezb„tut ast„zi ∫i ceea ce a fost zilele trecute.
Dar nu sunt de acord — s„ m„ scuze domnul senator Iliescu — eu cred c„ d‚nsul de bun„-credin˛„ spune ceea ce spune, numai c„ d‚nsul nu are experien˛a ultimilor 15 ani de Parlament. Este posibil ca din afara Parlamentului s„ par„ mult mai democratic s„ se poat„ oric‚nd sus˛ine o ini˛iativ„, dar atunci Parlamentul nu disfunc˛ioneaz„. Undeva Óns„, pe fond, nu sunt de acord cu Domnia sa, cu ceea ce a rezultat din dezbaterile sale — este c„ pe dumnealui prea pu˛in Ól intereseaz„ dezbaterea de la articolul... de la amendamentul acesta, care nu are nici o relevan˛„ asupra contextului legii.
Domnul senator Iliescu vrea s„ readuc„ Ón discu˛ie ∫i s„ ob˛in„ o nou„ dezbatere pe art. 2 cu care d‚nsul nu este de acord.
Domnule senator, am fost Ón Parlamentul acesta c‚nd s-au adoptat zeci de articole, sute de legi care nu au fost pe placul meu. Am votat contra. Nu am avut ce face. Ave˛i via˛a Ónainte!
Mi-am rugat colegii de la cealalt„ Camer„ s„-mi sus˛in„ amendamentul ∫i s„ mergem mai departe, dar dac„ noi renun˛„m la principii, Ón situa˛ii conjuncturale, pentru un articol care nu ne place, atunci nu va exista democra˛ie, nu va exista ceea ce se nume∫te îstat de drep“.
Nu putem renun˛a la principii...
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Domnule senator Frunda, v„ rog eu foarte mult...
## **Domnul Ion Iliescu**
**:**
Prin interpretarea fals„ a regulamentului...
Œmi da˛i voie s„-i r„spund domnului senator Iliescu.
V„ rog, dar la obiect.
Cred c„ am fost consecvent, nu pentru aceasta nu s-a respins. La art. 2, dac„ v„ aduce˛i aminte, domnul senator Vasilescu ∫i-a retras amendamentul, dar, ulterior acestei retrageri, a avut loc un vot, ∫i majoritatea Senatului a votat pentru acest articol. Articolul este valid,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 153/20.X.2005 votat conform prevederilor regulamentare. Nu este nici o problem„. Œn rest, le vom discuta.
Am Ón˛eles.
Dar acest lucru... V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Frunda György:**
De aceea, eu v„ propun s„ nu mai avem dezbateri pe regulament, pe procedur„ la Legea statutului minorit„˛ilor na˛ionale. S„ ∫ti˛i c„ interesul nostru este s„ dezbatem ∫i vrem s„ dezbatem articol cu articol, amendament cu amendament, ∫i noi spunem cinstit ∫i sincer acest lucru, dar dac„ opozi˛ia va veni ∫i ne Ómpiedic„ prin aceste metode procedurale, s„ nu ni se repro∫eze c„ nu dezbatem acest proiect de lege.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae Iorga**
**:**
Vi se repro∫eaz„ c„ nu respecta˛i regulamentul.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
De acord s„ ne oprim aici?
Se mai insist„ la lu„ri de cuv‚nt? Nu vre˛i s„ continu„m pe articole? A venit ∫i doamna Vedina∫, este Ón sal„, nu mai e o problem„.
Da, domnul senator Funar. Microfonul 2.
Relu„m votul. Alin. 1 art. 7. Œn˛eleg c„ nu a existat nici o observa˛ie Ómpotriv„.
Nu vota˛i Ónc„. Vota˛i de poman„. Acum vota˛i.
Cu 65 de voturi pentru, 3 Ómpotriv„ ∫i 5 ab˛ineri, a fost adoptat.
- Trecem la art. 7 alin. 2. Se mai sus˛ine
- amendamentul?
Domnul senator Gheorghe Funar.
Microfonul de la tribun„.
V„ rog, domnule senator. Ave˛i cuv‚ntul.
Domnule pre∫edinte, Onorat Senat,
Sus˛in amendamentul pe care l-am propus, respectiv, de eliminare a art. 7 alin. 2.
Ce spune acest articol, Ón momentul de fa˛„, Ón ideea ini˛iatorilor de la U.D.M.R.? îAutorit„˛ile publice vor lua m„suri corespunz„toare pentru a proteja persoanele — subliniez — care ar putea fi victime ale amenin˛„rilor sau actelor de discriminare, ostilitate sau violen˛„, datorit„ identit„˛ii lor etnice, cultural-lingvistice sau religioase“.
Sus˛in eliminarea acestui alin. 2 al art. 7, Óntruc‚t, Ón opinia ini˛iatorilor, autorit„˛ile publice ar trebui s„ aib„ calit„˛i paranormale pentru a ∫ti cine vor fi victime ∫i c‚nd.
V„ rog, dac„ sunt interven˛ii din partea celorlalte grupuri? Nu sunt.
Are cuv‚ntul domnul pre∫edinte Eckstein Kovács Péter.
Microfonul 7.
## **Domnul Gheorghe Funar:**
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
f n s„ mul˛umesc colegilor care au tras de timp ca s„-i dea posibilitatea doamnei Vedina∫ s„ sus˛in„ amendamentele.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mul˛umesc.
Fac un apel la liderii de grup s„ invite colegii Ón sal„. Nu suntem Ón cvorum. Rog liderii de grup s„-∫i cheme colegii Ón sal„, dac„ dori˛i s„ continu„m, bineÓn˛eles.
Œmi cer scuze c„ st„m pe loc, dar suntem Ón jur de 58 Ón sal„ ∫i orice supun la vot... Nu avem ce face. Nu avem cvorum.
Da. V„ propun s„ Óncepem totu∫i. Dac„ ies doi la cafea ∫i se Óntorc...
Stima˛i colegi, suntem la art. 7 alin. 1, amendament admis. Pe cale de consecin˛„, Ól voi supune votului dumneavoastr„. Deci art. 7 alin. 1, admis de comisie. V„ rog s„ a∫tepta˛i.
Art. 7 alin. 1.
V„ rog s„ vota˛i.
Domnule T„r„cil„, nu-l ˛ine˛i de vorb„ pe domnul Frunda.
Textul propus nu cred c„ are o relevan˛„ Ón leg„tur„ cu minoritatea maghiar„, dar trebuie s„ evoc„m situa˛iile de tip H„d„reni, dac„ vre˛i, unde exist„ o stare tensionat„, unde exist„ un pericol, comunitatea s„ intre Ón fierbere ∫i s„ se produc„ evenimente nedorite.
Ca atare, autorit„˛ile care iau cuno∫tin˛„ de o astfel de situa˛ie, sesiz‚nd starea de pericol — fiind sesizate sau sesiz‚ndu-se —, trebuie s„ ia m„suri ca aceste lucruri s„ nu degenereze ∫i s„ nu se spun„ iar„∫i c„ la noi sunt conflicte interetnice. Acesta este rostul acestui text. Ca atare, propunem s„-l vota˛i.
Mul˛umesc foarte mult. Œn˛eleg c„ nu mai sunt alte interven˛ii.
Voi supune votului dumneavoastr„ acest amendament al domnului senator Funar, legat de eliminarea alin. 2 de la art. 7.
Vot‚nd îDa“, sunte˛i pentru. Vot‚nd îNu“, sunte˛i Ómpotriva amendamentului domnului Funar.
Acum v„ rog s„ vota˛i.
Cu 41 de voturi Ómpotriv„, 26 pentru, 8 ab˛ineri, amendamentul a fost respins.
Trecem la art. 8, stima˛i colegi, unde avem, pentru alin. 1, trei amendamente respinse.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 153/20.X.2005 Se mai sus˛in amendamentele respinse?
Cred c„ va trebui, cu colegii, Ón Biroul permanent, s„ lu„m o decizie, ∫i cu aprobarea plenului, pentru eliminarea laptop-urilor din sal„. Sunt foarte mul˛i colegi, nu sunt aten˛i, sunt pe jocuri, sunt pe...
Din sal„
#110598Nu... Sunt pe legisla˛ie.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Care sunt pe legisla˛ie vi-i spun eu.
Sigur, glumesc acum.
Stima˛i colegi, legat de cele trei amendamente, se sus˛in sau nu?
Domnul senator Funar, ave˛i cuv‚ntul.
Domnule pre∫edinte,
A∫ vrea s„ men˛ionez pentru doamnele ∫i domnii senatori c„ Ómi sus˛in toate amendamentele ∫i v„ rog s„ le supune˛i la vot. La unele dintre ele am s„ vin la microfon, dar, pentru a economisi timpul, nu am s„ insist asupra unor explica˛ii dec‚t la unele dintre aceste amendamente propuse.
Deci v„ rog s„ le supune˛i la vot, domnule pre∫edinte, la art. 8.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc foarte mult. Dac„ mai sunt lu„ri de cuv‚nt aici? Domnul pre∫edinte Frunda, v„ rog.
## **Domnul Liviu Doru Bindea**
**:**
Domnule pre∫edinte, am dorit ∫i eu s„-mi sus˛in amendamentul.
E urm„torul... Acesta este de eliminare, domnule Bindea.
Deci, domnule Bindea, prima dat„ se discut„ amendamentele de eliminare ∫i pe urm„ urmeaz„ amendamentul dumneavoastr„. Ave˛i dreptate, dar discut„m despre amendamentul de eliminare al domnului Funar.
Le discut„m pe toate, domnule Bindea. De ce v-a˛i sup„rat? Toate amendamentele le discut„m, nici o problem„. Am f„cut... Nu a˛i fost atent. Am Óntrebat dac„ se sus˛in, s-a ridicat domnul senator Funar, ∫i-a sus˛inut amendamentul de eliminare, urmeaz„ amendamentul propus de dumneavoastr„ cu domnul Solcanu ∫i mai avem un amendament al doamnei senator Vedina∫. Toate trei se vor discuta.
Domnul pre∫edinte Frunda. Microfonul 6.
Domnule pre∫edinte, dac„ dumneavoastr„ ∫i plenul considera˛i, sunt de acord s„ discut„m toate amendamentele respinse ∫i...
Stimate coleg, l„sa˛i...
Deci textul pe care vrea s„-l elimine domnul senator Funar este urm„torul: îOrice discriminare sau incitare la discriminare pe criteriul apartenen˛ei la o comunitate na˛ional„ atrage r„spunderea contraven˛ional„ a persoanei vinovate, dac„ nu intr„ sub inciden˛a legii penale.“
Aceast„ discriminare este prev„zut„ de Codul penal rom‚n, este prev„zut„ ∫i de legisla˛ia contraven˛ional„, este interzis„ de Constitu˛ie, deci suntem Ómpotriva acestei elimin„ri, care ar fi un semn pozitiv pentru incitare la discriminare.
V„ mul˛umesc.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
V„ mul˛umesc foarte mult.
Dac„ mai sunt alte interven˛ii legate de acest amendament?
Vot · Amânat
Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru
## **Domnul Gheorghe Funar**
**:**
Solicit„m list„, domnule pre∫edinte.
Deci, list„ pentru liderii de grup, la amendamentul domnului Funar, de eliminare. Microfonul 2.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Am f„cut, Ómpreun„ cu domnul senator Solcanu, un amendament prin care solicit„m Ónlocuirea exprim„rii îcomunitate na˛ional„“ cu îminoritate na˛ional„“.
Cred c„ trebuie s„ racord„m sintagma la titlul legii. Este vorba de îLegea privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale“. Œn plus, îcomunitate na˛ional„“ este un termen care permite o extrapolare care eu nu cred c„ este Ón interesul acestei legi.
De aceea, v„ rog s„ accepta˛i acest amendament ∫i s„ vota˛i s„ fie folosit„ sintagma îminoritate na˛ional„“, Ón loc de îcomunitate na˛ional„“.
V„ mul˛umesc.
V„ rog, dac„ sunt interven˛ii din partea celorlal˛i colegi senatori?
Domnule senator R„zvan Theodorescu, ave˛i cuv‚ntul. Pofti˛i aici, la microfon.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 153/20.X.2005
Cred c„ domnii senatori Solcanu ∫i Bindea, colegii no∫tri, au perfect„ dreptate ∫i aceasta este chiar o discu˛ie pe concept.
Eu v„ citesc defini˛ia, care este a Consiliului Europei, a îcomunit„˛ii na˛ionale“. îComunitate stabil„ de oameni, istorice∫te constituit„, ap„rut„ pe baza unit„˛ii de teritoriu, de via˛„ economic„, de factur„ psihic„, care se manifest„ Ón particularit„˛ile specifice ale culturii na˛ionale.“
O comunitate na˛ional„ este format„ dintr-o majoritate na˛ional„ ∫i minorit„˛ile na˛ionale.
Deci eu cred c„ a fost un mic accident, mai ales c„ sunt buni cunosc„tori ai acestei chestiuni, ∫i s-a trecut foarte repede. Nu v„d cum n-am adopta acest amendament al domnilor Solcanu ∫i Bindea. Curge de la sine. Noi am trecut deja ieri... Ón trista ∫edin˛„ de ieri..., am trecut deja peste o defini˛ie interna˛ional„, aceea a minorit„˛ilor, ∫i tot colegul Bindea era foarte aproape de formula interna˛ional„. A fost eliminat„ sintagma, care este a Consiliului Europei, a minorit„˛ilor care vie˛uiesc Óntr-un stat suveran.
Am reu∫it performan˛a, doamnelor ∫i domnilor, ca Senatul Rom‚niei s„ nu discute aceast„ sintagm„, acceptat„ la nivel interna˛ional pentru minorit„˛i. Am f„cut-o, a zburat, dar v„ rog insistent, ˛ine˛i seama de defini˛iile comunit„˛ilor na˛ionale. Comunitatea na˛ional„ este cea care cuprinde majoritatea ∫i minorit„˛ile.
Sunt aproape convins c„ nu vor fi discu˛ii aici, Ón m„sura Ón care avem un nivel intelectual pe care eu Ól cunosc.
Mul˛umesc.
Dac„ mai sunt interven˛ii din sal„, pe marginea acestui amendament?
Domnule senator György Frunda, ave˛i cuv‚ntul.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Vreau s„ v„ spun c„ legisla˛ia se schimb„ ∫i la nivelul Consiliului Europei ∫i al Uniunii Europene ∫i trebuie v„zut ∫i avizul Comisiei de la Vene˛ia.
Dac„ vorbeam la nivelul anului 1993, erau dou„ discu˛ii pe defini˛ii clare: una, îminoritate na˛ional„ sau etnic„“, ∫i a doua, îcomunitate sau minoritate“.
Ultimele acte adoptate sunt Conven˛ia-cadru privind minorit„˛ile na˛ionale — ∫i v„ subliniez acest lucru, nu vorbe∫te nici de comunitate, nici de minoritate — ∫i Protocolul 12, care interzice discriminarea. De ce? Œn urma dezbaterilor de peste 7 ani de zile, deci din 1991 p‚n„ Ón 1998 — Ón 1999 s-a adoptat Conven˛ia-cadru —, s-a ajuns la situa˛ia c„ nu e bine ca la nivelul Adun„rii Parlamentare s„ se Óncerce impunerea unei terminologii na˛ionale. S-a ales varianta adopt„rii terminologiilor na˛ionale ∫i s-a ajuns la concluzia c„ aceste termene nu se contrazic, sunt complementare sau spun acela∫i lucru.
Deci, dac„ vorbim despre minoritate na˛ional„ sau etnic„, nu facem dec‚t s„ mergem la r„d„cini latine sau la r„d„cini grece∫ti, dar vorbim despre acelea∫i lucruri, dac„ vorbim despre minoritate, atunci am un _approach_ ,
un punct de vedere, o analiz„ pu˛in peiorativ„, pentru c„ introduc criteriul numeric, vorbesc de o îminoritate“, care poate fi peiorativ„, ∫i, pentru a nu exista aceast„ categorisire, s-a folosit no˛iunea de îcomunitate“. Cu at‚t mai mult cu c‚t, Ón Europa de ast„zi, Ón ultimii 10 ani, accentul se pune pe comunit„˛i, pe comunit„˛i locale, despre care vorbea˛i dumneavoastr„, domnule academician, ieri, pe comunit„˛i na˛ionale, pe na˛iuni ∫i comunit„˛i na˛ionale, pentru c„ aceste comunit„˛i intr„ Óntr-un ansamblu, Óntr-o na˛iune.
Comunitatea respectiv„, pe una dintre solu˛ii, cea francofon„, la care f„cea referire domnul academician, Ónseamn„ c„ minorit„˛ile intr„ Ón na˛iunea ˛„rii ∫i na˛iunea este legat„ de hot„r‚rile ˛„rii, iar Ón cealalt„, care nu este romano-german„ — m„ scuza˛i, domnule Iorgovan —, ci este anglo-saxon„, acolo, na˛iunea... — ∫i am vorbit ieri de la tribun„ — din na˛iune fac parte comunit„˛ile na˛ionale care locuiesc peste frontierele ˛„rilor respective.
Mul˛umesc. Domnul senator Antonie Iorgovan.
## **Domnul Antonie Iorgovan:**
Mi-a∫ Óng„dui, domnule pre∫edinte, Ónainte de toate, s„-i spun domnului Frunda, care a spus, printre altele, c„ n-a∫ da dovad„ de b„rb„˛ie... Nu ∫tiu dac„ la capitolul acesta am fost acuzat vreodat„...
Legat de aceast„ problem„, este, de fapt, una dintre capcanele pe care ni le preg„te∫te, cu... zice domnul Frunda... cu abilitate U.D.M.R., plec‚nd de la ideea c„ noi suntem, de fapt, o adun„tur„ de t‚mpi˛i aici ∫i singurii de∫tep˛i, care ∫tiu ∫i Europa, ∫i cum anume va reglementa Europa sunt Domniile lor.
P‚n„ la Europa ∫i cum va reglementa Europa, Ómi Óng„dui s„-i spun domnului György Frunda — de fapt, Gheorghe Frunda, c„ a∫a s-a chemat Ón 1990, Óntre timp, ∫i-a adus aminte c„ este altfel — c„ Ón Rom‚nia exist„ o Constitu˛ie ∫i c„ noi, acum, nu discut„m o chestiune supraconstitu˛ional„ sau paraconstitu˛ional„, discut„m o lege organic„, care este nominalizat„ Ón Constitu˛ia Rom‚niei.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 153/20.X.2005 Pe cale de consecin˛„, nu ne putem permite, dac„ este s„ discut„m serios, cu rigoare, s„ invent„m texte, principii, sintagme care, de fapt, vizeaz„ fondul constitu˛ional. Ne-am b„tut mult Ón ’90—’91, iar domnul Frunda a fost secretarul comisiei care a redactat proiectul de Constitu˛ie.
Ne-am plimbat peste tot Ón lume ∫i nu Ónt‚mpl„tor am ajuns la conceptul de persoane apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale. Acesta este conceptul cu care se opereaz„ Ón Constitu˛ie. Restul sunt sofisme ∫i sunt capcane, pentru c„, dac„ noi vom intra Ón aceast„ suveic„, ca s„ spun a∫a, ∫i vom reglementa Ón Statutul minorit„˛ilor conceptul de îminoritate na˛ional„“, a∫a cum s-a spus, de altfel, comunitatea asta na˛ional„ este legat„ de autonomia local„ ∫i, de fapt, este autonomie pe criteriul etnic, ∫i vom ajunge la ceea ce de fapt se urm„re∫te, pentru c„ spun ceea ce am mai spus, aici nu este altceva dec‚t un pas spre ceea ce ei urm„resc de la 1918.
V„ mul˛umesc.
Drept la replic„, domnule pre∫edinte.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Vi s-a pomenit numele, domnul Frunda?
Auzi˛i! De dou„ ori! V„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œmi pare r„u c„ b„rb„˛ia domnului senator Iorgovan ˛ine p‚n„ la insulte ∫i la deform„ri.
Vreau s„-i aduc aminte domnului Iorgovan, care este un eminent jurist, ∫i ∫tie treaba aceasta, c„, Ón 1950, Rom‚nia comunist„ a introdus un act normativ Ón care interzicea folosirea prenumelor Ón limba matern„, cu excep˛ia acelora care nu puteau fi traduse.
De aceea, prietenul meu Attila Verestóy sau Béla Markó sunt Attila ∫i Béla, ∫i de aceea, eu, György, am fost temporar tradus Ón Gheorghe. Nu este vina mea perioada aceea, domnule Iorgovan. Nu este vina mea. Nu eu sunt cameleonul, nu eu mi-am schimbat identitatea na˛ional„ sau concep˛ia despre via˛„, ci, din fericire, concep˛ia Ón Rom‚nia a devenit mai democrat„ ∫i mai realist„.
De multe ori m-am ab˛inut s„ v„ r„spund, domnule senator Iorgovan, la sus˛inerile pe care le face˛i cu privire la comisia de redactare a Constitu˛iei. Nici de departe situa˛ia nu a fost at‚t de idilic„ ∫i nu a˛i fost un tat„ at‚t de grijuliu al Constitu˛iei pe c‚t o prezenta˛i dumneavoastr„. ™i poate c„ va veni momentul c‚nd domnul senator Iliescu, pre∫edintele de atunci, ne va spune discu˛iile care au avut loc, discu˛ii tensionate, pentru c„ ne b„team cap Ón cap dou„ curente. Unul, european, care voia o Rom‚nie modern„, ancorat„ spre secolul XXI, cu viziuni noi, ∫i al˛ii care f„ceau totul ca viziunile europene s„ fie blocate. Despre asta era vorba.
Œn 1991, c‚nd am adoptat Constitu˛ia, aici la etajul 5 sau 6, dac„ mi-aduc bine aminte, discu˛iile au fost foarte tensionate, am adoptat sintagma de îpersoane apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale“, singurul text pe care-l aveam la
Óndem‚n„, ∫i ne-am dus, Óntr-adev„r, pe textul care se discuta la acea dat„.
Dar v„ readuc aminte, domnule Iorgovan, c„ vi s-a tradus Ón limba rom‚n„ din englez„ conceptul de îcomunitate de drepturi colective“ ∫i ne-am b„tut mult pe acelea ∫i am avut discu˛ii aici, foarte cinstite, foarte corecte. Nu vedem la fel lucrurile. Nici dumneavoastr„, nici domnul senator T„r„cil„, nici doamna senator St„noiu nu accept„ la ora actual„ drepturile colective. Nici ale minorit„˛ilor, nici cele sindicale, nici cele de Ónv„˛„m‚nt, nici ale altor comunit„˛i — minorit„˛ile —, pe c‚nd eu spun c„ de aia exist„ Ón interpretarea Constitu˛iei rom‚ne, ∫i ele exist„ ca practic„ a Cur˛ii Europene a Drepturilor Omului, pe care noi, Rom‚nia, stat suveran ∫i independent, o recunoa∫tem f„r„ nici o rezerv„.
V„ rog s„ v„ referi˛i la articol.
... atunci nu vorbim acela∫i lucru.
Aceasta este alternativa la cultura teritorial„ pe care v-am propus-o ∫i de aceea insist„m Ón textul care este dezb„tut pe fond.
V„ mul˛umesc.
Domnul senator Cristian Diaconescu.
V„ dau cuv‚ntul, domnul Funar.
Domnul Bindea, este amendamentul dumneavoastr„, sigur c„ v„ dau cuv‚ntul, nu v„ face˛i probleme.
Microfonul 3.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 153/20.X.2005
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
V-a∫ propune, cu tot respectul, ca, Óntr-adev„r, s„ revenim la discu˛ia pe textele europene, pentru c„, ∫i Ón opinia mea, aceste texte sunt cele care ar trebui s„ prevaleze, dincolo de o discu˛ie, conceptual, uneori agresiv„, care cred c„ nu folose∫te nim„nui. Este adev„rat, textul legii, a∫a cum a fost de altfel subliniat ∫i de c„tre Comisia de la Vene˛ia, con˛ine mai multe categorii de defini˛ii.
Avem Ón aceea∫i lege conceptul de îminoritate na˛ional„“, de îcomunitate“ ∫i îde comunitate na˛ional„“.
Œn primul r‚nd, cred c„ trebuie s„ c„dem de acord Ón leg„tur„ cu unificarea acestor concepte ∫i s„ folosim pe ra˛iuni evidente o singur„ defini˛ie, atunci c‚nd discut„m, Ón Legea statutului minorit„˛ilor.
Œn al doilea r‚nd, dup„ cum, sunt convins, cunoa∫te˛i, nu exist„ Ón dreptul interna˛ional nici o defini˛ie privind minorit„˛ile na˛ionale, comunit„˛ile. Exist„ accep˛iuni fa˛„ de care unele state se pozi˛ioneaz„ Óntr-un fel sau altul. Dup„ cum ∫ti˛i, comunitatea, ca atare, este folosit„ atunci c‚nd se consider„ c„ persoana apar˛in‚nd unor minorit„˛i exercit„ Ómpreun„ cu alte persoane anumite drepturi. Nu exist„ deci un concept limitativ din acest punct de vedere Ón dreptul interna˛ional, exist„ o teorie pe care unele state o aplic„ sau nu, func˛ie de realit„˛ile lor.
A doua problem„ pe care a∫ dori s„ o ridic ∫i pe care de altfel a ridicat-o ∫i Comisia de la Vene˛ia este aceea c„ a alege o defini˛ie sau alta este important Ón ideea de a nu crea o zon„ de limitare sau de restric˛ie, indiferent pentru cine. Tocmai de aceea, s-a sugerat, ∫i Protocolul 12 se refer„ la elemente de nediscriminare, deci, s-a sugerat de c„tre Comisia de la Vene˛ia eliminarea ideii de cet„˛enie, atunci c‚nd se discut„ de conceptele privind persoanele apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale. ™i spun îpersoanele apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale“ pentru c„ este exprimarea conven˛iei-cadru. Aceasta o avem, pe principalul document european, Ón vigoare, acum, Ón ˛„rile membre ale Uniunii Europene, Ón ceea ce prive∫te reglementarea statutului minorit„˛ilor na˛ionale ∫i p‚n„ dorim s„ improviz„m sau s„ evalu„m din acest punct de vedere, cred c„ ar trebui s„ ne raport„m la ceea ce Ón Europa func˛ioneaz„, ∫i anume conceptul legal de îpersoane apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale“.
Domnul senator Bindea, ini˛iatorul.
Domnule pre∫edinte, v„ mul˛umesc. Doamnelor ∫i domnilor senatori,
M„rturisesc c„ e greu s„-˛i imaginezi c„ un amendament, dup„ p„rerea mea, at‚t de limpede, at‚t de logic ∫i at‚t de constitu˛ional, ar putea st‚rni discu˛ii de asemenea elemente, trec‚nd de la b„rb„˛ia domnului Iorgovan, p‚n„ la excursiile constitu˛ionale ale dumnealui cu domnul Frunda, pe banii no∫tri, bineÓn˛eles, ai poporului. Ca s„ fiu Ón ton cu alte afirma˛ii, am ajuns s„ discut„m lucrurile raportat la tot felul de conven˛ii interna˛ionale, la Geneva, dar nimeni nu dore∫te s„ discute Ón raport cu Constitu˛ia Rom‚niei, totu∫i. ™i atunci, ca lucrurile s„ fie limpezi, permite˛i-mi s„ dau citire articolului 73 punctul 3 lit. r), care spune: îStatutul minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia“. U.D.M.R.-ul, ini˛iatorul, evident, al acestei legi, respect‚nd aceast„ prevedere constitu˛ional„, d„ titlul legii, Ón conformitate cu aceast„ prevedere constitu˛ional„, ∫i anume îStatutul minorit„˛ilor na˛ionale“, dar dore∫te s„ extrapoleze prin asemenea texte par∫ive, s„ extind„ conceptul p‚n„ la a-∫i atinge lucruri care s-au temut ca Ón mod direct s„ le insereze Ón lege. ™i acum atinge prin asemenea rico∫euri. Nu doresc s„ mai fac referire la nici un fel de disput„ intern„ sau extern„.
V„ rog, doamnelor ∫i domnilor senatori, s„ aprecia˛i acest amendament numai Ón raport cu Constitu˛ia Rom‚niei ∫i Ón raport cu buna-credin˛„ a ini˛iatorilor legii, U.D.M.R., care au dat titlul constitu˛ional acestei legi.
M„car aici, domnilor colegi, doamnelor ∫i domnilor senatori de la Alian˛„, ruga˛i frumos s„ v„ lase s„ vota˛i Ón conformitate cu Constitu˛ia Rom‚niei ∫i cu ceea ce trebuie s„ face˛i Ón raport cu cet„˛enii Rom‚niei, ∫i aici discut inclusiv de minorit„˛i. S„ nu v„ subjuge chiar at‚t de greu ∫i s„ nu v„ permit„ s„ vota˛i nici m„car Ón conformitate cu Constitu˛ia titlul ∫i cu titlul legii, ∫i anume îminorit„˛i na˛ionale“! Sunt prea cruzi, prea exigen˛i cu dumneavoastr„.
Drept la replic„, la final.
Domnul senator Ion Iliescu, dup„ care domnul senator Gheorghe Funar, domnul senator Berceanu.
A∫ face apel la domnul Frunda s„ rezolv„m aceast„ chestiune rapid ∫i s„ fie de acord cu amendamentul domnului Bindea, pentru c„ este consecvent cu toate formul„rile din lege.
Legea se cheam„ îStatutul minorit„˛ilor na˛ionale“.
Art. 1 spune; îPrin prezenta lege se reglementeaz„ statutul juridic al minorit„˛ilor na˛ionale“.
Art. 2 spune: îMinorit„˛ile na˛ionale sunt factor constitutiv al statului, al societ„˛ii rom‚ne∫ti.“
Art. 3 spune: îPrin minoritate na˛ional„ se Ón˛elege...“ se d„ defini˛ia minorit„˛ii na˛ionale.
Deci, Ón mod firesc, art. 8, 8.3 s„ spun„: îDiscrimin„rile se refer„ la persoane care apar˛in minorit„˛ilor“. Este consecvent, este coerent ∫i haide˛i s„ termin„m cu disputa aceasta inutil„!
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 153/20.X.2005
## Domnul senator Funar.
Am l„sat deschise dezbaterile, pentru c„ iar„∫i nu suntem Ón cvorum ∫i poate mai vin c‚˛iva colegi. V„ rog, domnul Funar.
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Doamnele ∫i domnii senatori au perfect„ dreptate Ón ceea ce au sus˛inut de la acest microfon Ón urm„ cu c‚teva minute domnul senator Bindea, domnul senator Iorgovan, domnul senator Ion Iliescu.
Permite˛i-mi, domnule pre∫edinte, s„ Óncerc eu s„ fac economie de timp ∫i s„ pun o Óntrebare ini˛iatorilor, celor de la U.D.M.R. ∫i reprezentantului U.D.M.R.-ist Ón Guvernul Rom‚niei: de ce au Ónc„lcat Constitu˛ia Rom‚niei?
De ce insist„ s„ fie Ónc„lcat„ Ón continuare Constitu˛ia Rom‚niei? ™i am o Óntrebare ∫i pentru colegii mei afla˛i Ón zona central„ a s„lii Senatului, de ce a˛i Ónc„lcat Constitu˛ia, dumneavoastr„, prin votul pe care l-a˛i dat, inclusiv la alin. 1, c„ am intrat Óntr-un cerc vicios, la art. 8 alin. 1 a˛i votat s„ r„m‚n„ îcomunitate na˛ional„“, la alin. 2 eu sunt convins c„ ve˛i vota pentru îminoritate na˛ional„“, termenul care se reg„se∫te Ón Constitu˛ie, se reg„se∫te Ón titlul legii, dar repet Óntrebarea pentru U.D.M.R.-i∫ti, poate ∫i liderul U.D.M.R.-ului, domnul Markó Béla, nu mai trage de timp ∫i vine ∫i ne spune de ce, ca viceprim-ministru al Guvernului Rom‚nei, accept„ Ónc„lcarea Constitu˛iei Rom‚niei, Ón aceast„ chestiune. Mul˛umesc.
Vreau s„ re˛ine˛i, domnule secretar... Domnule senator Radu Mircea Berceanu, v„ rog.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Am ∫i eu unele nedumeriri ∫i cred c„ ar trebui s„ g„sim o formul„ care m„car s„ fie coerent„. Eu m-am uitat pu˛in mai jos, dac„ v„ uita˛i la art. 9 alin. 1. Eu m„ refer la textul care este acceptat.
Aici scrie îidentitatea comunit„˛ilor minorit„˛ilor na˛ionale“, deci m-a introdus de tot Ón cea˛„.
Recunosc c„ nu face parte din preocup„rile mele foarte insistent urm„rite la Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei partea aceasta cu minorit„˛i, drepturile omului ∫i a∫a mai departe... Pe mine acolo m„ preocup„ problemele de energie, de altceva, dar sunt ∫i eu de o bucat„ de vreme la Adunarea Parlamentar„ a Consiliului Europei ∫i cred c„ ar trebui s„ existe c‚t de c‚t o coeren˛„ aici. Nu putem s„ oper„m ∫i cu îminorit„˛i“ ∫i cu îcomunit„˛i“ ∫i cu îcomunit„˛i minorit„˛i“ sau îcomunit„˛i ale minorit„˛ilor“.
Trebuie g„sit„ o formul„, nu ∫tiu care s„ fie dup„ toate conceptele ∫i regulile, dar prea sunt multe lucruri a∫a, ∫i cred c„ va fi ∫i Ón detrimentul celor care vor utiliza legea peste o lun„ sau peste un an, Óntr-o zon„ sau alta, ∫i m„ g‚ndesc la mine, Ón Oltenia, c‚nd vor citi unii ∫i nu vor Ón˛elege cum este cu comunit„˛ile minorit„˛ilor... O s„ fie destul de complicat de aplicat.
Mul˛umesc. Domnul senator T„r„cil„, v„ rog. Microfonul 3.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œi mul˛umesc domnului senator vicepre∫edinte Radu Mircea Berceanu c„ a adus Ón discu˛ia plenului Senatului pozi˛ia adoptat„ de Ónaltul comisar pentru minorit„˛i na˛ionale din cadrul O.S.C.E., rug‚ndu-v„ s„ observa˛i c„ la punctul 2 din aceast„ consultan˛„ este exact aceast„ problem„.
Œn momentul Ón care proiectul de lege folose∫te terminologii diferite, enun˛ate fie de c„tre domnul pre∫edinte, senator Iliescu, fie de domnul vicepre∫edinte Berceanu, respectiv îidentit„˛i etnice specifice“, art. 3, îidentitatea comunit„˛ilor“ îidentitatea minorit„˛ilor na˛ionale“, comunitatea minorit„˛ilor na˛ionale, mai departe, Ón art. 9 ∫i urm„toarele, sugestia venit„ din partea Ónaltului comisar era de a identifica Ón lege care este termenul specific rom‚nesc plec‚nd de la prevederile art. 6 din Constitu˛ie. A∫a cum spunea colegul senator Liviu Doru Bindea, terminologia folosit„ Ón Constitu˛ia noastr„ este aceea de drept al persoanelor, al persoanelor care apar˛in minorit„˛ilor na˛ionale, sigur, referindu-ne la p„strarea ∫i dezvoltarea identit„˛ilor etnice, culturale, lingvistice ∫i religioase.
Œn situa˛ia Ón care nu p„str„m acela∫i termen, ci, dimpotriv„, folosim terminologii diferite, solu˛ia propus„ de Ónaltul comisar este tocmai aceea de a defini, de a stabili Ón lege ce Ón˛elegem pentru a nu Ón˛elege fiecare ce dore∫te, pentru c„, din punctul meu de vedere, Ón momentul Ón care Óncepem s„ discut„m de îcomunitatea minorit„˛ilor na˛ionale“, nu se mai refer„ numai la persoane, ci, Ón mod cert, se refer„ ∫i la teritoriu.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Mul˛umesc.
Domnul secretar de stat, Markó Attila. Microfonul 8, v„ rog.
## **Domnul Markó Attila Gábor:** — _secretar de stat la_
_Departamentul pentru Rela˛ii Interetnice_ **:**
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Este sau poate genera, Óntr-adev„r, o fals„ confuzie aceast„ Ón∫irare de terminologii diferite, dar, de fapt, at‚t materialul citat de domnul senator Doru Ioan T„r„cil„, c‚t ∫i materialul preg„tit de Comisia de la Vene˛ia se refer„ Ón fapt la acela∫i lucru.
Cu toate c„ ace∫ti termeni sunt utiliza˛i Ón lege aparent cu sens diferit, ∫i, pe de-o parte, nu comport„ nici un fel de consecin˛„ juridic„, scrie Ón materialul Comisiei de la Vene˛ia.
Pe de alt„ parte, ei reflect„ anumite caracteristici ale minorit„˛ilor de a exercita Ón grup drepturile proprii. Deci iat„ c„ raportarea la constitu˛ionalitate a unui termen care nu are consecin˛e juridice este un argument, din punctul nostru de vedere, nejustificat.
V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 153/20.X.2005
Din sal„
#137562V„ rog s„-mi da˛i cuv‚ntul.
Deci, pe afirma˛ia domnului T„r„cil„?
Din sal„
#137681Da.
Am Ón˛eles.
Din sal„
#137750Supune˛i la vot, domnule pre∫edinte!
V„ rog s„ nu v„ sup„ra˛i, asta voi face. O interven˛ie din partea comisiilor, domnule senator Frunda.
Foarte scurt.
Am Ón fa˛a mea textul la care f„cea˛i referire ∫i care spune a∫a — v„ pot citi sau Ón englez„ sau Óncerc o traducere acum, la Óndem‚n„. Ave˛i textul Ón rom‚ne∫te?
Din sal„
#138151Da.
## **Domnul Frunda György:**
La articolul... A Comisiei de la Vene˛ia?
## **Domnul Doru Ioan T„racil„**
**:**
De la comisie.
Domnule T„r„cil„, s-a Ón˛eles.
Comisia de la Vene˛ia. Punctul 16 — îDe aceea, comisia Ó∫i asum„ responsabilitatea c„ nu exist„ consecin˛e particulare legale Ón folosirea unora sau altora dintre termenii folosi˛i Ón proiect. Cuv‚ntul «comunitate» este folosit Ón special pentru a accentua faptul c„ persoanele apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale deseori Ó∫i exercit„ drepturile Ón comun cu ceilal˛i membri ai comunit„˛ii lor“.
Aceasta era traducerea pe care am f„cut-o din text. V„ pot citi exact, Ón englez„, textul este urm„torul, ca s„ fie foarte clar: îThe Commission assumes that there are no particular legal consequences attached to the use of one term or another, it being understood that the word «community» is merely used to emphasise the fact that persons belonging to national minorities often exercise their rights in community with others.“
Sper c„ traducerea a fost corect„.
## **Domnul Cristian Diaconescu:**
V„ rog s„ m„ ierta˛i. Am ∫i eu textul Ón limba englez„ Ón fa˛„...
Microfonul 3, v„ rog.
V-a∫ ruga s„ face˛i lini∫te.
Œntr-adev„r, citarea Ón limba englez„ este corect„, traducerea nu a fost, m„ rog, exact pe textul... a∫a cum cel pu˛in Ól avem.
Comisia presupune c„ nu sunt îlegal consequences“, legate de... nu Ó∫i asum„ — îassumes“ Ónseamn„ c„ presupune c„..., ceea ce este o alt„ mic„ alt„ traducere, dar ideea de baz„ din evaluarea Comisiei de la Vene˛ia, ∫i poate ar trebui s„ discut„m dac„ nu cumva dup„ 21—22 octombrie, c‚nd Comisia de la Vene˛ia va oficializa toate aceste recomand„ri, dac„ nu cumva ar trebui s„ discut„m utilitatea ca aceste recomand„ri s„ fie aplicate Ón lege ∫i termin„m discu˛ia, pentru c„ a∫a cum apare, cel pu˛in aici, tocmai acest lucru Comisia de la Vene˛ia subliniaz„, avem Ón lege trei sau patru concepte legate de statutul minorit„˛ilor ∫i apar diferen˛e de interpretare.
Mai jos, Ón acela∫i text, cum bine vede˛i, tot Comisia de la Vene˛ia spune c„, fa˛„ de defini˛iile de la art. 3 ∫i 4, avem o problem„ la art. 74 cu lista enumerativ„ a minorit„˛ilor tr„ind Ón Rom‚nia.
Deci aceast„ problem„ de defini˛ie creeaz„ elemente concrete de contradictorialitate Ón textul legii mai jos.
Doamna senator Rodica St„noiu, v„ rog. Microfonul 3.
Domnule pre∫edinte,
Stimate colege ∫i colegi,
Fiind membr„ Ón Comisia de la Vene˛ia, am Óncercat sub acest aspect s„ p„strez neutralitatea membrilor comisiei.
Totu∫i, nu pot s„ nu spun acum c„ este imposibil„ o asemenea formulare. Comisia de la Vene˛ia niciodat„ nu-∫i asum„ responsabilit„˛i, ci numai sesizeaz„ ni∫te lucruri, face ni∫te recomand„ri, astea sunt Óntotdeauna limitele mandatului, deci ∫i de-aici sus˛in ceea ce colegul meu Diaconescu a spus mai Ónainte.
Revenind, sigur c„ pe 21—22 octombrie se va discuta la Comisia de la Vene˛ia aceast„ chestiune, voi fi acolo, sigur cu aceea∫i neutralitate impus„, dar cred c„ este o idee foarte bun„ cea anterior exprimat„.
Pot acum s„ precizez ∫i ceea ce era la dreptul la repic„?
Domnul Cristian Diaconescu. V„ rog, domnule senator, ave˛i cuv‚ntul.
Da.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 153/20.X.2005
## **Doamna Rodica Mihaela St„noiu:**
## V„ mul˛umesc.
Dreptul la replic„ era a∫a: c„ ∫i eu fac parte dintre cei care m„ opun ∫i nu accept drepturile colective, Ónt‚i c„ eu accept ceea ce este legal de acceptat, at‚t Ón viziunea noastr„, c‚t ∫i a Consiliului Europei...
Numai o secund„...
Domnule senator Bindea, o s„ supun la vot Ón jum„tate de minut. S„ nu spune˛i c„ nu a˛i fost aici.
Deci nu am dreptul s„ m„... Am dreptul s„ m„ opun sigur, dar, ca jurist, folosesc terminologia care este consacrat„ Ón textele de lege ∫i am obiec˛iuni la ceea ce dep„∫e∫te.
Extrapolarea dumneavoastr„ cu sindicate ∫i cu alte exemple mi s-a p„rut exagerat„ ∫i cu rea-inten˛ie, de-a dreptul, dar aceast„ chestiune de terminologie, vreau s„ amintesc c„ domnul senator are un raport Ón discu˛ia Comisiei juridice, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, conceptul de îna˛iune“, sigur, fiind anumite dificult„˛i legate de definirea acestui concept, centrul de greutate Ón acel raport s-a mutat tot pe problematica minorit„˛ilor na˛ionale, sunt reluate acolo o serie de chestiuni. ™i acolo sunt discu˛ii, ∫i acolo s-au ridicat acelea∫i probleme cu privire la accep˛iuni diferite care se dau aceluia∫i concept, iar colegii mei de la Consiliului Europei socotesc, ca ∫i noi de altfel, juri∫tii Ón primul r‚nd, dar ∫i ceilal˛i, c„ Óntr-un text trebuie folosit acela∫i concept cu accep˛iunea lui de la A la Z. Este o chestiune elementar„ care ˛ine ∫i de fond, ∫i de form„, ∫i de tehnic„ legislativ„ Ómbr„˛i∫‚nd ambele aspecte.
V„ mul˛umesc.
Din sal„
#143373V„ rog s„-mi da˛i cuv‚ntul!
Domnule Eckstein Kovács Péter, nu v-a pomenit numele, a fost un drept la replic„.
V„ rog, microfonul 7, vorbi˛i de-acolo sau cum vre˛i.
Ini˛iatorul, cum s„ spun...? Nu am fost ini˛iator, proiectul este al Guvernului. E clar c„ se folosesc mai mul˛i termeni, dar titlul este îLegea privind statutul minorit„˛ilor na˛ionale“. Este OK! Vine art. 2, vine art. 3, se folose∫te îminoritate na˛ional„“ ∫i vine art. 8 ∫i acolo se folose∫te îcomunitate“. Cum s„ spun? Nu poate s„ fie o gre∫eal„, Ón optica mea. Legea este a minorit„˛ilor na˛ionale, dar Ón c‚te un loc se folose∫te un alt termen, aici, îcomunitate“. Ce este art. 8? Este un articol care interzice discriminarea, da?
Œn legisla˛ia noastr„, care este de sorginte liberal„, ∫i mie Ómi place acest lucru, apartenen˛a la o minoritate na˛ional„ este o chestie de asumare, da?
Dac„ eu m„ declar ungur, atunci la recens„m‚nt se trece acolo maghiar, dac„ m„ declar ceh, se scrie acolo ceh. Pot s„ m„ declar ∫i rom‚n, normal.
Aici este vorba despre discriminare ∫i este o discriminare... Dau un exemplu, s„ nu dau pe romi, s„ dau pe evrei: eu, Eckstein, Ómi asum identitatea rom‚n„ ∫i vine unul la mine ∫i zice: îM„i, evreu Ómpu˛it, nu ∫tiu ce...“ ∫i m„ discrimineaz„. Eu nu m„ declar evreu, nu m„ declar ceh, eu m„ declar rom‚n, dar, totu∫i, eu apar˛in unei comunit„˛i ∫i a∫a sunt privit, ca apar˛in„tor al unei comunit„˛i, a romilor, a alteia, ∫i Ón acest sens sunt lezat ∫i atunci legiuitorul a Ón˛eles s„ m„ proteguiasc„ ∫i Ón situa˛ia Ón care nu m„ declar minoritar, ci m„ declar majoritar.
Sigur, putem avea o comunitate ∫i a celor cu ochi alba∫tri. E posibil s„ facem ∫i acest lucru.
Domnule senator Markó Béla, v„ rog. Microfonul nr. 2.
Domnule pre∫edinte, am fost apostrofat ∫i Óntrebat de c„tre domnul senator Gheorghe Funar ∫i am ˛inut s„ r„spund.
Œntrebarea a fost de ce am acceptat o dispozi˛ie neconstitu˛ional„. Dimpotriv„. Dezb„t‚nd ∫i adopt‚nd acest proiect de lege, vom satisface o dispozi˛ie expres„ a Constitu˛iei, ∫i anume c„ trebuie s„ adopt„m Statutul minorit„˛ilor na˛ionale din Rom‚nia.
Œn ceea ce prive∫te modificarea Constitu˛iei, ∫i Ón privin˛a minorit„˛ilor a avut loc o schimbare esen˛ial„, prin aceast„ modificare. Pe l‚ng„ faptul c„ Constitu˛ia noastr„ vorbe∫te, de la Ónceput, despre dreptul persoanelor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale de a-∫i p„stra ∫i de a-∫i dezvolta, ∫i de a-∫i exprima identitatea, prin modificarea Constitu˛iei am acceptat ideea de minoritate ∫i termenul de îminoritate na˛ional„“, ∫i eu cred c„ nu trebuie s„ discut„m aici rostul sau rolul, sau existen˛a drepturilor colective. Nu se pomene∫te nici Ón aceast„ lege despre drepturi colective, dar, Ón mod implicit sau Ón mod indirect, Ón Rom‚nia, din fericire, de la Ónceput, exist„ un drept extrem de important care prive∫te nu persoanele apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale, ci comunit„˛ile. M„ refer la acel drept de a fi reprezentat Ón Parlamentul Rom‚niei cu un anumit procentaj de voturi. Acest drept vizeaz„ nu persoanele, ci comunit„˛ile, fiindc„, prin aceast„ facilitate, un singur reprezentant al unei comunit„˛i, fie c„ e vorba de ucraineni, de turci, de germani sau alte minorit„˛i, are posibilitatea s„ fie prezent Ón Parlamentul Rom‚niei. Deci iat„ c„ este vorba de un drept al unei comunit„˛i, ∫i nu de un drept al persoanelor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale.
De aceea, dup„ p„rerea mea, Ón timp ce aceast„ lege se bazeaz„ pe ideea c„ trebuie s„ reglement„m Statutul minorit„˛ilor na˛ionale, este binevenit c„, Ón mod alternativ, se subliniaz„ ideea c„ aceste minorit„˛i na˛ionale, de fapt, sunt comunit„˛i Ón s‚nul societ„˛ii rom‚ne∫ti, a∫a cum avem ∫i alte comunit„˛i, comunit„˛i religioase sau a∫ putea s„ Ón∫ir c‚t de multe comunit„˛i avem Ón s‚nul societ„˛ii rom‚ne∫ti. Unele drepturi, unele institu˛ii, unele posibilit„˛i se leag„ de acest caracter al
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 153/20.X.2005 minorit„˛ilor na˛ionale, ∫i anume c„ ele, de fapt, sunt comunit„˛i, Ón cazul nostru, Ón cazul minorit„˛ilor, Ón mod firesc, sunt comunit„˛i na˛ionale, ∫i nu comunit„˛i de alt„ natur„, religioase sau altfel de comunit„˛i.
V„ mul˛umesc.
Ne oprim aici?
Din sal„
#147928La vot!
Supun la vot, totu∫i, pentru c„ l-am discutat mult. V„ rog s„ lua˛i loc.
Supun la vot amendamentul domnilor senatori Liviu Doru Bindea ∫i Ion Solcanu, Ón loc de îcomunitate“ s„ fie îminoritate na˛ional„“, alin. 1 de la art. 8.
Vot‚nd îDa“, vota˛i pentru aceast„ sintagm„, îminoritate na˛ional„“ Ón loc de îcomunitate“. V„ rog s„ vota˛i.
Din sal„
#148328Mai explica˛i o dat„.
## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**
Am oprit votul. Mai explic o dat„. Relu„m votul.
Vot‚nd îDa“, vota˛i pentru amendamentul propus de domnii senatori Bindea ∫i Ion Solcanu, respectiv Ón loc de îcomunitate na˛ional„“ s„ scrie îminoritate na˛ional„“. Vot‚nd îNu“, vota˛i Ómpotriv„.
V„ rog s„ a∫tepta˛i. Nu vota˛i.
V„ rog s„ vota˛i acum. îDa“ Ónseamn„ pentru amendament.
Cu 45 de voturi pentru, 29 voturi Ómpotriv„ ∫i 3 ab˛ineri, s-a adoptat amendamentul.
Din sal„
#148838List„!
List„ pentru liderii de grup. Continu„m s„pt„m‚na viitoare. V„ mul˛umesc. Pauz„ p‚n„ la ora 15,00.
PAUZ√
## DUP√ PAUZ√
V„ rog s„ face˛i apelul, doamna secretar.
## **Doamna Paula Maria Iv„nescu:**
|**Doamna Paula Maria Iv„nescu:**|**Doamna Paula Maria Iv„nescu:**| |---|---| |V„ rog s„ fi˛i aten˛i, s„-mi r„spunde˛i cu îprezent“.<br>Antonie ™tefan Mihail<br>prezent<br>Apostol Neculai<br>absent<br>Arca∫ Viorel<br>prezent<br>Ardelean Aurel<br>absent|| |Arion Viorel<br>Athanasiu Alexandru|prezent<br>absent| |Basgan Ion|prezent| |Berceanu Radu Mircea<br>Bindea Liviu Doru|prezent<br>absent| |Blaga Vasile|absent| |Bobe∫ Marin<br>Cazacu Cornelia|absent<br>prezent„| |C‚mpeanu Radu Anton|absent| |C‚rlan Dan<br>Chelaru Ion|absent<br>absent| |Cintez„ Mircea|absent| |Ciornei Silvia|absent„| |Cioroianu Adrian Mihai|absent| |Cismaru Ivan|prezent| |Copos Gheorghe|absent| |Cozm‚nc„ Octav|absent| |Cre˛u Corina|absent„| |Cre˛u Ovidiu Teodor|absent| |Cucuian Cristian<br>Cuta∫ George Sabin|prezent<br>prezent| |Daea Petre|absent| |David Cristian|absent| |David Gheorghe|prezent| |Diaconescu Cristian<br>Dina Carol<br>Dinescu Valentin|absent<br>absent<br>absent| |DÓncu Vasile<br>Duca Viorel Senior<br>Dumitrescu Ion Mihai<br>Dumitrescu Gheorghe Viorel<br>Dumitru Constantin<br>Eckstein Kovács Péter<br>Fekete Szabó Andras Levente<br>Filipescu Teodor<br>Florescu Ion<br>Flutur Gheorghe|absent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent| |Frunda György|absent| |Funar Gheorghe<br>G„ucan Constantin|prezent<br>absent| |Geoan„ Mircea Dan|absent| |Georgescu Radu Cristian<br>Gheorghe Constantin<br>Ha∫otti Puiu<br>Ila∫cu Ilie<br>Iliescu Ion|absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent| |Ilu∫c„ Daniel|prezent| |Ion Vasile|absent| |Iorga Nicolae<br>Iorgovan Antonie|absent<br>absent| |Io˛cu Petru Nicolae|prezent| |Iv„nescu Paula Maria<br>Jurcan Dorel|prezent„<br>prezent| |Loghin Irina|absent„|
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 153/20.X.2005 Lupoi Mihail prezent Theodorescu Emil R„zvan prezent Maior George Cristian absent Terinte Radu prezent Mardare Radu C„t„lin prezent TÓlv„r Angel absent Marinescu Marius absent Toma Ion prezent Markó Béla absent Tudor Corneliu Vadim absent Mele∫canu Teodor Viorel absent fi‚buleac Mihai prezent Mereu˛„ Mircea prezent f c„u Silvia Adriana prezent„ Mih„escu Eugen absent fiÓrle Radu absent Mih„ilescu Petru ™erban absent Ungheanu Mihai absent Moisuc Viorica Georgeta Pompilia absent„ Ungureanu Vasile Ioan D„nu˛ absent Moraru Ion absent Vasilescu Gavril„ prezent Mor˛un Alexandru Ioan absent V„c„roiu Nicolae prezent Neagoe Otilian absent V„rg„u Ion absent Neagu Nicolae prezent Vedina∫ Verginia prezent„ Németh Csaba prezent Verestóy Attila prezent Nicolae ™erban absent Voiculescu Dan absent Nicolai Norica absent„ Vosganian Varujan absent Novolan Traian prezent Vraciu Jan absent Onaca Dorel Constantin prezent Oprea Mario Ovidiu prezent Au mai venit senatori Ón sal„. Oprescu Sorin Mircea absent Mai citesc o dat„ absen˛ii, poate au mai venit. Pascu Corneliu absent P„curaru Paul absent Apostol Neculai absent P„unescu Adrian absent Athanasiu Alexandru absent Pere∫ Alexandru prezent Bindea Liviu Doru absent Pete ™tefan absent Blaga Vasile absent Petre Maria absent Bobe∫ Marin absent Petrescu Ilie prezent C‚mpeanu Radu Anton prezent Popa Aron Ioan prezent C‚rlan Dan prezent Popa Dan Gabriel prezent Chelaru Ion prezent Popa Nicolae Vlad absent Cintez„ Mircea absent Popescu Dan Mircea prezent Ciornei Silvia absent„ Popescu Ionel prezent Cioroianu Adrian Mihai absent Popescu Irinel absent Copos Gheorghe absent Popescu Mihail absent Cozm‚nc„ Octav absent Prodan Tiberiu Aurelian prezent Cre˛u Corina absent„ Puskás Valentin Zoltán absent Cre˛u Ovidiu Teodor absent R„doi Ion absent Daea Petre absent R„doi Ovidiu absent David Cristian absent R„dulescu Cristache absent Mih„ilescu Petru ™erban absent Roibu Aristide absent Moisuc Viorica Georgeta Pompilia absent„ Sab„u Dan prezent Moraru Ion absent S‚rbu Ilie absent Mor˛un Alexandru Ioan absent Silistru Doina prezent„ Neagoe Otilian absent Simionescu Aurel Gabriel prezent Nicolai Norica absent„ Sógor Csaba absent Oprescu Sorin Mircea absent Solcanu Ion absent Pascu Corneliu prezent Stan Petru absent P„curaru Paul absent St„noiu Mihaela Rodica absent„ P„unescu Adrian absent Stoica Ilie absent Pete ™tefan prezent Str„til„ ™erban Cezar prezent Popa Nicolae Vlad absent Stroe Radu prezent Popescu Irinel absent Szabó Károly Ferenc prezent Popescu Mihail absent ™erb„nescu Verginia prezent„ Puskás Valentin Zoltán absent ™erbu Gheorghe Vergil prezent R„doi Ion absent ™ere∫ Ioan Codru˛ absent R„doi Ovidiu absent ™tefan Viorel absent R„dulescu Cristache absent ™ter Sever prezent Roibu Aristide absent Talpe∫ Ioan prezent S‚rbu Ilie prezent T„n„sescu Claudiu absent Sógor Csaba absent T„r„cil„ Doru Ioan absent Solcanu Ion absent
<br>Invit colegii senatori Ón sal„.<br>Deci, stimate colege ∫i stima˛i| |Varujan Vosganian<br>absent<br>Vraciu Jan<br>absent<br>Domnul senator György Frunda este prezent.<br>
|r„spuns 62, acum suntem 54 de<br>suntem Ón lips„ de cvorum pentru ∫e<br>solu˛ie. Œnchidem ∫edin˛a noastr„ de<br>luni.<br>|
Domnul senator Radu Anton C‚mpeanu.
**Doamna Paula Maria Iv„nescu**
**:**
Da, da, este prezent.
Deci, stimate colege ∫i stima˛i colegi, la apel au r„spuns 62, acum suntem 54 de senatori. A∫adar, suntem Ón lips„ de cvorum pentru ∫edin˛„. Nu avem alt„ solu˛ie. Œnchidem ∫edin˛a noastr„ de ast„zi ∫i ne vedem luni.
V„ mul˛umesc foarte mult.
Din sal„
#155287## **Din sal„:**
™i domnul senator Radu Anton C‚mpeanu.
Din sal„
#155382**EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR**
Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, Str. Parcului nr. 65, sectorul 1 **,** Bucure∫ti, IBAN: RO75RNCB5101000000120001 Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 410.47.30, tel./fax 410.77.36 ∫i 410.47.23 Tiparul: Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“
&JUYDGY|065185]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 153/20.X.2005 con˛ine 32 de pagini.**
Pre˛ul: 6,16 lei noi/61.600 lei vechi
Œn Planul de ac˛iuni Schengen, adoptat Ón iunie 2004, Rom‚nia a luat decizia s„ adopte legisla˛ia Ón cadrul institu˛ional privind Ónfiin˛area ∫i Ón Rom‚nia a unui sistem informatic na˛ional denumit S.I.N.S.
Œn ce const„, Ón dou„ cuvinte, acest sistem?
Deci statele membre Schengen, dar ∫i statele care doresc s„ adere Ó∫i creeaz„ un sistem, o baz„ de date privind persoanele ∫i bunurile care prezint„, s„ zicem, interes operativ pentru combaterea criminalit„˛ii, statele na˛ionale transmit sistemului centralizat datele respective,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 153/20.X.2005 Óntr-o anumit„ structur„, astfel Ónc‚t ele s„ fie compatibile, s„ poat„ fi acceptate ∫i s„ poat„ fi prelucrate automat, urm‚nd s„ aib„ acces oric‚nd la baza de date respectiv„. Rom‚nia va avea acces dup„ ce va fi integrat„ Ón Uniunea European„ ∫i dup„ ce va fi acceptat„ ca membru Schengen. Precizez Óns„ c„ avem obliga˛ia s„ cre„m aceast„ baz„ de date pentru a o utiliza pe plan intern p‚n„ la momentul adopt„rii.
Fac precizarea c„ Ón momentul de fa˛„ exist„ mai multe baze de date, la mai multe organisme. Vama are propria baz„ de date, poli˛ia are propria baz„ de date, poli˛ia de frontier„, propria baz„ de date ∫i a∫a mai departe.
Prin crearea sistemului pe care Ól propunem acum prin ordonan˛a de urgen˛„ a c„rei aprobare o solicit„m nu facem altceva dec‚t s„ concentr„m toat„ aceast„ baz„ de date ∫i s„ o compatibiliz„m cu sistemul Schengen, a∫a cum este stabilit prin Conven˛ia de aplicare a Acordului Schengen.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
De aceea, domnule pre∫edinte ∫i stimate colege, stima˛i colegi, v„ propun s„ proced„m a∫a cum am f„cut ∫i p‚n„ ast„zi. Amendamentele pot fi sus˛inute numai de ini˛iatori.
Doamna senator Vedina∫, dac„ sunt pe lista dumneavoastr„ ∫i dac„ plenul accept„, v„ pot sus˛ine ∫i eu amendamentele. Ar fi o solu˛ie de compromis.
Nu s-a urm„rit a∫a ceva ∫i pot s„ spun din istorie, din comisia care a redactat, la Ónceputuri, aceste texte. P„i, tocmai aici este problema. Este un Óntreg fundament filozofic ∫i, dac„ Ómi este Óng„duit, ∫i constitu˛ional.
Potrivit Constitu˛iei, ini˛iativ„ legislativ„ au 3 ∫i numai 3 subiecte de drept, ∫i anume: fiecare parlamentar, guvernul ∫i ini˛iativ„ cet„˛eneasc„. Dac„ un parlamentar are dreptul s„ ini˛ieze o lege de la A la Z, c‚t este ea de mare, inclusiv Codul penal, dac„ este Ón stare, atunci cum justific„m noi, prin raportare la acest principiu constitu˛ional, care Ónseamn„ dreptul la ini˛iativ„ legislativ„, faptul c„ un parlamentar, un senator, nu poate s„ solicite sus˛inerea unui amendament respins de comisie Ón plenul Senatului, care este suveran. Este Ón afar„ de orice Óndoial„ c„ o asemenea judecat„ este contrar„ Constitu˛iei.
Noi am admis, e adev„rat — domnul coleg care a vorbit mai Ónainte, ∫i nu-i pronun˛ numele ca s„ nu spun„ c„ are dreptul la replic„ —, este adev„rat c„ s-a creat o anumit„ practic„, dar nu e mai pu˛in adev„rat c„ acea practic„ a rezistat at‚ta vreme c‚t n-a fost contestat„ prin raportare la text. Acum se constat„ c„ exist„ puncte de vedere divergente fa˛„ de acea practic„. ™i ce facem? P„i, ne adres„m plenului ∫i rug„m plenul s„ constate c„, acum, exist„ puncte de vedere Ón sensul c„, totu∫i, dat„ fiind importan˛a unui act normativ, date fiind implica˛iile unui text care este Óncorporat Óntr-un amendament, pentru c„, dac„ acel amendament s-ar fi sus˛inut pe aceast„ interpretare, p‚n„ la urm„, corect„ a regulamentului, prin raportare la Constitu˛ie, am fi evitat un atac de neconstitu˛ionalitate.
Œn fond, care este treaba noastr„ aici? S„ interpret„m de a∫a natur„ discutarea amendamentelor, Ónc‚t s„ cre„m motive de neconstitu˛ionalitate sau, invers, Curtea Constitu˛ional„ trebuie s„ o interpret„m exact ca ∫i pe pompieri. Pompieri exist„ acolo, dar asta nu Ónseamn„ c„ trebuie s„ cre„m incendii. Noi, de fapt, aici am creat incendii.
Deci v„ rog, domnule pre∫edinte, s„ d„m o interpretare, ca s„ stingem noi, aici, a∫a-zisele incendii. V„ mul˛umesc.
Ca atare, eu cred c„ interpretarea pe care am dat-o acestui art. 97 alin. (3) este corect„, constitu˛ional„ ∫i s„ r„m‚nem la ea.
Iat„ c„ am inclus Ón regulament acele garan˛ii care dau posibilitatea plenului s„ supervizeze, dac„-mi permite˛i, cele dezb„tute ∫i s„ cear„, din nou, dezbateri
Ón comisia de specialitate. Deci nu v„d nici o problem„ ∫i nu avem nici o omisiune Ón acest sens, fiindc„ avem 15 ani de experien˛„ Ómpreun„ ∫i, dup„ p„rerea mea, totu∫i, am reu∫it s„ stabilim, Ón ace∫ti 15 ani, ∫i ni∫te reguli bune.
Œn rest, am vrut s„ iau cuv‚ntul, Ón primul r‚nd, pentru c„ este o discu˛ie important„, bineÓn˛eles, dar s-au spus ∫i ni∫te argumente periculoase, ∫i anume c„ înu suntem sclavii comisiilor“, de exemplu, sau c„ îplenul este suveran“.
Da, stima˛i colegi, plenul este suveran s„ fac„ un regulament, dar, dup„ aceea, acela∫i plen trebuie s„ respecte regulamentul.
Ceea ce se spune, c„, Óntr-adev„r, ulterior, ne-am putea trezi c„ nu am votat bine, c„ am stricat ceva, c„, de fapt, nu am f„cut un articol perfect, este adev„rat, dar de aceea avem posibilitatea de a retrimite Ón comisie textul respectiv sau, dac„ nu, stima˛i colegi, fiecare avem posibilitatea de a amenda imediat legea deja adoptat„ ∫i de a relua dezbaterile asupra legii, dar acest argument este extrem de periculos, fiindc„ ce spune acest argument? C„ adev„rul este deasupra legii, adev„rul este deasupra regulilor. Place aceast„ formulare.
Da, adev„rul este deasupra regulilor. Dac„ noi, cei din Senatul Rom‚niei, ne-am dat seama, ulterior, c„ de˛inem adev„rul ∫i mai Ónainte nu am votat bine, putem face orice, nu conteaz„ regulamentul, nu conteaz„ cutuma ∫i vot„m cum vrem.
Nu este a∫a! Nu este a∫a!
Am inclus garan˛iile necesare Ón regulamentul nostru, avem toate posibilit„˛ile s„ modific„m sau s„ amend„m legile pe care le consider„m proaste, chiar dac„ este vorba ∫i de o lege votat„ ieri, nu acum c‚˛iva ani, ∫i avem posibilitatea de a retrimite legea Ón dezbatere sau articolul Ón dezbatere, la comisia de specialitate.
Dac„-mi permite˛i, Ón ceea ce prive∫te problema Ón sine, ∫i anume delegarea unor drepturi, nu sunt de acord cu delegarea unor astfel de drepturi ∫i nu voi fi de acord nici cu votul prin coresponden˛„, v„ spun sincer.
Nu voi fi de acord cu votul prin coresponden˛„, fiindc„ po˛i vota numai Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ ∫i po˛i vota Ón cuno∫tin˛„ de cauz„ atunci c‚nd cuno∫ti argumentele spuse aici, de la acest microfon, ∫i cuno∫ti modific„rile introduse Óntr-un anumit proiect de lege.
S„ Ó˛i dai votul dinainte ∫i, dup„ aceea, s„ pleci Ón str„in„tate Ónseamn„ c„ nu ai votat Ón cuno∫tin˛„ de cauz„. Este acela∫i lucru, dac„ nu este identic, totu∫i, este asem„n„tor, ∫i legat de ceea ce discut„m ast„zi: delegarea dreptului de a sus˛ine un amendament.
Dac„ se pune o astfel de problem„, atunci ave˛i posibilitatea, stima˛i colegi, s„ vi se asocieze ∫i al˛i colegi atunci c‚nd depune˛i amendamentul ∫i atunci cineva dintre cei care au semnat amendamentul, totu∫i, va fi prezent Ón sal„ ∫i va avea posibilitatea s„ sus˛in„ amendamentul.
V„ mul˛umesc.
Am f„cut referirea, domnule pre∫edinte, c„ a˛i sesizat o chestiune deosebit„ Ón acest art. 98 alin. (2). V„ rog s„ observa˛i c„ Ón punctul 1 se arat„ expres:
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 153/20.X.2005 îLa dezbaterile care au loc Ón condi˛iile art. 97“. Ce Ónseamn„ art. 97? S-au finalizat dezbaterile generale ∫i s-a intrat la dezbaterea pe articole, ∫i se stabile∫te Ón acest alin. (1) ∫i apoi Ón alin. (2) cine are dreptul s„ ia cuv‚ntul. Deci, Ón momentul Ón care se spune c„ ia cuv‚ntul reprezentantul Guvernului, obligatoriu, Ón orice faz„ — vorbim de ini˛iative legislative — sau ini˛iatorul, deci, asta Ónseamn„ c„ ini˛iatorul poate s„ r„spund„ sau s„ sus˛in„, el, direct, poate s„ r„spund„ un coleg din grup sau el, Ón mod cert, poate da mandat... _(Rumoare._ ) Nu ∫tiu... Poate da mandat altcuiva. Deci, pe ideea c„ ini˛iatorul propunerii legislative nu mai poate renun˛a la ini˛iativa legislativ„, Ón momentul Ón care ea a fost Ónscris„ Ón ordinea de zi ∫i s-au terminat dezbaterile generale, asta Ónseamn„ c„, dac„ el este absent, plenul le respinge _de plano_ sau nu le ia Ón dezbatere? Se Óncalc„ dreptul la ini˛iativ„ legislativ„... Aceasta este discu˛ia pe care noi trebuie s-o rezolv„m.
Revenim la art. 97 alin. (3). Eu cred c„ modul Ón care este redactat textul d„ posibilitatea tuturor senatorilor, indiferent de culoarea politic„, s„ se pronun˛e Ón leg„tur„ cu un amendament scris, respins ∫i nesus˛inut de un coleg, pentru c„ altfel ar Ónsemna ca ini˛iativa legislativ„ s„ se cantoneze doar la acel care a formulat-o, sau amendamentul, iar ceilal˛i senatori n-ar avea dec‚t un singur drept: dreptul de a spune da sau nu. Œn realitate, ei au dreptul s„ intervin„ pe amendamentul respectiv, s„-l sus˛in„, s„-l modifice sau s„-l resping„. ( _Rumoare, discu˛ii.)_
pentru a schimba idei ∫i a adopta solu˛ia cea mai bun„.
Acestea sunt modalit„˛ile de reglementare la ora actual„. Nici una dintre ele nu contrazice Constitu˛ia Rom‚niei, nici Conven˛ia-cadru, care este ∫i lege rom‚neasc„, a fost ratificat„ de noi ∫i este lege rom‚neasc„ ∫i pentru c„ Ón situa˛ia noastr„ concret„, a Rom‚niei — ∫i acesta este cel mai important lucru —, minorit„˛ile na˛ionale se leag„ de comunit„˛ile locale. Noi nu avem o comunitate na˛ional„, oricare ar fi ea, care s„ locuiasc„ pe tot teritoriul Rom‚niei, Ón mod egal. Aceste minorit„˛i, prin tradi˛ii istorice, Ón forma Ón care s-au a∫ezat, sunt legate de anumite teritorii Ón care locuiesc Ón mod stabil, de comunit„˛ile locale pe care locuiesc stabil.
De aceea, Guvernul Rom‚niei a ales aceast„ variant„ ∫i noi v„ propunem s„ vot„m textul ini˛ial, fiind deci Ómpotriva amendamentului propus de domnii senatori Bindea ∫i Solcanu.
V„ mul˛umesc.
Care este problema?!
Discut„m, c„ut„m solu˛ii comune ∫i probabil vom merge pe rezolv„rile europene.
Domnule senator,
Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Œn Rom‚nia de ast„zi... Dac„ mergem sute de ani Ónapoi, Óntotdeauna au existat comunit„˛i ∫i minorit„˛i na˛ionale legate de teritoriile pe care tr„iau, ∫i acest lucru este un pozitiv, este un c‚∫tig pentru aceast„ ˛ar„. Cultura lor, bog„˛ia lor nu fac altceva dec‚t s„ fac„ mai bogat„ ˛ara aceasta, Rom‚nia. De ce sunte˛i Ómpotriv„? De ce nu accepta˛i c„ aceste comunit„˛i Ómbog„˛esc ˛ara noastr„ comun„? Ele sunt legate de teritoriile Ón care locuiesc. ™i nu este adev„rat ce spune˛i, domnule Iorgovan, c„ se vrea o autonomie teritorial„ pe criterii etnice.
Din contr„, solu˛ia pe care v-o ofer„ ast„zi acest proiect de lege este autonomia cultural„. ™i asta este, Óntr-adev„r, etnic„. Care este deosebirea? Œntr-o autonomie teritorial„, Ónseamn„ c„ eu m„ separ, fac o enclav„, ∫i nu aceast„ variant„ a ales-o comunitatea maghiar„ din Rom‚nia, ci a ales alternativa unei autonomii culturale, ca s„ ne p„str„m, s„ ne exprim„m ∫i s„ ne dezvolt„m propria noastr„ cultur„. Dar, dac„ nu va exista aceast„ autonomie cultural„, ca noi s„ ne putem decide care sunt criteriile unde avem nevoie de o ∫coal„, de un director, de ziare, de reviste, de toate celelalte ce Ónseamn„ cultur„, de la medie p‚n„ la ∫coal„ general„ ∫i universitate...
Mai este Óns„ ∫i o alt„ problem„ Ón lege. Diferen˛a de defini˛ie creeaz„ probleme Ón ceea ce prive∫te lista minorit„˛ilor comunit„˛ilor de la art. 74. Comisia de la Vene˛ia a semnalat Guvernului faptul c„ exist„ o limitare ∫i, m„ rog, i-a men˛ionat pe ceang„i, Ón mod direct, Ón ceea ce prive∫te asocierea lor la situa˛ia minorit„˛ilor.
Deci, din acest punct de vedere, v„ propun s„ alegem defini˛ia Conven˛iei-cadru — ACADI — îprivind persoane apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale“ ∫i s„ folosim o unitate de raportare Ón continuare Ón textul legii.
V„ mul˛umesc.
De aceea sus˛in ideea ca, Ón mod alternativ, Ón acest proiect de lege, pe l‚ng„ termenul de minorit„˛i na˛ionale s„ figureze ∫i termenul de comunit„˛i na˛ionale.
V„ mul˛umesc.
|MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI,PARTEA a II-a, Nr. 153/20.X.2005<br>32|MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI,PARTEA a II-a, Nr. 153/20.X.2005<br>32| |---|---| |Stan Petru<br>absent|**Domnul Nicolae V„c„roiu:**| |St„noiu Mihaela Rodica<br>absent„<br>Stoica Ilie<br>absent|Domnul senator Radu Anton C‚mp| |™ere∫ Ioan Codru˛<br>absent|**Doamna Paula Maria Iv„nescu**