Emil Boc

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Partidul Democrat are un amendament la punctul 50, num„rul de ordine este 165, la dumneavoastr„ cred c„ este 164 sau 166, care vizeaz„ Consiliul Superior al Magistraturii. Pornind de la noua reconfigurare a Consiliului Superior al Magistraturii prin textul Constitu˛iei revizuite, noi suntem de acord c„ trebuie, Ón primul r‚nd, separa˛i judec„torii de procurori Ón Consiliul Superior al Magistraturii. Este un lucru benefic pe care Ól sus˛inem.

Actuala structur„ care func˛ioneaz„ ast„zi Ón care judec„torii ∫i procurorii sunt reuni˛i Ón acela∫i Consiliu Superior al Magistraturii, de∫i procurorii lucreaz„ sub autoritatea ministrului justi˛iei, o consider„m o solu˛ie benefic„ ∫i nu este firesc ca un procuror s„ se pronun˛e cu privire la sanc˛iunea disciplinar„ a judec„torului ∫i invers. Deci sus˛inem actuala formul„ prin care se separ„ cele dou„ entit„˛i Ón cadrul Consiliului Superior al Magistraturii Ón dou„ sec˛ii: o sec˛ie pentru procurori, o sec˛ie pentru judec„tori. Problema, Óns„, de aici Óncepe. Pentru a avea o real„ independen˛„ a justi˛iei, pentru a garanta independen˛a justi˛iei amendamentul nostru vizeaz„ eliminarea ministrului justi˛iei din Consiliul Superior al Magistraturii. Chiar dac„ pare o solu˛ie destul

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 93/10.VII.2003 de dur„ la prima vedere, ea este benefic„ pentru sistemul rom‚nesc din cel pu˛in urm„toarele motive.

Ar fi curmat„ orice discu˛ie, pentru totdeauna, cu privire la politizarea puterii judec„tore∫ti. Ministrul justi˛iei nu va mai putea fi acuzat c„ prin politica pe care o promoveaz„ urm„re∫te politizarea actului de justi˛ie, urm„re∫te promov„ri pe criterii clientelar politice Ón justi˛ia rom‚neasc„.

Am avea Parlamentul magistra˛ilor desemnat pe cale intern„ de c„tre magistra˛i, validat de c„tre Parlament, ∫i Parlamentul s-ar rezuma doar la rolul de a verifica Óndeplinirea condi˛iilor prin care magistra˛ii s„ fie propu∫i ∫i ale∫i Ón Consiliul Superior al Magistraturii ∫i, cu alte cuvinte, atunci am putea cere Parlamentului, magistra˛ilor o real„ independen˛„, o real„ autonomie ∫i, Óntr-adev„r, s„ nu existe presiuni politice asupra acestora. Ar fi, repet, o garan˛ie suplimentar„.

Dintr-un studiu pe care Ól avem finalizat de Departamentul de studii al Camerei cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, Ón multe ˛„ri europene, ministrul justi˛iei nu este Ón Consiliul Superior al Magistraturii. Dup„ cum exist„ ˛„ri unde ministrul justi˛iei este membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Av‚ndu-se Óns„ Ón vedere tradi˛ia, mai bine spus, av‚nd Ón vedere antecedentele Rom‚niei dup„ 1989, c‚nd politizarea justi˛iei a ajuns s„ figureze cap de afi∫ Ón majoritatea rapoartelor de ˛ar„, credem c„ o m„sur„ hot„r‚t„, radical„, dar Ón acela∫i timp eficient„ ar fi ca, pentru viitor, ministrul justi˛iei s„ nu fac„ parte din Consiliul Superior al Magistraturii, chiar dac„ ministrul justi˛iei nu conduce lucr„rile, pentru c„ noua structur„ propune un pre∫edinte care se alege prin rota˛ie, prezen˛a ministrului justi˛iei Ón Consiliul Superior al Magistraturii influen˛eaz„, oricum am dori noi s„ spunem, pe ceilal˛i membri care sunt acolo s„ voteze Ón Consiliul Superior al Magistraturii.