Gheorghe David

V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. Stima˛i colegi,

Declara˛ia mea se refer„ la Declara˛ia de la Bologna, o component„ a integr„rii noastre europene.

Oric‚t de performant ar fi creierul uman, ∫i m„ g‚ndesc c‚nd spun acest lucru la indivizii superdota˛i, prin Ónse∫i limitele sale fire∫ti el nu poate stoca ∫i prelucra dec‚t o cantitate limitat„ de informa˛ii, fie ele ∫i dintr-un c‚mp al explor„rii extrem de limitat.

De pild„, Ón cunoa∫terea structurii atomului, pentru a-l putea c‚t de c‚t controla pe îucenicul vr„jitor“, s-a v„zut nevoit s„ creeze tehnologia prelucr„rii ∫i transmiterii informa˛iei, prin cea mai cunoscut„ odrasl„ a sa: calculatorul. Cu ajutorul lui, pe l‚ng„ faptul c„ a izbutit s„ condenseze Óntregi biblioteci pe numai c‚teva CD-uri, cu ajutorul programelor elaborate poate acum s„ le prelucreze Ón scopul pe care ∫i le-a propus, cu o vitez„ greu de imaginat p‚n„ Ón urm„ cu c‚˛iva ani.

Datorit„ posibilit„˛ilor deschise unui num„r c‚t mai mare de indivizi la binefacerile cunoa∫terii ∫i, implicit, a num„rului celor implica˛i Ón actul creativit„˛ii, o alt„ consecin˛„ este aceea a transform„rii creativit„˛ii Óntr-un act cotidian, a c„rui selectare valoric„ este apanajul competi˛iei institu˛ionalizate.

Valorificarea eficient„ a acestui poten˛ial creator a impus Ónfiin˛area Ón ˛„rile lidere ale dezvolt„rii economice ∫i sociale a unor puternice centre de cercetare ∫i produc˛ie ∫tiin˛ific„, Ón care s„-∫i poate exercita capacitatea de inovare, Ón egal„ m„sur„, nu doar cet„˛enii nativi ai acestora, ci ∫i un num„r din ce Ón ce mai mare de indivizi din ˛„rile al c„ror poten˛ial economic

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 141/12.X.2006 nu le permite s„ investeasc„ sumele uria∫e pretinse de activit„˛ile performante de cercetare ∫i produc˛ie ∫tiin˛ific„.

Alocarea a 4-6% din produsul intern brut — ba chiar mai mult, cum este, de pild„, Ón Japonia, Ón China — Ón acest scop nu face dec‚t s„ sublinieze importan˛a acordat„ inventicii, ca factor crucial al dezvolt„rii.

Ba, mai mult, marile companii ∫i concerne ∫i-au dezvoltat propriile centre de cercetare, c„rora nu se sfiesc s„ le aloce 10 p‚n„ la 12% din profit. Potrivit unui recent studiu al Institutului German pentru Cercetare ™tiin˛ific„, compartimentele de cercetare ale unor companii au format Centrul Global de Cercetare de la München. Numai Germania, care, dup„ Statele Unite, se situeaz„ pe locul al doilea Ón ceea ce prive∫te produc˛ia de patente, ∫i-a asigurat prezen˛a Ón laboratoarele ∫i centrele de cercetare a circa 20.000 de cercet„tori str„ini.

Evident c„ aceste centre multina˛ionale ale comunit„˛ii ∫tiin˛ifice, pentru a-∫i putea impune pe pia˛„ formidabilul lor poten˛ial, au nevoie de oameni, care s„ poat„ comunica Óntre ei, nu neap„rat printr-o limb„ comun„, c‚t mai ales prin preg„tire de specialitate, realizat„ pe baz„ de programe elaborate Ón comun.