Emil Rus

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte.

Prin declara˛ia pe care o prezint ast„zi doresc s„ apreciez activitatea Consiliului Na˛ional al Audiovizualului ∫i, Ón general, programul televiziunilor de stat ∫i particulare ∫i s„ atrag aten˛ia colegilor din Comisiile de cultur„ ale Camerei Deputa˛ilor ∫i Senatului asupra unor st„ri de fapt nu tocmai fericite.

Œn primul r‚nd, cred c„ acest consiliu, al c„rui pre∫edinte este ales de Parlament, nu are menirea de a m„sura ∫i administra c‚t timp este afectat partidelor politice Ón emisiuni ∫i c‚t Puterii.

Eu cred c„ Ón primul r‚nd acest consiliu urm„re∫te ca emisiunile realizate, filmele date s„ se Ónscrie Ón demersul nostru democratic, s„ influen˛eze pozitiv opinia public„, s„ promoveze numai valorile cu implica˛ii majore, morale ∫i sociale.

E adev„rat c„ este o libertate a acestor mijloace, o libertate a presei Ón general, dar dup„ cum bine se ∫tie, influen˛a imaginii vizuale are cea mai mare for˛„ ∫i nu o dat„ televiziunile sunt acuzate de manipulare sau li se face repro∫ul arhicunoscut: îA˛i prostit poporul cu televizorul!“

Sigur, de la acea etap„, am evoluat ast„zi. Formele influen˛„rii, s„ nu zic manipul„rii, sunt mult mai evoluate, mai rafinate. Se umbl„ cu microfonul, ba ∫i cu camera, se smulge Ón mod neavizat o declara˛ie, o p„rere, care pe urm„ ∫tie televiziunea PRO sau alta s-o exploateze p‚n„ acolo Ónc‚t pun Ón umbr„ un om, un partid, Parlamentul sau Guvernul, cu cea mai mare u∫urin˛„.

™i prea pu˛ine sunt c„ile de atac Ón acest sens, cu toate c„ Legea audiovizualului, la cap.II art. 10 alin. 3 lit. s) spune clar: îŒn calitate de garant al interesului public Ón domeniul comunic„rii audiovizuale, consiliul are obliga˛ia s„ asigure protejarea demnit„˛ii umane ∫i protejarea minorilor“.

Nu mi-am propus dec‚t s„ m„ refer la filmele care se dau pe toate canalele la ore de maxim„ audien˛„ ∫i care

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 168/27.XII.2003 g„sesc acoperire Ón acea reclam„ prin care p„rin˛ii s„-∫i dea acordul dac„ las„ minorii s„ urm„reasc„ programul sau nu. ™i Óncepe filmul cu b„t„i, urm„riri, crime, Ómpu∫c„turi, lin∫aje. Sigur, Ónvinge ca Ón basme Binele.

Numai c„ Ón acest caz lupt„ om contra om ∫i nu om contra balaur. La aceasta se adaug„ buletinele de ∫tiri despre crime ∫i sinucideri ∫i dac„ nu prezint„ m„car zece din acestea ∫i cu moduri deosebite de desf„∫urare, Ónseamn„ c„ este un buletin redus, slab. ™i dac„ butonezi, dai de alte ∫tiri de acest gen ∫i de alte 10-12 filme horror.

O compara˛ie Ómi vine Ónaintea ochilor. Œn urm„, pe vremea anilor `50-'60, toate cinematografele aveau pe ecrane produc˛ii MOSFILM cu r„zboiul al doilea mondial, gen _Stalingrad 1 ∫i 2, Alexandru Matrosov, Povestea unui om adev„rat_ , cu nem˛i, pro∫ti ∫i r„i, care mereu erau b„tu˛i de solda˛ii sovietici.

Sigur, erau ∫i cele educative pe atunci, de construire a vie˛ii noi, a∫a-zisei vie˛i noi: _A∫a s-a c„lit o˛elul_ , _T‚n„ra gard„_ , _Steaguri pe turnuri_ , _Soldatul Ivan Brovkin se Ónsoar„_ ∫i altele. Locul lor l-au luat ast„zi rechinii financiari, mafio˛ii, thrillerii, bestiile ∫i crimele.