V„ mul ˛ umesc, domnule pre∫edinte. Œn acest sens, men ˛ ion„m:
— realizarea periodic„ de Ónt‚lniri regionale ∫i jude ˛ ene cu structurile locale de tineret, precum ∫i cu structurile de tineret reprezentative ∫i Consiliul tineretului din Rom‚nia;
— elaborarea Planului na ˛ ional de ac ˛ iune pentru tineret Ón Rom‚nia ∫i a unor acte normative specifice, prin efortul comun al Ministerului Tineretului ∫i Sportului, al organiza ˛ iilor neguvernamentale reprezentative ∫i al structurilor de tineret ale partidelor politice;
— Óncheierea a numeroase parteneriate cu organiza ˛ ii neguvernamentale de tineret.
Afirma ˛ iile privind diminuarea activit„ ˛ ii de tineret Ón cadrul direc ˛ iilor pentru tineret ∫i sport jude ˛ ene, inclusiv necristalizarea de politici coerente de tineret la nivelul jude ˛ ean, precum ∫i cele privind lipsa de interes ∫i profesionalism a func ˛ ionarilor din aceste structuri nu au nici un suport Ón realitate. Lucrurile stau cu totul altfel. Anul 2001 a Ónsemnat revitalizarea activit„ ˛ ii de tineret la nivelul acestor direc ˛ ii, c‚nd s-au introdus pentru prima oar„ metodologii de evaluare a activit„ ˛ ii acestora ∫i de corelare a fondurilor alocate, Ón func ˛ ie ∫i de performan ˛ a astfel evaluat„, organiz‚ndu-se monitorizarea activit„ ˛ ii desf„∫urate.
De asemenea, Óncep‚nd cu anul 2001, pentru prima oar„ dup„ 1989, activitatea direc ˛ iilor pentru tineret ∫i sport jude ˛ ene s-a desf„∫urat conform planurilor jude ˛ ene de ac ˛ iune pentru tineret, structurate Ón func ˛ ie de necesit„ ˛ ile tinerilor ∫i realit„ ˛ ile locale.
Œn ceea ce prive∫te profesionalizarea lucr„torilor Ón domeniul tineretului ∫i sportului, a demarat Ón anul 2002, Ón colaborare cu Ministerul Educa ˛ iei ∫i Cercet„rii ∫i Universitatea de Stat Transilvania din Bra∫ov, introducerea Ón clasificarea ocupa ˛ iilor din Rom‚nia a ocupa ˛ iei de consilier Ón domeniul tineretului. Prin acest program Rom‚nia se aliniaz„ la standardele Uniunii Europene Ón activitatea de tineret.
Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,
Afirma ˛ ia potrivit c„reia fondurile destinate tineretului au fost par ˛ ial acaparate de organiza ˛ iile de tineret aservite puterii locale ar trebui s-o demonstra ˛ i, actuala guvernare consider‚nd c„ f„r„ fundamentare este o mare
gre∫eal„ s„ se trateze Ón acest mod structurile asociative de tineret. Se Óncearc„ probabil o diversiune Ón condi ˛ iile Ón care Óns„∫i legea nu permite finan ˛ area unor structuri de tineret apar ˛ in‚nd partidelor politice, iar criteriile-cadru de selectare a proiectelor sunt convenite prin consultarea organiza ˛ iilor neguvernamentale de tineret reprezentative, concursurile de proiecte fiind deschise tuturor asocia ˛ iilor de tineret care Óndeplinesc criteriile prev„zute Ón metodologia de finan ˛ are.
Œn ceea ce prive∫te propor ˛ ia sumelor alocate finan ˛ „rii proiectelor organiza ˛ iilor de tineret ∫i a centrelor de tineret, dorim s„ se re ˛ in„ c„: Ministerul Tineretului ∫i Sportului a alocat anual sume importante pentru finan ˛ area proiectelor propuse de structurile asociative de tineret, astfel din anul 2001 s-a demarat un alt amplu Program de Ónfiin ˛ are ∫i dezvoltare a unei re ˛ ele de centre de tineret care presupune dot„ri ∫i investi ˛ ii majore.
Dac„ lu„m ca element referen ˛ ial fondurile totale alocate activit„ ˛ ii de tineret, excep ˛ ie f„c‚nd cele aferente Programului comunitar YOUTH, Ón anul 2002, comparativ cu anul 2000, fondurile totale alocate direct organiza ˛ iilor de tineret nu au fost reduse dec‚t cu circa 7%, raportate la acela∫i element referen ˛ ial, Ón condi ˛ iile Ón care pentru centrele de tineret, demers apreciat ca pozitiv de autorii mo ˛ iunii, s-au alocat alte 15 procente.
Œns„ nu putem fi de acord cu modul negativ Ón care este prezentat„ situa ˛ ia celor 22 de centre ∫i microcentre de tineret, mai ales c„ exist„ aprecieri pozitive din partea reprezentan ˛ ilor unor prestigioase institu ˛ ii precum: Banca Mondial„, cu care negociem sprijinul pentru acest program; UNICEF, cu care colabor„m pe servicii Ón aceste centre; Programul Na ˛ iunilor Unite pentru Dezvoltare, cu care s-a semnat un memorandum ce prevede o important„ cofinan ˛ are pentru centrele de tineret; Guvernul federal german.
Prin parteneriate cu autorit„ ˛ ile locale, alte institu ˛ ii publice centrale ∫i structuri descentralizate ale acestora, organiza ˛ ii neguvernamentale, precum ∫i diverse institu ˛ ii finan ˛ atoare ∫i companii private interesate, pentru activitatea de tineret au fost atrase pe l‚ng„ fondurile alocate de la bugetul de stat ∫i alte importante resurse financiare. Elocvent„ este situa ˛ ia general„ a resurselor atrase prin parteneriate. Œn anul 2001 s-au atras alte resurse, Ón propor ˛ ie de 29%, fa ˛ „ de sumele alocate de la bugetul de stat, pe l‚ng„ cele prev„zute pentru Programul comunitar YOUTH, respectiv 7 miliarde. Œn anul 2002 s-au atras alte resurse, Ón propor ˛ ie de 42% fa ˛ „ de sumele alocate de la bugetul de stat, respectiv 11,5 miliarde lei.
Pentru compara ˛ ie, Ón anul 2000 s-au atras resurse suplimentare doar Ón propor ˛ ie de 9% fa ˛ „ de sumele alocate de la bugetul de stat, Ón valoare total„ de 1,7 miliarde lei.
Œn cadrul ac ˛ iunilor de identificare ∫i atragere a unor alte surse de finan ˛ are pentru activit„ ˛ ile specifice dezvoltate de Ministerul Tineretului ∫i Sportului, Ón domeniul tineretului s-a convenit cu Banca Mondial„ introducerea unui nou tip de serviciu, finan ˛ at prin intermediul Fondului Rom‚n de Dezvoltare Social„, cu opera ˛ ionalizare demarat„ din luna septembrie 2002, respectiv a serviciilor comunitare pentru tineret.
Teoria lipsei unor evaluatori independen ˛ i, Ón vederea monitoriz„rii ∫i evalu„rii activit„ ˛ ii de tineret, la nivelul serviciilor descentralizate ale Ministerului Tineretului ∫i Sportului, Ón teritoriu, este f„r„ suport real. Consider„m c„ nu poate fi neglijat faptul c„ elaborarea criteriilor privind evaluarea activit„ ˛ ii de tineret a fost precedat„ de discu ˛ ii cu reprezentan ˛ i ai direc ˛ iilor pentru tineret ∫i sport jude ˛ ene, respectiv a municipiului Bucure∫ti.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/26.VI.2003
Œn ceea ce prive∫te ∫i referitor la Ónregimentarea politic„ a reprezentan ˛ ilor Ministerului Tineretului ∫i Sportului, trebuie s„ subliniem, la modul cel mai simplu cu putin ˛ „, c„ angajarea Ón sectorul bugetar se face Ón conformitate cu dispozi ˛ iile unor legi speciale.
Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,
Ca o consecin ˛ „ a necesit„ ˛ ii constituirii la nivelul na ˛ ional a unui instrument de integrare a serviciilor publice Ón domeniul politicilor de tineret ∫i Ón dorin ˛ a de a optimiza aceste servicii prin Programul de guvernare 2001–2004, s-a asumat responsabilitatea Ónfiin ˛ „rii Agen ˛ iei Na ˛ ionale pentru Sprijinirea Ini ˛ iativelor Tinerilor.
Necesitatea cre„rii acestui sistem de rela ˛ ionare direct„ cu tinerii ∫i structurile asociative ale acestora demonstreaz„ Ón fapt preocuparea actualului Guvern pentru o mai bun„ cunoa∫tere a problemelor tinerei genera ˛ ii ∫i pentru abordarea acestor probleme cu o eficien ˛ „ sporit„, fiind dictat„ de urm„toarele considerente principale:
1. Necesitatea sporirii impactului Programului comunitar îTineret pe teritoriul Rom‚niei“. Œntruc‚t studiile de evaluare a impactului acestui program asupra tinerilor din Rom‚nia erau total descurajatoare, doar 2,8% dintre tinerii cu v‚rste cuprinse Óntre 15 ∫i 26 de ani av‚nd cuno∫tin ˛ e vagi despre existen ˛ a acestui program Ón ˛ ara noastr„ ∫i mai pu ˛ in de 1% dintre ace∫tia beneficiind de oportunit„ ˛ ile oferite de program, era mai mult necesar„ interven ˛ ia Guvernului pentru eliminarea acestei st„ri de fapt. Imediat dup„ crearea Agen ˛ iei Na ˛ ionale pentru Sprijinirea Ini ˛ iativelor Tinerilor, Ón perioada 2002—aprilie 2003 s-a procedat la o ampl„ campanie de popularizare a obiectivelor Programului comunitar pentru tineret. Œn consecin ˛ „, peste 300 de structuri asociative neguvernamentale de tineret din toat„ ˛ ara au participat la Ónt‚lnirile de informare.
2. Nevoia de a stabili rela ˛ ii de colaborare direct„ ∫i eficient„ Óntre cele trei institu ˛ ii care au intrat Ón componen ˛ a Agen ˛ iei Na ˛ ionale pentru Sprijinirea Ini ˛ iativelor Tinerilor ∫i care Ónainte de crearea acestei agen ˛ ii func ˛ ionau independent una fa ˛ „ de alta, gener‚nd adesea paralelisme Ón activitate.
Pentru cei care nu au Ón ˛ eles, le repet„m c„ practica dintr-o serie Óntreag„ de ˛ „ri europene, spre exemplu Fran ˛ a, Spania, Ungaria a demonstrat eficien ˛ a pe care o asigur„ acest tip de servicii integrate Ón abordarea politicilor guvernamentale adresate tineretului.
Autorii mo ˛ iunii, care fac apel ∫i la starea social„ critic„ a tineretului, mimeaz„ uitarea faptului c„ actualul Guvern nu a cenzurat rezultatele cercet„rii sociale privind tineretul, ci a avut curajul ca Ón anul 2001 s„ fac„ publice datele statistice reale privitoare la problematica tinerei genera ˛ ii ∫i a pornit de la cruda realitate Ón efortul de a acoperi ∫i restan ˛ ele guvern„rilor anterioare.
Œn anul 2001 ∫i 2002 diagnozele anuale ale tineretului, precum ∫i valoarea Planului na ˛ ional de ac ˛ iune pentru tineret au fost realizate pe baz„ de licita ˛ ii publice c‚∫tigate de institu ˛ ii specializate, precum Centrul de sociologie urban„ ∫i Metromedia Transilvania. Preciz„m c„ toate atribu ˛ iile fostelor unit„ ˛ i din subordinea Ministerului Tineretului ∫i Sportului, Centrul de studii ∫i cercet„ri pentru probleme de tineret, Centrul de informare ∫i consultan ˛ „ pentru tineret ∫i Agen ˛ ia de cooperare european„ Ón domeniul tineretului au fost preluate integral de actuala agen ˛ ie, inclusiv personalul de specialitate aferent.
Referitor la a∫a-zisa blocare a Programului comunitar pentru tineret ∫i la modul de selectare a proiectelor Ónaintate spre finan ˛ are, la nivelul anului doi, este adev„rat c„ preg„tirea programului a cuprins o perioad„ Ón care s-au derulat procedurile fire∫ti de acreditare a noii Agen ˛ ii de
tineret de c„tre Comisia European„, dar, Ón rest, este total fals„ afirma ˛ ia conform c„reia fondurile aferente pentru anul respectiv s-au pierdut, cum la fel de inexact„ este ∫i afirma ˛ ia potrivit c„reia proiectele depuse Ón acel an nu au fost finan ˛ ate.
Datorit„ eforturilor f„cute de minister prin agen ˛ ia pentru popularizarea programului, afluen ˛ a de cereri de finan ˛ are a crescut considerabil, fapt ce se reflect„ direct Ón cuantumul total al sumelor alocate acestor proiecte. Astfel, dac„ Ón anii anteriori se returnau sume considerabile c„tre Comisia European„, datorit„ num„rului redus de solicit„ri de finan ˛ are sau a calit„ ˛ ii sc„zute a proiectelor, o dat„ cu Ónfiin ˛ area Agen ˛ iei Na ˛ ionale pentru Sprijinirea Ini ˛ iativelor Tinerilor, sumele solicitate pentru proiecte cu adev„rat eligibile sunt cu mult mai mari dec‚t cele contractate cu Comisia European„.
Acest fapt se datoreaz„, pe de o parte, plusului de popularizare pe care agen ˛ ia l-a asigurat programului, iar pe de alt„ parte constantei eficien ˛ e pe care tinerii doritori s„ participe cu proiecte Ón cadrul programului o primesc din partea lucr„torilor agen ˛ iei.
Pentru exemplificare, men ˛ ion„m c„ Óntr-un singur comitet de selec ˛ ie, Ón anul 2002, s-au depus un num„r de 156 de proiecte, 70 dintre acestea fiind declarate eligibile, suma total„ alocat„ acestora fiind de aproape 500.000 euro. De asemenea, Ón anul 2003 au fost depuse 413 proiecte, declarate ca fiind eligibile un num„r de 194 dintre acestea, suma total„ alocat„ desf„∫ur„rii lor ridic‚ndu-se la cifra de 2,3 milioane de euro. Rezum‚nd, se poate u∫or observa faptul c„, din luna noiembrie a anului 2002 p‚n„ Ón prezent, Ón cadrul Programului comunitar Tineret s-a depus un num„r total de 569 de proiecte ∫i au primit aprobarea de a fi finan ˛ ate 264 dintre acestea, suma total„ alocat„ finan ˛ „rii proiectelor selec ˛ ionate fiind de 2,8 milioane de euro. Ce poate fi mai relevant dec‚t faptul c„ procentul de absorb ˛ ie a fondurilor aferente Programului comunitar Tineret pentru anul 2001 a fost de 82%, iar pentru anul 2002 a ajuns de sut„ la sut„, iar Ón anul 2003 va trebui s„ cerem o suplimentare fa ˛ „ de c‚t ne-a fost alocat.
Œn ceea ce prive∫te structura Comitetului de selec ˛ ie aferent Programului comunitar Tineret, facem precizarea c„ nu exist„ recomand„ri din partea Comisiei Europene legate de modul Ón care se constituie acest for. Dac„ p‚n„ Ón anul 2001, Ón componen ˛ a Comitetului de selec ˛ ie intrau doar lucr„tori ai fostei EUROTIN, dup„ aceast„ dat„ lucrurile s-au schimbat radical, astfel Ónc‚t la aceast„ dat„ structura este urm„toarea: trei reprezentan ˛ i din partea Ministerului Tineretului ∫i Sportului, trei reprezentan ˛ i din partea Agen ˛ iei, trei reprezentan ˛ i apar ˛ in‚nd structurilor asociative neguvernamentale. Mai mult, pentru a asigura o transparen ˛ „ deplin„ procesului de selec ˛ ie a proiectelor, la fiecare Óntrunire a acestui comitet a fost invitat ∫i a participat ∫i un reprezentant al Delega ˛ iei permanente a Comisiei Europene Ón Rom‚nia.
Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,
Actualul Guvern este primul care a privit cu toat„ seriozitatea problematica ini ˛ ierii ∫i realiz„rii de reglement„ri normative Ón domeniul tineretului. Œn leg„tur„ cu perioada de p‚n„ Ón 2001, este nevoie s„ v„ reamintim c„ Legea tineretului a constituit pentru toate guvern„rile anterioare doar o inten ˛ ie, ∫i ea nu a ajuns nici m„car la stadiul de proiect.
Primul proiect de Lege a tineretului a fost elaborat de c„tre actuala guvernare, care a demarat Ón anul 2001 un larg proces de consultare a organiza ˛ iilor ∫i structurilor de tineret, ceea ce a constituit acea implicare direct„ a
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/26.VI.2003
sectorului neguvernamental, lucru neobi∫nuit Ón perioada anterioar„.
Proiectul de act normativ a fost supus consult„rii unui num„r de 11 ministere ∫i a ob ˛ inut, p‚n„ Ón acest moment, un num„r de 6 avize. Afirma ˛ ia privind re ˛ inerea abuziv„ la Ministerul de Finan ˛ e a acestui proiect este tenden ˛ ioas„ sau demonstreaz„ necunoa∫tere. Oare nu trebuie corelate facilit„ ˛ ile care se pot acorda activit„ ˛ ii de tineret cu proiectul noului cod fiscal? De asemenea, trebuie solu ˛ ionat sistemul de implicare a administra ˛ iei publice locale Ón finan ˛ area activit„ ˛ ilor de tineret, corelat cu Carta European„ a Autonomiei Locale.
Nu trebuie uitat c„ o serie de observa ˛ ii ∫i propuneri referitoare la proiectul Legii tineretului vizau necesitatea ca propuneri din acestea s„ fie puse de acord cu dispozi ˛ iile legale care reglementeaz„ finan ˛ ele publice ∫i cu reglement„rile legislative privind impozitele ∫i taxele, inclusiv facilit„ ˛ ile fiscale s„ acorde cu respectarea politicii fiscale convenite cu Fondul Monetar Interna ˛ ional ∫i Uniunea European„.
Ne surprinde afirma ˛ ia ini ˛ iatorilor mo ˛ iunii potrivit c„reia ini ˛ iativele legislative lipsesc cu des„v‚r∫ire, Ón condi ˛ ii Ón care Ministerul Tineretului ∫i Sportului ∫i-a Óndeplinit obliga ˛ iile de armonizare a legisla ˛ iei Ón domeniul tineretului cu cea comunitar„, asumat„ Ón documentul de pozi ˛ ie a Guvernului Rom‚niei privind capitolul 18 de negociere al Uniunii Europene — educa ˛ ie, formare profesional„ ∫i tineret, prin care s-a stabilit s„ fie completate prevederile privind voluntariatul pentru tineri.
Astfel, s-a modificat ∫i completat Legea voluntariatului nr. 195/2001 prin Legea nr. 629/2002 cu prevederile referitoare la tineri ∫i s-a adoptat Legea privind ratificarea Conven ˛ iei Europene asupra promov„rii serviciului de voluntariat transna ˛ ional pe termen lung pentru tineret, Óncheiate la Strasbourg la 11 mai 2000, cu nr. 213/2003.
Œn momentul de fa ˛ „, s-a demarat procedura de consultare, Ón conformitate cu prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparen ˛ a decizional„ Ón administra ˛ ia public„, pentru proiectul de Lege privind instituirea s„pt„m‚nii tineretului.
De asemenea, exist„ un num„r de aproximativ 20 de acte normative promovate sau emise de actualul Guvern, prin care s-au asigurat explicit avantaje sociale ∫i economice tinerilor. Nu ne r„m‚ne dec‚t s„ ne exprim„m regretul pentru faptul c„ semnatarii mo ˛ iunii nu au reu∫it s„ ia la cuno∫tin ˛ „ dec‚t o singur„ ini ˛ iativ„ legislativ„. Ce demonstreaz„ aceasta ∫i cui folose∫te? R„m‚ne s„ r„spunde ˛ i dumneavoastr„, doamnelor ∫i domnilor semnatari ai mo ˛ iunii.
Œn ceea ce prive∫te Cartea alb„ a tineretului, document elaborat sub coordonarea Comisiei Europene, men ˛ ion„m c„ acest document nu reprezint„ obliga ˛ ie de ˛ ar„, a∫a cum gre∫it se sus ˛ ine Ón mo ˛ iune, ci are o valoare de recomandare. Preciz„m c„ Ministerul Tineretului ∫i Sportului a diseminat informa ˛ ia prev„zut„ Ón acest document, a finan ˛ at ac ˛ iuni de proiecte de tineret, av‚nd ca obiectiv principalele direc ˛ ii de politic„ de tineret men ˛ ionate Ón Cartea Alb„, precum: consultarea cu structurile asociative de tineret, stimularea particip„rii locale a tinerilor, informarea tinerilor, cercetarea social„ Ón domeniul tineretului, promovarea voluntariatului.
Doamnelor ∫i domnilor,
Problematica fostului patrimoniu al Uniunii Tineretului Comunist a reprezentat o problem„ sensibil„ pentru toate guvern„rile anterioare. Ordonan ˛ a de urgen ˛ „ a Guvernului nr. 166/2002 cu privire la modificarea ∫i completarea Legii nr. 146/2002 privind regimul juridic al funda ˛ iilor jude ˛ ene pentru tineret ∫i a municipiului
Bucure∫ti, precum ∫i al Funda ˛ iei na ˛ ionale pentru tineret nu Óncalc„ regimul juridic al propriet„ ˛ ii funda ˛ iilor jude ˛ ene pentru tineret, deoarece prin modific„rile ∫i complet„rile operate nu se aduce atingere dreptului de proprietate al acestora ∫i nici nu Óngr„desc accesul liber la justi ˛ ie ori libertate de exprimare.
Se asigur„ sporirea gradului de reprezentare a funda ˛ iilor la nivelul comunit„ ˛ ilor locale, Ón spe ˛ „ prin implicarea consiliilor jude ˛ ene, autorit„ ˛ ile administra ˛ iei publice locale ce reprezint„ Óntreaga popula ˛ ie din jude ˛ ul respectiv. Œn acest context Ónveder„m ∫i faptul c„ ulterior modific„rii ∫i complet„rii ei prin ordonan ˛ a de urgen ˛ „, Legea nr. 146/2002 a f„cut obiectul unui control de constitu ˛ ionalitate, Curtea Constitu ˛ ional„ statu‚nd prin Decizia nr. 19/2003 c„ nu sunt Ónc„lcate dispozi ˛ iile art. 41 alin. (1), (2) ∫i (3) ∫i ale art. 135 alin. (6) din Constitu ˛ ie.
Acum, prin prezen ˛ a Ón cadrul Consiliului de conducere a doi reprezentan ˛ i ai structurilor asociative de tineret se asigur„ dreptul de exprimare ale acestora, ceea ce demonstreaz„ incorectitudinea afirma ˛ iilor din mo ˛ iune privind suprimarea dreptului de exprimare ∫i eliminarea Ón totalitate a dreptului de decizie asupra patrimoniului.
Solu ˛ ia adoptat„ de ordonan ˛ „, de desemnare a trei membri ai Consiliului de conducere a funda ˛ iei de c„tre Consiliul jude ˛ ean, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucure∫ti, urm„re∫te cre∫terea reprezentativit„ ˛ ii grupului, care are responsabilitatea Óndeplinirii scopului pentru care funda ˛ ia s-a creat.
Iat„ Ónc„ o dovad„ c„ afirma ˛ iile mo ˛ iunii sunt eronate. Cum a ˛ i calculat procentul de 0,6% pentru num„rul tinerilor care particip„ la via ˛ a asociativ„? V„ rug„m s„ judeca ˛ i singuri, stima ˛ i semnatari ai mo ˛ iunii, Ón ce situa ˛ ie sunte ˛ i pu∫i de o asemenea tratare a problemei.
Œn acest context, este cert contestabil„ ∫i invocarea recomand„rilor comunitare, Ón fapt ale Consiliului Europei privind participarea direct„ a tineretului la deciziile care intereseaz„ direct. Ordonan ˛ a urm„re∫te o mai bun„ reprezentare a intereselor tinerilor.
Bunurile apar ˛ in‚nd fostului Birou de Turism pentru Tineret au fost privatizate, ca urmare a transform„rii acestuia Ón societate comercial„ Ón anul 1991. V„ rug„m, stima ˛ i colegi, Óncerca ˛ i s„ Ón ˛ elege ˛ i cursul legisla ˛ iei Ón cazul patrimoniului fostului U.T.C., pentru c„ Decretul-lege nr. 150/1990 nu cuprinde reglement„ri privitoare la Biroul de Turism pentru Tineret, iar prevederile Legii nr. 146/2002 exced problemei patrimoniului fostului Birou de Turism pentru Tineret.
Preten ˛ ia c„ funda ˛ iile jude ˛ ene pentru tineret au fost cei mai buni administratori ai patrimoniului propriu este la fel ca multe alte aprecieri cuprinse Ón mo ˛ iune, f„r„ acoperire Ón realitate. Exist„ importante bunuri care au apar ˛ inut funda ˛ iilor jude ˛ ene ∫i au fost Ónstr„inate de acestea precum: Clubul Tineretului de la Piatra-Neam ˛ , v‚ndut de Funda ˛ ia jude ˛ ean„ pentru tineret Piatra-Neam ˛ Societ„ ˛ ii Comerciale îSimpex Com“ S.R.L., Ón anul 1999. Œn jude ˛ ul Giurgiu, Casa Tineretului a fost v‚ndut„ Ón anul 2001 pentru ridicola sum„ de 20 milioane de lei Societ„ ˛ ii Comerciale îAtal Farm“ S.R.L.
Œn jude ˛ ul Bihor, Hotelul Tineretului a fost v‚ndut la S.C. Trans Auremar S.R.L. Oradea, Óns„ noua conducere a Funda ˛ iei pentru tineret nu recunoa∫te valabilitatea contractului de v‚nzare-cump„rare, motiv pentru care, Ón prezent, imobilul face obiectul litigiului Óntre cele dou„ p„r ˛ i.
Pe de alt„ parte, trebuie subliniat„ implicarea autorit„ ˛ ilor publice locale Ón administrarea unor imobile apar ˛ in‚nd patrimoniului fostei Uniuni a Tineretului Comunist, implicare ce s-a dovedit a fi extrem de eficient„. Un exemplu elocvent Ón acest sens Ól constituie
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/26.VI.2003
Casa Tineretului din C‚mpina, care a fost preluat„ de la Funda ˛ ia pentru Tineret de autorit„ ˛ ile locale, prin sentin ˛ a civil„ 6.060 din 16.12.1997 a Judec„toriei C‚mpina, ∫i care constituie un bun exemplu privind modul Ón care este exploatat un asemenea obiectiv.
Nu Ón ultimul r‚nd, men ˛ ion„m obligativitatea consiliilor jude ˛ ene de a asigura un spa ˛ iu, Ón mod gratuit, funda ˛ iilor pentru tineret jude ˛ ene, acolo unde nu exist„ un patrimoniu ce a apar ˛ inut fostei U.T.C.
Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,
Societatea Civil„ de Tineret, dup„ ani de zile de Óncerc„ri, a reu∫it s„ coaguleze, Ón mare parte, Óntr-un cadru denumit Consiliul Tineretului din Rom‚nia, lucru care a fost posibil cu asisten ˛ a ∫i chiar sprijinul Guvernului, prin ministerul de resort.
V„ vom aduce aminte etapele parcurse pentru realizarea acestui obiectiv. La sf‚r∫itul anului 2002 a fost introdus Ón proiectul Legii de abilitare a Guvernului de a emite ordonan ˛ e, proiectul de Ordonan ˛ „ a Guvernului privind regimul juridic al Consiliului Tineretului din Rom‚nia. Fiind necesare unele analize suplimentare, acest proiect a fost introdus Ón Legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonan ˛ e Ón vacan ˛ a parlamentar„ iulie—august 2003, dar Ón urma dezbaterilor avute Ón Comisia juridic„, acest punct a fost eliminat cu un vot de 5 la 4, Ón urma unui amendament introdus de domnul senator P.N.L. Nicolae-Vlad Popa, Ón ciuda faptului c„ reprezentantul Guvernului a sus ˛ inut proiectul de recunoa∫tere a Consiliului Tineretului din Rom‚nia de c„tre stat, pentru a putea participa pe plan interna ˛ ional la dialogul cu organismele de tineret din alte state.
Dac„ ini ˛ iatorii mo ˛ iunii studiau proiectul Legii tineretului, puteau constata c„ la Titlul III — îStructuri de/∫i pentru tineret“, Capitolul III — îConsiliul tineretului din Rom‚nia“ este propus„ acordarea personalit„ ˛ ii juridice pentru acest for.
Motivul promov„rii ordonan ˛ ei a fost tocmai urgentarea acestui demers pe care dumneavoastr„ Ól considera ˛ i deosebit de important.
Œn cazul aprob„rii acesteia ar fi urmat eliminarea capitolului respectiv din proiectul Legii tineretului.
De asemenea, am sus ˛ inut activitatea Consiliului Tineretului din Rom‚nia, prin finan ˛ area unor proiecte ale unor structuri asociative de tineret, membre Ón Consiliul Tineretului din Rom‚nia, suma total„ alocat„ acestora Ón perioada 2001—2003 fiind de o jum„tate de miliard de lei.
De asemenea, am acordat sprijin ∫i reduceri, precum ∫i infrastructur„, cu prilejul organiz„rii unor ac ˛ iuni de c„tre Consiliul Tineretului din Rom‚nia.
Doamnelor ∫i domnilor deputa ˛ i,
V„ invit s„ analiz„m situa ˛ ia creat„ prin faptul c„ multe dintre asocia ˛ iile Ónfiin ˛ ate la Ónceputul deceniului trecut au evoluat c„tre platforme de vizibilitate politic„ pentru liderii proprii sau pentru personalit„ ˛ i politice de adop ˛ ie. Acesta este unul dintre motivele care i-au determinat pe tineri s„ devin„ mai aten ˛ i ∫i mai circumspec ˛ i fa ˛ „ de organiza ˛ ii care se recomandau a fi exclusiv Ón serviciul lor.
Alte organiza ˛ ii ∫i asocia ˛ ii au gestionat de o manier„ complet netransparent„ resursele de care dispuneau.
Aceast„ situa ˛ ie a constituit Ónc„ un motiv de rezerv„ pentru tineri, care sunt mult mai severi ∫i mai exigen ˛ i Ón privin ˛ a principiilor ∫i idealurilor.
Din acest punct de vedere, men ˛ ionez responsabilitatea pe care ∫i-o asum„ statul, prin Ordonan ˛ a Guvernului nr. 37/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan ˛ ei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asocia ˛ ii ∫i funda ˛ ii,
instituind obligativitatea ob ˛ inerii avizului organului de specialitate al Administra ˛ iei Publice Centrale Ón a c„rui sfer„ de competen ˛ „ respectiva asocia ˛ ie/funda ˛ ie Ó∫i desf„∫oar„ activitatea.
Fi ˛ i siguri, stima ˛ i semnatari ai mo ˛ iunii, c„ nu se Óncalc„ dispozi ˛ iile art. 37 din Constitu ˛ ie, care reglementeaz„ dreptul de asociere a cet„ ˛ enilor, dup„ cum sus ˛ ine ˛ i, f„r„ nici o baz„ real„.
Cu siguran ˛ „ c„ o verificare loial„ a conformit„ ˛ ii statutului asocia ˛ iilor sau funda ˛ iilor cu legea, ordinea public„ ∫i bunele moravuri ne d„ garan ˛ ia c„ activitatea acestora se desf„∫oar„ cu respectarea Constitu ˛ iei ∫i legilor.
Trebuie Ón ˛ eles c„ nu exist„ o Óngr„dire a dreptului de asociere, ci o procedur„ prealabil„ Ón urma c„reia se emite un aviz pe care instan ˛ a competent„ Ól apreciaz„, al„turi de documentele pe care le consider„ relevante, Ón vederea solu ˛ ion„rii cererii de acordare a personalit„ ˛ ii juridice.
Stima ˛ i deputa ˛ i,
Guvernul se preocup„ Ón egal„ m„sur„ de toate aspectele vie ˛ ii sociale a tinerilor. Astfel, Ón domeniul educa ˛ iei, prin Ministerul Educa ˛ iei ∫i Cercet„rii, dezvolt„ programe pentru toate componentele educa ˛ iei ∫i toate grupurile de popula ˛ ie cuprinse Ón sistemul educa ˛ iei na ˛ ionale.
Printre programele relevante ∫i care vin Ón Ónt‚mpinarea nevoilor tinerei genera ˛ ii ∫colare, men ˛ ion„m: Programul na ˛ ional de s„n„tate — educa ˛ ia pentru s„n„tate Ón ∫coala rom‚neasc„; Programul de prevenire ∫i combatere a consumului de droguri; Programul de educa ˛ ie prin sport; Programul de prevenire ∫i combatere a abandonului ∫colar.
Œn cadrul politicilor sociale, de restabilire a echilibrului social ∫i realizare a incluziunii sociale, s-au adoptat o serie de acte normative ale c„ror principale obiective vizeaz„ asigurarea unei protec ˛ ii sociale corespunz„toare, ameliorarea condi ˛ iilor de via ˛ „, munc„ ∫i de locuire a popula ˛ iei, diminuarea st„rii de s„r„cie, sus ˛ inerea m„surilor de prevenire a excluziunii sociale pentru to ˛ i cet„ ˛ enii, inclusiv pentru tineri.
Dintre acestea, este de men ˛ ionat Legea nr. 116/2002 privind prevenirea ∫i combaterea marginaliz„rii sociale, care reglementeaz„ Ón principal accesul la un loc de munc„, la o locuin ˛ „, la asisten ˛ a de s„n„tate, la educa ˛ ie, precum ∫i m„suri pentru prevenirea ∫i combaterea marginaliz„rii sociale.
Œncep‚nd cu anul 2001 Agen ˛ ia Na ˛ ional„ pentru Ocuparea For ˛ ei de Munc„ a elaborat programe na ˛ ionale pentru stimularea ocup„rii ∫i reducerii ∫omajului, Ón cadrul c„rora tinerii reprezint„ un grup ˛ int„, beneficiind de m„suri speciale de integrare pe pia ˛ a muncii.
De asemenea, Ón Planul na ˛ ional de ac ˛ iune pentru ocupare exist„ o direc ˛ ie prioritar„ referitoare la abordarea ∫omajului tinerilor ∫i prevenirea ∫omajului de lung„ durat„, cu m„suri concrete de ac ˛ iune, dintre care amintim: desf„∫urarea programului, de la ∫coal„ la via ˛ a profesional„, spre carier„.
Privitor la rata ∫omajului, este adev„rat c„ Ón compara ˛ ie cu popula ˛ ia adult„, aceasta este mai pronun ˛ at„ Ón r‚ndurile tinerilor, de 16,5% pentru tineri, Ón compara ˛ ie cu 6,9 pentru adul ˛ i, dar la fel de adev„rat este faptul c„ aceasta este o situa ˛ ie comun„ majorit„ ˛ ii ˛ „rilor europene, adev„r consemnat Ón documentul comun de pozi ˛ ie, semnat Óntre Guvernul Rom‚niei ∫i Comisia European„.
Oricum, Ón ultimii ani, num„rul persoanelor care lucreaz„ ∫i care au v‚rste cuprinse Óntre 14 ∫i 29 de ani a crescut de la 3,9 milioane Ón 1998 la peste 4 milioane, cifr„ Ónregistrat„ la nivelul anului 2002.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 79/26.VI.2003
Referitor la consumul de droguri Ón r‚ndul tinerilor, Guvernul acord„ importan ˛ „ programelor de prevenire, aloc‚nd fonduri substan ˛ iale pentru sus ˛ inerea de activit„ ˛ i de informare ∫i de educare a popula ˛ iei tinere, organiz‚nd, pe parcursul ultimilor ani, campanii sus ˛ inute Ón acest sens pentru p„rin ˛ i, profesori ∫i consilieri ∫colari ∫i de implicare a comunit„ ˛ ilor locale Ón lupta Ómpotriva consumului de droguri.
Œn aceea∫i direc ˛ ie se Ónscriu ∫i preocup„rile Agen ˛ iei Na ˛ ionale Antidrog, care a adoptat Strategia Na ˛ ional„ Antidrog Ón vederea intensific„rii ∫i diversific„rii activit„ ˛ ilor de prevenire a consumului de droguri, Ón special a celor care au leg„tur„ cu debutul consumului de droguri. Œn acest sens au fost Ómbun„t„ ˛ ite structurile teritoriale implicate Ón prevenirea consumului de droguri Ón cadrul unei cooper„ri interministeriale.
De asemenea, Ón vederea asigur„rii unor programe sus ˛ inute de reducere a transmiterii infec ˛ iei HIV—SIDA ∫i pentru monitorizarea ∫i elaborarea m„surilor necesare Ón lupta Ómpotriva infec ˛ iilor HIV—SIDA, Guvernul a Ónfiin ˛ at Comisia na ˛ ional„ pentru supravegherea, controlul ∫i prevenirea infec ˛ iilor HIV—SIDA.
Este adev„rat, num„rul c„s„toriilor a sc„zut, modul de via ˛ „ se schimb„, alegerile tinerilor sunt mai diversificate, a∫a cum se constat„ Ón toat„ lumea civiliza ˛ iei occidentale. Nu avem de g‚nd s„ dict„m tinerilor cum, c‚nd ∫i dac„...
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.