Marcu Tudor

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte, pentru c„-mi da˛i posibilitatea s„-mi exprim Ónc„ o dat„ un punct de vedere asupra celor Ónt‚mplate p‚n„ acum, punct de vedere care va constitui, de fapt, Ón concluzie, modalitatea Ón care voi vota.

Domnule pre∫edinte,

Stima˛i colegi,

™i mie, ca ∫i celor c‚˛iva colegi ai no∫tri care au vorbit mai Ónainte ∫i au exprimat Óntr-un alt fel acela∫i lucru pe care eu Óncerc s„-l exprim mai direct acum, pentru c„ eu sunt militar ∫i nu prea umblu cu ocoli∫uri, ∫i mie mi se pare suspect de implicat„ Ón rezolvarea dosarului ∫i suspect de mult cunosc„toare a intimit„˛ii cercet„rii din acest dosar doamna ministru.

Nu are dreptul procurorul s„ dezv„luie date din dosar nim„nui. Nici pre∫edintelui statului care, atunci c‚nd a fost cercetat penal, ar fi avut, poate, ∫i Domnia sa dreptul s„ cunoasc„ mai multe... a∫a, Ón particular. ™i nici m„car doamnei ministru, c„reia nu i se subordoneaz„ direct cei care fac cercetarea penal„. ™i, Ón acest sens, nu ∫tiu de unde ∫tie Domnia sa, at‚t de sigur, ceea ce ne invoc„ nou„ cu o mare siguran˛„, Ónc‚t, dac„ nu Ón˛elegem, nu respect„m Constitu˛ia.

De unde ∫ti˛i, doamn„ ministru, ce se Ónt‚mpl„ Ón dosarul „la?! Ce calitate ave˛i dumneavoastr„ s„ fi˛i informat„ de c„tre procurorii pe care-i ave˛i acolo, Ón custodie — fo∫tii dumneavoastr„ colegi ∫i eventual viitorii colegi —, ca s„ cunoa∫te˛i intimit„˛ile acestui dosar? Indiferent cum le numi˛i, pentru noi tot intimit„˛i sunt, pentru c„ noi nu le cunoa∫tem. ™i nici dumneavoastr„ nu ave˛i mai mult„ calitate, s„ cunoa∫te˛i mai mult dec‚t cunoa∫tem noi.

Mai mult dec‚t at‚t, v„ fac o confiden˛„: nici domnul N„stase nu cunoa∫te ceea ce doamna Monica Macovei cunoa∫te.

Deci Ómpricinatul nu cunoa∫te, dar doamna Monica Macovei, care ar fi trebuit ultima — pentru respectarea unei corecte democra˛ii — s„ fie cunosc„toarea a ceea ce se Ónt‚mpl„ Ón dosar. Domnul N„stase nu cunoa∫te. Iat„, l-am Óntrebat dac„ ∫tie despre o list„, despre care doamna Monica Macovei zice c„ exist„; o list„ cu obiecte — altele dec‚t parchetul ∫i termopanul. S„ nu ne facem c„ nu Ón˛elegem: datorit„ interven˛iei mele doamna Macovei a recunoscut c„ mai sunt ∫i altele ∫i, poate, ce s-o mai g„si pe acolo, cum a spus domnul Dumitru Dragomir, ca p‚n„ acum 30—40 de ani Ón urm„.

Deci dac„ Domnia sa domnul N„stase nu cunoa∫te ni∫te obiecte care i se imput„ a fi fost procurate ilegal ∫i, poate, dac„ cunosc‚ndu-le, ∫i-ar fi dat acordul ∫i ar fi zis: îDa, domnule, iat„ proba, o am aici“ sau: îRecunosc c„ „sta este ilegal“. Dar, Óntr-o asemenea bezn„ Ón care ni se solicit„ o perchezi˛ie asupra a ceea ce nimeni nu cunoa∫te, doar doamna Macovei — nu ∫tiu Ón ce calitate, Ónc„ o dat„, c„ a∫a ne-a l„sat s„ Ón˛elegem — ∫i anumi˛i procurori.

Dar atunci Óntrebarea mea este urm„toarea, este mai mult retoric„. Dac„ erau de bun„-credin˛„ ace∫ti procurori Ól Óntrebau — evit s„ spun cuv‚ntul îpunctual“, care se refer„ numai la a fi la timp undeva; deci, nu îpunctual“, ci punct cu punct, dac„ vre˛i — pe domnul N„stase: îDomnule N„stase, recunoa∫te˛i ilegalitatea procur„rii acestui produs? Da, sau nu. Taie-l! L-a recunoscut, e incriminant. Nu, Ói facem perchezi˛ie!“ Dar s„ ∫tie despre el!