Œnainte de a da citire punctului de vedere al U.D.M.R.-ului, al Grupului U.D.M.R., a∫ dori s„ fac o precizare. Cele dou„ institu˛ii men˛ionate, respectiv UCECOM-ul ∫i CENTROCOOP-ul, de la bun Ónceput au participat la toate dezbaterile pe articole ale acestui proiect de lege. Practic, de 3 ani de zile s-a purtat o coresponden˛„, s-au purtat discu˛ii cu aceste organisme reprezentative ale cooperativelor din Rom‚nia.
La ultima dezbatere, care a avut loc pentru a clarifica dou„ articole, altfel formulate de c„tre cele dou„ comisii, respectiv Comisia economic„ ∫i Comisia pentru industrii ∫i servicii, Óntr-adev„r, nu au participat domnii, pentru c„ noi am dorit s„ finaliz„m, Ón sf‚r∫it, aceast„ lege, av‚nd Ón vedere faptul c„ conducerile celor dou„ institu˛ii, Ón ultimul an, nu au f„cut altceva dec‚t au Óncercat s„ blocheze aceast„ lege, f„c‚nd fel ∫i fel de demersuri ∫i dezinform‚nd opinia public„, prin ziarele editate de UCECOM, despre aceste dezbateri ∫i despre con˛inutul acestei legi-cadru. V„ citesc doar o singur„ fraz„ ∫i un singur titlu de articol din acest ziar, Ón care am fost numi˛i îc‚rcota∫i“, parlamentarii, cei care lucram la dezbaterea acestei legi, iar aceast„ lege prezentat„ ∫i ini˛iat„ de Guvernul Rom‚niei a fost denumit„ îo lege bolnav„“.
M„ rog, este problema dumnealor. Œn acest lucru eu n-o s„ insist ∫i nu mai intru Ón polemic„ cu dumnealor, cu cei care consider„ Ón continuare c„ centralismul democratic trebuie s„ fie linia de conducere a acestei activit„˛i foarte importante.
Ca atare, continuu cu punctul de vedere al U.D.M.R.-ului. Un interes reÓnnoit pentru problema cooperativelor, la nivel interna˛ional, a ap„rut dup„ adoptarea Recomand„rii privind promovarea cooperativelor de c„tre Biroul Interna˛ional al Muncii, Ón iunie 2002, la Geneva.
Alian˛a Cooperatist„ Interna˛ional„ ∫i Organiza˛ia Interna˛ional„ a Muncii sunt singurele organiza˛ii mondiale care promoveaz„ dezvoltarea societ„˛ilor cooperatiste. Defini˛ia cooperativei, unanim acceptat„ prin documentele
adoptate Ón domeniu ∫i statuat„ ∫i Ón Recomandarea privind promovarea cooperativelor, este urm„toarea: îCooperativa este un grup autonom de persoane, asociat Ón mod voluntar Óntr-o activitate de˛inut„ Ón comun, la capitalul c„reia contribuie Ón mod echitabil ∫i Ó∫i asum„ o cot„ acceptabil„ de riscuri ∫i beneficii, particip„ activ la conducerea acestei activit„˛i ∫i exercit„ un control democratic Ón scopul satisfacerii intereselor lor economice, sociale ∫i culturale.“
La ora actual„, Ón Uniunea European„ sunt Ón jur de 300.000 de cooperative, care dau de lucru la 4,8 milioane de persoane; ele sunt prezente Ón toate statele membre ∫i Ón ˛„rile candidate ∫i au influen˛„ asupra vie˛ii cotidiene a mai mult de 140 de milioane de cet„˛eni care sunt membrii lor.
Dezbaterea privind rolul cooperativelor a intrat Ón centrul aten˛iei publice dup„ adoptarea de c„tre Consiliul Europei, Ón iulie 2003, a Regulamentului nr. 1.435 referitor la Statutul societ„˛ii cooperative europene ∫i Directivei nr. 2003/72 a Consiliului Europei privind participarea lucr„torilor la procesul decizional al societ„˛ii cooperative europene.
Comisia European„ consider„ c„ Ón ˛„rile candidate la aderare, Ón pofida unor reforme profunde, instrumentul pe care Ól reprezint„ cooperativele nu este cunoscut ∫i utilizat pe deplin, drept pentru care solicit„ autorit„˛ile na˛ionale ∫i p„r˛ile Ón cauz„ s„ modifice legisla˛ia, Ómbun„t„˛ind-o, astfel Ónc‚t s„ instaureze un mediu mai favorabil func˛ion„rii ∫i cre„rii acestor cooperative.
Conform recomand„rilor, promovarea ∫i Ónt„rirea identit„˛ii cooperatiste trebuie s„ se bazeze pe valorile cooperatiste: Óntrajutorarea, responsabilitatea personal„, democra˛ia, egalitatea, echitatea, solidaritatea ∫i o etic„ bazat„ pe onestitate, transparen˛„, responsabilitate social„ ∫i altruism.
Decalajul existent Óntre defini˛ia cooperativei, care Ónsumeaz„ principiile enun˛ate, ∫i realitatea constatat„ Ón parcursul mi∫c„rii cooperatiste Ón diferite ˛„ri, Ón multe cazuri considerabil, a motivat un num„r mare de guverne s„ reformeze sistemul cooperatist.
Astfel, legea, ca instrument ∫i sprijin al ajust„rilor structurale, constituie obiectivul revizuirii. Scopul declarat al Ómbun„t„˛irii legisla˛iei este dezvoltarea armonioas„ a sistemelor cooperatiste autentice, pe fondul necesit„˛ii adapt„rii la cerin˛ele pie˛ei, ca urmare a liberaliz„rii comer˛ului ∫i a liberei circula˛ii a persoanelor ∫i a bunurilor.
Totodat„, este necesar„ con∫tientizarea rolului din ce Ón ce mai important ∫i pozitiv al cooperativelor, de a atinge un num„r mai mare de obiective comunitare ca: dezvoltarea regional„ ∫i rural„, agricultura, politica locurilor de munc„, integrarea social„ ∫i altele.
Œn Rom‚nia, fenomenul cooperativ este cunoscut de la jum„tatea secolului al XIX-lea, prima dat„ Ón Transilvania; atunci s-au elaborat primele documente juridice, îDispozi˛iunile referitoare la societatea cooperatist„“ ∫i îCodicele de comerciu“, Ón 1887. Sunt cunoscute aceste organiza˛ii de tip îraiffeisen“, care au func˛ionat cu mult succes ∫i care la Ónceputul secolului trecut, ∫i cu prec„dere Ón perioada interbelic„, prin legisla˛ie, au cunoscut o tendin˛„ dinamic„ de dezvoltare ∫i de modific„ri izvor‚te din realitatea slabei dezvolt„ri industriale, pentru care Óncurajarea cooperativei a reprezentat o alternativ„ viabil„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/22.IV.2004
Codul coopera˛iei, din 1928, urmeaz„ Ón mare aceea∫i structur„ a legisla˛iei Ón materie, semnalat„ ca necesar„ ∫i Ón cadrul pentru legisla˛ia cooperatist„, eliberat de Oficiul Interna˛ional al Muncii.
Œn anul 1928 erau aproximativ 11.000 de cooperative, Ónregistrate Ón 1935, cu modific„ri p‚n„ Ón 1941, c‚nd s-a promulgat Legea pentru organizarea coopera˛iei.
De eviden˛iat c„ legisla˛ia anterioar„ regimului totalitar a cuprins legi-cadru similare cu legisla˛ia european„ Ón materie. Urmeaz„ — din p„cate — 50 de ani Ón care mi∫carea cooperatist„ este confiscat„ de regimul comunist.
Œn 1949 este promulgat Decretul nr. 133 pentru organizarea coopera˛iei. Potrivit acestui decret, iau fiin˛„ uniunile cooperativelor ∫i centralele uniunilor cooperativelor. Acestea au la baz„ organizarea raional„ ∫i regional„ ∫i func˛ioneaz„ Ón baza Planului de stat, care cuprinde Planul general de activitate al organiza˛iilor cooperatiste.
Oarecum este gre∫it„ aprecierea c„ Ón perioada comunist„ a fost singura structur„ care a func˛ionat altfel dec‚t celelalte... Ar merita, totu∫i, o dezbatere ∫i aceast„ problem„, pentru c„ Ónc„ nu este suficient de clarificat„ func˛ionarea acestui sistem Ón cei 50 de ani de dictatur„.
Prin acest decret se instituie imixtiunea statului Ón activitatea cooperatist„, prin impunerea unei organiz„ri centraliste, care Óncalc„ flagrant autonomia cooperativei, bazat„ pe asocierea voluntar„ ∫i planurile ∫i programele obligatorii, care contrazic total controlul democratic al membrilor.
Cadrul juridic aservit regimului totalitar este men˛inut prin legile specifice tipurilor de cooperative care au existat Óntre anii 1968—1970.
Dup„ 1989, dou„ decrete de lege au avut destina˛ia recunoa∫terii formei de organizare cooperatist„ Ón noul regim, respectiv Decretul nr. 66/1990 privind organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei me∫te∫ug„re∫ti ∫i Decretul nr. 67 privind coopera˛ia de consum ∫i de credit.
Aceste decrete nu au putut suplini absen˛a reÓnnoirii interioare. Prevederile statuate Ón Decretul nr. 66 nu se refer„ la principiile de asociere voluntar„ sau la controlul democratic al membrilor, dec‚t Ón capitolul introductiv ∫i la modul declarativ, cooperativele fiind obligate s„ func˛ioneze Ón baza programelor economico-financiare ∫i social-culturale aprobate de organele prev„zute Ón statute.
Œn acest mod, structura cooperatist„ scap„ total controlului statului, iar cooperativele pot s„ nu fie recunoscute de structura oligarhic„ ∫i centralist„. Astfel, cooperativa Ó∫i pierde total identitatea ∫i autonomia. Prin acest decret se Óncalc„ principiile cooperatiste enun˛ate. Aceea∫i uniune stabile∫te ∫i aprob„ cuantumul, condi˛iile de acordare ∫i organele competente s„ judece drepturile pensionarilor.
De asemenea, UCECOM are dreptul s„ organizeze banca central„ ∫i Óntreprinderi de comer˛. Activit„˛ile bancare sunt specifice cooperativelor de credit. Atribu˛iile organiza˛iilor de cooperative sunt de a servi interesele cooperativelor membre: educare, instruire, reprezentare ∫i asisten˛„ juridic„; Ón subsidiar — dac„ legea permite — pot desf„∫ura activit„˛i economice numai Ón folosul membrilor ∫i sub controlul acestora. O s„ v„ citesc, de altfel, o scrisoare adresat„ de o cooperativ„, Ón acest sens, Comisiei pentru industrii ∫i servicii.
Un capitol special Ón Decretul nr. 66 prevede m„suri de sprijinire acordate de stat coopera˛iei me∫te∫ug„re∫ti; facilit„˛ile men˛ionate sunt excluse controlului statului. Œn
urma acestui decret au ap„rut forme denumite: socom-uri, societate cooperativ„, societ„˛i cooperative pe ac˛iuni ∫i cooperativele mici, pe baz„ de dirij„ri, care pot func˛iona cu minimum de 5 membri. Acest tip de cooperativ„ s-a format ca o form„ de adaptare la cerin˛ele pie˛ei.
Prin societatea cooperativ„ pe ac˛iuni, principiul îo parte social„, un vot“ a fost Ónlocuit cu îo ac˛iune, un vot“. De men˛ionat c„, Ón mod specific coopera˛iei, capitalul const„ din p„r˛i sociale. Œn 1993, CASCOM a devenit insolvabil. CASCOM adunase sumele depuse pentru fondul de pensii Ón sistemul cooperatist din 1951, iar sub controlul direct statuat prin lege, al UCECOM, a devenit falimentar.
Casele de odihn„ CASCOM au fost preluate de UCECOM, care a Ónfiin˛at o societate cooperativ„ pe ac˛iuni, cu scop turistic, numit„ îHEFAISTOS“.
Prin Legea nr. 34/1993, clien˛ii CASCOM au fost prelua˛i Ón sistemul asigur„rilor de stat, Ómpov„r‚nd un buget auster, la care cooperativele nu au contribuit, iar patrimoniul s„u a fost efectiv na˛ionalizat.
Un capitol aparte poate ar merita ∫i analiza acestei situa˛ii, Óncep‚nd din 1992, s„ vedem efectiv aceast„ imens„ avere privat„, Ón m‚inile c„ror cooperative... sau cine gestioneaz„ de fapt aceast„ avere imens„, l„s‚nd pensionarii din coopera˛ie Ón sistemul na˛ional.
Proiectul de lege, desigur, are o istorie lung„, pe care Ól dezbatem ast„zi, av‚nd Ón vedere faptul c„ Ón 1995 s-a depus o Lege pentru organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei me∫te∫ug„re∫ti, care a fost practic elaborat„ de UCECOM, dar poart„ semn„tura a trei senatori. Dar, din p„cate, acest proiect de lege men˛ine structura centralist„ a organiz„rii cooperativelor, drept pentru care nu a fost agreat de comisiile din Camera Deputa˛ilor, av‚nd Ón vedere faptul c„ Comisia economic„, la vremea respectiv„, a depus nu mai pu˛in de 806 pozi˛ii, dintre care 58 de pozi˛ii erau amendamente care urmau s„ schimbe total aceast„ lege.
La fel, Ón legislatura trecut„, la Comisia pentru industrii ∫i servicii s-a dezb„tut o lege-cadru, ini˛iat„ de un grup de parlamentari; acest raport a fost depus la sf‚r∫itul legislaturii trecute; din p„cate, n-a mai ap„rut Ón 2003, Ón programul noului Parlament, drept pentru care 3 deputa˛i din U.D.M.R. au Óntocmit ∫i au depus un nou proiect de lege, care avea la baz„, practic, acea propunere legislativ„ care avea raportul depus Ón legislatura trecut„.
Acest proiect de lege, din p„cate, nu a fost avizat pozitiv, iar Ministerul pentru Œntreprinderi Mici ∫i Mijlocii a ini˛iat, Ón iulie 2002, un proiect de ordonan˛„ privind organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei, proiect care a preluat Ón propor˛ie de 90% propunerea legislativ„ privind Legea coopera˛iei.
Acest proiect de lege a fost mult mediatizat ∫i mult discutat Ón cercurile cooperatiste. Din p„cate, nu a ajuns acest proiect de lege niciodat„ p‚n„ la membrii cooperatori, care, Óntr-adev„r, Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, s„ aib„ un cuv‚nt de spus, drept pentru care, dup„ multe discu˛ii, o comisie mixt„ Parlament — Guvern, cu participarea reprezentantului Consiliului Legislativ, reunit„ la sf‚r∫itul lunii ianuarie 2003, a discutat pe marginea tuturor proiectelor de lege Óntocmite Ón domeniul coopera˛iei ∫i a definitivat textul unei Ordonan˛e de Guvern privind organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei.
La 17 mai 2003, Ón urma demersurilor f„cute de UCECOM, Ón sf‚r∫it, Guvernul a depus un proiect de Lege privind organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/22.IV.2004
Acest proiect de lege a fost dezb„tut, a∫a cum vi s-a mai prezentat, Ón foarte multe ∫edin˛e ale celor dou„ comisii ∫i am ajuns, Ón momentul de fa˛„, s„ abord„m aceast„ discu˛ie.
Am considerat util s„ v„ informez despre istoricul acestui proiect de lege, subliniind Ónc„ o dat„ faptul c„ Grupul U.D.M.R. a sus˛inut ∫i sus˛ine Ón continuare necesitatea unei legi-cadru, care poate fi, ∫i f„r„ legi speciale, bine primit„ Ón Europa ∫i r„spunde tuturor solicit„rilor care ne-au fost transmise de cei care urm„resc aceast„ dezbatere.
Solicit„m sprijinul dumneavoastr„ pentru dezbaterea rapid„, Ón vederea depunerii la Senat a formei adoptate de Camera Deputa˛ilor, Ón vederea finaliz„rii legii Ón actuala sesiune parlamentar„.
Men˛ion„m faptul c„ Ón perioada dezbaterilor am primit nenum„rate solicit„ri din partea cooperativelor ∫i v„ citez doar o singur„ fraz„ din ultima scrisoare: îPlec‚nd de la cruda realitate privind greut„˛ile ∫i neajunsurile Ón care ne zbatem, v„ rug„m ca Ón calitatea dumneavoastr„ de legiuitori, de coordonatori ai activit„˛ii economico-sociale, desemna˛i de c„tre noi Ón organismele de decizie superioare, s„ urgenta˛i adoptarea Legii coopera˛iei, g‚ndite ∫i structurate astfel Ónc‚t s„ dinamizeze dezvoltarea economico-social„ a acestui compartiment care timp de 100 de ani s-a dovedit util, Ón care statul nu a investit nimic, dar Óncaseaz„.
Ca cet„˛eni ai acestei ˛„ri v„ inform„m c„ ne-am achitat Ón permanen˛„ de toate obliga˛iile impuse Ón plan financiar ∫i, oricum, v„ inform„m c„ Ón continuare nu vom aplica directivele emise de c„tre UCECOM, de orice natur„ ar fi ele, prin care s„ ne impun„ conduit„ p„gubitoare pentru bugetul unit„˛ii noastre.“
Œn Óncheiere, a∫ dori, totu∫i, s„ v„ citesc din comunicarea Comisiei Comunit„˛ii Europene, adresat„ Consiliului Parlamentului European, Comitetului Economic ∫i Social ∫i Comitetului pentru regiuni privind promovarea societ„˛ilor cooperative Ón Europa.
îCooperativele nu au nevoie de nici un favor, ci de o legisla˛ie care s„ le permit„ s„ aib„ ∫anse egale, Ón sensul de a fi autorizate s„ fie exceptate de la restric˛iile ∫i obliga˛iile, pe baza obiectivelor politice na˛ionale, la care nu sunt supuse celelalte forme de societ„˛i cu care se afl„ Ón concuren˛„ Óntr-o economie de pia˛„ modern„.
Œn calitate de organiza˛ii axate pe membri, cooperativele sunt Ónr„d„cinate Óntr-o comunitate, ele contribuie la men˛inerea de locuri de munc„ Ón zona respectiv„ ∫i furnizeaz„ servicii locale Óntr-un context de mondializare economic„.
Utilizatorii serviciilor cooperativelor, fie c„ este vorba despre produc„tori, consumatori sau lucr„tori, fac dovada unei anumite stabilit„˛i geografice. Aceast„ Ónr„d„cinare local„ poate fi un zid de ap„rare contra depopul„rii zonelor ∫i contribuie la dezvoltarea regiunilor ∫i localit„˛ilor defavorizate.
Statele-membre sunt invitate s„ ia pe deplin Ón considerare rolul benefic al cooperativelor locale la nivel regional, precum ∫i Ón regiunile izolate ∫i Ón zonele urbane defavorizate atunci c‚nd elaboreaz„ politici de sprijin pentru regiunile cu dezvoltare Ónt‚rziat„“.
Legea prezentat„ r„spunde acestor solicit„ri. Sus˛inem, Ón numele Grupului U.D.M.R., adoptarea, Ón forma prezentat„ de cele dou„ comisii.
V„ mul˛umesc pentru Ón˛elegere.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.