Cred c„ prima constatare care se impune, raportat la acest proiect de lege, este faptul c„ toate partidele parlamentare din Rom‚nia sus˛in necesitatea, chiar ∫i oportunitatea adopt„rii acestui proiect de lege.
Adunarea Constituant„... Cu ocazia revizuirii Constitu˛iei, a fost un acord politic major s„ introducem Ón Constitu˛ie, la art. 73, rezervat legilor organice, o prevedere prin care se stipuleaz„ c„ îstatutul minorit„˛ilor na˛ionale se adopt„ de c„tre Parlament printr-o lege organic„.“ Este un punct c‚∫tigat, dac„ vre˛i, Ón via˛a politic„, Ón care importan˛a minorit„˛ilor na˛ionale ∫i o reglementare Ón spirit european au fost Ómbr„˛i∫ate de toate partidele politice.
Problemele Óncep, desigur, la am„nunte, cu privire la con˛inutul acestui proiect de lege. ™i am avut posibilitatea, prin prisma faptului c„ nu am avut timp la ∫edin˛a trecut„ s„ iau cuv‚ntul, s„ consult stenogramele Senatului Ón leg„tur„ cu lu„rile de cuv‚nt ale antevorbitorilor mei care, Ón mare parte, Ón prima rund„, cel pu˛in, exprimau punctul de vedere al grupurilor parlamentare.
Dac„ unele grupuri parlamentare au declarat univoc faptul c„ sus˛in sau nu sus˛in acest proiect de lege ini˛iat de Guvernul Rom‚niei — ∫i aici este vorba de reprezentan˛ii Alian˛ei D.A., de reprezentan˛ii P.R.M. prin glasul senatorului Doru Liviu Bindea, care a spus c„, Ón m„sura Ón care principalele amendamente formulate de Grupul parlamentar al P.R.M. vor fi adoptate, atunci vor vota pozitiv acest proiect de lege —, pu˛in am sim˛it c„ Grupul parlamentar al P.S.D. nu s-a exprimat Óntr-un mod foarte hot„r‚t cu privire la inten˛iile de a vota sau nu acest proiect de lege.
Din partea P.R.M. a luat cuv‚ntul, m„ rog, Óntr-o prim„ faz„, domnul Gheorghe Funar, care este liderul acestui grup. Interven˛ia Domniei sale a avut dou„ p„r˛i, dac„ re˛in bine, ∫i re˛in bine pentru c„ am stenograma Ón fa˛„.
Œntr-o prim„ parte, domnul senator a enumerat un set de articole pe care Domnia sa le-a considerat c„ ar fi neconstitu˛ionale. Acest lucru a avut, f„r„ doar ∫i poate, ∫i un aspect pozitiv, pentru c„ am avut posibilitatea cu to˛ii s„ auzim texte foarte bine formulate Ón acest proiect de lege.
Referitor la acest aspect, a∫ vrea s„ men˛ionez c„ s-a lucrat foarte mult Ón comisie la elaborarea raportului comun ∫i la aceast„ munc„ ∫i-a adus o contribu˛ie, dac„ vre˛i important„, domnul senator Funar. Œn perioada Ón care am lucrat Ón vacan˛a parlamentar„, Comisia juridic„ de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri cu cei care au formulat amendamente, trebuie s„ spun c„ de foarte multe ori la ora 10,00 am fost prezen˛i doi oameni Ón comisie: domnul senator Funar ∫i eu. Se pot face multe aprecieri cu privire la activitatea politic„ a domnului senator Funar, dar dou„ lucruri cred c„ nu pot s„ fie contestate. Pe de o parte, seriozitatea ∫i interesul cu care s-a aplecat asupra acestui proiect de lege ∫i faptul c„ a formulat peste 170 de amendamente pe care le-a ∫i sus˛inut Ón Comisia juridic„ de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri.
Ca atare, av‚nd Ón vedere un fel de obi∫nuin˛„, m„ rog, Ón via˛a noastr„ politic„, de a da nume unor legi, cum este Legea Lupu de exemplu, dat fiind interesul mare manifestat de domnul senator Funar, eu propun s„ supune˛i votului ca legea s„ fie Legea Funar. Legea minorit„˛ilor — Legea Funar. Nici Codul Napoleon nu a fost scris de Napoleon ∫i totu∫i poart„ acest nume, ca o recuno∫tin˛„ pentru interesul dat. Eu am aceast„ propunere.
A doua parte a interven˛iei domnului senator, Ón schimb, a fost, pe undeva, disonant„ fa˛„ de partea descriptiv„ Ón care a f„cut prezentarea acestui proiect de lege. A f„cut afirma˛ii care, cred eu, sunt deosebit de grave.
Œn perioada antebelic„, posibilitatea ca de la tribuna Senatului, cum vorbesc eu acum, s„ po˛i face, nepedepsit, orice fel de declara˛ie, a fost numit„ un drept absolut, o lips„ de r„spundere total„ a celui care vorbe∫te. Deci nu m„ voi adresa nici Parchetului, nici Comisiei juridice de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri, nici altundeva, pentru c„ nu am un temei juridic. Dar cele afirmate de domnul senator Gheorghe Funar, cred eu, sunt deosebit de grave.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005
Citez: îPentru prima dat„ Ón istoria Rom‚niei, reprezentan˛ii etniei maghiare din Rom‚nia au reu∫it s„ dob‚ndeasc„ func˛ii deosebit de importante Ón Guvernul Rom‚niei: de viceprim-ministru, de mini∫tri secretari de stat. Toate aceste p‚rghii de putere ale statului rom‚n caut„ s„ le valorifice din plin Ómpotriva noastr„, a rom‚nilor, ∫i s„ ac˛ioneze pentru dezmembrarea teritorial„ a Rom‚niei.“
Nu este pentru prima dat„ c‚nd reprezentan˛i ai U.D.M.R. au f„cut parte din Guvernul Rom‚niei. Printre altele, am fost ∫i eu membru al Guvernului ∫i niciodat„ nu au fost obiec˛iuni cu privire la probitatea ∫i, dac„ vre˛i, chiar la patriotismul reprezentan˛ilor U.D.M.R. care au fost Ón Executiv la nivel de Guvern sau Ón teritoriu.
Mai zice domnul senator Funar: îU.D.M.R. este ∫ovin„, antirom‚neasc„ ∫i antieuropean„.“
Iar sunt ni∫te acuze care sunt demontate, dac„ vre˛i, chiar de al˛i vorbitori de la tribuna Senatului. P‚n„ una alta, domnul senator Adrian P„unescu a avut cuvinte de laud„, ∫edin˛a trecut„, la adresa demnitarilor U.D.M.R. care au ocupat func˛ii guvernamentale.
Alte citate: îP.R.M. a acuzat public Alian˛a P.N.L.—P.D. de complicitate iresponsabil„ cu iredenti∫tii ∫i separati∫tii“ — iredenti∫tii ∫i separati∫tii sunt infrac˛iuni — îde la U.D.M.R., acesta fiind trocul pentru sprijinul unguresc dat la schimbarea pre∫edin˛ilor celor dou„ Camere. Dac„ va fi adoptat„, aceast„ lege va duce automat la Ónfiin˛area Regiunii Autonome Maghiare ∫i la sf‚rtecarea teritorial„ a Transilvaniei.“
Iar sunt afirma˛ii foarte grave, lipsite, Ón mod v„dit, de temei. ™i aici m„ g‚ndesc ∫i la o scrisoare deschis„ adresat„ domnului pre∫edinte V„c„roiu, prin care reprezentan˛ii Mi∫c„rii Civice Maghiare... — m„ rog, este o organiza˛ie a etnicilor maghiari, al c„rei pre∫edinte este primarul din Odorheiu Secuiesc, ∫i care i s-a adresat domnului pre∫edinte V„c„roiu ∫i, prin intermediul Domniei sale, ∫i pre∫edin˛ilor de comisii ∫i liderilor de grup — prin care solicit„ s„ se resping„ acest proiect de lege.
Deci eu v„d c„ dac„ cei care sunt la anumite extreme pe e∫ichierul politic rom‚nesc au o p„rere proast„ despre un proiect de lege, acest lucru arat„ c„ legea este la locul ei ∫i la centru.
Mai zice domnul Funar: îŒn cazul Ón care s-ar adopta acest proiect de lege, Ón Ardeal vor avea loc tulbur„ri etnice care vor periclita ∫i statutul Rom‚niei de ˛ar„ membr„ NATO ∫i aderarea la Uniunea European„, dar ∫i pacea Óntregii zone geostrategice.“
Iar este o afirma˛ie care, pe de o parte, este grav„, pe de alt„ parte, m„ g‚ndesc c„ acest proiect de lege prevede anumite drepturi. Ca reprezentan˛ii ale∫i ai comunit„˛ii maghiare s„ aib„ un cuv‚nt de spus, nu ca ei s„ decid„, cine va fi directorul Liceului îMiko“ din Sf‚ntul Gheorghe. Mai prevede c„ bolnavii de la aziluri au dreptul s„ foloseasc„ limba matern„ ca ∫i de˛inu˛ii.
Mai sunt ∫i alte drepturi prev„zute, dar eu, v„ rog s„ m„ scuza˛i, domnule Funar, nu prea v„d ca cineva din Abrud, fiebea sau de oriunde pentru aceste lucruri s„ se r„zvr„teasc„, s„ ias„ pe strad„ ∫i s„ fac„ mi∫c„ri de strad„, s„ conturbe lini∫tea public„ ∫i s„ tulbure rela˛iile etnice. Nu v„d, pentru c„ rom‚nul are mintea lui cea de pe urm„ ∫i ∫tie c„ aceste lucruri nu afecteaz„ Ón nici un fel rela˛iile dintre etniile din Rom‚nia.
Ceea ce pe mine, sincer s„ fiu, m-a ∫ocat a fost reac˛ia senatorilor din diferite sectoare ale s„lii Senatului la acest discurs al domnului senator Funar. Œn partea dreapt„, care este rezervat„ P.S.D.-ului, nu zic c„ to˛i senatorii, dar am auzit ropote de aplauze dup„ interven˛ia domnului senator Gheorghe Funar _. (Discu˛ii.)_ Dac„ aceste ropote au fost adresate citirii, practic, a textelor din proiectul de lege, atunci Ómi cer scuze c„ g‚ndesc r„u. Dar m„ tem foarte mult c„ aceste aplauze venite din aceast„ parte s-au adresat mai mult..., a fost o manifestare de simpatie, dac„ vre˛i, fa˛„ de declara˛iile deosebit de dure ale domnului senator. ™i, oricum, cred c„ P.S.D.-ul, cu care am conlucrat Ón bun„ pace timp de 4 ani ∫i care — mul˛umesc ∫i pe aceast„ cale — au contribuit la adoptarea unor acte normative care au dus la a∫ezarea Ón matca lor fireasc„ a rela˛iilor interetnice, totu∫i sunt oameni care g‚ndesc, poate, altfel.
™i aici a∫ trece pu˛in ∫i la interven˛ia liderului Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul senator Ion Iliescu, care a avut un discurs, evident, de alt„ natur„ ∫i de alt„ ˛inut„ dec‚t cel al liderului Partidului Rom‚nia Mare. Œn esen˛„, domnul senator a adus obiec˛iuni capitolului V din acest proiect de lege, care se refer„ la autonomia cultural„. Œn acest context, a citat unele observa˛ii f„cute de Ónaltul comisar al O.S.C.E. pentru minorit„˛i na˛ionale.
Aici, Ón mod de altfel foarte judicios, domnul Iliescu a evocat figura lui Karl Renner — care, de altfel, se scrie cu doi în“, pentru stenogram„, Karl Renner —, care a fost unul dintre g‚nditorii care au contribuit la clarificarea acestui concept de autonomie cultural„ la sf‚r∫itul secolului al XIX-lea, ∫i care a fost, al„turi de Otto Bauer ∫i Max Adler, reprezentant de frunte al austro-marxismului. A∫a a intrat Ón literatura de specialitate ∫i Ón con∫tiin˛a public„. Ace∫ti oameni au fost lideri ai mi∫c„rii social-democrate deosebit de respecta˛i. Œn afar„ de conceptul de autonomie cultural„, tot de ∫coala Max Adler ˛ine ∫i conceptul de multiculturalitate ∫i este un curent de g‚ndire mai mult dec‚t onorabil al st‚ngii europene.
Œn acest context, nu v„d care este problema c„ acest concept a fost g‚ndit de c„tre social-democra˛ii austrieci. P.S.D., desigur, are latitudinea ca, Ón materie de minorit„˛i, de altele, ce trecut Ó∫i asum„.
Eu ∫tiu c„ tineretul social-democrat poart„ tricouri cu Che Guevara. Este o op˛iune, m„ rog, mai tinereasc„, dac„ vre˛i. Œn materie de minorit„˛i exist„ o op˛iune a lui nea Nicu. Nu m„ g‚ndesc la domnul pre∫edinte V„c„roiu, m„ g‚ndesc, desigur, la Nicolae Ceau∫escu, care a avut o politic„ foarte puternic na˛ionalist„ de st‚nga, de altfel, comunist„, care a v‚ndut germanii ∫i evreii din Rom‚nia pe bani buni. M„ rog, pe unguri nu a vrut s„-i cumpere nimeni, ca atare a Ónchis ∫colile, a restr‚ns publica˛iile ∫i a fost o perioad„ sinistr„. Deci eu sper din tot sufletul ca st‚nga rom‚neasc„ s„ mearg„ mai bine pe urmele lui Karl Renner, Max Adler, dec‚t pe urmele lui Nicolae Ceau∫escu Ón aceast„ materie.
™i aici, cred c„ s-a vorbit mult, de la acest microfon, cu privire la lege ∫i am avut pre˛ioasa contribu˛ie a domnului senator Funar, de a citi unele prevederi din lege, dar, totu∫i, cred c„ ar trebui s„ clarific„m ce con˛ine aceast„ lege ∫i care sunt punctele mai spinoase ale acesteia.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005
Este o parte care se refer„ la drepturile lingvistice, de folosire a limbii materne. Aici, marea majoritate a prevederilor sunt preluate din acte normative deja Ón vigoare. Nu toate, majoritatea lor. Este unul dintre punctele critice, at‚t ale Comisiei de la Vene˛ia, c‚t ∫i ale Ónaltului comisar O.S.C.E. pentru minorit„˛i. Spune: îCe vre˛i voi s„ face˛i? O lege omnibus, o lege-cadru, ∫i atunci s„ l„sa˛i referirile Ón legile de baz„, sau vre˛i s„ reglementa˛i Ón am„nunte anumite lucruri? Hot„r‚˛i-v„, e bine ca legea s„ fie unitar„!...“
Sunt prevederile lingvistice: cum po˛i s„ folose∫ti limba matern„ Ón raportul cu administra˛ia public„ local„, Ón justi˛ie, Ón penitenciar, Ón spital, cam Ón toate situa˛iile reale care se pot ivi. Sunt prevederi Ón materie de Ónv„˛„m‚nt, unele prevederi noi, dar, Ón majoritatea lor, reluarea ideilor ∫i chiar a formul„rilor din Legea Ónv„˛„m‚ntului, ∫i sunt prevederi cu privire la organiza˛iile minorit„˛ilor na˛ionale, la posibilitatea organiza˛iilor minorit„˛ilor na˛ionale de a participa la alegeri. Aici eu cred c„ proiectul de lege aduce o noutate ∫i o schimbare Ón bine, respectiv, organiza˛iile care sunt, Ón momentul de fa˛„, reprezentate Ón Parlament trebuie s„ se reÓnscrie ca organiza˛ii ale minorit„˛ilor na˛ionale, ca ∫i oricare alt„ organiza˛ie a unei minorit„˛i na˛ionale care dore∫te s„ participe la alegeri.
™i este ultima parte, partea privind autonomia cultural„. ™i dac„ unii au re˛ineri, de∫i autonomia universitar„, autonomia cultelor au intrat de mult Ón circuitul ∫i lingvistic al vie˛ii publice din Rom‚nia, exist„ oarecare re˛inere fa˛„ de aceast„ sintagm„ de îautonomie“.
Or, de aici reiese falsitatea argumentelor care spun: vai, regiunea autonom„ maghiar„, vai, autonomia teritorial„! Nu. Autonomia cultural„ Ónseamn„ un singur lucru: ca Ón anumite domenii care sunt foarte strict legate de apartenen˛a etnic„ a unui cet„˛ean, Ón aceste sfere, cum sunt cultura, Ónv„˛„m‚ntul, mass-media ∫i biserica, ace∫ti cet„˛eni s„ aib„ posibilitatea de a avea un cuv‚nt decizional de spus Ón problemele care Ói privesc.
Aceast„ decizie nu este arbitrar„, aceast„ decizie nu este numai decizia acestor autorit„˛i, consilii ale minorit„˛ilor na˛ionale, este, practic, un fenomen ∫i o practic„ de co-decizie. Au mai mult dec‚t un drept de a propune, dar mai pu˛in dec‚t a decide ele singure. Aici proiectul de lege este foarte strict. Aceste consilii, Ón cazul minorit„˛ilor na˛ionale care doresc s„ Ónfiin˛eze astfel de condi˛ii, se fac sub autorit„˛ile competente ale statului rom‚n. Deci alegerile sunt organizate ∫i verificate de autorit„˛i, ca s„ nu fie probleme cu privire la legalitatea lor. Este vorba de faptul ca Óntr-o ∫coal„ cu limba de predare maghiara acea comunitate local„ s„ aib„ un cuv‚nt de spus: cine va fi directorul, ∫i acel director s„ vorbeasc„ limba minorit„˛ii respective ∫i s„ cunoasc„ cultura minorit„˛ii respective. Cred c„ nu este un fapt care s„ supere pe cineva.
A∫ reveni la un alt articol, care a fost calificat drept neconstitu˛ional de c„tre unul dintre vorbitori. Este articolul num„rul 2 din proiectul de lege, care prevede c„ minorit„˛ile na˛ionale sunt factori constitutivi ai statului.
Eu cred c„ aceast„ prevedere este o declara˛ie, dac„ vre˛i, de..., nu-mi place cuv‚ntul, loialitate, dar e un gest
din partea minorit„˛ilor na˛ionale, care declar„ f„r„ echivoc c„ sunt parte a acestei ˛„ri, sunt cet„˛eni egali, sunt parte a familiei mari care tr„ie∫te Óntre hotarele Rom‚niei. A da alt„ interpretare cred c„ este gre∫it. Œn aceast„ formulare, desigur, este cuprins ∫i faptul c„ ne consider„m egali cu ceilal˛i cet„˛eni rom‚ni, fie etnici rom‚ni sau de alt„ na˛ionalitate, dar noi ne consider„m un st‚lp, dac„ vre˛i, al acestei ˛„ri.
N-o s„ fac o analiz„ aprofundat„, dar trebuie s„ fac anumite referiri la cele dou„ documente, unul aflat Ón form„ de proiect, cel al Comisiei de la Vene˛ia, respectiv documentul emanat de la Ónaltul comisar O.S.C.E. Acestea cuprind o analiz„ detaliat„ a acestui proiect de lege, Ón care, recunosc — fiecare dintre dumneavoastr„, dac„ a˛i avut posibilitatea —, sunt ∫i multe observa˛ii critice.
Este o lucrare destul de voluminoas„, cuprins„ Ón capitole, care Óncepe, la observa˛iile detaliate, prin a saluta inten˛ia Legislativului rom‚nesc de a adopta o lege cu privire la statutul minorit„˛ilor na˛ionale. Se men˛ioneaz„ c„ Ón anii care au trecut un num„r tot mai mare de ˛„ri au promovat ∫i au adoptat legi cu privire la statutul minorit„˛ilor din ˛„rile respective. De altfel, e de notorietate c„ nu exist„ o norm„ juridic„, recomandare sau de alt„ natur„, european„, care s„ oblige statele membre s„ adopte astfel de legi.
Cu toate acestea, acest document al Comisiei de la Vene˛ia salut„ acest fenomen — Óncep‚nd cu fi„rile Baltice, cu ˛„rile central-europene, au Óncercat s„ adopte texte normative referitoare la minorit„˛ile care tr„iesc Óntre grani˛e — ∫i este, f„r„ doar ∫i poate, un fapt bun pentru Rom‚nia. Cel pu˛in a∫a consider„ Comisia de la Vene˛ia, c„ se dore∫te adoptarea acestei legi.
Cu ce este criticat acest proiect de lege, domnule secretar de stat, este c„ se refer„ la drepturi ale minorit„˛ilor ∫i ale persoanelor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale care sunt cet„˛eni rom‚ni. Ca atare, alte persoane care tr„iesc Ón Rom‚nia ∫i nu au cet„˛enia rom‚n„ nu ar fi protejate prin aceast„ lege.
Se mai spune c„ foarte des se folose∫te sintagma îÓn condi˛iile legii“, ceea ce poate s„ creeze anumite probleme de interpretare. Se mai prevede c„ textul final, care spune c„: îorice dispozi˛ie contrar„ se abrog„“, ar fi de dorit s„ fie al„turi de o enumerare a unor legi care contravin acestui proiect de lege, chiar dac„ nu este ea exhaustiv„.
Sunt multe observa˛ii pe care eu personal le consider Óntemeiate ∫i este, cred, datoria noastr„... M„ rog, am adoptat 66 de amendamente, dar nu cred c„ am f„cut fa˛„ tuturor exigen˛elor. Cred c„ ∫i colegii de la Camer„ o s„ aib„ ce s„ lucreze.
Este mai interesant ce zice aceast„ comisie — ∫i sunt Óntr-o consonan˛„, nu ∫tiu dac„ au vorbit la telefon cu Ónaltul comisar, dar concluziile sunt aproape identice —, referitor la a∫a-numita problematic„ a drepturilor comunitare, care nu apar˛in cet„˛enilor, nu drepturile individuale, respectiv capitolul privind autonomia cultural„.
Care este pozi˛ia exper˛ilor care au adoptat acest document? Œntr-adev„r, documentele relevante europene prev„d c„ drepturile apar˛in persoanelor apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale. Œn acela∫i timp, Ón varii documente
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 146/13.X.2005
europene, Óncep‚nd cu Conven˛ia-cadru, este prev„zut c„ acest drept se poate exercita de c„tre indivizi Ón comun.
Ca atare, Ón raport se stipuleaz„, acolo unde se vorbe∫te despre îdrepturi colective“, care, pe de alt„ pare... — _nota bene_ , scrie textual, de∫i nu sunt incluse Ón documente ale Uniunii Europene, dar niciunde nu sunt criticate sau interzise — se Ón˛elege c„ cet„˛enii apar˛in‚nd minorit„˛ilor na˛ionale exercit„ Ón comun drepturile specifice minorit„˛ilor na˛ionale.
™i aici a mai fost o critic„, Ón care s-a spus, _recte_ , c„ acest proiect ar contraveni Conven˛iei-cadru, respectiv Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare. Nu este adev„rat. Conven˛ia este o conven˛ie-cadru care se refer„ la o mare varietate de ˛„ri ∫i de situa˛ii de minorit„˛i na˛ionale. Toate documentele relevante au o prevedere Ón care se spune: îAceste prevederi nu pot s„ fie interpretate c„ ar limita drepturile care se reg„sesc Ón legisla˛ia ˛„rilor aderente, semnatare, ratificatoare“.
Deci, ca atare, din Óntreg contextul care eman„ din documentele deduse — ∫i care au fost f„cute, m„ rog, Ón acest scop, s„ prezinte o privire european„ asupra acestui proiect —, nu rezult„ faptul c„ acest proiect ar contraveni cu ceva tratatelor ∫i conven˛iilor interna˛ionale Ón materie.
™i, Ón sf‚r∫it, v„ rog s„-mi permite˛i s„ citez punctul 8 din documentul de la Vene˛ia, care spune: Ón opinia comisiei adoptarea acestei legi va duce Óntr-o m„sur„ semnificativ„ la îreinforcing Romania as a democratic state“ — de a considera, de a reconsidera, de a-∫i dea seama c„ Rom‚nia este o ˛ar„ democratic„.
Aceasta este p„rerea european„ despre acest proiect de lege pe care, desigur, Ón numele grupului parlamentar, solicit s„-l vota˛i.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.