Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·22 aprilie 2004
MO 51/2004 · 2004-04-22
Dezbaterea raportului comisiei de mediere la proiectul Legii privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 78/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea unit„˛ilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare ∫i a Academiei de ™tiin˛e Agricole ∫i Silvice îGheorghe Ionescu-™i∫e∫ti“ (am‚narea votului final)
Dezbaterea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 5/2004 pentru completarea art. 41 din Legea nr. 98/1994 privind stabilirea ∫i sanc˛ionarea contraven˛iilor la normele legale de igien„ ∫i s„n„tate public„ (am‚narea votului final)
Dezbateri generale asupra proiectului Legii privind organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei
Dezbaterea propunerii legislative pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale (am‚narea votului final)
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
· other
24 de discursuri
## **Domnul Valer Dorneanu:**
## Stima˛i colegi,
Da˛i-mi voie s„ declar deschis„ ∫edin˛a de ast„zi a Camerei Deputa˛ilor, anun˛‚ndu-v„ c„ ∫i-au Ónregistrat prezen˛a 262 de colegi din cei 345. Sunt absen˛i 83, 14 particip„ la alte ac˛iuni parlamentare.
Ieri, stima˛i colegi, am am‚nat dezbaterea unui raport de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 78/2003 pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 290/2002 privind organizarea ∫i func˛ionarea unit„˛ilor de cercetaredezvoltare din domeniul agriculturii.
Colegii no∫tri din comisie au avut nevoie de o consultare cu colegii de la Senat ∫i au ajuns la concluzii care ne ajut„ s„ evit„m intrarea Óntr-o procedur„ de divergen˛„ Ón ∫edin˛„ comun„ a celor dou„ Camere.
V„ rog s„ urm„ri˛i textele raportului.
La punctul 1 comisia de mediere ne-a propus varianta Senatului.
Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.
La punctul 2, variant„ comun„, mai exact un text comun a propus comisia de mediere.
Dac„ ave˛i obiec˛iuni?
Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.
La punctul 3 s-a propus textul Camerei Deputa˛ilor. Œn consecin˛„, nu se fac dezbateri ∫i nici vot.
La punctul 4 comisia a propus ini˛ial textul Camerei Deputa˛ilor, dar Ón urma consult„rilor dintre membrii comisiei de mediere ∫i dintre membrii comisiilor de agricultur„ s-a propus, Ón final, textul Senatului.
- Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.
- Deci la punctul 4 s-a adoptat textul Senatului. La punctul 5 s-a propus varianta Senatului. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu.
- Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.
La punctul 6, care e mai lung, v„ rog s„ analiz„m, are mai multe texte, fiecare dintre texte Ón parte.
- Pentru punctul 7, deci la punctul 6 din raportul de
- mediere, care se refer„ la punctul 7 din articolul unic, Ól
- ave˛i la pagina 7, comisia a propus un text comun. Dac„ ave˛i obiec˛iuni la acesta?
- Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate. V„ mul˛umesc.
- Pentru alin. 2 de la art. I, punctul 7, Ól g„si˛i la pagina 8,
- comisia a propus varianta Senatului.
- Dac„ ave˛i obiec˛iuni?
- Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.
- Pentru alin. 3, pe care Ól g„si˛i tot la pagina 8,
- comisia a propus un text comun.
- Dac„ ave˛i obiec˛iuni?
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/22.IV.2004 La textul acesta comun, Óns„, care este desf„∫urat pe paginile 8—9, colegii no∫tri din cele dou„ Camere v„ propun ca, Ón finalul textului comun, unde este vorba de cum se dau suprafe˛ele de teren agricole necesare desf„∫ur„rii activit„˛ii institu˛iilor, acest lucru s„ se fac„ nu cum s-a precizat ini˛ial, numai la propunerea Academiei, ci numai cu avizul Academiei. Deci sintagma îla propunerea“ se Ónlocuie∫te cu sintagma îcu avizul Academiei de ™tiin˛e Agricole“.
Cu aceast„ precizare,
Vot · Amânat
Dezbaterea proiectului Legii privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 5/2004 pentru completarea art. 41 din Legea nr. 98/1994 privind stabilirea ∫i sanc˛ionarea contraven˛iilor la normele legale de igien„ ∫i s„n„tate public„ (am‚narea votului final)
a ∫i art. 22[4] . Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.
Pentru art. 22[5] Camer„, 22[3] Senat, comisia propune o variant„ comun„, un text comun, mai exact pentru art. 22[5] .
Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.
La punctul 18 din raportul de mediere, text comun. Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu sunt. Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri? Unanimitate.
La punctul 19, cel cu privire la anexele nr. 1 A, 1 B, 3 ∫i 4, comisia propune la 1 A text comun ∫i v„ rog s„ urm„ri˛i ∫i anexa nr. 1 A.
Dac„ ave˛i obiec˛iuni? Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri?
Unanimitate.
Pentru anexa nr. 1 B, pe care o ave˛i Ón continuare Ón raport, textul Senatului. V„ rog s„ urm„ri˛i ∫i punctul 19, la pagina 27, dar s„ urm„ri˛i ∫i anexa. Nu sunt obiec˛iuni.
Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri?
Unanimitate.
La anexele nr. 3 ∫i 4, anexe pe care le ave˛i Ón continuare, comisia ne propune c‚te un text comun la fiecare anex„.
Dac„ ave˛i obiec˛iuni la vreunul dintre acesta? Cine este pentru? Œmpotriv„? Ab˛ineri?
Unanimitate. V„ mul˛umesc.
Am parcurs punctele raportului de mediere; vom supune raportul votului final la data pe care o va stabili Comitetul ordinii de zi.
Intr„m la punctul 18, care prive∫te Legea privind organizarea ∫i func˛ionarea...
Ierta˛i-m„, mai aveam un proiect am‚nat, cel de la punctul 14, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 5/2004 privind completarea art. 41 din Legea nr. 98/1994.
Rog ini˛iatorul s„ prezinte acest proiect.
## **Domnul George Pavelescu** _— secretar de stat Ón Ministerul S„n„t„˛ii_ **:**
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Prezentul act normativ are ca obiect de reglementare completarea corespunz„toare a art. 41 din Legea nr. 98/1994, Ón sensul prevederilor art. 28 alin. 1 teza final„ din Ordonan˛a Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraven˛iilor, aprobat„ prin Legea nr. 180/2002, ∫i anume posibilitatea contravenientului de a achita jum„tate din minimul amenzii prev„zute Ón actul normativ, cu condi˛ia ca Ón actul normativ de stabilire a contraven˛iilor aceast„ posibilitate s„ fie men˛ionate Ón mod expres.
Din partea Comisiei de s„n„tate, doamna deputat Daniela Barto∫.
V„ rog s„ prezenta˛i raportul.
## V„ mul˛umesc.
Comisia pentru s„n„tate a fost sesizat„ cu dezbaterea ∫i avizarea Ón fond Ón procedur„ obi∫nuit„ a proiectului de lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 5/2004 pentru completarea art. 41 din Legea nr. 98/1994 privind stabilirea ∫i sanc˛ionarea contraven˛iilor la normele legale de igien„ ∫i s„n„tate public„.
Modificarea prev„zut„ Ón actul normativ este necesar„ pentru corelarea cu prevederile Ordonan˛ei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraven˛iilor care precizeaz„ c„, Ón cel mult 48 de ore de la data Óncheierii procesului-verbal de constatare a contraven˛iilor, sub semn„tur„, contravenientul s„ se poat„ angaja s„ achite jum„tate din minimul amenzii prev„zute de actul normativ pentru fapta s„v‚r∫it„.
Fa˛„ de cele prezentate mai sus, comisia propune plenului Camerei Deputa˛ilor spre dezbatere ∫i aprobare proiectul de lege Ón forma Ónaintat„ de Senat.
Proiectul de lege este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.
Dac„ dore∫te cineva s„ participe la dezbateri generale? Nu.
Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege ∫i a ordonan˛ei.
La titlul proiectului dac„ ave˛i obiec˛iuni? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate.
Cuprinsul articolului unic. Nu sunt obiec˛iuni.
Votat Ón unanimitate Ón forma adoptat„ de c„tre Senat. Titlul ordonan˛ei. Nu sunt obiec˛iuni.
Votat Ón unanimitate.
Art. I. Nu sunt obiec˛iuni.
Votat Ón unanimitate.
Art. II. Nu sunt obiec˛iuni.
Votat Ón unanimitate.
Art. III. Nu sunt obiec˛iuni.
Votat ∫i acesta Ón unanimitate.
Vom supune proiectul votului final la data pe care o va stabili Comitetul ordinii de zi.
Punctul 18, proiectul de Lege privind organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei.
Dau cuv‚ntul domnului Gabriel N„stase, vicepre∫edinte al Agen˛iei Na˛ionale pentru Œntreprinderi Mici ∫i Mijlocii, s„ prezinte proiectul Guvernului.
**Domnul Gabriel N„stase** _— vicepre∫edintele Agen˛iei Na˛ionale pentru Œntreprinderi Mici ∫i Mijlocii ∫i Coopera˛ie_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
## Stimate ∫i stima˛i deputa˛i,
Guvernul Rom‚niei s-a angajat, prin Programul de guvernare pentru perioada 2001—2004, s„ creeze un cadru legislativ favorabil care s„ contribuie la promovarea ∫i dezvoltarea mi∫c„rii cooperatiste Ón toate sectoarele de activitate.
Crearea unui cadru legislativ este necesar„ pentru asigurarea promov„rii principiilor cooperatiste consacrate pe plan interna˛ional, autonomiei deciziei ∫i a libert„˛ii de ac˛iune, a liberei asocieri a societ„˛ilor cooperative, precum ∫i pentru a se asigura realizarea ∫i revitalizarea sectorului cooperatist.
Proiectul de lege are ca scop crearea unui cadru legal unitar pentru organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei Ón Rom‚nia, Ón vederea dezvolt„rii sistemelor cooperatiste existente, precum ∫i crearea condi˛iilor pentru Ónfiin˛area ∫i dezvoltarea de societ„˛i cooperative Ón alte domenii de activitate, av‚nd Ón vedere faptul c„ la baza organiz„rii ∫i func˛ion„rii organiza˛iilor cooperatiste stau acelea∫i principii, Ón acord cu cele ale mi∫c„rii cooperatiste interna˛ionale, respectiv asocierea voluntar„ ∫i deschis„, controlul democratic al membrilor, participarea economic„ a membrilor, autonomia ∫i independen˛a, educarea, instruirea ∫i informarea membrilor cooperatori, cooperarea dintre societ„˛ile cooperative ∫i preocuparea pentru comunitate.
Din partea comisiilor economice ∫i pentru industrii ∫i servicii, domnul vicepre∫edinte Gheorghe Marin prezint„ raportul.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare ∫i Comisia pentru industrii ∫i servicii au fost sesizate Ón fond cu proiectul de Lege privind organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei. Aceast„ lege a fost luat„ Ón dezbatere Ón cele dou„ comisii ∫i s-a Óntocmit actualul raport, av‚ndu-se Ón vedere avizele favorabile primite de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic ∫i Social, Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i, Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice, Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/22.IV.2004 De asemenea, s-au primit puncte de vedere de la Agen˛ia Na˛ional„ pentru Œntreprinderi Mici ∫i Mijlocii ∫i Coopera˛ie, UCECOM, CENTROCOOP, diverse organiza˛ii cooperatiste din ˛ar„, Institutul de Studii Juridice al Academiei Rom‚ne.
La dezbaterea proiectului de lege au fost avute Ón vedere principiile ∫i valorile mi∫c„rii cooperatiste interna˛ionale, Recomandarea privind promovarea cooperativelor, adoptat„ de Conferin˛a Organiza˛iei Interna˛ionale a Muncii, care a avut loc la Geneva Ón anul 2002, precum ∫i recomand„rile Alian˛ei Cooperatiste Interna˛ionale.
Totodat„, s-a ˛inut seama ∫i de cadrul legislativ care func˛ioneaz„ Ón diverse ˛„ri din cadrul Uniunii Europene: Legea privind reforma legisla˛iei cooperatiste, din Republica Italian„, nr. 59/1992, Legea cooperativelor, din Spania, nr. 27/1989, Legea privind statutul coopera˛iei, din Fran˛a, nr. 47 din 1947 ∫i ultima variant„ din 1997 ∫i Legea societ„˛ilor cooperatiste din 1973, cu modific„rile ulterioare.
Prezentul proiect de lege are ca scop crearea unui cadru legal pentru organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei Ón Rom‚nia, Ón vederea dezvolt„rii sistemelor cooperatiste existente, precum ∫i crearea condi˛iilor pentru Ónfiin˛area ∫i dezvoltarea de societ„˛i cooperative Ón alte domenii de activitate, av‚nd Ón vedere faptul c„ la baza organiz„rii ∫i func˛ion„rii organiza˛iilor cooperatiste stau acelea∫i principii, Ón acord cu cele ale mi∫c„rii cooperatiste interna˛ionale, asocierea voluntar„ ∫i deschis„, controlul democratic al membrilor, participarea economic„ a membrilor, autonomia ∫i independen˛a, educarea, instruirea ∫i informarea membrilor cooperatori, cooperarea dintre societ„˛ile cooperative ∫i preocuparea pentru continuitate.
Mul˛umesc.
Mie mi se pare logic„ ∫i pertinent„ cererea dumneavoastr„, dar decide plenul.
Cine este pentru ca, dup„ dezbaterile generale, s„ am‚n„m dezbaterea pe articole s„pt„m‚na viitoare Óntr-o singur„ zi, pe care va trebui s-o decid„ Comitetul ordinii de zi? Mul˛umesc.
- Œmpotriv„? Ab˛ineri?
Unanimitate.
- Din partea grupurilor parlamentare, cine dore∫te s„
- intervin„?
Domnul Avramescu, reprezent‚nd Partidul Na˛ional Liberal.
Pofti˛i.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor,
Elaborarea unei Legi a coopera˛iei care s„ ˛in„ seama de transform„rile institu˛ionale care s-au petrecut Ón ˛ara noastr„ ∫i, mai ales, s„ elimine sistemul autoritar de organizare, caracteristic legisla˛iei anterioare, este binevenit„ ∫i subscriem la lansarea ei. Nu pot s„ nu amintesc c„ un prim proiect Ón acest sens a fost Ón anul 1991, altul Ón 1992, ∫i proiectul din partea Guvernului a venit anul trecut, Ón 2003, iar aici, Ón Camera Deputa˛ilor, s-a depus o munc„ laborioas„ de definitivare ∫i de Ómbun„t„˛ire a textului, rezult‚nd o lege care, trebuie s„ recunoa∫tem, are foarte multe calit„˛i, trec‚nd ∫i peste faptul c„ este absolut necesar„.
Sunt Óns„ c‚teva probleme de fond care, zicem noi, atenteaz„ grav la caracterul s„u democratic, respectiv Ón leg„tur„ cu dreptul de decizie a membrilor cooperatori ∫i dreptul de a dispune asupra propriet„˛ii, un drept garantat prin Constitu˛ie.
Astfel, prevederea îun om, un vot“, indiferent de num„rul de p„r˛i sociale de˛inute, este contestat„ de mul˛i cooperatori. De unde ∫tim de mul˛i cooperatori: avem ∫i o sesizare din partea Pre∫edin˛iei Rom‚niei, care vine cu ni∫te propuneri care contest„ acest sistem îun om, un vot“.
Sigur, noi recunoa∫tem c„ Ón legisla˛ia interbelic„ exista aceast„ prevedere ∫i exist„ ∫i unele men˛ion„ri la nivel european asupra c„rora vom reveni cu ocazia discut„rii pe articole.
De asemenea, o alt„ prevedere care zicem noi c„ limiteaz„ dreptul de dispunere asupra propriet„˛ii este c„ societ„˛ile cooperative nu se pot transforma Ón societ„˛i comerciale. Amintesc pentru cei care nu au lucrat la aceast„ lege, deja aproape 200 de cooperative din Rom‚nia au trecut ∫i au ∫i emis ac˛iuni, ∫i o parte din personalul respectiv este ac˛ionar, nu numai posesor de p„r˛i sociale.
Œn fine, o alt„ prevedere cu care nu suntem de acord se refer„ la lichidare, unde se spune c„ îdup„ returnarea p„r˛ilor sociale, patrimoniul indivizibil se transmite c„tre o alt„ societate cooperativ„“, ∫i asta Óntr-un mod gratuit. Œn Decretul-lege nr. 66 din 1990 se prevedea cel pu˛in c„ aceast„ transmitere se face contra plat„, iar acum se face gratuit.
## ™i eu v„ mul˛umesc.
Din partea Grupului parlamentar al P.R.M. Pofti˛i, domnule deputat Palade.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Sigur, acest proiect de lege a necesitat o discu˛ie prelungit„ at‚t Ón colectivul de lucru, Ón colectivul de raportori, c‚t ∫i Ón ∫edin˛a celor dou„ comisii.
Vreau s„ fac o singur„ observa˛ie, nu e cazul s„ dezvolt, m„ rog, amendamentele admise, respinse ∫i de unele prezentate de grupul nostru parlamentar, vreau numai s„ amintesc c„ Ón raport este precizat c„ la dezbateri au participat Ón permanen˛„ ∫i reprezentan˛ii celor dou„ entit„˛i cunoscute Ón Rom‚nia cu Óndelung„ tradi˛ie, e vorba de UCECOM ∫i de CENTROCOOP, ele au participat la un moment dat, ∫i de la un anumit moment nu au mai fost prezen˛i la lucr„rile subcomisiei care a elaborat proiectul de lege care a fost discutat ulterior Ón plenul celor dou„ comisii.
Deci acest proiect de lege nu con˛ine — dac„ vre˛i — punctul de vedere final al acestor dou„ unit„˛i, pe care eu consider c„ trebuie s„-l avem neap„rat la dezbaterea general„ sau cel pu˛in s„ fie ∫i ei invita˛i la dezbateri. V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc.
Domnul deputat Toader, din partea Partidului Democrat.
## Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Aceast„ Lege de organizare a coopera˛iei a suscitat mare interes, mare dezbatere public„ ∫i, practic, timp de peste 5 ani de zile a fost Ón centrul aten˛iei publice.
Trebuie s„ remarc„m c„ aceast„ lege a intrat Ón dezbaterea comisiei sau comisiilor reunite, economic„ ∫i pentru industrii, pe un proiect lege ini˛iat de Guvern, mai bine zis de fostul Minister al Œntreprinderilor Mici ∫i
Mijlocii, f„r„ s„ ˛in„ cont c„ exista la vremea respectiv„ un proiect de lege care trecuse de Senat ∫i un proiect de lege depus de un coleg deputat, Ioan Rus.
A trebuit s„ le discut„m pe toate trei, iar, Ón final, dup„ c‚teva luni de zile de dezbatere, pot s„ spun c„ a ap„rut o lege foarte stufoas„, o lege care dore∫te s„ creeze un cadru organizatoric pentru toate sistemele de coopera˛ie ∫i care — cred eu — nu Ó∫i va atinge imediat scopul pe care vrea s„-l aib„ aceast„ lege, scop corect, fiindc„ scopul incorect al acestei legi este pentru a crea un sistem de Óncetare a activit„˛ii corecte a acestei activit„˛i economice care, trebuie s„ spun, Ónc„ din istorie, a fost singura activitate recunoscut„ ca forma˛iune particular-capitalist„ Ón Rom‚nia, chiar pe vremea comunist„.
A fost prima activitate economic„ care s-a reorganizat Ón 1990, prin cele dou„ acte normative — Decretul nr. 66 ∫i apoi prin Legea nr. 109 —, ∫i, sigur, care Ón timpul activit„˛ii, datorit„ Ónceputului de economie de pia˛„, a necesitat destul de multe schimb„ri, ∫i erau necesare, Óntr-adev„r, modific„ri la aceste legi.
Dar de aici ∫i p‚n„ a duce la subordonarea acestei activit„˛i unui minister, de aici ∫i p‚n„ a crea o lege care, practic, va bloca foarte multe dintre legile speciale cred c„ este destul de departe.
Mai mult dec‚t at‚t, termenele Ón care trebuie s„ se reorganizeze toat„ activitatea coopera˛iei sunt foarte str‚nse — Ón 12 luni ∫i maximum 18 luni —, ∫tiind foarte bine c„ o dat„ cu desfiin˛area Decretului nr. 66 ∫i Legii nr. 109 trebuie s„ punem la loc alte legi speciale.
Nu sunt preg„tite aceste legi, nu ∫tim cine le ini˛iaz„. Le ini˛iaz„, practic, Agen˛ia Na˛ional„ a Œntreprinderilor Mici ∫i Mijlocii, le ini˛iaz„ coopera˛ia, ∫i subscriu ∫i eu la ce a spus domnul Palade, c„ dac„ la prima parte a discu˛iilor au participat reprezentan˛ii CENTROCOOP ∫i UCECOM, la partea final„, privind reorganizarea pe principii administrative ∫i teritoriale a formelor de uniuni jude˛ene ∫i na˛ionale, n-au mai participat, motiv pentru care multe dintre aceste probleme vor fi ridicate de noi Ón cadrul amendamentelor.
Mul˛umesc, domnule coleg.
Din partea Grupului U.D.M.R. are cuv‚ntul domnul Antal, pre∫edintele Comisiei pentru servicii ∫i industrii.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Œnainte de a da citire punctului de vedere al U.D.M.R.-ului, al Grupului U.D.M.R., a∫ dori s„ fac o precizare. Cele dou„ institu˛ii men˛ionate, respectiv UCECOM-ul ∫i CENTROCOOP-ul, de la bun Ónceput au participat la toate dezbaterile pe articole ale acestui proiect de lege. Practic, de 3 ani de zile s-a purtat o coresponden˛„, s-au purtat discu˛ii cu aceste organisme reprezentative ale cooperativelor din Rom‚nia.
La ultima dezbatere, care a avut loc pentru a clarifica dou„ articole, altfel formulate de c„tre cele dou„ comisii, respectiv Comisia economic„ ∫i Comisia pentru industrii ∫i servicii, Óntr-adev„r, nu au participat domnii, pentru c„ noi am dorit s„ finaliz„m, Ón sf‚r∫it, aceast„ lege, av‚nd Ón vedere faptul c„ conducerile celor dou„ institu˛ii, Ón ultimul an, nu au f„cut altceva dec‚t au Óncercat s„ blocheze aceast„ lege, f„c‚nd fel ∫i fel de demersuri ∫i dezinform‚nd opinia public„, prin ziarele editate de UCECOM, despre aceste dezbateri ∫i despre con˛inutul acestei legi-cadru. V„ citesc doar o singur„ fraz„ ∫i un singur titlu de articol din acest ziar, Ón care am fost numi˛i îc‚rcota∫i“, parlamentarii, cei care lucram la dezbaterea acestei legi, iar aceast„ lege prezentat„ ∫i ini˛iat„ de Guvernul Rom‚niei a fost denumit„ îo lege bolnav„“.
M„ rog, este problema dumnealor. Œn acest lucru eu n-o s„ insist ∫i nu mai intru Ón polemic„ cu dumnealor, cu cei care consider„ Ón continuare c„ centralismul democratic trebuie s„ fie linia de conducere a acestei activit„˛i foarte importante.
Ca atare, continuu cu punctul de vedere al U.D.M.R.-ului. Un interes reÓnnoit pentru problema cooperativelor, la nivel interna˛ional, a ap„rut dup„ adoptarea Recomand„rii privind promovarea cooperativelor de c„tre Biroul Interna˛ional al Muncii, Ón iunie 2002, la Geneva.
Alian˛a Cooperatist„ Interna˛ional„ ∫i Organiza˛ia Interna˛ional„ a Muncii sunt singurele organiza˛ii mondiale care promoveaz„ dezvoltarea societ„˛ilor cooperatiste. Defini˛ia cooperativei, unanim acceptat„ prin documentele
adoptate Ón domeniu ∫i statuat„ ∫i Ón Recomandarea privind promovarea cooperativelor, este urm„toarea: îCooperativa este un grup autonom de persoane, asociat Ón mod voluntar Óntr-o activitate de˛inut„ Ón comun, la capitalul c„reia contribuie Ón mod echitabil ∫i Ó∫i asum„ o cot„ acceptabil„ de riscuri ∫i beneficii, particip„ activ la conducerea acestei activit„˛i ∫i exercit„ un control democratic Ón scopul satisfacerii intereselor lor economice, sociale ∫i culturale.“
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Din partea Grupului P.S.D., domnul deputat Gheorghe Marin.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
A∫a cum men˛ionam atunci c‚nd am citit raportul, Legea coopera˛iei vine s„ reglementeze un domeniu foarte important, o zon„ a economiei na˛ionale, o zon„ specific„, ∫i anume zona coopera˛iei, a∫a cum spuneam, care are tradi˛ie Ón economia rom‚neasc„.
Acest proiect de lege este un proiect de lege-cadru care vine s„ reglementeze organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei Ón general. Œn prezent, sectorul cooperatist este reglementat prin Legea nr. 109/1996 privind organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei de consum ∫i a coopera˛iei de credit ∫i prin Decretul-lege nr. 66/1990 privind organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei me∫te∫ug„re∫ti.
Deci, a∫a cum observa˛i, aceste dou„ legi sunt legi specifice, care reglementeaz„ coopera˛ia de consum, de credit ∫i coopera˛ia me∫te∫ug„reasc„.
Prin acest proiect de lege se dore∫te crearea unui cadru legal unitar pentru organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei Ón Rom‚nia, Ón vederea dezvolt„rii coopera˛iei existente, aceea pe care v-am prezentat-o, dar ∫i cu posibilitatea, Ón viitor, pentru Ónfiin˛area ∫i dezvoltarea de societ„˛i cooperative Ón alte domenii de activitate, av‚nd Ón vedere c„ aceast„ lege este o lege-cadru.
De ce a fost nevoie s„ se Óntocmeasc„ aceast„ lege-cadru, pe care ∫i Guvernul Rom‚niei a sus˛inut-o prin acest proiect de lege? Este necesar„ pentru asigurarea promov„rii principiilor cooperatiste consacrate pe plan interna˛ional, pentru garantarea autonomiei deciziei ∫i libert„˛ii de ac˛iune, a liberei asocieri a societ„˛ilor cooperatiste, precum ∫i pentru a se asigura revitalizarea sectorului cooperatist.
™i pentru c„ vorbim de revitalizarea sectorului cooperatist, vreau s„ men˛ionez c„ aportul sistemului cooperatist Ón cadrul economiei na˛ionale a Ónregistrat o sc„dere continu„. Astfel, de la 3% din PIB, anterior anului 1989, s-a ajuns la 0, 48% Ón anul 2000.
O dat„ cu sc„derea aportului, din punct de vedere al particip„rii la economia na˛ional„, s-a Ónregistrat ∫i o diminuare considerabil„ a patrimoniului cooperatist ∫i a num„rului de membri cooperatori. Astfel, Ón perioada 1997—2000, Ón ceea ce prive∫te coopera˛ia me∫te∫ug„reasc„, s-a redus num„rul de membri de la 118.000 la 73.000, iar Ón coopera˛ia de consum, de la 2.797.000 la 1.600.000.
Dac„ mai dore∫te cineva s„ intervin„? Nu. Mul˛umesc.
Stima˛i colegi,
Vom stabili Ón Comitetul ordinii de zi s„pt„m‚na viitoare care dintre zile va fi afectat„ dezbaterii pe articole a acestei importante legi.
Da˛i-mi voie, Ón continuare, stima˛i colegi, s„ trecem la urm„torul punct Ónscris pe ordinea de zi — propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale.
™i pentru c„ sunt ini˛iatorul acestei legi, Ól rog pe domnul Ni˛„ s„ preia conducerea ∫edin˛ei. _Œn continuare, ∫edin˛a a fost condus„ de domnul vicepre∫edinte al Camerei Deputa˛ilor, Constantin Ni˛„._
Rog ini˛iatorul s„ prezinte proiectul de lege.
Domnule pre∫edinte,
## Distin∫i colegi,
Permite˛i-mi ca Ón numele colegilor mei, domnul deputat Gaspar ∫i domnul senator Doru T„r„cil„, s„ v„ prezint aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ care Ó∫i propune s„ Ónnoiasc„, s„ adecveze, dac„ vre˛i, actuala Lege de organizare a Cur˛ii Constitu˛ionale evolu˛iei cadrului nostru constitu˛ional ∫i, Ón special, s„ o adecveze noii noastre Constitu˛ii, rezultate ca urmare a adopt„rii legii de revizuire a acesteia.
Curtea Constitu˛ional„, Ón orice stat democratic, este una dintre institu˛iile sale fundamentale. Da˛i-mi voie, ca profesionist ∫i ca om politic, s„-mi exprim m‚ndria c„
Adunarea Constituant„ a adoptat acest sistem de control al constitu˛ionalit„˛ii legilor, un sistem novator pentru Rom‚nia, pentru c„ Ón perioada interbelic„ un control al constitu˛ionalit„˛ii legilor Ól f„cea Œnalta Curte de Casa˛ie.
Noi am adoptat tradi˛ia european„ ∫i ne-am Ónscris al„turi de ˛„rile cu o veche democra˛ie: Fran˛a, Spania, Germania ∫i majoritatea ˛„rilor europene, care asigur„ controlul constitu˛ionalit„˛ii legilor prin cur˛i constitu˛ionale.
Curtea noastr„ Constitu˛ional„ ∫i-a c‚∫tigat un binemeritat prestigiu Ón anii care au urmat constituirii sale, at‚t datorit„ calit„˛ii de excep˛ie a judec„torilor care au alc„tuit Ón ultimii ani aceast„ institu˛ie, c‚t ∫i datorit„ respectului pe care institu˛iile statului, cet„˛enii le-au manifestat fa˛„ de activitatea ei.
A∫ vrea s„ subliniez, dac„ vre˛i, exemplul ∫tiin˛ific pe care Curtea Constitu˛ional„ l-a dat Óntregii sale activit„˛i, deciziilor sale, care au fost modele profesionale ∫i modele ∫tiin˛ifice.
Desigur, se impunea utilizarea experien˛ei c„p„tate ∫i mai ales se impunea ca, Ón urma modific„rilor intervenite prin Legea de revizuire a Constitu˛iei, legea s„ fie Ómbun„t„˛it„.
Œn primul r‚nd trebuia subliniat ceea ce Constitu˛ia a prev„zut: suprema˛ia Constitu˛iei ∫i, dac„ vre˛i, rolul de garant al suprema˛iei Constitu˛iei, pe care s„-l exercite Curtea Constitu˛ional„.
Prin noua lege pe care o propunem, de fapt prin modific„rile pe care le propunem Legii nr. 47, dorim s„ d„m o dimensiune ∫i mai substan˛ial„ rolului Cur˛ii Constitu˛ionale ∫i s„ sporim atribu˛iile acesteia.
V„ mul˛umesc. Din partea comisiei, domnul profesor Neagu.
## Stima˛i colegi,
Comisia juridic„, de disciplin„ ∫i imunit„˛i a fost sesizat„ spre dezbatere Ón fond cu propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.
Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci a avizat favorabil propunerea legislativ„, Ón forma prezentat„ de ini˛iator, cu avizul transmis Ón 23 martie 2004.
Propunerea are ca obiect de reglementare modificarea ∫i completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale, Ón concordan˛„ cu modific„rile introduse prin Legea de revizuire a Constitu˛iei Rom‚niei din anul 2003, fiind statuate ∫i norme procedurale, specifice contenciosului constitu˛ional, Ón vederea corel„rii cu regulile procedurale stabilite prin alte reglement„ri.
De asemenea, sunt prev„zute ∫i reglement„ri speciale referitoare la autonomia bugetar„ ∫i la personalul propriu al Cur˛ii Constitu˛ionale, pentru armonizarea cu legisla˛ia european„ Ón materie.
Camera Deputa˛ilor este prima Camer„ sesizat„, potrivit prevederilor art. 75 din Constitu˛ia Rom‚niei ∫i ale art. 86 din Regulamentul Camerei Deputa˛ilor, iar Senatul este Camer„ decizional„.
Membrii Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i au examinat aceast„ propunere legislativ„ Ón ∫edin˛a din 31 martie 2004. La dezbateri a participat Ón calitate de invitat, din partea Cur˛ii Constitu˛ionale, domnul judec„tor Ioan Vida.
La comisie s-au Ónregistrat un num„r de 3 amendamente formulate Ón scris de doamna deputat Iulia Pataki, din Grupul parlamentar U.D.M.R.
La lucr„rile comisiei au fost prezen˛i 22 de deputa˛i, din num„rul total de 24.
Œn raport de obiectul ∫i con˛inutul s„u, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.
Œn urma dezbaterii, membrii comisiei au hot„r‚t, cu unanimitate de voturi, s„ supun„ spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor propunerea legislativ„ pentru modificarea ∫i completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale Ón forma prezentat„ de ini˛iator, cu amendamente respinse, redate Ón anexa la acest raport. V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc. La dezbateri generale dac„ dore∫te cineva? Domnule deputat Boc, v„ rog.
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Grupul parlamentar al Partidului Democrat sus˛ine aceast„ ini˛iativ„ legislativ„ din cel pu˛in dou„ motive. Œn primul r‚nd pentru c„ era absolut necesar„, av‚nd Ón vedere procesul de revizuire a Constitu˛iei, ∫i, Ón al doilea r‚nd, ea vine s„ des„v‚r∫easc„ un capitol din cadrul procesului de revizuire a Constitu˛iei, capitol consacrat Cur˛ii Constitu˛ionale.
Practic, ceea ce noi am realizat la revizuirea Constitu˛iei cap„t„ ast„zi o form„ concret„ prin aceast„ propunere legislativ„. Altfel spus, acele noi atribu˛ii care au fost date Cur˛ii Constitu˛ionale prin Constitu˛ia revizuit„ ast„zi cap„t„ o form„ concret„, procedural„, prin ini˛iativa depus„ de c„tre colegii no∫tri deputa˛i ∫i senatori.
A∫ vrea s„ subliniez ∫i eu doar alte c‚teva argumente pentru care trebuie s„ sus˛inem aceast„ ini˛iativ„ legislativ„.
Prin Constitu˛ia revizuit„, Curtea Constitu˛ional„ cap„t„ atribu˛ii noi. Printre acestea amintim, iar ini˛iativa legislativ„ le reliefeaz„ Óntr-un mod pragmatic, este vorba de posibilitatea Cur˛ii Constitu˛ionale de a se pronun˛a asupra constitu˛ionalit„˛ii tratatelor sau a acordurilor interna˛ionale. Este o prevedere foarte important„ ∫i, av‚nd Ón vedere procesul de integrare a Rom‚niei Ón Uniunea European„, aceast„ atribu˛ie va c„p„ta o pondere extrem de important„.
2. Curtea Constitu˛ional„ va avea posibilitatea, Ón premier„, s„ solu˛ioneze conflictele juridice de natur„ constitu˛ional„ dintre autorit„˛ile publice. Adic„ atunci c‚nd va fi Ón disput„ o problem„ constitu˛ional„, nu ne vom mai pronun˛a noi, de aici, de la tribuna Parlamentului, Óntr-un sens sau altul, avem autoritatea suprem„ Ón materie de constitu˛ionalitate, care este Curtea Constitu˛ional„, care la sesizarea fie a pre∫edintelui Rom‚niei, fie a pre∫edintelui Camerei Deputa˛ilor, a pre∫edintelui Senatului, a primului-ministru sau a pre∫edintelui Consiliului Superior al Magistraturii s„ sesizeze autoritatea suprem„ Ón materie de constitu˛ionalitate, Curtea Constitu˛ional„, ∫i s„ tran∫eze acest conflict juridic, elimin‚nd dezbaterile politicianiste sau politice pe aceast„ tem„.
Œn al treilea r‚nd, se d„ posibilitatea Avocatului Poporului de a sesiza direct Curtea Constitu˛ional„, at‚t pe calea controlului anterior, adic„ Ónainte ca o lege s„ intre Ón vigoare, c‚t ∫i dup„ ce o lege sau ordonan˛„ guvernamental„ a intrat Ón vigoare. Este un progres, ceea ce Ónseamn„ c„ cet„˛eanul va fi mai bine protejat sub aspectul drepturilor ∫i libert„˛ilor cet„˛ene∫ti, av‚nd Ón vedere c„ atributul principal al Avocatului Poporului este
· Dezbatere proiect de lege · adoptat
50 de discursuri
Tot la dezbateri generale? V„ rog, domnule deputat de la Grupul U.D.M.R.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Doamnelor ∫i domnilor,
Cu riscul de a repeta anumite idei, dar, totu∫i, evit s„ repet acelea∫i argumente ∫i acelea∫i detalieri, permite˛i-mi s„ exprim anumite idei. Consider„m c„ existen˛a ∫i func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale constituie ∫i determin„ gradul de democratizare a unei ˛„ri, respectiv al st„rii statului de drept Ón ˛ara respectiv„.
Curtea Constitu˛ional„ fiind garantul suprema˛iei Constitu˛iei ∫i unica autoritate Ón materie de justi˛ie constitu˛ional„, principala sa atribu˛ie este aceea de control al constitu˛ionalit„˛ii legilor, pe l‚ng„ alte atribu˛ii pe care le are, conform Constitu˛iei.
Aceast„ autoritate independent„ politico-juridic este aceea care vegheaz„ asupra respect„rii Constitu˛iei, ca singura autoritate, ∫i poate impune un spirit al constitu˛ionalismului, dac„ vre˛i, care este deosebit de important Óntr-un stat Ón curs de democratizare. Acel spirit al constitu˛ionalismului este, consider„m, deosebit de important.
Prestigiul Cur˛ii Constitu˛ionale, care trebuie s„ fie asigurat at‚t prin Constitu˛ie, c‚t ∫i prin legea de organizare ∫i func˛ionare, asigur„, Óntr-un fel, ∫i un prestigiu Parlamentului.
Curtea Constitu˛ional„ este, de asemenea, singurul organ care, am putea spune, este deasupra organului legiuitor.
Nu doresc s„ repet acele motive care au impus aceast„ modificare a Legii de organizare ∫i func˛ionare a Cur˛ii Constitu˛ionale, care s-a impus datorit„ modific„rilor intervenite Ón urma revizuirii Constitu˛iei, au fost detaliate toate aceste aspecte, ∫i eu doresc, totu∫i, s„ subliniez poate cea mai important„ modificare ce a intervenit Ón activitatea Cur˛ii Constitu˛ionale, ∫i anume aceea c„, de acum Óncolo, Parlamentul nu va putea Ónl„tura obiec˛iile de neconstitu˛ionalitate formulate de c„tre Curtea Constitu˛ional„. Altfel spus, deciziile Cur˛ii Constitu˛ionale de acum Óncolo sunt obligatorii pentru Parlament, ∫i Parlamentul trebuie s„ se conformeze deciziilor Cur˛ii Constitu˛ionale. Aceasta este important nu numai pentru
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/22.IV.2004 prestigiul pe care astfel Ól redob‚nde∫te Curtea Constitu˛ional„, dar este important ∫i pentru prestigiul Parlamentului, pentru c„, poate, de acum Óncolo, Parlamentul va fi mult mai atent asupra activit„˛ii sale, asupra propriei activit„˛i de legiferare.
Œn consecin˛„, prin aprobarea acestor modific„ri ce se impun Ón urma modific„rii Constitu˛iei, poate avem ∫i ∫ansa ca ∫i calitatea activit„˛ii Parlamentului s„ fie mai bun„.
Pentru toate aceste motive, Grupul parlamentar al U.D.M.R. va sus˛ine acest proiect. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Domnul deputat ™tirbe˛, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.
## Doamnelor ∫i domnilor colegi,
Œn primul r‚nd, doresc s„ felicit ∫i eu ini˛iatorii pentru modificarea acestui proiect de lege care Ónt„re∫te, de fapt, rolul Cur˛ii Constitu˛ionale Ón sistemul organelor statului din Rom‚nia ∫i ne apropie de legisla˛ia european„ ∫i de normalitate, Ón ce prive∫te competen˛ele ∫i modul de func˛ionare a acestui organism constitu˛ional.
Sigur c„ eu cred c„ modificarea Constitu˛iei impunea _sine die_ modificarea Legii nr. 47 de organizare ∫i func˛ionare a Cur˛ii Constitu˛ionale, Óns„ propunerile f„cute pentru modificarea legii asigur„, a∫a cum spuneam, o apropiere, o armonizare a legisla˛iei noastre cu legisla˛ia european„.
N-a∫ vrea s„ repet toate modific„rile care sunt de salutat Ón aceast„ propunere legislativ„, a∫ vrea Óns„ s„ atrag aten˛ia c„ nu trebuie s„ ne entuziasm„m, chiar dac„ adopt„m o lege bun„, pentru c„ dumneavoastr„ ∫ti˛i c„ avem dificult„˛i mai mari Ón aplicarea unei legi dec‚t Ón procesul de adoptare ∫i armonizare teoretic„, s„-i spun a∫a, a unui act normativ.
Sigur c„ nu trebuie s„ uit„m c„, Ónc„, Ón func˛ionarea Cur˛ii Constitu˛ionale se simte foarte mult influen˛a factorului politic ∫i cred c„ Ón aceast„ direc˛ie ar trebui ca dup„ adoptarea modific„rilor propuse Ón aceast„ ini˛iativ„ s„ ac˛ion„m mai mult ∫i s„ ne raport„m la modul de constituire, la delegarea ∫i la desemnarea membrilor Cur˛ii Constitu˛ionale, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ Ónl„tur„m orice posibilitate de imixtiune politic„, s„ asigur„m Óntr-adev„r independen˛a acestui Ónalt for constitu˛ional.
Nu pot Óns„ s„ nu apreciez, Ónc„ o dat„, calitatea ∫i importan˛a propunerilor de modificare ∫i, ca urmare, ∫i Grupul parlamentar liberal va sus˛ine aceast„ propunere legislativ„.
Mul˛umesc.
Domnul deputat Timi∫, din partea Grupului parlamentar P.S.D.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Cred c„ ∫i eu, Ómpreun„ cu reprezentan˛ii celorlalte partide politice, c„ ini˛iatorii acestui proiect de lege, ai acestei ini˛iative legislative trebuie s„ fie felicita˛i pentru
efortul intelectual ∫i juridic de a crea o nou„ fizionomie ∫i a ad„uga noi atribu˛ii Cur˛ii Constitu˛ionale, Ón acord cu noua Constitu˛ie, revizuit„, a Rom‚niei. Prin acest proiect de lege Curtea Constitu˛ional„ devine ceea ce trebuia dintotdeauna s„ fie: o instan˛„ suprem„ Ón materie constitu˛ional„. ™i dac„ p‚n„ acum Ón unele aspecte, Ón disputele constitu˛ionale avea prioritate criteriul politic, Ón acest moment, prin aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, Curtea Constitu˛ional„ devine instan˛„ suprem„, ∫i criteriul juridic ∫i constitu˛ional al deciziilor ei este esen˛ial.
Din atribu˛iile pe care Ón urma proiectului de lege le dob‚nde∫te Curtea Constitu˛ional„, a∫ insista asupra a trei aspecte.
Œn primul r‚nd, atribu˛ia de a se pronun˛a pe tratatele ∫i acordurile interna˛ionale, de a se pronun˛a asupra constitu˛ionalit„˛ii lor. ™ti˛i bine c„ aceste tratate ∫i acorduri interna˛ionale se fac Ón numele Guvernului sau Ón numele pre∫edintelui ˛„rii, ∫i Rom‚nia, ca partener la aceste tratate, putea s„ fac„ cel mult rezerve. Acum, iat„ c„ o instan˛„ suprem„ Ón materie de Constitu˛ie vine ∫i hot„r„∫te asupra acestor acte juridice asupra acestor acorduri. Cred c„ lucrul acesta este foarte bun.
De asemenea, interven˛ia Avocatului Poporului, dreptul de a sesiza Curtea Constitu˛ional„ este ∫i el un lucru extraordinar de bun, pentru c„ Avocatul Poporului ap„r„ drepturile ∫i libert„˛ile fundamentale ale cet„˛eanului. Iat„ c„ aceste drepturi ∫i libert„˛i au Ónc„ un temei ∫i o motiva˛ie juridic„ s„ fie respectate Ón Rom‚nia.
™i nu ultimul r‚nd, evident, dar destul de pregnant este faptul c„ factorul politic Ón decizia Cur˛ii Constitu˛ionale a fost eliminat: Parlamentul nu este cel care decide asupra excep˛iilor de constitu˛ionalitate, ci Óns„∫i Curtea Constitu˛ional„. Deci orice Ónc„lcare a Constitu˛iei se regleaz„ nu printr-o hot„r‚re politic„ Ón cadrul Parlamentului, ci printr-o hot„r‚re a unei instan˛e competente Ón materie de Constitu˛ie, printr-o decizie judec„toreasc„.
™i eu v„ mul˛umesc.
Mai dore∫te cineva, la dezbateri generale? Nu mai dore∫te.
V„ rog, domnule pre∫edinte.
A∫ dori Ónt‚i s„ mul˛umesc distin∫ilor mei colegi pentru aprecierile pe care le-au f„cut asupra calit„˛ii propunerii legislative, dar, mai ales, a∫ dori s„ le mul˛umesc pentru aprecierile pe care le-au f„cut asupra importan˛ei legii, asupra perspectivei pe care ea o deschide pentru Ómbun„t„˛irea activit„˛ii Cur˛ii Constitu˛ionale ∫i pentru aprecierile pe care le-au f„cut asupra activit„˛ii Cur˛ii. Buna func˛ionare a unui stat de drept depinde Ón foarte mare m„sur„ de modul cum institu˛iile sale Ó∫i Óndeplinesc atribu˛iile, dar depinde tot Ón foarte mare m„sur„ de modul Ón care celelalte autorit„˛i, societatea civil„ respect„ deciziile fiec„reia din aceste autorit„˛i ∫i Ói apreciaz„ autoritatea. Modul cum v-a˛i referit la activitatea Cur˛ii Constitu˛ionale demonstreaz„ din plin acest lucru.
14 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/22.IV.2004
V„ mul˛umesc c„ a˛i subliniat Ón special faptul c„ Parlamentul, iat„, a avut echilibrul, puterea ∫i Ón˛elepciunea s„ renun˛e la orgoliul lui de suveranitate exclusiv„ ∫i s„ accepte c„ deciziile Cur˛ii Constitu˛ionale cu privire la modul Ón care ea apreciaz„ constitu˛ionalitatea unei legi s„ fie definitive.
Vreau s„ v„ asigur c„ noi, ini˛iatorii, am conlucrat foarte bine ∫i, practic, Ómpreun„ am realizat acest proiect de lege, colegii no∫tri din Curtea Constitu˛ional„ av‚nd la r‚ndul lor maturitatea s„ renun˛e la unele propuneri care nu puteau fi sus˛inute.
V„ mul˛umesc tuturor.
™i a∫ vrea s„ v„ spun ∫i faptul c„ pre∫edintele Cur˛ii Constitu˛ionale ∫i c‚˛iva judec„tori ar fi dorit s„ participe la aceste dezbateri.
Chiar particip„, domnule pre∫edinte!
Au avut ∫edin˛„. Iat„, dovedind respectul pe care, la r‚ndu-le, Ól manifest„ fa˛„ de noi ∫i interesul evident pentru felul cum noi o s„ adopt„m legea, sunt prezen˛i aici.
V„ mul˛umesc foarte mult.
™i eu v„ mul˛umesc. Trecem la dezbaterea pe fond a legii. La titlul legii, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. I. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Punctul 1. Se introduce un nou alineat. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate. La punctul 2, se propune ca alin. (3) al art. 1 s„ se abroge.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
Punctul 3. La art. 2, subpunctele (1), (2) ∫i (3), se propune modificarea.
Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu sunt.
Votate Ón unanimitate toate cele trei subpuncte.
La punctul 4, se propune ca alin. (1) ∫i (2) ale art. 3
s„ se modifice.
Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii la modificare? Nu ave˛i.
Votat Ón unanimitate. Punctul 5. Se propune abrogarea art. 4. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
La punctul 6 se propune abrogarea art. 5. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate.
La punctul 7 se propune ca alin. (2) al art. 8 s„ se abroge.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
Punctul 8. Se propune ca dup„ alin. (1) al art. 9 s„ se introduc„ un alineat nou, (1[1] ). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
La punctul 9, la art. 11, lit. a) ∫i b) ale alin. (1), se propune modificarea lor.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
La punctul 10, dup„ lit. b) a alin. (1) al art. 11 se
introduce o nou„ liter„, b[1] ), cu cuprinsul din lege. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
La punctul 11, dup„ alin. (2) al art. 11 se introduce un alineat nou, (3).
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
La punctul 12, alin. (1) al art. 12 se va modifica conform propunerii ini˛iatorului ∫i comisiei.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
Punctul 13. De asemenea, partea introductiv„ a alin. (1) ∫i A) a art. 13 se modific„.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
Votat art. 13 Ón noua variant„, respectiv cu punctul (1) A)
V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.
Permite˛i-mi ∫i mie s„ salut prezen˛a pre∫edintelui Cur˛ii Constitu˛ionale, a domnului profesor Popa ∫i a domnului profesor Vida, judec„tor la Curtea Constitu˛ional„, la ∫edin˛a noastr„ ∫i le mul˛umim pentru sprijinul pe care Ól acord„ func˛ion„rii sistemului politic ∫i constitu˛ional din Rom‚nia.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/22.IV.2004 Domnule pre∫edinte, la articolul propus a fi introdus, 20[5] , a∫ avea doar o observa˛ie de corelare tehnicolegislativ„. Prin acest articol introdus noi curm„m ∫i o disput„ pe care am avut-o chiar Ón interiorul Comisiei constitu˛ionale cu ocazia Legii de revizuire a Constitu˛iei, c‚nd se punea Óntrebarea dac„ putea Legea de revizuire a Constitu˛iei, dup„ ce a fost adoptat„ de Parlament, s„ mai fac„ obiectul controlului de constitu˛ionalitate. Disputa acum este tran∫at„ ∫i eu, personal, am sus˛inut ∫i atunci ∫i sus˛in ∫i acum acest text propus, c„, dup„ ce Parlamentul finalizeaz„ Legea de revizuire a Constitu˛iei, Curtea Constitu˛ional„ trebuie s„ aib„ posibilitatea s„ controleze dac„ Legea de revizuire respect„ rigorile Constitu˛iei ∫i nu Óncalc„ acele limite care nu pot fi Ónc„lcate, potrivit Constitu˛iei.
Ini˛iatorii, Óntr-o manier„ corect„, au spus c„: îŒn termen de 5 zile de la adoptarea Legii de revizuire a Constitu˛iei, Curtea Constitu˛ional„ se pronun˛„ din oficiu asupra acesteia.“ Deci nu se las„ doar la sesizarea parlamentarilor, a∫a cum este Ón mod obi∫nuit cazul, ci, iat„ c„, dup„ ce Parlamentul sau ambele Camere adopt„ Ón ∫edin˛„ separat„ sau Ón ∫edin˛„ comun„, pe textele aflate Ón divergen˛„, Legea de revizuire a Constitu˛iei, Curtea Constitu˛ional„, din oficiu, analizeaz„ dac„ nu cumva Ón cadrul dezbaterilor parlamentare au ap„rut articole noi, care, prin con˛inutul lor, s„ Óncalce textul Constitu˛iei.
Obiec˛ia mea este urm„toarea, alin. (2) de la art. 20[5] spune a∫a: îDecizia prin care se constat„ c„ nu au fost respectate dispozi˛iile constitu˛ionale referitoare la revizuire se trimite Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului Ón vederea reexamin„rii Legii de revizuire a Constitu˛iei.“ Este corect acest lucru, Curtea Constitu˛ional„ ne spune: îUn articol sau mai multe din Legea de revizuire este/sunt neconstitu˛ionale.“ Prin simpla formulare, numai îreexaminare“, s-ar putea Ón˛elege c„ Parlamentul ar avea posibilitatea, la reexaminare, s„ nu modifice Legea de revizuire Ón sensul deciziei Cur˛ii Constitu˛ionale ∫i s„ r„m‚n„ Ón continuare pe o formul„ pe care a avut-o anterior. ™i pentru a pune de acord textul legii cu ceea ce noi am stabilit peste tot, Ón con˛inutul legii, c„, cu ocazia reexamin„rii se pun de acord dispozi˛iile respective cu decizia Cur˛ii Constitu˛ionale.
Domnule pre∫edinte Dorneanu, v„ rog.
## Stima˛i colegi,
Cred c„ propunerea distinsului nostru coleg este corect„. Œn primul r‚nd, aceea∫i solu˛ie este prev„zut„ ∫i Ón cazurile obi∫nuite. Desigur, implicit s-ar deduce c„ Parlamentul nu poate s„ fac„ altceva dec‚t s„ pun„ de acord prevederile Legii de revizuire cu decizia Cur˛ii Constitu˛ionale, dar, pentru a nu putea exista o alt„ interpretare, cel pu˛in eu sunt de acord cu ad„ugirea pe care a propus-o domnul Boc.
Desigur, s„ facem Ómpreun„ exact aceast„ completare. Nu ∫tiu dac„ verbul îpentru punerea de acord“ sau îpentru a fi pus„ de acord“... S„ stabilim Ómpreun„, exact, da˛i-ne acest mandat tehnic, ca s„ complet„m Ón maniera cea mai bun„ prevederea pe care a supunem acum a fi completat„.
Relu„m punctul 20, pentru c„ mai avem c‚teva articole p‚n„ acolo.
A∫a cum s-a propus, la punctul 20, la Capitolul III Sec˛iunea a 2-a, dup„ paragraful (1) ∫i se introduc paragrafele (1[1] ) ∫i (1[2] ).
- Deci, la denumirea paragrafului (1[1] ), dac„ sunt
- observa˛ii? Nu sunt.
- Votat Ón unanimitate.
- La art. 20[1] , 20[2] , 20[3] , 20[4] , 20[5] , dac„ sunt observa˛ii?
- Cu men˛iunea c„ la punctul 5 s„ lu„m Ón considerare propunerea f„cut„ de domnul deputat Boc.
- Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
- Votate Ón unanimitate.
- La paragraful (1[2] ), dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
- La art. 20[6] , 20[7] ∫i 20[8] , dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón unanimitate.
- La punctul 21 se propune abrogarea art. 22.
- Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
- La punctul 22, se propune ca alin. (4) al art. 22 s„
- se modifice.
- Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
- Votat Ón unanimitate.
- La punctul 23, la Capitolul III Sec˛iunea a 2-a,
- punctul 3 va primi o alt„ denumire.
- Dac„ sunte˛i de acord cu acest lucru? De acord. Votat Ón unanimitate.
- La punctul 24 alin. (1), (3) ∫i (6), se propune
- modificarea art. 23.
- Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
- La punctul 25, se propune ca alin. (1) ∫i (4) ale
- art. 24 s„ se modifice.
- Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
- La art. 26, se propune ca alin. (3) al art. 24 s„ fie
- abrogat.
- Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
- La punctul 27, dup„ alin. (4) al art. 24 se propune
- introducerea unui nou alineat, (4[1] ).
16 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/22.IV.2004
Dac„ sunt observa˛ii cu cuprinsul lui? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
La punctul 28, alin. (3) al art. 25, se propune modificarea.
## Domnule pre∫edinte,
Am o rug„minte, dac„ a˛i fi de acord s„ devans„m opozi˛ia cu dou„ proiecte din domeniul transporturilor, pe urm„toarele considerente: de la punctul 48, proiectul privind abrogarea Ordonan˛ei 116/1998 privind instituirea regimului special pentru transportul maritim, care a modificat Ón esen˛„ aceast„ ordonan˛„, ∫i e o prevedere prin care Guvernul e obligat ca p‚n„ Ón luna mai s„ efectueze un program de dezvoltare ∫i modernizare a flotei, ∫i, dac„ aceast„ ordonan˛„ nu iese Ón timp util, Ónseamn„ c„ s-a mai pierdut Ónc„ un an, al„turi de cei 3 ani ∫i jum„tate; ∫i, de asemenea, dac„ a˛i fi de acord ca ∫i proiectul de la punctul 31, privind aprobarea Ordonan˛ei nr. 25/2004, care modific„ Ordonan˛a nr. 17/2002 privind perioadele de conducere ∫i de odihn„ ale conduc„torilor de vehicule, unde este o prevedere c„ tahografele trebuie s„ intre Ón func˛iune direct„ la 1 iunie ∫i, dac„ se tergiverseaz„ cu aceast„ lege, exist„ riscul s„ nu putem aplica, practic, prevederile Uniunii Europene. V„ mul˛umesc.
V-a∫ propune s„ lu„m punctul 24, cu privatizarea Societ„˛ii Comerciale îRoman“, dup„ care s„ lu„m cele dou„ puncte propuse de dumneavoastr„.
Dac„ sunte˛i de acord cu aceast„ propunere?
Cine este pentru? Mul˛umesc.
Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Nu sunt.
Mul˛umesc.
Deci, pentru punctul 24, din partea A.P.A.P.S., dac„ este cineva?
Domnule Dumitru, v„ rog s„ prezenta˛i proiectul de lege.
Comisia economic„ este aici? Este.
V„ rog, domnule pre∫edinte. Propune˛i ∫i timpii de dezbatere.
## Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i avizare Ón fond, Ón procedur„ de urgen˛„, cu proiectul de Lege privind abrogarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 122/2003 pentru modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 115/2003 privind privatizarea Societ„˛i Comerciale îRoman“ — S.A. ∫i constituirea parcului industrial pe platforma Societ„˛ii Comerciale îRoman“ — S.A.
Acest proiect de lege a fost adoptat ∫i de c„tre Senat, iar Comisia, la Óntocmirea prezentului raport, a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ ∫i al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
Proiectul de lege are ca obiect aprobarea acestei ordonan˛e, care prevede posibilitatea aplic„rii m„surilor de protec˛ie social„ acelor salaria˛i ale c„ror contracte individuale de munc„ sunt suspendate conform legii, cu condi˛ia cumulativ„ a relu„rii activit„˛ii, Óncet„rii raporturilor de munc„ p‚n„ la data de 31 decembrie 2004 ∫i a realiz„rii unui stadiu total de cotizare Ón sistemul asigur„rilor pentru ∫omaj de minim 12 luni.
Œn urma dezbaterilor, comisia, Ón unanimitate, a hot„r‚t ca proiectul de lege s„ fie supus spre dezbatere ∫i adoptare Ón plenul Camerei Deputa˛ilor Ón forma adoptat„ de Senat.
Propun ca timp de dezbatere maximum zece minute ∫i un minut de interven˛ie.
Cine este pentru timpii propu∫i? V„ mul˛umesc.
Sunt voturi Ómpotriv„? Nu.
Fiind procedur„ de urgen˛„, trecem la dezbaterea legii. La titlul legii, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
La articolul unic, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Titlul ordonan˛ei de urgen˛„. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
Art. I. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
- Punctul 1. Dup„ art. 13 se introduc art. 13[1] , 13[2]
- ∫i 13[3] .
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
Punctul 2. La alin. (2) al art. 15 se propune modificarea acestuia.
Dac„ sunt observa˛ii? Votat Ón unanimitate.
La punctul 3 se propune modificarea art. 16, cu cele dou„ alineate, alin. (1) ∫i (2).
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
Votat Ón unanimitate.
Punctul 4. Se propune modificarea art. 17, cu subpunctele a), b), c) ∫i d). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
Votat Ón unanimitate.
- Punctul 5. Dup„ art. 17 se introduc art. 17[1] , 17[2]
- ∫i 17[3] .
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
La punctul 6 se propune modificarea art. 18. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. La punctul 7 se propune modificarea art. 19. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
La punctul 8 se propune modificarea art. 21. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
La punctul 9, dup„ art. 21 se introduc art. 21[1] ∫i 21[2] . Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. La art. II, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
- La art. II, observa˛i subpunctele (1), (2), (3), (4), (5)
- ∫i (6).
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/22.IV.2004 Votat Ón unanimitate.
Art. III.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
Votat Ón unanimitate.
Vom supune proiectul de lege votului final.
Comisia, v„ rog s„ prezenta˛i raportul.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare a fost sesizat„ Ón fond cu acest proiect de lege ∫i vreau s„ men˛ionez c„ proiectul de lege a fost adoptat de Senat Ón ∫edin˛a din 24 februarie 2004.
La Óntocmirea prezentului raport, Comisia a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci, avizul Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i avizul Comisiei pentru industrii ∫i servicii.
Acest proiect de lege are ca obiect Óntreprinderea demersurilor necesare Ón vedere concesion„rii bunurilor aferente sistemului de transport produse petroliere prin conducte, care sunt bunuri din natura bunurilor publice, de c„tre Societatea Comercial„ îConpet“ — S.A. Ploie∫ti. De asemenea, se prevede c„ aceast„ societate va Óntreprinde demersurile necesare Óncheierii cu Agen˛ia Na˛ional„ pentru Resurse Minerale, Ón conformitate cu prevederile legale, a unui act adi˛ional la Acordul petrolier de concesionare a activit„˛ii de operare a sistemului na˛ional de transport al ˛i˛eiului, gazolinei, condensatului ∫i etanului, inclusiv a conductelor magistralei ∫i a instala˛iilor, echipamentelor ∫i dot„rilor anexe aferente sistemului.
Men˛ionez c„ proiectul de lege face parte din categoriilor legilor ordinare.
Œn urma dezbaterii, comisia a hot„r‚t Ón unanimitate ca proiectul de lege s„ fie supus spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor, cu amendamente.
V„ mul˛umesc.
La dezbateri generale dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te.
Trecem la dezbaterea legii.
La titlul legii, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
La articolul unic, v-a∫ ruga s„ observa˛i la punctul 1, pagina 2 din raport, amendamentul comisiei.
Dac„ sunt observa˛ii la amendamentul comisiei? Nu sunt observa˛ii.
Votat Ón unanimitate amendamentul comisiei.
Punctul 1 de la acest articol unic. Observa˛i la punctul 2, pagina 2 din raport, comisia propune eliminarea.
- Dac„ sunt observa˛ii la amendamentul comisiei? Nu
- sunt observa˛ii.
- Votat amendamentul comisiei.
- Trecem la dezbaterea ordonan˛ei. Titlul ordonan˛ei.
- Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
- Art. 1.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
- Art. 2, cu alin. (1), (2) ∫i (3). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
- Votat Ón unanimitate.
Art. 3.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/22.IV.2004 Votat Ón unanimitate. Art. 4. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 5. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 6. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 7. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 8. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
Am parcurs Óntregul proiect de lege, pe care Ól vom supune votului final de s„pt„m‚na viitoare.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 14/2004 privind autorizarea Oficiului Participa˛iilor Statului ∫i Privatiz„rii Ón Industrie pentru alocarea sumei de 10,8 miliarde de lei Societ„˛ii Comerciale îMelana IV“ — S.A. S„vine∫ti. Ini˛iatorul, v„ rog.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 171 din 27 noiembrie 2002 a fost Ónfiin˛at„ Societatea Comercial„ îMelana IV“, persoan„ juridic„ cu sediul Ón localitatea S„vine∫ti.
Aceast„ societate s-a Ónfiin˛at ca urmare a transmiterii f„r„ plata bunurilor aferente sec˛iei îMelana IV“ S„vine∫ti din domeniul privat al statului ∫i din administrarea Autorit„˛ii de Valorificare a Activelor Bancare Ón domeniul privat al statului ∫i Ón administrarea Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului.
Societatea Comercial„ îMelana IV“ — S.A. S„vine∫ti nu a Ónceput produc˛ia de fibre acrilice, pentru punerea Ón func˛iune a utilajelor ∫i pentru asigurarea de utilit„˛i fiind necesare fonduri de investi˛ii Ón valoare de peste 4.000.000 de dolari.
Potrivit prevederilor Hot„r‚rii Guvernului nr. 653/2003 pentru aprobarea strategiei de privatizare a unor societ„˛i comerciale aflate Ón portofoliul Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, Ón luna august 2003 s-a ini˛iat procedura de privatizare a societ„˛ii îMelana IV“ S„vine∫ti. Finalizarea acestui proces de privatizare ∫i transferare a dreptului de proprietate asupra ac˛iunilor c„tre noul ac˛ionar este estimat„ pentru luna iunie 2004.
Aceea∫i hot„r‚re de Guvern oblig„ ca Ón perioada de preg„tire ∫i privatizare s„ fie asigurat„ conservarea ∫i protec˛ia patrimoniului societ„˛ii, prin instituirea administr„rii speciale ∫i supravegherii financiare.
P‚n„ la finalizarea procesului de privatizare ∫i transferul dreptului de proprietate asupra ac˛iunilor c„tre viitorul ac˛ionar, îMelana IV“ nu va dispune de sumele necesare pentru finan˛area cheltuielilor materiale ∫i a lucr„rilor de Óntre˛inere ∫i conservare a instala˛iilor ∫i cl„dirilor, exist‚nd riscul degrad„rii acestora, oferind eventualilor investitori argumentul pentru reducerea pre˛ului de ofert„ pentru cump„rarea ac˛iunilor. Totodat„, nu se pot asigura salarii num„rului minim de personal necesar pentru efectuarea lucr„rilor de Óntre˛inere ∫i conservare a instala˛iilor.
Aceste fonduri nu constituie un ajutor de stat, deoarece îMelana IV“ se afl„ Ón preg„tire pentru privatizare, ∫i nu afecteaz„ mediul concuren˛ial, deoarece aceste sume nu se folosesc pentru dezvoltare.
V„ mul˛umesc.
Domnul deputat Marin, pre∫edintele comisiei. V„ rog.
Domnule pre∫edinte,
Stima˛i colegi,
Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare a fost sesizat„ Ón fond cu acest proiect de lege.
Vreau s„ men˛ionez c„ acest proiect de lege a fost dezb„tut ∫i adoptat de c„tre Senat.
La Óntocmirea raportului, comisia a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ ∫i al Comisiei pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
Proiectul de lege are ca obiect, a∫a cum foarte pe larg prezenta ini˛iatorul, alocarea sumei de 10,8 miliarde de lei Societ„˛ii Comerciale îMelana IV“ — S.A. S„vine∫ti pentru efectuarea lucr„rilor de Óntre˛inere ∫i conservare a instala˛iilor ∫i cl„dirilor ∫i asigurarea pazei acestei societ„˛i comerciale p‚n„ la privatizare, sume care ulterior vor fi acoperite prin privatizarea acestei societ„˛i.
Œn urma dezbaterii, comisia propune admiterea, cu modific„ri, a acestui proiect de lege.
V„ mul˛umesc.
La dezbateri generale, dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Da.
V„ rog, domnule deputat.
20 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/22.IV.2004
Din cele expuse aici rezult„ c„ Ónc„ din luna august, anul trecut, s-a ini˛iat procedura de privatizare a acestei societ„˛i. Iat„ c„ au trecut opt luni de zile ∫i nu s-a trecut la privatizarea efectiv„, ∫i acum se propune termenul: luna iunie. Mai sunt dou„ luni p‚n„ atunci, ∫i nu se spune dac„ exist„ clien˛i poten˛iali sau dac„ nu exist„. Adic„ suntem pu∫i Ón situa˛ia, cu toate c„ suma este minor„, de 10 miliarde de lei, ca ∫i Ón continuare, p‚n„ c‚nd, nu se ∫tie, s„ d„m bani pentru Óntre˛inerea utilajelor ∫i pentru plata salariilor.
F„r„ aceste preciz„ri ∫i f„r„ certitudinea privatiz„rii Ón termenul propus, suntem Ómpotriva acestei ordonan˛e ∫i propunem respingerea ei.
V„ mul˛umesc.
Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.
Titlul legii.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
La art. 1 se propune modificarea acestuia. Urm„ri˛i punctul 1 din raport. Comisia propune modificarea articolului unic.
Dac„ ave˛i observa˛ii la aceast„ modificare? Nu ave˛i observa˛ii.
Votat„ Ón unanimitate.
Trecem la dezbaterea ordonan˛ei. Titlul ordonan˛ei. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 1. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Un vot Ómpotriv„. Art. 2. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Cine este pentru? V„ rog s„ vota˛i. V„ mul˛umesc. Œmpotriv„? Un vot Ómpotriv„. Art. 3. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Cine este pentru? V„ mul˛umesc. Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Un vot Ómpotriv„. Ab˛ineri?
Deci cu majoritate de voturi a fost votat acest proiect, pe care Ól vom supune aprob„rii votului final.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 31/2004 privind unele m„suri pentru derularea procesului de privatizare a Societ„˛ii Comerciale de Distribu˛ie a Gazelor Naturale îDistrigaz Sud“ — S.A. Bucure∫ti ∫i a Societ„˛ii Comerciale de Distribu˛ie a Gazelor Naturale îDistrigaz Nord“ — S.A. T‚rgu-Mure∫ ∫i a societ„˛ilor comerciale filiale de distribu˛ie ∫i furnizare a energiei electrice.
Din partea ini˛iatorului, v-a∫ ruga s„ prezenta˛i pe scurt proiectul de lege.
Domnule pre∫edinte, Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Prin Hot„r‚rea Guvernului nr. 556 din 2002 privind realizarea strategiei de privatizare a unor societ„˛i aflate
Ón portofoliul Ministerului Economiei ∫i Resurselor, Guvernul Rom‚niei a aprobat mandatul ministerului Ón vederea realiz„rii obiectivelor sus-men˛ionate, dispun‚nd ca privatizarea Societ„˛ii Comerciale de Distribu˛ie a Gazelor Naturale îDistrigaz Sud“ — S.A. Bucure∫ti ∫i a Societ„˛ii Comerciale de Distribu˛ie a Gazelor Naturale îDistrigaz Nord“ — S.A. T‚rgu-Mure∫ ∫i a societ„˛ilor comerciale filiale de distribu˛ie ∫i furnizare a energiei electrice se va face Ón cadrul programului PSAL II convenit cu Banca Mondial„, cu consultan˛i interna˛ionali, prin oferirea de ac˛iuni c„tre investitorii strategici.
Av‚nd Ón vedere caracterul special al privatiz„rii Societ„˛ii Comerciale de Distribu˛ie a Gazelor Naturale îDistrigaz Sud“ — S.A. Bucure∫ti, a Societ„˛ii Comerciale de Distribu˛ie a Gazelor Naturale îDistrigaz Nord“ — S.A. T‚rgu-Mure∫ ∫i a filialelor de distribu˛ie ∫i furnizare a energiei electrice, caracter generat at‚t de dimensiunile societ„˛ilor ∫i complexitatea activit„˛ilor acestora, c‚t ∫i de importan˛a strategic„ zonal„ a acestora pentru economia Rom‚niei, din perspectiva derul„rii accelerate ∫i Ón condi˛ii de eficien˛„ a privatiz„rii acestor societ„˛i, se propun urm„toarele:
a) realizarea major„rii de capital cu valoarea terenurilor prev„zute de art. 12 din Legea nr. 137 din 2002 s„ se fac„ prin derogare de la termenele prev„zute de acest act normativ;
b) reglementarea condi˛iilor de exercitare a dreptului angaja˛ilor de achizi˛ionare de ac˛iuni la societ„˛ile din domeniu.
Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului, Ón calitate de ini˛iator, a participat la analiza ∫i dezbaterea acestui proiect de lege Ón cadrul Comisiei de privatizare a Senatului, unde ordonan˛a a fost dezb„tut„. Œn urma analizei, comisia a hot„r‚t s„ prezinte raport favorabil, cu amendamente.
Fa˛„ de cele de mai sus, propunem plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 31/2004.
V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc.
Comisia, v„ rog s„ prezenta˛i raportul.
## Domnule pre∫edinte,
## Stima˛i colegi,
Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i avizare Ón fond cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 31/2004 privind unele m„suri pentru derularea procesului de privatizare a Societ„˛ii Comerciale de Distribu˛ie a Gazelor Naturale îDistrigaz Sud“ — S.A. Bucure∫ti ∫i a Societ„˛ii Comerciale de Distribu˛ie a Gazelor Naturale îDistrigaz Nord“ — S.A. T‚rgu-Mure∫ ∫i a societ„˛ilor comerciale filiale de distribu˛ie ∫i furnizare a energiei electrice.
Men˛ionez c„ proiectul de lege a fost adoptat ∫i de Senat, iar la Óntocmirea raportului s-au avut Ón vedere avizele Consiliului Legislativ, Comisiei juridice, de disciplin„ ∫i imunit„˛i ∫i ale Comisiei pentru industrii ∫i servicii.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/22.IV.2004 Proiectul de lege are ca obiect reglementarea condi˛iilor de exercitare a dreptului angaja˛ilor Societ„˛ii Comerciale de Distribu˛ie a Gazelor Naturale îDistrigaz Sud“ — S.A. Bucure∫ti ∫i ai Societ„˛ii Comerciale de Distribu˛ie a Gazelor Naturale îDistrigaz Nord“ — S.A. T‚rgu-Mure∫, ai Societ„˛ii Comerciale de Distribu˛ie ∫i furnizare a energiei electrice îElectrica“ — S.A., precum ∫i ai societ„˛ilor comerciale filiale de distribu˛ie ∫i furnizare a energiei electrice de a achizi˛iona ac˛iuni la aceste societ„˛i.
Vreau s„ men˛ionez c„ acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputa˛ilor este Camer„ decizional„.
Œn urma dezbaterii, comisia a hot„r‚t ca acest proiect de lege s„ fie supus spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor, cu amendamentele admise, prezentate Ón anex„.
V„ mul˛umesc.
La dezbateri generale dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te nimeni.
Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.
Titlul legii.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
Votat Ón unanimitate.
Articolul unic.
V-a∫ ruga s„ urm„ri˛i punctul 1 de la articolul unic, unde comisia propune modificarea titlului acestui articol. Dac„ sunt observa˛ii?
Art. 1 alin. (1). Urm„ri˛i punctul 1 din raportul comisiei, pagina 4.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
Votat, varianta comisiei.
La alin. (2) ∫i (3) de la art. 1, de asemenea, comisia a modificat aceste articole.
Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i observa˛ii.
Votat„ varianta comisiei la alin. (2) ∫i (3) ale art. 1.
La punctul 2 din lege, art. 2, urm„ri˛i punctul 2, pagina 7. Comisia propune nemodificarea acestui articol ∫i r„m‚nerea lui Ón varianta ini˛ial„.
Dac„ dumneavoastr„ ave˛i observa˛ii? Nu.
Votat„ varianta comisiei ∫i varianta ini˛ial„, de fapt. Titlul ordonan˛ei.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
Votat Ón unanimitate.
Art. 1 alin. (1), pagina 4. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
Votat Ón varianta comisiei.
Alin. (2) ∫i (3). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón unanimitate.
Art. 2.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
Art. 3, punctul 3, pagina 7.
Comisia a propus modificarea acestui articol. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu.
Votat„ varianta comisiei.
Punctul 4. Urm„ri˛i la pagina 8 punctul 4 din raport. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
Votat conform raportului comisiei. De altfel, comisia propune r„m‚nerea variantei ini˛iale.
Am parcurs textul ordonan˛ei. Vom supune proiectul de lege votului final de s„pt„m‚na viitoare.
Trecem la punctul 31, a∫a cum dumneavoastr„ a˛i votat.
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 25/2004 pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere ∫i a perioadelor de odihn„ ale conduc„torilor vehiculelor care efectueaz„ transporturi rutiere.
V„ mul˛umesc. Comisia, v„ rog.
Comisia pentru industrii ∫i servicii a fost sesizat„ pentru avizare ∫i dezbatere Ón fond a proiectului de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 25/2004 pentru modificarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere ∫i a perioadelor de odihn„ ale conduc„torilor vehiculelor care efectueaz„ transporturi rutiere.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat Ón forma prezentat„ de Guvern.
Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Comisia pentru buget, finan˛e ∫i b„nci.
Comisia, Ón ∫edin˛a din 31 martie, la care au participat speciali∫ti din cadrul Ministerului Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului, precum ∫i din cadrul Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului ∫i din cadrul Biroului Rom‚n de Metrologie Legal„, a aprobat Ón unanimitate.
Proiectul de lege este de competen˛a decizional„ a Camerei Deputa˛ilor.
Membrii comisiei au hot„r‚t s„ propun„ plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea proiectului de lege, Ón forma adoptat„ de Senat.
V„ mul˛umesc.
La dezbateri generale dac„ dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/22.IV.2004 Trecem la dezbaterea Ón fond. Titlul legii. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Articolul unic. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Titlul ordonan˛ei. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt observa˛ii. Votat Ón unanimitate. Art. I. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt observa˛ii. Votat Ón unanimitate.
Art. II, cu subpunctele (1), (2), (3), (4) ∫i (5). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. III. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
Vom supune proiectul de lege votului final de s„pt„m‚na viitoare.
Trecem la punctul stabilit de c„tre dumneavoastr„, punctul 42.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 15/2004 privind transferul, cu titlu gratuit, al pachetului integral de ac˛iuni la Societatea Comercial„ îAvia˛ia Utilitar„“ — S.A. Ia∫i din proprietatea statului ∫i din administrarea Autorit„˛ii pentru Privatizare Ón proprietatea privat„ a jude˛ului Ia∫i ∫i Ón administrarea Consiliului Jude˛ean Ia∫i.
Ini˛iatorul, v„ rog.
**Domnul Victor Dumitriu** _— vicepre∫edinte al Autorit„˛ii pentru Privatizare ∫i Administrarea Participa˛iilor Statului_ **:**
## Domnule pre∫edinte, Domnilor deputa˛i,
Œn prezenta ordonan˛„ e vorba de transferul cu titlu gratuit din administrarea A.P.A.P.S. c„tre Consiliul Jude˛ean Ia∫i a Societ„˛ii Comerciale îAvia˛ia Utilitar„“. Dup„ cum ∫ti˛i, decizia de a trece acest pachet Ón subordinea consiliului jude˛ean am realizat-o av‚nd Ón vedere ni∫te aspecte economice pe care le-am considerat oportune, era o companie la care nu am onorat privatizarea, ne-am trezit cu ea Ón portofoliu ∫i am considerat oportun ca, at‚t timp c‚t consiliul jude˛ean coordoneaz„ activit„˛ile, ∫i ale aeroportului din Ia∫i, s„ Óntregim pachetul de servicii pe care aceast„ regie autonom„ din subordinea Consiliului Jude˛ean Ia∫i Ól poate avea ∫i cu zona de transport comercial, respectiv avia˛ia utilitar„.
Œn consecin˛„, v„ supunem ∫i v„ rug„m s„ aproba˛i prezenta ordonan˛„. V„ mul˛umesc.
V„ mul˛umesc. Comisia, v-a∫ ruga.
Domnule pre∫edinte, Stima˛i colegi,
Comisia pentru politic„ economic„, reform„ ∫i privatizare a fost sesizat„ Ón fond, spre dezbatere ∫i
avizare, cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 15/2004 privind transferul cu titlu gratuit al pachetului integral de ac˛iuni la Societatea Comercial„ îAvia˛ia Utilitar„“ — S.A. Ia∫i din proprietatea statului ∫i din administrarea Autorit„˛ii pentru Privatizare ∫i Administrarea Participa˛iilor Statului Ón proprietatea privat„ a jude˛ului Ia∫i ∫i Ón administrarea Consiliului Jude˛ean Ia∫i.
Men˛ionez c„ acest proiect a fost adoptat de Senat ∫i c„, la Óntocmirea acestui raport, s-a avut Ón vedere avizul Consiliului Legislativ, Comisiei pentru administra˛ie public„, amenajarea teritoriului ∫i echilibru ecologic ∫i al Comisiei juridice.
Ce prevede acest proiect: transferul pachetului integral de ac˛iuni al Societ„˛ii Comerciale îAvia˛ia Utilitar„“ — S.A. Ón proprietatea privat„ a jude˛ului Ia∫i ∫i Ón administrarea Consiliului Jude˛ean Ia∫i.
Men˛ionez c„ acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Œn urma dezbaterii, comisia, Ón unanimitate, a hot„r‚t ca acest proiect s„ fie supus spre dezbatere ∫i adoptare plenului Camerei Deputa˛ilor, Ón forma adoptat„ de Senat.
Mul˛umesc.
La dezbateri generale, dac„ sunt colegi care doresc s„ intervin„? Nu sunt.
Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Titlul legii. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Articolul unic. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Titlul ordonan˛ei. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 1. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 2, cu alin. (1) ∫i (2). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 3. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 4. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Vom supune proiectul de lege votului final, s„pt„m‚na viitoare.
Proiectul de Lege pentru completarea Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 106/2002 privind acordarea unui ajutor cu titlu gratuit produc„torilor agricoli din jude˛ele Dolj ∫i Mehedin˛i, ca urmare a fenomenelor meteorologice nefavorabile din perioada octombrie 2001—iulie 2002. Ini˛iatorul.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/22.IV.2004 ## **Domnul Gheorghe Predil„** _— consilier Ón Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale_ **:**
A∫a dup„ cum v„ este cunoscut, Ón 2001 am avut de Ónfruntat efectele unor fenomene naturale cu care nu ne mai Ónt‚lnisem demult: 18 jude˛e au fost puternic afectate de secet„, din care, dou„ Ón mod deosebit, Doljul ∫i Mehedin˛iul, pentru care Guvernul a hot„r‚t s„ asigure, cu titlul gratuit, anumite ajutoare. Ele au constat Ón s„m‚n˛„ ∫i motorin„. Œn cadrul derul„rii procesului, au r„mas c‚teva cantit„˛i de motorin„, respectiv 22,8 tone la Mehedin˛i ∫i 26 de tone la Dolj. Ele au fost preluate ini˛ial de rezerva de stat, nu pot fi restituite rezervei de stat f„r„ un proiect, f„r„ o lege, pentru c„ asta e regula. Din aceast„ cauz„, am fost nevoi˛i s„ promov„m acest proiect de lege, pentru c„ direc˛iile agricole r„m‚n Ón continuare Ónc„rcate cu gestiunea lor, cu aceast„ cantitate de motorin„.
De aceea, adresez rug„mintea s„ vot„m proiectul de lege Ón forma care e, ca s„ restabilim circuitul normal al acestor cantit„˛i.
Mul˛umesc. Din partea comisiei, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stimate ∫i stima˛i colegi,
Comisia pentru agricultur„, silvicultur„, industrie alimentar„ ∫i servicii specifice a fost sesizat„ spre dezbatere ∫i avizare cu acest proiect de lege, s-a Óntocmit raportul, proiectul de lege propune modificarea ∫i completarea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 106/2002 privind acordarea unui ajutor cu titlu gratuit produc„torilor agricoli din jude˛ele Dolj ∫i Mehedin˛i, ca urmare a fenomenelor meteorologice nefavorabile din perioada octombrie 2001—iulie 2002.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 73 din Constitu˛ie.
Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate Ón ∫edin˛a din 30.03.2004. Œn urma dezbaterii, comisia propune adoptarea proiectului de lege Ón forma prezentat„ de Senat Ón ∫edin˛a din 8 martie 2004.
V„ mul˛umesc.
™i eu v„ mul˛umesc.
La dezbateri generale, dac„ sunt colegi care doresc s„ ia cuv‚ntul? Nu sunt.
Trecem la dezbaterea legii. Titlul legii. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
La art. I, legea propune modificarea ordonan˛ei de urgen˛„: dup„ art. 4, se introduce art. 5, cu subpunctele (2) ∫i (3).
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. II. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
Vom supune proiectul de lege votului final, s„pt„m‚na viitoare.
Trecem la punctul 29, proiectul de Lege privind stimularea privatiz„rii ∫i dezvolt„rii societ„˛ilor comerciale din domeniul agriculturii.
Din partea ini˛iatorului, v-a∫ ruga.
## Domnule pre∫edinte,
Œn cadrul privatiz„rii societ„˛ilor comerciale agricole au ap„rut o serie de fenomene care ne-au determinat la o analiz„ mult mai serioas„ ∫i mult mai Óndelungat„ a acestora, ∫i depist‚nd, totodat„, ∫i cauzele care au dus la acumularea a peste 5.600 de miliarde de lei datorii. Ele sunt multiple, cauzele, Óncep‚nd de la natur„, Óncep‚nd de la lipsa unei legi despre care era vorba pentru asigurarea culturilor, dar cele mai multe datorii s-au acumulat din cauz„ c„ suprafe˛e foarte importante care apar˛ineau la Ónceput acestor societ„˛i comerciale, ca efect al legilor fondului funciar, au trecut Ón proprietatea adev„ra˛ilor, fo∫tilor proprietari. Ei nu au preluat ∫i datoriile care trebuiau normal s„ le preia, au r„mas la societatea comercial„ mam„ ∫i, din aceast„ cauz„, au greut„˛i deosebite Ón a-∫i mai desf„∫ura lucr„rile ∫i, sigur, av‚nd Ón vedere ∫i experien˛a care s-a acumulat Ón cadrul celorlalte sectoare economice, s-a promovat acest proiect de lege, pentru a u∫ura aceast„ activitate, Ón sensul c„ datoriile bugetare, Ón conformitate cu prevederile legale existente ∫i cu aceast„ lege, s„ fie ∫terse, fie ree∫alonate, Ón a∫a fel Ónc‚t s„ devin„ suportabile, ∫i activitatea s„ devin„ eficient„, a acestor societ„˛i comerciale, care, majoritatea, acum, sunt privatizate, iar terenurile concesionate.
Acesta a fost obiectul acestui proiect de lege ∫i v„ adres„m rug„mintea s„ fie votat a∫a cum a fost prezentat.
V„ mul˛umesc.
Comisia, v-a∫ ruga.
Suntem Ón procedur„ de urgen˛„, totu∫i, v-a∫ ruga s„ spune˛i ∫i timpii de...
5 minute, un minut pe interven˛ie.
Cine este pentru timpul propus? Mul˛umesc.
Dac„ sunt voturi Ómpotriv„? Ab˛ineri? Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Titlul legii. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
La art. 1 alin. (1), cu subpunctele a), b), c), d), e), observa˛i raportul, punctul 1 din raport, pagina 2, comisia propune modificarea punctului e).
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat, varianta comisiei. Alin. (2) al art. 1. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
24 MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/22.IV.2004
La art. 2 alin. (1) ∫i (2), dac„ ave˛i observa˛ii? Comisia nu a avut. Nu ave˛i.
Votat Ón unanimitate.
Art. 3.
Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i. Votat Ón unanimitate.
Art. 4.
Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i.
din strada Negustori, de unde era, Ón ™tirbei Vod„, ∫i, pentru acest lucru, prin lege, dac„ s-a Ónfiin˛at ∫i a avut un sediu nominalizat, este nevoie, la fel, de un proiect de lege, s„ nominaliz„m noul sediu Ón care Ó∫i va desf„∫ura activitatea, ∫i pentru aceasta am venit Ón fa˛a plenului Camerei Deputa˛ilor cu acest proiect de act normativ ∫i v„ rug„m s„-i acorda˛i votul. V„ mul˛umesc.
Votat Ón unanimitate.
Art. 5. V-a∫ ruga s„ urm„ri˛i, la pagina 2 de la raport, punctul 2. Comisia propune modificarea acestuia.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón varianta comisiei.
Art. 6.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 7. Dac„ ave˛i observa˛ii? Nu ave˛i.
Votat Ón unanimitate.
Art. 8. V-a∫ ruga s„ urm„ri˛i punctul 3 din raport. Comisia a modificat acel articol, introduc‚nd alin. (1) ∫i (2).
Dac„ sunt observa˛ii la modific„rile aduse de comisie? Nu sunt.
Votat varianta comisiei.
Vom supune proiectul de lege votului final, s„pt„m‚na viitoare.
Proiectul de Lege pentru modificarea alin. (1) al art. 1 din Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 142/2000 privind Ónfiin˛area, organizarea ∫i func˛ionarea Agen˛iei SAPARD pentru implementarea tehnic„ ∫i financiar„ a instrumentului special de preaderare pentru agricultur„ ∫i dezvoltare rural„.
Datorit„ importan˛ei deosebite pe care a c„p„tat-o Agen˛ia SAPARD, ea, practic, devenind, Ón momentul de fa˛„, cea mai puternic„ banc„ pentru investi˛ii Ón agricultur„, trebuia s„-∫i m„reasc„ ∫i num„rul de personal, trebuia s„ se modernizeze Ón ceea ce prive∫te procesarea datelor, a fost nevoie s„ se schimbe sediul,
™i eu v„ mul˛umesc. Din partea comisiei, v„ rog.
Mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,
Raportul comisiei a fost adoptat Ón unanimitate Ón ∫edin˛a din 6 aprilie 2004. Œn urma dezbaterii, comisia propune adoptarea proiectului de lege, Ón forma prezentat„ de Senat Ón ∫edin˛a din 18 martie 2004.
## **Domnul Constantin Ni˛„:**
Mul˛umesc.
Dac„ la dezbateri generale dore∫te cineva s„ ia cuv‚ntul? Nu dore∫te nimeni.
Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Titlul legii. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Articolul unic. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
Vom supune proiectul de lege votului final, s„pt„m‚na viitoare.
Stima˛i colegi,
Constat‚nd c„ timpul se apropie de sf‚r∫it, mai sunt
dou„ minute, v„ propun s„ Ónchidem ∫edin˛a.
V„ mul˛umesc.
Ne vedem s„pt„m‚na viitoare. La revedere!
EDITOR: PARLAMENTUL ROM¬NIEI — CAMERA DEPUTAfiILOR
#129760Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, str. Izvor nr. 2–4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucure∫ti, cont nr. 2511.1—12.1/ROL Banca Comercial„ Rom‚n„ — S.A. — Sucursala îUnirea“ Bucure∫ti ∫i nr. 5069427282 Direc˛ia de Trezorerie ∫i Contabilitate Public„ a Municipiului Bucure∫ti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru rela˛ii cu publicul, Bucure∫ti, ∫os. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ∫i 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonom„ îMonitorul Oficial“, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ∫i 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al Rom‚niei, Partea a II-a, nr. 51/22.IV.2004 con˛ine 24 de pagini.**
Pre˛ul 45.600 lei
Senatul a aprobat propunerea de modificare, cre‚ndu-se astfel o dispozi˛ie armonizat„ ∫i eficient„ cu aplicabilitate unitar„ Ón Óntreg sistemul de s„n„tate public„.
Mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/22.IV.2004
La elaborarea proiectului de lege au fost avute Ón vedere principiile ∫i valorile mi∫c„rii cooperatiste interna˛ionale, recomandarea privind promovarea cooperativelor adoptat„ de Conferin˛a Organiza˛iei Interna˛ionale a Muncii, care a avut loc la Geneva, Ón iunie 2002, precum ∫i specificul, istoricul ∫i tradi˛ia coopera˛iei Ón Rom‚nia.
Œn prezent, sectorul cooperatist este reglementat prin Legea nr. 109/1996 privind organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei de consum ∫i a coopera˛iei de credit ∫i prin Decretul-lege nr. 66 din 1990 privind organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei me∫te∫ug„re∫ti.
Av‚nd Ón vedere stadiul actual de organizare ∫i func˛ionare a coopera˛iei, experien˛a mi∫c„rii cooperatiste din Rom‚nia ∫i a mi∫c„rii cooperatiste interna˛ionale, precum ∫i tendin˛a de armonizare a legisla˛iei cooperatiste pe plan european, s-a considerat necesar ca prin acest proiect de lege s„ se eviden˛ieze rolul statului Ón dezvoltarea societ„˛ilor cooperative, indiferent de grad ∫i form„, ∫i a formelor asociative, Ón garantarea libert„˛ii ∫i autonomiei acestora, Ón asigurarea aplic„rii ∫i respect„rii prevederilor legale privitoare la organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei.
V„ mul˛umesc.
La lucr„rile celor dou„ comisii au participat invita˛i din partea Agen˛iei Na˛ionale pentru Œntreprinderi Mici ∫i Mijlocii ∫i Coopera˛ie, precum ∫i din partea UCECOM ∫i CENTROCOOP.
Œn concluzie, membrii comisiilor au hot„r‚t, cu 45 de voturi pentru ∫i 4 ab˛ineri, s„ propun„ plenului Camerei Deputa˛ilor spre dezbatere ∫i adoptare proiectul de Lege pentru organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei, cu amendamentele admise ∫i amendamentele respinse.
V„ mul˛umesc.
Dac„-mi permite˛i, domnule pre∫edinte, a∫ dori s„ fac o precizare, av‚nd Ón vedere c„ acest proiect de lege al coopera˛iei care vine s„ reglementeze un domeniu foarte important al economiei na˛ionale, un domeniu specific Ón care Rom‚nia a avut ∫i are Ónc„ tradi˛ii foarte importante, v-a∫ ruga ca Ón ∫edin˛a de ast„zi s„ putem s„ facem dezbaterile generale pe aceast„ lege, urm‚nd ca dezbaterile pe articole, av‚nd Ón vedere num„rul mare de articole pe care-l are aceast„ lege, s„ le facem Óntr-o ∫edin˛„ urm„toare. Cred c„ este foarte important ca aceast„ dezbatere s„ aib„ o continuitate, s„ poat„ fi Ónceput„ ∫i terminat„ Ón aceea∫i ∫edin˛„. De aceea, v-a∫ propune s„ am‚n„m pentru s„pt„m‚na viitoare dezbaterea pe articole, eventual Ón ziua de mar˛i, c‚nd putem s„ o dezbatem Ón integralitate.
V„ mul˛umesc.
La toate aceste observa˛ii — pentru c„ am participat la discu˛ii ∫i Ón subcomisia care s-a ocupat de aceast„ problem„, precum ∫i Ón comisiile reunite — mi s-a r„spuns c„ prevederile din legisla˛ia european„ ∫i rom‚neasc„ interbelic„ — am mai amintit — precizeaz„ c„ proprietatea cooperatist„ este o form„ special„ de proprietate, cu alte cuvinte, av‚nd alte reguli care Óngr„desc libertatea de ac˛iune a membrilor cooperatori, sub motiva˛ia c„ aceste Óngr„diri men˛in modul de proprietate cooperatist.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/22.IV.2004 Noi consider„m c„ nici o lege nu poate Óngr„di dreptul de posesie, de folosin˛„ ∫i dispunere asupra propriet„˛ii, a∫a cum este el definit Ón Codul civil ∫i Ón Constitu˛ia Rom‚niei.
Pe de alt„ parte, apreciem c„ asemenea Óngr„diri nu contribuie la men˛inerea ∫i dezvoltarea sistemului cooperatist, ci, dimpotriv„, la mic∫orarea interesului pentru asemenea activitate. Lumea a evoluat ∫i oamenii devin din ce Ón ce mai con∫tien˛i asupra drepturilor ce le confer„ proprietatea.
Revin, o dovad„ o reprezint„ ∫i sesiz„rile care s-au str‚ns la Pre∫edin˛ie, care a luat pozi˛ia de care am amintit mai sus.
Rug„mintea mea personal„, dintr-o eroare neimputabil„, amendamentele pe care le-am f„cut nu au mai fost Ónscrise la amendamente respinse, motiv pentru care solicit, cu asentimentul celor dou„ comisii, s„ pot interveni la momentul respectiv. E vorba de trei amendamente, care se refer„ la art. 9 alin. 3 lit. b), art. 21 ∫i, Ón fine, art. 89 alin. 2.
V„ mul˛umesc.
Ceea ce vreau s„ subliniez, Ónc„ o dat„, pentru c„ Ón mod gre∫it s-a Óncercat s„ se spun„ c„ numai conducerea acestor organiza˛ii, acestor coopera˛ii a hot„r‚t destinele coopera˛iei la nivel organizatoric, la nivel inferior, ∫i eu am participat la o Conferin˛„ Na˛ional„ extraordinar„ a Coopera˛iei Me∫te∫ug„re∫ti, care Ón unanimitate, deci totu∫i democra˛ia este democra˛ie, Ón unanimitate a aprobat planul de m„suri pe care ∫i l-a propus conducerea uniunii privind modificarea acelui proiect de ordonan˛„.
™i mai au o situa˛ie, Ón care s-au dezb„tut toate aceste modific„ri ale legii pe care noi o dezbatem ast„zi, ∫i, practic, din cele 42 de organiza˛ii jude˛ene care au participat, respectiv 57.000 de reprezentan˛i, 55.811 au votat pentru a nu modifica ceea ce s-a propus, ∫i numai 875 au fost pentru aceast„ modificare.
Deci, dac„ vrem Óntr-adev„r s„ p„str„m o democra˛ie, trebuie s„ ˛inem cont de aceste propuneri, fiindc„ altfel risc„m, prin ni∫te decizii politice, de dragul de a desfiin˛a un sistem care c‚t de c‚t a func˛ionat, s„ ne aducem Óntr-o situa˛ie foarte grav„, s„ desfiin˛„m ∫i aceast„ activitate economic„ care are ca principal scop s„ atrag„ for˛„ de munc„, o for˛„ de munc„ care nu are posibilitatea unui capital, s„ aduc„ foarte mult capital, ci are Ón special munca ∫i ceea ce poate s„ aduc„ ea.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/22.IV.2004 ™i, a∫ vrea s„ Ónchei cu un singur lucru: este foarte necesar s„ cre„m Ón agricultur„ sistemul cooperatist, sistemul cooperatist modern, care s„ aib„ posibilitatea cre„rii unei asocieri Óntre produc„tori, Óntre cei care furnizeaz„ diferite inputuri, ∫i, de asemenea, cei care comercializeaz„ produse, ∫i ar trebui s„ st„m pe loc cu aceast„ lege, tocmai datorit„ acestei legi-cadru, care cred c„, dac„ Óntr-adev„r va putea fi dezb„tut„, va mai dura cel pu˛in dou„-trei luni de zile p‚n„ la promulgare, ∫i toat„ ac˛iunea cooperatist„, cu bunele inten˛ii, ajunge s„ fie Ónt‚rziat„.
V„ mul˛umesc.
Œn amendamentele care au fost respinse am s„-mi sus˛in punctul de vedere ∫i poate, Ómpreun„ cu dumneavoastr„, vom reu∫i s„ mai Óndrept„m ceva din aceast„ lege, unde trebuie s„ recunosc c„ foarte multe amendamente au fost ∫i acceptate.
La ora actual„, Ón Uniunea European„ sunt Ón jur de 300.000 de cooperative, care dau de lucru la 4,8 milioane de persoane; ele sunt prezente Ón toate statele membre ∫i Ón ˛„rile candidate ∫i au influen˛„ asupra vie˛ii cotidiene a mai mult de 140 de milioane de cet„˛eni care sunt membrii lor.
Dezbaterea privind rolul cooperativelor a intrat Ón centrul aten˛iei publice dup„ adoptarea de c„tre Consiliul Europei, Ón iulie 2003, a Regulamentului nr. 1.435 referitor la Statutul societ„˛ii cooperative europene ∫i Directivei nr. 2003/72 a Consiliului Europei privind participarea lucr„torilor la procesul decizional al societ„˛ii cooperative europene.
Comisia European„ consider„ c„ Ón ˛„rile candidate la aderare, Ón pofida unor reforme profunde, instrumentul pe care Ól reprezint„ cooperativele nu este cunoscut ∫i utilizat pe deplin, drept pentru care solicit„ autorit„˛ile na˛ionale ∫i p„r˛ile Ón cauz„ s„ modifice legisla˛ia, Ómbun„t„˛ind-o, astfel Ónc‚t s„ instaureze un mediu mai favorabil func˛ion„rii ∫i cre„rii acestor cooperative.
Conform recomand„rilor, promovarea ∫i Ónt„rirea identit„˛ii cooperatiste trebuie s„ se bazeze pe valorile cooperatiste: Óntrajutorarea, responsabilitatea personal„, democra˛ia, egalitatea, echitatea, solidaritatea ∫i o etic„ bazat„ pe onestitate, transparen˛„, responsabilitate social„ ∫i altruism.
Decalajul existent Óntre defini˛ia cooperativei, care Ónsumeaz„ principiile enun˛ate, ∫i realitatea constatat„ Ón parcursul mi∫c„rii cooperatiste Ón diferite ˛„ri, Ón multe cazuri considerabil, a motivat un num„r mare de guverne s„ reformeze sistemul cooperatist.
Astfel, legea, ca instrument ∫i sprijin al ajust„rilor structurale, constituie obiectivul revizuirii. Scopul declarat al Ómbun„t„˛irii legisla˛iei este dezvoltarea armonioas„ a sistemelor cooperatiste autentice, pe fondul necesit„˛ii adapt„rii la cerin˛ele pie˛ei, ca urmare a liberaliz„rii comer˛ului ∫i a liberei circula˛ii a persoanelor ∫i a bunurilor.
Totodat„, este necesar„ con∫tientizarea rolului din ce Ón ce mai important ∫i pozitiv al cooperativelor, de a atinge un num„r mai mare de obiective comunitare ca: dezvoltarea regional„ ∫i rural„, agricultura, politica locurilor de munc„, integrarea social„ ∫i altele.
Œn Rom‚nia, fenomenul cooperativ este cunoscut de la jum„tatea secolului al XIX-lea, prima dat„ Ón Transilvania; atunci s-au elaborat primele documente juridice, îDispozi˛iunile referitoare la societatea cooperatist„“ ∫i îCodicele de comerciu“, Ón 1887. Sunt cunoscute aceste organiza˛ii de tip îraiffeisen“, care au func˛ionat cu mult succes ∫i care la Ónceputul secolului trecut, ∫i cu prec„dere Ón perioada interbelic„, prin legisla˛ie, au cunoscut o tendin˛„ dinamic„ de dezvoltare ∫i de modific„ri izvor‚te din realitatea slabei dezvolt„ri industriale, pentru care Óncurajarea cooperativei a reprezentat o alternativ„ viabil„.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/22.IV.2004 Codul coopera˛iei, din 1928, urmeaz„ Ón mare aceea∫i structur„ a legisla˛iei Ón materie, semnalat„ ca necesar„ ∫i Ón cadrul pentru legisla˛ia cooperatist„, eliberat de Oficiul Interna˛ional al Muncii.
Œn anul 1928 erau aproximativ 11.000 de cooperative, Ónregistrate Ón 1935, cu modific„ri p‚n„ Ón 1941, c‚nd s-a promulgat Legea pentru organizarea coopera˛iei.
De eviden˛iat c„ legisla˛ia anterioar„ regimului totalitar a cuprins legi-cadru similare cu legisla˛ia european„ Ón materie. Urmeaz„ — din p„cate — 50 de ani Ón care mi∫carea cooperatist„ este confiscat„ de regimul comunist.
Œn 1949 este promulgat Decretul nr. 133 pentru organizarea coopera˛iei. Potrivit acestui decret, iau fiin˛„ uniunile cooperativelor ∫i centralele uniunilor cooperativelor. Acestea au la baz„ organizarea raional„ ∫i regional„ ∫i func˛ioneaz„ Ón baza Planului de stat, care cuprinde Planul general de activitate al organiza˛iilor cooperatiste.
Oarecum este gre∫it„ aprecierea c„ Ón perioada comunist„ a fost singura structur„ care a func˛ionat altfel dec‚t celelalte... Ar merita, totu∫i, o dezbatere ∫i aceast„ problem„, pentru c„ Ónc„ nu este suficient de clarificat„ func˛ionarea acestui sistem Ón cei 50 de ani de dictatur„.
Prin acest decret se instituie imixtiunea statului Ón activitatea cooperatist„, prin impunerea unei organiz„ri centraliste, care Óncalc„ flagrant autonomia cooperativei, bazat„ pe asocierea voluntar„ ∫i planurile ∫i programele obligatorii, care contrazic total controlul democratic al membrilor.
Cadrul juridic aservit regimului totalitar este men˛inut prin legile specifice tipurilor de cooperative care au existat Óntre anii 1968—1970.
Dup„ 1989, dou„ decrete de lege au avut destina˛ia recunoa∫terii formei de organizare cooperatist„ Ón noul regim, respectiv Decretul nr. 66/1990 privind organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei me∫te∫ug„re∫ti ∫i Decretul nr. 67 privind coopera˛ia de consum ∫i de credit.
Aceste decrete nu au putut suplini absen˛a reÓnnoirii interioare. Prevederile statuate Ón Decretul nr. 66 nu se refer„ la principiile de asociere voluntar„ sau la controlul democratic al membrilor, dec‚t Ón capitolul introductiv ∫i la modul declarativ, cooperativele fiind obligate s„ func˛ioneze Ón baza programelor economico-financiare ∫i social-culturale aprobate de organele prev„zute Ón statute.
Œn acest mod, structura cooperatist„ scap„ total controlului statului, iar cooperativele pot s„ nu fie recunoscute de structura oligarhic„ ∫i centralist„. Astfel, cooperativa Ó∫i pierde total identitatea ∫i autonomia. Prin acest decret se Óncalc„ principiile cooperatiste enun˛ate. Aceea∫i uniune stabile∫te ∫i aprob„ cuantumul, condi˛iile de acordare ∫i organele competente s„ judece drepturile pensionarilor.
De asemenea, UCECOM are dreptul s„ organizeze banca central„ ∫i Óntreprinderi de comer˛. Activit„˛ile bancare sunt specifice cooperativelor de credit. Atribu˛iile organiza˛iilor de cooperative sunt de a servi interesele cooperativelor membre: educare, instruire, reprezentare ∫i asisten˛„ juridic„; Ón subsidiar — dac„ legea permite — pot desf„∫ura activit„˛i economice numai Ón folosul membrilor ∫i sub controlul acestora. O s„ v„ citesc, de altfel, o scrisoare adresat„ de o cooperativ„, Ón acest sens, Comisiei pentru industrii ∫i servicii.
Un capitol special Ón Decretul nr. 66 prevede m„suri de sprijinire acordate de stat coopera˛iei me∫te∫ug„re∫ti; facilit„˛ile men˛ionate sunt excluse controlului statului. Œn
urma acestui decret au ap„rut forme denumite: socom-uri, societate cooperativ„, societ„˛i cooperative pe ac˛iuni ∫i cooperativele mici, pe baz„ de dirij„ri, care pot func˛iona cu minimum de 5 membri. Acest tip de cooperativ„ s-a format ca o form„ de adaptare la cerin˛ele pie˛ei.
Prin societatea cooperativ„ pe ac˛iuni, principiul îo parte social„, un vot“ a fost Ónlocuit cu îo ac˛iune, un vot“. De men˛ionat c„, Ón mod specific coopera˛iei, capitalul const„ din p„r˛i sociale. Œn 1993, CASCOM a devenit insolvabil. CASCOM adunase sumele depuse pentru fondul de pensii Ón sistemul cooperatist din 1951, iar sub controlul direct statuat prin lege, al UCECOM, a devenit falimentar.
Casele de odihn„ CASCOM au fost preluate de UCECOM, care a Ónfiin˛at o societate cooperativ„ pe ac˛iuni, cu scop turistic, numit„ îHEFAISTOS“.
Prin Legea nr. 34/1993, clien˛ii CASCOM au fost prelua˛i Ón sistemul asigur„rilor de stat, Ómpov„r‚nd un buget auster, la care cooperativele nu au contribuit, iar patrimoniul s„u a fost efectiv na˛ionalizat.
Un capitol aparte poate ar merita ∫i analiza acestei situa˛ii, Óncep‚nd din 1992, s„ vedem efectiv aceast„ imens„ avere privat„, Ón m‚inile c„ror cooperative... sau cine gestioneaz„ de fapt aceast„ avere imens„, l„s‚nd pensionarii din coopera˛ie Ón sistemul na˛ional.
Proiectul de lege, desigur, are o istorie lung„, pe care Ól dezbatem ast„zi, av‚nd Ón vedere faptul c„ Ón 1995 s-a depus o Lege pentru organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei me∫te∫ug„re∫ti, care a fost practic elaborat„ de UCECOM, dar poart„ semn„tura a trei senatori. Dar, din p„cate, acest proiect de lege men˛ine structura centralist„ a organiz„rii cooperativelor, drept pentru care nu a fost agreat de comisiile din Camera Deputa˛ilor, av‚nd Ón vedere faptul c„ Comisia economic„, la vremea respectiv„, a depus nu mai pu˛in de 806 pozi˛ii, dintre care 58 de pozi˛ii erau amendamente care urmau s„ schimbe total aceast„ lege.
La fel, Ón legislatura trecut„, la Comisia pentru industrii ∫i servicii s-a dezb„tut o lege-cadru, ini˛iat„ de un grup de parlamentari; acest raport a fost depus la sf‚r∫itul legislaturii trecute; din p„cate, n-a mai ap„rut Ón 2003, Ón programul noului Parlament, drept pentru care 3 deputa˛i din U.D.M.R. au Óntocmit ∫i au depus un nou proiect de lege, care avea la baz„, practic, acea propunere legislativ„ care avea raportul depus Ón legislatura trecut„.
Acest proiect de lege, din p„cate, nu a fost avizat pozitiv, iar Ministerul pentru Œntreprinderi Mici ∫i Mijlocii a ini˛iat, Ón iulie 2002, un proiect de ordonan˛„ privind organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei, proiect care a preluat Ón propor˛ie de 90% propunerea legislativ„ privind Legea coopera˛iei.
Acest proiect de lege a fost mult mediatizat ∫i mult discutat Ón cercurile cooperatiste. Din p„cate, nu a ajuns acest proiect de lege niciodat„ p‚n„ la membrii cooperatori, care, Óntr-adev„r, Ón cuno∫tin˛„ de cauz„, s„ aib„ un cuv‚nt de spus, drept pentru care, dup„ multe discu˛ii, o comisie mixt„ Parlament — Guvern, cu participarea reprezentantului Consiliului Legislativ, reunit„ la sf‚r∫itul lunii ianuarie 2003, a discutat pe marginea tuturor proiectelor de lege Óntocmite Ón domeniul coopera˛iei ∫i a definitivat textul unei Ordonan˛e de Guvern privind organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei.
La 17 mai 2003, Ón urma demersurilor f„cute de UCECOM, Ón sf‚r∫it, Guvernul a depus un proiect de Lege privind organizarea ∫i func˛ionarea coopera˛iei.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/22.IV.2004 Acest proiect de lege a fost dezb„tut, a∫a cum vi s-a mai prezentat, Ón foarte multe ∫edin˛e ale celor dou„ comisii ∫i am ajuns, Ón momentul de fa˛„, s„ abord„m aceast„ discu˛ie.
Am considerat util s„ v„ informez despre istoricul acestui proiect de lege, subliniind Ónc„ o dat„ faptul c„ Grupul U.D.M.R. a sus˛inut ∫i sus˛ine Ón continuare necesitatea unei legi-cadru, care poate fi, ∫i f„r„ legi speciale, bine primit„ Ón Europa ∫i r„spunde tuturor solicit„rilor care ne-au fost transmise de cei care urm„resc aceast„ dezbatere.
Solicit„m sprijinul dumneavoastr„ pentru dezbaterea rapid„, Ón vederea depunerii la Senat a formei adoptate de Camera Deputa˛ilor, Ón vederea finaliz„rii legii Ón actuala sesiune parlamentar„.
Men˛ion„m faptul c„ Ón perioada dezbaterilor am primit nenum„rate solicit„ri din partea cooperativelor ∫i v„ citez doar o singur„ fraz„ din ultima scrisoare: îPlec‚nd de la cruda realitate privind greut„˛ile ∫i neajunsurile Ón care ne zbatem, v„ rug„m ca Ón calitatea dumneavoastr„ de legiuitori, de coordonatori ai activit„˛ii economico-sociale, desemna˛i de c„tre noi Ón organismele de decizie superioare, s„ urgenta˛i adoptarea Legii coopera˛iei, g‚ndite ∫i structurate astfel Ónc‚t s„ dinamizeze dezvoltarea economico-social„ a acestui compartiment care timp de 100 de ani s-a dovedit util, Ón care statul nu a investit nimic, dar Óncaseaz„.
Ca cet„˛eni ai acestei ˛„ri v„ inform„m c„ ne-am achitat Ón permanen˛„ de toate obliga˛iile impuse Ón plan financiar ∫i, oricum, v„ inform„m c„ Ón continuare nu vom aplica directivele emise de c„tre UCECOM, de orice natur„ ar fi ele, prin care s„ ne impun„ conduit„ p„gubitoare pentru bugetul unit„˛ii noastre.“
Œn Óncheiere, a∫ dori, totu∫i, s„ v„ citesc din comunicarea Comisiei Comunit„˛ii Europene, adresat„ Consiliului Parlamentului European, Comitetului Economic ∫i Social ∫i Comitetului pentru regiuni privind promovarea societ„˛ilor cooperative Ón Europa.
îCooperativele nu au nevoie de nici un favor, ci de o legisla˛ie care s„ le permit„ s„ aib„ ∫anse egale, Ón sensul de a fi autorizate s„ fie exceptate de la restric˛iile ∫i obliga˛iile, pe baza obiectivelor politice na˛ionale, la care nu sunt supuse celelalte forme de societ„˛i cu care se afl„ Ón concuren˛„ Óntr-o economie de pia˛„ modern„.
Œn calitate de organiza˛ii axate pe membri, cooperativele sunt Ónr„d„cinate Óntr-o comunitate, ele contribuie la men˛inerea de locuri de munc„ Ón zona respectiv„ ∫i furnizeaz„ servicii locale Óntr-un context de mondializare economic„.
Utilizatorii serviciilor cooperativelor, fie c„ este vorba despre produc„tori, consumatori sau lucr„tori, fac dovada unei anumite stabilit„˛i geografice. Aceast„ Ónr„d„cinare local„ poate fi un zid de ap„rare contra depopul„rii zonelor ∫i contribuie la dezvoltarea regiunilor ∫i localit„˛ilor defavorizate.
Statele-membre sunt invitate s„ ia pe deplin Ón considerare rolul benefic al cooperativelor locale la nivel regional, precum ∫i Ón regiunile izolate ∫i Ón zonele urbane defavorizate atunci c‚nd elaboreaz„ politici de sprijin pentru regiunile cu dezvoltare Ónt‚rziat„“.
Legea prezentat„ r„spunde acestor solicit„ri. Sus˛inem, Ón numele Grupului U.D.M.R., adoptarea, Ón forma prezentat„ de cele dou„ comisii.
V„ mul˛umesc pentru Ón˛elegere.
A∫a cum spuneam, acest proiect de lege vine s„ consacre principiile cooperatiste, a∫a cum au fost ele enun˛ate de c„tre Asocia˛ia Interna˛ional„ Cooperatist„.
Ce vrea ∫i ce cred eu c„ realizeaz„ aceast„ lege? Realizeaz„ posibilitatea cre„rii Ón continuare, dincolo de acest cadru general, a unor legi specifice, pe anumite zone ∫i, de asemenea, faptul c„ tot ceea ce Ónseamn„ mi∫care cooperatist„ va avea un cadru unitar Ón care aceasta s„ se realizeze.
De asemenea, cred eu c„ prin acest proiect de lege se define∫te foarte bine ce Ónseamn„ proprietate privat„ cooperatist„, cum func˛ioneaz„ aceasta, care sunt
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/22.IV.2004 principiile ∫i grani˛ele care separ„ proprietatea privat„ de tip cooperatist de cealalt„ proprietate privat„, reglementat„ prin Legea nr. 31, vine s„ arate de ce nu poate fi transformat„ o societate cooperatist„ Óntr-o societate comercial„, tocmai prin existen˛a acestor dou„ tipuri de propriet„˛i: proprietate privat„ de tip cooperatist ∫i cealalt„, de societate privat„.
Av‚nd Ón vedere stadiul actual de organizare ∫i func˛ionare a coopera˛iei ∫i, de asemenea, experien˛a mi∫c„rii cooperatiste din Rom‚nia ∫i a mi∫c„rii cooperatiste interna˛ionale, precum ∫i tendin˛a de armonizare a legisla˛iei cooperatiste Ón plan european, s-a Óntocmit acest proiect de lege care va conduce la dezvoltarea societ„˛ilor cooperative, indiferent de grad ∫i form„, ∫i, de asemenea, a formelor lor asociative, ∫i care va garanta libertatea ∫i autonomia acestora.
Av‚nd Ón vedere cele prezentate, Partidul Social Democrat sus˛ine acest proiect de lege, cu amendamentele care au fost f„cute Ón cadrul dezbaterilor Ón cele dou„ comisii ∫i Ón special Ón comisiile de subraportori, la care au fost invita˛i s„ participe tot timpul discu˛iilor ∫i reprezentan˛ii celor dou„ mi∫c„ri cooperatiste: coopera˛ia me∫te∫ug„reasc„ ∫i coopera˛ia de consum.
A∫ vrea s„ precizez c„, o dat„ cu realizarea acestui proiect, celelalte dou„ ini˛iative legislative care veneau s„ reglementeze aceast„ materie au fost cuprinse, prevederile lor, Ón acest proiect de lege, ∫i ele, Ón acest caz, a∫a cum prevede regulamentul, ele vor fi respinse, ideile din ele promov‚ndu-se Ón acest proiect de lege. V„ mul˛umesc.
Œn consens cu noile prevederi constitu˛ionale, proiectul legii de modificare prevede o extindere a atribu˛iilor, Ón sensul c„ Ón viitor Curtea Constitu˛ional„ va avea atribu˛ii pentru solu˛ionarea conflictelor dintre autorit„˛ile statului ∫i va avea un control al constitu˛ionalit„˛ii legilor de aprobare a tratatelor ∫i acordurilor interna˛ionale.
Sfera subiec˛ilor care vor putea s„ sesizeze Curtea Constitu˛ional„ a fost sporit„, Ón sensul c„, Ón urma cre∫terii importan˛ei institu˛iei, Avocatul Poporului va putea sesiza Curtea Constitu˛ional„ at‚t pentru controlul anterior al constitu˛ionalit„˛ii legilor, c‚t ∫i pentru controlul posterior, Ón cadrul excep˛iei de neconstitu˛ionalitate.
A trebuit, urmare a acestor l„rgiri a competen˛elor Cur˛ii Constitu˛ionale, s„ se fac„ preciz„ri suplimentare cu privire la procedura Ón contenciosul Cur˛ii Constitu˛ionale, pentru c„ trebuiau realizate unele puneri Ón concordan˛„ ale acestei proceduri specifice cu procedura pentru validarea alegerii pre∫edintelui, cu procedura pentru confirmarea rezultatelor referendumului.
De asemenea, un lucru nou care s-a realizat, apropo de referendum, asupra Constitu˛iei, legea prevede, vizavi de problemele care s-au ridicat dup„ adoptarea Legii de revizuire a Constitu˛iei ∫i Ónainte de referendum, posibilitatea atac„rii la Curtea Constitu˛ional„ ∫i mai ales a sesiz„rii din oficiu de c„tre aceasta a textelor care au fost introduse Ón Legea de revizuire a Constitu˛iei Ón timpul dezbaterilor parlamentare, pentru c„ p‚n„ la aceast„ dat„ Curtea Constitu˛ional„ se putea pronun˛a doar anterior Ónceperii dezbaterilor asupra Legii de revizuire a Constitu˛iei.
Cred c„ cea mai important„ modificare pe care am dorit s„ o aducem Legii de organizare a Cur˛ii Constitu˛ionale, Ón consens cu cerin˛ele unui stat democratic, cu cerin˛ele echilibr„rii procesului de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/22.IV.2004 legiferare a atribu˛iilor Parlamentului fa˛„ de Curtea Constitu˛ional„, una dintre cele mai importante modific„ri este aceea care se refer„ la faptul c„ decizia Cur˛ii Constitu˛ionale este obligatorie Ón controlul constitu˛ionalit„˛ii legii, Ón controlul anterior, este obligatorie ∫i pentru Parlament, obliga˛ie _erga omnes_ .
Ca atare, de acum Óncolo, deciziile Cur˛ii Constitu˛ionale nu vor mai putea fi Ónfr‚nte printr-o majoritate de dou„ treimi de c„tre Parlament. Dimpotriv„, Parlamentul va trebui s„ se supun„ deciziei Cur˛ii Constitu˛ionale, Parlamentul, ca ∫i Guvernul, ∫i Óntr-un termen stabilit, va trebui s„ ia m„suri pentru a Ónlocui textele declarate neconstitu˛ionale sau pentru a Ónlocui o lege care a fost declarat„ neconstitu˛ional„.
Acestea sunt principalele modific„ri. A∫ dori s„ adresez sincere mul˛umiri Comisiei juridice, colegilor no∫tri care s-au aplecat cu mult profesionalism ∫i cu foarte mare operativitate asupra acestui proiect de lege. V„ mul˛umesc.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/22.IV.2004 de a ap„ra cet„˛eanul Ón raporturile cu administra˛ia public„, cu poten˛ialele abuzuri care se s„v‚r∫esc de c„tre aceasta. D‚nd dreptul Avocatului Poporului s„ sesizeze Curtea Constitu˛ional„, indirect sporim posibilitatea cet„˛eanului de a se ap„ra Ómpotriva abuzurilor la care ar fi supus din partea autorit„˛ilor administrative.
Cred c„ acestea ∫i celelalte noi atribu˛ii aduse Cur˛ii Constitu˛ionale reu∫esc s„ fac„ din aceast„ instan˛„ ceea ce ea trebuie ∫i trebuia s„ fie.
Mul˛umesc pentru aten˛ie.
∫i subpunctele a), b), c), d), e), f). Dac„ sunt observa˛ii? nu sunt. Votat Ón unanimitate.
Punctul 14. Dup„ alin. (2) al art. 13 se introduce un nou alineat, (3).
Dac„ sunt observa˛ii la acest alineat? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
Punctul 15. La alin. (1) al art. 14 se propune modificarea.
Dac„ sunt observa˛ii, cu modificarea propus„ de c„tre ini˛iator? Nu sunt.
Votat Ón unanimitate.
Punctul 16. Alin. (1) ∫i (2) ale art. 17 se modific„ Ón varianta propus„ de ini˛iator ∫i comisie.
Dac„ sunt observa˛ii, cu cele dou„ subpuncte, (1) ∫i (2)? Nu sunt observa˛ii.
Votat Ón unanimitate.
La punctul 17, art. 18 se va modifica Ón varianta propus„ respectiv„, cu subpunctele (1), (2) ∫i (3). Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt observa˛ii. Votat Ón unanimitate.
Punctul 18, alin. (1) al art. 19 se modific„ sub propunerea f„cut„ de ini˛iator ∫i de comisie. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
Punctul 19. Se propune ca alin. (2) ∫i (3) ale art. 20 s„ se modifice.
Dac„ sunt observa˛ii la cele dou„ modific„ri? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
La punctul 20, se propune ca la Capitolul III Sec˛iunea a 2-a dup„ paragraful (1) s„ se introduc„ paragraful (1[1] )∫i (2[1] ).
Dac„ sunt observa˛ii?
V„ rog, domnule Boc.
Eu Ón˛eleg c„, ∫i Ón mod firesc, îreexaminarea“, Ón sensul constitu˛ional al revizuirii, ar trebui s„ vizeze punerea de acord cu textul deciziei Cur˛ii Constitu˛ionale, dar, pentru a nu l„sa nici o urm„ de interpretare sau de pretext de dezbatere Ón Parlament, propun ca, la fel ca ∫i Ón cazul celorlalte situa˛ii, textul s„ fie completat cu urm„toarea sintagm„, recitesc Ónc„ o dat„ textul: îDecizia prin care se constat„ c„ nu au fost respectate dispozi˛iile constitu˛ionale referitoare la revizuire se trimite Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului Ón vederea reexamin„rii Legii de revizuire a Constitu˛iei“ — este textul actual — ∫i completez: îpentru punerea ei de acord cu decizia Cur˛ii Constitu˛ionale.“ Deci Legea de revizuire se reexamineaz„ îpentru punerea ei de acord cu decizia Cur˛ii Constitu˛ionale“.
Cred c„ este o completare necesar„, care ar elimina orice ambiguitate Ón ceea ce prive∫te for˛a deciziei Cur˛ii Constitu˛ionale ∫i obliga˛ia Parlamentului ca prin Legea de revizuire s„ nu fie cumva supus referendumului vreun articol care s„ fie contrar Constitu˛iei.
V„ mul˛umesc.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
La punctul 29, la Capitolul III Sec˛iunea a 2-a, dup„ punctul (3) se introduc punctele (3[1] ), (3[2] ).
Dac„ sunt observa˛ii la (3[1] )? Nu sunt.
Votat Ón unanimitate. BineÓn˛eles, cu modificarea art. 25[1] ∫i 25[2] .
Nu sunt observa˛ii, votat Ón unanimitate.
La paragraful (3[2] ), dac„ sunt observa˛ii la denumirea acestuia? Nu sunt.
Votat Ón unanimitate. ™i de aici decurg art. 25[3] , 25[4] ∫i 25[5] . Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón unanimitate.
La punctul 30, se propune modificarea art. 26 cu cele dou„ alineate, (1) ∫i (2).
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. La punctul 31 se propune modificarea art. 27. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
La punctul 32, alin. (1), (2) ∫i (4) ale art. 29, se propune modificarea acestora.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
La punctul 33, se propune modificarea art. 30, cu alin. (1) ∫i (2).
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
La punctul 34 se propune modificarea alin. (3) al art. 31.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
La punctul 35, alin. (1) al art. 32, se propune modificarea acestuia.
Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. La punctul 36 se propune modificarea art. 34. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
La punctul 37, la Capitolul III Sec˛iunea a 2-a, dup„ paragraful (7) se introduc paragrafele (7[1] ) ∫i (7[2] ).
La (7[1] ), la titlul acestui paragraf, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
Votat Ón unanimitate.
La art. 34[1] ∫i 34[2] din acest paragraf, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
Votat Ón unanimitate.
La paragraful (7[2] ), titlul acestuia, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.
Votat Ón unanimitate. ™i de aici decurg art. 34[3] ∫i 34[4] . Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón unanimitate. La punctul 38 se propune abrogarea art. 35 ∫i 36. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. La punctul 39, dup„ Capitolul III se introduc capitolele III[1] ∫i III[2] .
La titlul Capitolului III[1] , dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
Art. 34[5] ∫i 34[6] . Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votate Ón unanimitate. Titlul Capitolului III[2] , dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Articolele din acest capitol: 34[7] , cu subpunctele (1), (2) ∫i (3), dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 34[8] , cu subpunctele (1), (2), (3), (4) ∫i (5). Dac„ sunt observa˛ii? nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 34[9] , dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 34[10] , dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. 34[11][, ][12][, ][13][, ][14][, ][15] , dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Punctul 40. Titlul Capitolului IV se modific„. Dac„ sunt observa˛ii la modificarea propus„? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
La punctul 41, Ónaintea alin. (1) al art. 37 se introduc dou„ noi alineate. Dac„ sunt observa˛ii la aceste dou„ noi alineate? Nu sunt.
Votat Ón unanimitate.
La punctul 42, alin. (1) ∫i (2) ale art. 42 se modific„. Dac„ sunt observa˛ii la modificarea propus„? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
La art. 46, se propune modificarea acestuia. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
La punctul 44, dup„ art. 46, se introduc dou„ noi articole: 46[1] ∫i 46[2] , acesta din urm„ cu subpunctele (1), (2) ∫i (3).
Dac„ sunt observa˛ii la aceste dou„? Nu sunt. Votate Ón unanimitate.
La punctul 45, Capitolul V se va modifica ∫i va avea un alt cuprins.
Dac„ sunt observa˛ii la propunerea f„cut„? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
La punctul 46, dup„ art. 46[2] se introduc dou„ noi articole: art. 46[3] ∫i art. 46[4] .
Dac„ sunt observa˛ii cu aceste dou„ articole? Nu sunt.
Votate Ón unanimitate. La punctul 47 se modific„ titlul capitolului. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. La punctul 48, alin. (2) al art. 49 se va modifica. Dac„ sunt observa˛ii la aceast„ modificare? Nu sunt observa˛ii. Votat Ón unanimitate. La punctul 49 se propune abrogarea art. 51. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
La punctul 50 se propune o nou„ modificare a art. 52. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. La punctul 51 se propune abrogarea art. 53. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. II. Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate. Art. III.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 51/22.IV.2004 Dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt. Votat Ón unanimitate.
Am parcurs Óntreaga lege, ea va fi supus„ votului final s„pt„m‚na viitoare. Mul˛umesc.
Mul˛umim ini˛iatorilor ∫i domnului pre∫edinte al Cur˛ii Constitu˛ionale pentru participare.
Procedur„? V„ rog, domnule deputat.
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 35/2004 privind unele m„suri de unificare a activit„˛ii de transport a ˛i˛eiului ∫i produselor petroliere, precum ∫i instituirea drepturilor cuvenite ac˛ionarilor societ„˛ilor comerciale de˛inute public cu capital majoritar de stat, aflate Ón portofoliul Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului.
Ini˛iatorul, v„ rog.
## **Domnul Gavril Baican** _— secretar de stat Ón Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului_ **:**
## Domnule pre∫edinte,
Doamnelor ∫i domnilor deputa˛i,
Sunt Baican, secretar de stat la Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului.
Œn prezent, activitatea pe care o deruleaz„ îConpet“ — S.A. Ploie∫ti, ac˛ionar majoritar fiind Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului, este transportul ˛i˛eiului, gazolinei ∫i etanului, iar societatea îPetrotrans“ Ploie∫ti, ac˛ionar fiind Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, desf„∫oar„ activitate de transport produse petroliere, respectiv benzin„ ∫i motorin„.
Apare necesitatea desprinderii activit„˛ii de transport produse petroliere prin conducte ∫i transmiterea acesteia c„tre îConpet“ Aceast„ societate va fi singurul operator Ón domeniu, iar Ón urma desprinderii se va reduce patrimoniul ∫i capitalul social al îPetrotrans“.
Bunurile proprietate public„ ce fac parte din sistemul transporturi prin conducte vor fi concesionate societ„˛ii îConpet“. Totodat„, o parte din patrimoniul îPetrotrans“ Ploie∫ti, aferent exploat„rii sistemului de transport produse petroliere prin conducte, se va reduce ∫i va constitui un aport al statului la capitalul social al îConpet“.
Men˛ion„m c„ societatea îPetrotrans“ Ploie∫ti va r„m‚ne Ón principal cu activitatea de transport produse petroliere pe cale ferat„ ∫i comercializarea acestora.
Societatea îPetrotrans“ Ploie∫ti va r„m‚ne proprietara tuturor bunurilor din patrimoniul s„u, privatizarea acestei societ„˛i fiind astfel posibil„.
Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului, Ón calitate de ini˛iator, a participat la analiza ∫i dezbaterea acestui proiect de lege Ón cadrul Comisiei pentru industrii ∫i servicii, unde ordonan˛a a fost dezb„tut„.
Œn urma analizei comisiei, s-a hot„r‚t s„ se prezinte raport favorabil, cu amendamente.
Fa˛„ de cele mai sus prezentate, propunem plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 35/2004 privind unele m„suri de unificare a activit„˛ii de transport a ˛i˛eiului, gazolinei ∫i produselor petroliere, precum ∫i instituirea drepturilor cuvenite ac˛ionarilor societ„˛ilor comerciale de˛inute public cu capital majoritar de stat, aflate Ón portofoliul Ministerului Economiei ∫i Comer˛ului, cu amendamentele propuse de comisie.
V„ mul˛umesc.
Lu‚nd Ón considerare ∫i dispozi˛iile art. 9 alin. (6) al Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 88 din 1997 privind privatizarea societ„˛ilor comerciale, cu modific„rile ∫i complet„rile ulterioare, care prev„d faptul c„ institu˛iile publice implicate nu pot aloca fonduri ∫i nu pot acorda credite societ„˛ilor comerciale, este necesar a se crea cadrul legal pentru acoperirea unor cheltuieli societ„˛ii îMelana IV“ pentru asigurarea lucr„rilor de Óntre˛inere ∫i conservarea instala˛iilor ∫i cl„dirilor, pentru asigurarea pl„˛ii salariului num„rului minim de personal, precum ∫i pentru asigurarea integrit„˛ii patrimoniului acestei societ„˛i.
Suma necesar„ va fi alocat„ de Oficiul Participa˛iilor Statului ∫i Privatiz„rii Ón Industrie la Capitolul îCheltuieli legate de plata onorariilor pentru consultan˛„, agen˛i de privatizare sau firme de avocatur„“ ∫i îcele pentru preg„tirea ∫i realizarea privatiz„rii“, Ón baza unei conven˛ii Óncheiate Óntre acesta ∫i Societatea îMelana IV“, Ón limita bugetului de venituri ∫i cheltuieli al Oficiului Participa˛iilor Statului ∫i Privatiz„rii Ón Industrie pe anul 2004, Ón baza unei hot„r‚ri de Guvern.
Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului, Ón calitate de ini˛iator, a participat la analiza ∫i dezbaterea acestui proiect de lege ∫i, Ón urma analizei, comisia a hot„r‚t s„ prezinte raport favorabil, cu amendamente.
Fa˛„ de cele de mai sus, propunem plenului Camerei Deputa˛ilor adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonan˛ei Guvernului nr. 14/2004.
V„ mul˛umesc.
Din partea ini˛iatorului, v„ rog.
## **Domnul Dan Banciu** _— consilier Ón Ministerul Transporturilor, Construc˛iilor ∫i Turismului_ **:**
Ordonan˛a de fa˛„ are menirea de a pune cap la cap o serie de reglement„ri care, la un moment dat, datorit„ anumitor elemente contradictorii, f„ceau s„ fie necesar„ o procedur„ mai complicat„ Ón vederea autoriz„rii agen˛ilor care monteaz„ ∫i repar„ tahografe ∫i limitatoare de vitez„.
S-a realizat prin aceast„ ordonan˛„ ∫i, totodat„, am respectat cu ocazia aceasta ∫i legisla˛ia comunitar„, respectiv aplicarea Regulamentului nr. 3820 ∫i 3821 din 1985, av‚nd Ón vedere c„ Rom‚nia a aderat, prin Legea nr. 101 din 1994, la Acordul european privind activitatea echipajelor vehiculelor care efectueaz„ transporturi rutiere interna˛ionale.
V„ mul˛umesc.
Ini˛iatorul, v-a∫ ruga.